I Et. L|GTFCA I.

:MANASIIRTI POTiI iSfAntui -

b -

Isenc Snul 6hli \-6

Cuvinte citre singuratrcrdespre viala duhului, taine

dumnezeiegti, pronie qi judecatdPartea a II-arecent descoperitd

Studiu introductiv ti traducer

diac. Ioan I. Ici jr

lDustsSibiu2003

t obia Mbtiak/i' fi[ocalica

tcror si liziune grafict Maria-Comelia tciJrTehnoredactori ii corecto.i: Paul Si Violeta Morar

lmagit'c: SJAI /I Is@c Situl,gravurA d Fotios Konroglu, 1944.

O DEISIS

lsBN 971-9144-85-2

SfAntul Isaac SiruloperA, profil istoric qipe fundalul tradiliei

necunoscutulgAndire spiritualdsiro-orientale

P rolesorului Sebastian 8rock,Pdtintelui Andr lruf,imensei lor stiinle ti geaerc.itdlitd ipet6go dx tiv irpertp

iar traducerca romineascd a paisienilor romdni Macarie, lsaacti losif t ipentAlot aici in Ilosif t ip5ri(a tor aici in 1819.

Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854(Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optinava avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci sj in cercu-rile intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra roman-cierului F. M. Dostojevski ( l82l- 1882). Acesta din urme afost un asiduu cil itor al ,.Cuvintelor ascetice" ale SfanmluiIsaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerilemarginale din biblioteca sa $i, indeosebi, ,,inveterurile" stare-tului Zosima din cartea Vl ,,Cdlugarul rus" a celebrului sduultim roman Frulii Karumazov (1879-1880). ,,Cugerarile du-hovnicegti" despre rugeciune. dragoste. judecata semenilor,iad li gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din pagi-nile ascetului sirian, a cdrui carte e mentionata explicit lnroman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de procesul ore-zumtrurlui pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilis-tul Ivan Karamazov, are o a treia $i ultime intrevedere cu fra-tele lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea X, cap. Vm).Intrand in camera acestuia, Ivan observd cd,,De masi se aflao carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici din-tre cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fostautorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 auto-rul ei moml e de fapt Ivan (cu teoria lui ce,,dacd nu existeDumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii dis-paru{i de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se leaduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani pu-nand peste el ,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarlegalbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentulcind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6n-tului Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, slugaKararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srner-deakov. Si care ,,incepus s{ se iotereseze de cele

Isaac cal afirma$a exrensiunii influenlei acestuia", mai precisconstalarea ce Ia ru$i cel pulin ,,Sfantul lsaac Sirianul este celmai mare dintre mislici, cel mai profund dintre filozofi. inva-ldtorul universal, mai actual decat orice altceva si. la fel catofi ceilalti, ortodox"'?.

Paradoxul situaliei vine nu in ultimul rdnd din faprul ce unautor duhovnicesc atat de influent cum este Sfanml l$aacSrrul nu are o zi de comemorare ltturgtci speciala (cum areSfintul Efrem Srrul pe 28 ranuarie). nici o viat6 care s6-ievoce figuta istorice fi spiritualS sau, altfel sp!s, SfantulIsaac Sirul este o strelucitoare qi intrigang absenti din Sina-xarele, Vielile Sfintilor, Martirologiile sau calendarele tuturorBisericilor cretrine. Secole de-a randul in Riserinl ortodoxmonahii n-au itiut despre Sfintul lsaac rnai mult decat spunesuprascrierea vecbii traduceri eline a scrierilor sale: Ale celuiintz SJinli Pd ntelui ttostru owa Isaac Sirul ascetul ti ana-horetul, care a fost episcop 6l iubitoarei de Hristos cetdliNhtive. Cuyinte ascetice ogoi asketikoil scrise de el pe lim-ba lui Si Almdcite in graiul elin de cuviotii pdrihlii nottriavva Patrikios Si Avranios, floiofri Si isihaStii care au vieluitin isihie in Lavra celui tntrc SJitrli Pdrintelui nostru S(iya lcelSfintit din Palestinal". CI panE in 1770 nu se tria mai muh in

:.Dogme er spiriruah ori ent^le, Rev ue (t A s.6! ique et de Mrs t ique 23( 1947), p. 3-37, reluar in: l. HAUSHERR s L. Erdes de spitnuoliti oientate(Oriertalia Chnstiana Anaicra l8l), Roma, 1969, p_ 145-t79. dici p. t59ti 160-161, ciratul din Kireievski tor aici. p. 158-159.

' Sin (arele sarbe g grecSlj modeme IIll introdus doar foane rccenl De28 ranudne vi numele Sl inrului lsalc spre a t , comemoral t r rurgrc o i ja l ! ;uSmnrulEfrern.

4 Editia icromonaholui Nichifor Theoroliis: Tou hotiou patns henonIsaak episkotiou Ninevi tou $\.ou Ta eu,vthenta Arketika, LEipziE, t77O.reed. de reromonahul loachim Spersieris. Arena. 1895 ti reimprimari anas,talic de Ed. V. Rigopoulos. Tesalonic. I975. 1985, 199? (dupacare ciram),rici p L Dupd aceasla unica editie disponibilA. deti exrrem de defelooasa.s.u licut trei rraducri romanetti: prilna a fosl cea a paisienilor romlnipuhliclr. la Nca'nl in 1819, ,,foane greu de inteler. fiind facurA in tnodlileral dupa rextul grer arer de dettcruos i o r doua, .,rtlai noua. neriDarjla.$ ca de nulte ori destul de depatuli de continurll re)(rului grecesc i Si. inline. o ti rrcir, .,pe de o prrte, cer mai fideti, pe de alra, in proliozjni ci\l maiIn le l jg ib i le . .u in l rodurcre(p. 5-12) i i not . rc. l izat6 de par inrete DunnLru

spaliul ortodox o araltr $i prolixul cuvant introductiv anonimcare prefaleaza, incepAnd cu secolul XIll, manuscrisele gre-ce$i ale ,,Cuvintelor ascetice" isaachiene ti care poarte litluli.,suprascriere [epigranna] impreuna cu Dumnezeu despretncere $i isihie gi viala pustniceasce ce se poate constitui ina-inte de orice faptd din abtinerea limbii 9i o inimd blanda, incare e $i o micA laudt din buze nepricepule adusa cuvrosulurParinre lsaac Sirul ". Lung $i obositor exercil iu retoric deadmiratie, tipic bizantin, el este ,,o cascade de superlativeelogioase'- la adresa Sfantului Isaac, prefalat de o intermina-bil5 diserlaiie pe tema virtutilor tdcerii Si liniitii. Tot ce aflemdin el e ca lsaac s-a niscut qi a fost educai, ca li biblicul pa-(riarh Avraam, in Mesopotamia, nu departe de Edessa 5i cdprin descoperile dumnezeiasca a primit episcopia iubitoareide Hrisros ce6ti Ninive'.

Editor improvizat, Nichifor Theotokis (1731-1800) a pro-cedat extrem de amatoristic. Actionand la comanda patriarhu-lui Efrem II al lerusalimului (1766-11'70t. sponsorul editiei,a alrt la dispozilie doar doui manuscrise extrem de defec-ruoase (provenite din bibliotecile private ale preoolui Agapiosdin Galata ti ale mitropolitului Neofit al^Artei) qi care ofe-rcau un texl grec intr-o stare deplorabile. ln loc se recurgd lamanuscrisele mai ve{hi $i mai bune din bibliotecile Rdsdritului(Sinai) sau Occidentului (Paris, Vatican), de care avea cunos-tinta. Theotokis s-a mulfumit si revizuiasce textul schimbdndpunctuatia, Si se adauge referintele scriptunstice ti o serie denote. Fapt $i mai grav, a schimbat radicai numerota[a ,,Cu-vrntelor" din manuscrise rearanjandu-le pe criterii temalice liStlniloae ti publicara ca volumui X al F lo.atri (romanesri) {Filr SfantulfsAAc SIRUL, Cuyint. drsprc sfrntele heyairr., Ed. |BMBOR, Bucurc$i,l98l ,cf p.5 Si25.

ta.urethcntu osLet*a.1895 {1997r. t XXV XXXIX: , .Epigrammapcrr sropes kai hesychias'. ,Ipigramma' anonima n-a fosl inclus, in ditii-re rotnanesti tiparite ale ..Cuvinrclor despre nvoinl{ ale Sfiinrului IiMcdtn lEl9 9i l98li potrivir parintelui Dumilru Sltuiloae, ea exisrt in uneteman-uscnsc \chi Si in rraducerea mar noua inediril. Ci FR X. t981, p_ | I 12t' 20. nora 206 HAU5HERR. r)t .ri., p. t56.

' Te.uretheata asl.trika. p XXXV

schimband astfel vechea lor ordine'. Rezultatul a fost ca scri-erile Sfantului Isaac s-au difuzat paDa astazi" intr-o formaprecarA, improvizatE din punct de vedere nu doar $ti intif ic.creand nenum?irate dificultdti de intelegere ciritorilor Si pro-blemc insolubile traducatoilor'". Monah duhovnicesc. ierarhtr mare predicalor, dar gi intelectual de formatie $i vocalieifuminisd -._ autor nu doar al faimosului Chiriacodro,nion Sial multor ahor lucrari teologice, dar Si al unei serii de rnanualede $ti inld (Fisicd Inewtoniana!], 1166-17671 MatematicA,3 volume de aritmetica, geometrie $i algebre, 1799. Si Ceo-Srdtc lcursuri de la Academia IaSi. 1775-1776], 1804)Nichifor Theotokis a incercat in ,,introducerea" sa" sa ridicevalul de mi\ter care inconjura persoana Sfintului I 'aac. inacest scop, el s-a folosit cu spirit criric de ultimele achizitiiale $tiintei filologice disponibile in epoca sa. A ficut recursineviiabil la monumentala Bibfiorreca Orientali s Clenentino-ydrlc.rra in 4 volume (volumul 3 are doua pari), cu un totalde 4000 de pagini. publicati intre 1719-1728 de faimosulerudit maronit Josephus Simonius Assemani (1687-1768).Originar din Liban, ajuns custode Si prefect al Bibliotecii Va-ticane, Assemani a fost un neobosit colectionar de manuscriseorientale, cunoscdtor a zeci de limbi orientale $i una din cele

' A se vedea m.i jos in anexd tabclcle de concordanF. p. 401-4&.'Reedinrea ed4ieiThotokis de Spetsicns in 1895 a rbsr t ca,.un verF

ubil masrcnf: nenumdrale grcicli de tipar. omilere:r a zeci de cuvinte, apste 30 de fta7-e tntrcgi sau parti de fraze au sporir doar dezastrul editierTheolokis. de al carei caracrer deplombil 'lheotokis insuii ertl tbrne con-

O edilie.ritica de mulli atteplati a te)(tuhi grec d corpusrlui iraachian-

edilie pfegdlita inca din 1970 iub auspiciile mindstirii athonile Stavro'nikil.r. iar actualmente lviron

- e in curs de finaliza.e de catre M^RcEr-

PTRARD,,.Hoi Askelikoi logoi tou abba haal rou Syrou. Prolcgomcna gi!mt.r kntike ekdose, s),rare. nr. 81, 2002. p. 50-58.

'' Cum ,trll6, de ex . slaretul Paisie Velicikovski in p.eilta l:r edilia sl.-vona a Cuvinlelor Slintului Isaac ( Neamr. I 8 I 2) i rrad. rom. Valenlina Pclinin: SFiNrLlr- PArsrE DE L NE^i{I, Cuvntk ,i sttisori ltilx,rai.e{r,, Chi$-Mu. 1998, D. 99 107 sau D^NA MjLLR in ..lntroducerea' la monumenlalaedilie a rraducerii engleze a Cuvintlor isaachiene dupi texrul grcc t siiacrTh. As(ctual Hontilies ol Seitt Isaa( the Stri/u translared by lhe HolyTrtrnsfiguration Monastery. Bostoo MA. 1984, p. LXXXV-CXII-

.,Cuvinl cture cnirori . ed 1997. p Vl-XVll Nepdhticit in ed Neanrl.1819. rradus ins, de pir inr ! ' lc Dumirru s lani ldac in FR x. 1981. p. l2-22

mai prodigioase min(i erudite din toate timpurile. intre altevaste opere de eruditie pe care le-a publicat'' se numara giBibtiotheca Orientalis, o primd incercare de ,,patrologie siria-cA", de invenlariere atenta a intregului patrimoniu literar siriac,o mina de informatii prelioase pane astdzi. (Volumul I e con-sacrat scrii lori lor siriaci ,,ortodoc5i", volumul lt scriitori lorsiriaci ,,monofizti", iar cele doue pe4i ale volumului lll eraudedicare scriilorilor siriaci ,,nestorieni".) Paginile ,14963 alevolumului I din Brbllotheca Orientalis consacrate de J. Asse-mani lui Isaac Sirul, pagini rezumate de N. Theotokis in,,in-troducerea" sa la editia corpusului isaachian grec din 1770,cuprindeau in cea mai mare parte (p. 446459) o detaliatddescriere analiticd a manuscrisului /@rrfiani, arab scris in ca-ractere siriace, Codex Nitriensis XX = Vatic. syr. 198, copiatin anii 1501-1516 in Nitria-Sketis, Egipt' ' . Acesta continea otraducere araba a corpusului scrierilor isaachiene, in roral 138de ,,Cuvinte" grupate in patru ca4i (28 + 45 i 44 + 2l) $iconstituia cea rnai ampl6 colectie a scrierilor lui lsaac pe careo gesise in manuscrise Assemani, intrucat manuscrisele gre-cetti nu cuprind decat cel mult 90 de ,,Cuvinte". in finaluleditiei sale din 1770, Theorokis a tradus din latini in greacdaceastd descriere fdcute de Assemani corpusului isaachianarab, indicand gi ,,Cuvintele" care aveau corespondenti intextul grec (acestea eratr cuprinse mai ales io c64ile II gi IIIale colectiei arabe)'*. Manuscrisul karshuni 198 qa prcfalatde o scunt notiti biografica edita6 fi traduse in hiine deAssemani de unde a fost rezumaid in greace de Theotokis.Nolila are continutul urmdtor: Isaac a fost un siriao din linu-rul Ninive. A intral din frageda tinerefe impreune cu frareleseu in minasti.ea Mar Mattai [,,monofiziti"!] din regiune.Dupe un timp pelrcut in chinovia de aici s-a retras ca anahq.ret vretulnd in depline lini$te ti singurtrtate. Fratele seu dve-.

- Opero onnia a Sli^tului EraLM SruL- 6 rot., )j32-11461 Kolea-dana Ecct.tioe ljniverrac, 6 vot.. n50-1.t55., Bihtion,e.a Jutis Oriatatiscanontct seu.ivitit. 5 \61.. ti6z_1,tc,6.-

'' Descriere reloara in S. E. AssEM^Nt -J. S. AssFM^N, aibliothcco?APosnt(d._Vatna@! Codkx\t ,donrt.nr'otun Cardlosrr t. r. Roma.I t5e,D 421442.

'' Ed. 1 895 9vr7). D. 424-{29.I I

l.

l0

nit egumen incearci in zadar se-l aduce inapoi in menislire-Printr-o descoperire de sus primegte sa fie hirotonit episcopal Bisericii din Ninive. Dar chiar in ziua hirotoniei se con-fruntd cu o altercafie intre un creditor si datornicul lui. Nere-ulind str solulioneze disputa prin recurs la Evanghelie $itemandu-se se nu-li piarde lini$tea din pricina grijilor, pdra-selte scaunul episcopal ti se relrage in pustie unde r5manepane. h moarte $i compune scriedle sale ascetic ii duhovni-celti''. Theotokis a tradus insa grabit un detaliu: dupa ce ti-adat demisia. scde el, Isaac ,,s-a reiras la schitul s6u iubit dinpustie", in timp ce textul latin spune rnai precis ce dup[ de-misie Isaac ,,a fugit in sfanta pustie Sketis" din Egipt, unde$i-a scris opera 9i qi-a sfArgit viata. Aceeali notiti arabe -provenite, de retinut, de la un manuscris din Sketis, deci scri-sd de autor copt, apa4inand Bisericii nechalcedoniene ,,mo-nofizite" - plecand de la indicii cronologice vagi din cu-prinsul ,,Cuvintelor" lui lsaac lnsufi'' - spune ce Isaac aheit indate dupe anul 6000 de Ia facerea lumii = 492 de lanagterca lui Hristos. Identificandul pe Simeon, destioatarulEpistolei fV a Sfantului Isa.ac, cu Simeon Stilpnicul cel Noude pe Muntele Minun at (Thltumasioreites) de iangi Antiohia,care a murit in anul 594, Assemani $ Theotokis trag conclu-zia ci lsaac trebuie s5 fi fost contemporanul acestuia, murindii el la varstd inainrad. in jurul anului 600 dupe HristosrT. Pebaza acestei concluzii, Assemani qi Theotokis resping apoi caeronate doua identificeri curente in Occident ale lui lsaacSirul, care era cunoscut aici printr-o seleclie latintr in 53 decapitole din 25 din ,,Cuvintele ascetice" tnduse din grcacacindva in secolele XI-XIII|B. ln Apus Isaac Sirul a fost celmai adeseo identificat cu pustnicul lsaac de pe Montelucca

t+ 602) in faimoasele s le Dialoguri" care lau adus Si su-Dranumele ,,Dialogul"- Anahoret sirian refugiat din Siria iniJmbria in timpul supinirii gote a haliei. acest Isaac infiintaseDc Monrelucca de langb Spolcto o colonie de eremld dupE mo-lelul lavrelor orienlale, creirnd o mica.,Tebaida a Umbriei' ' .unde a murit ln jurul anului 550 dupa ce s-a bucurat de unmare renume de ,,v6zitor inainte" ti faaator de minuni prinpurerea ruglciunilor lui. Venemt ca sfent, lrupul siu se Pes-ireaza pinl azi in Spoleto, iar el este cinstit in Biserica latinipe I I sau 15 aprilie. De aici cinstirea lui a trecut pe 12 aprilie$i in Riselit prin internrediul Vielilor Sfinlilor $el'ucxate deSfinrul Dimitri al Rostovului (1651-l?09). Din motive deinadvertente cronologice, Assemani Si Theotokis resping pedrept cuvant atat identificarea lui Isaac Sirul cD anahoretul\trian de pe Montelucca, cat $i aceea cu Isaac prezbiler dinAnriohia traitor pe vremea imparatului Leon I (454-474)'".Assemani, $i pe urmele lui $i Theotokis, mai observe douederalii impo(ante: mai intai faptul ca paru diD ,,cuvintele"atribuite lui Isaac in corpusul grec (n., 2, 7, 43 9i 80 din nu-rne.otatia edifiei lui Theoaokis) apa4in in realitate monahuluisirian Ioan Saba (cel Bftran) de la menastirea Dilaiti (de faptDalyatha, a Viilor) de dincolo de Tig.u''. Iar in al doilea rAndfaptul ca in Catalogul versificat al cS4ilor apa4inand a peste200 de autori siriaci, intocmit de eruditul canonist sirian care afost mitropolitul Ebedjesu (AMisho., al Nisibisului (t l3l8)'?l,se spune: ,,lsaac al Ninivei a alcituit Fpte tomuri despre vie-tuirea duhului, tainele dumnezeielti, judecate li provident5".Iar Theotokis adaug8 ,,Nu $tim dace aceste tomuri s-au pier-Clut sau s-au pesfiat undeva nu ttim unde'

Tot atat cat ltiau Assemani gi Theotokis despre lsaac Sirul,autor ascetic din secolul Vl, se qtia 9i dupi un secol. E cea ceatesl6 arhplul anicol despre literalura siriaca din Enryclopedia

t' PL71,244P_24AD.'u ea- tags lrslzy, p. xI pi xlv: rR x. p. l6-t? i t9.' ' lr ' . / . , p. Xv_Xvti FR X. p 21.-' Publicar de J. Assemani co anple comentarii in Errlioth?ca Oneakt

l l r . io l . l l l . I , p t - j62, .efennla e la p. t04_ Ed. t895(t997).p.XII | : t X.p t8

t3

de l6ogi Spoleto de care vorbegte papa Crigorie cel Mare

'1D,ic.. p. vt-vttt; rn x. p. t3-ta.'" Cf. Cuviatel.33.'74 Si62i FR X, p. 185,' '

Ed. I895 { 199?), p. xi FR x, p. 16.rr Edirale la vnetia in 1506, reednare in

Pall],n XI ri de J.-P. I,lign in PG 86/1. 8lisaachiene laline au |i)sl traduse !i in italianaliancezA Si ponughezl (ranr se in manuscris).

l7m h Lyon in Bibliotheel-888. Cele 53 de ,.cuvinrc(ednate in 1500). castiliani

t-

t2

Britannica din 1887 scris de siriacisrul brilanic W. Wrighr,retrperrl spffat dar cu nole in 1894?{. Acesra putea adiugadoar faptul cd in 1869 fusesera publicare intr-o anrologie douE,,cuvinte" isaachiene in texlul original siriacz5. Alte trei ,,cu-vrtte" in originalul siriac erau publicate de siriacistul francezJ.-8. Chabol in anexa tezei sale de docrorat de la Louvain din1892, primul studiu Stiinlif ic aspra lui Isaac Sirul de dupiAssemani". Interpretand ahfel decat erudirul maronit docu-mentatia existenta, Chabor propunea pentru viata SfantuluiIsaac Sirul gi scrierea corpusului sau ascetic o darare incd gimai timpurie: sfargitul secolului V, gi pleda pe larg pentru or-todoxia docrinara, chalcedoniana, a teologiei gi aparrenenteiconfesionale a sirianului Isaac. Aceash lntrucat, precum seitie, in secolul V, in urma controveNelor hdstologice care auurmal Sinoadelor Ecumenice de la Efes (431) $i Chalcedon(45 l), creitinismul siriac se scindase in trei Biserici rivalecare se excludeau, persecutau $i acuzau reciproc de erczieluna ,,nestoriane", de tradifie strict an(iohiana li care nu pri-mise Sinodul de la Efes, aflati in afara teritoriului ImDeriuluiroman in cadrul lmperiului pcrsan al Sasanizilor zoroastrieni:alta ,,iacobita", de rraditie strict alexandrina, deci ,,monofizi(i"(mai exacl ,,miafizitt'), care nu primea Sinodul de la Chal-cedon ti ca atare s-a rupt de Biserica oficiali a Imperiuluiroman; 9i. in fine, o Biserici minoritartr chalcdonianI, rrma-se fidele Imperiului, ii de aceea supranumiti ,,melkittr" (im,periale). CoxistenF a doue sau trei ierarhii rivale in acelagispatiu $i tentativele nereuiite de reconciliere incercate de im-pdr4ii de la Constantinopol vor arunca inrreg Orientul in haos,schisme li criza, sbbindu-l hotarator in fata invaziei arabe sia ocupafiei islamice carE vor impinge aceste coftunitili intr-un

Studierea sistemalic?i a tbndului de manuscrise orientale albibliorecrlor din Occident $i din Orientul Aprcpiat a revelatun fenomen neobitnuit li unic pentnr E\,rrl Mediu: o receplie..ecumenice". lransconfesionala. Fie in originalul siriac, fie inlraduceri. scfleaile lui Isaac Sintl erau citite in egal6 mdsurade monahi aparlnend tuturor familiilor confesionale ale cre$_tinismolui: de sirienii orientali ,.nestorieni", de sirienii occi-denrali. de coptii li etiopienii .,monofiziri", de chalcedonienii..onodoc$i" greci, georgieni. slavi sau mmani si de chalcedo-nienii ,,catolici" latini. Dar indicii concludenle despre lsaacSirul ca personaj istoric identificabil nu existau. Fle n-au in-rarziar sd apaia inse. Intai de toate, Chabot a observat ci,,Epistola IV cetre Cuviosul perinte Simeon F:cetoru! de mi-nuni" - prlncipalul argument itvocat eronat de Assemanipenrru datarea lui Isaac la sfar$itul secolului Vl - nu apa4i-nea de fapl lui lsaac, ci era in rcalitate vadanta prescurtata a,,Epistolei catre Patricius" a episcopului fi teologului Filoxenal Mabbugului (t 523), care a fost alaturi de Sever al Antio-hiei (i 538) unul din pdrintii fondatori ai hristologiei Biserici-lor orien!ale antichalcedoniene..monofizite". Cercetand biblio-tecile, Chabot va descoped apoi principalul document istoriccare a permis in sfar$it identificarea definitive a misteriosuluiIsaac Sirul. E vorba despre notita cu nr. I24 din lista de I40de parinti duhovnice'ti fondatori ai Bisericii ,.nesto.iene" aResarirului, compusA inue 860-870 de mitropolitul nestorianIshodenah al Basrei. liste cunoscute sub numele de CarreacurAliei \Kt&ba dnakfua) $i pe care Chabot a publicaFo cutraduccre franceza in 1896'??:

.,/22. Sfinlul Mar Ishaq episcop al Ninirei. care a alce-tuit cdrti despre vietuirea singuraticilor-

A fosl f icut episcop al Ninivei de catolicosul MarCiurfgrs Jcheorghe.66l-6801 in menasrirca Beir Abe.

: ' l l ,qe dc la r hatetd conpo\e par Je,usde| |ah. e\eque de Br lah .prrblre cr r lddurr n4 J .B CHAsnt Mctdre\ . l n, lhaotosi t et I h^tonc t6

48q6r. p. : js-2ct 10 'u

Je.nrc t jdJL iJ p 27r ?7h {or 64) at I v.r I r \ . . . lc \oJnrn \ lcrropot dc BJ.rb cr sonmuvre . L t , , , .nt r \htr l lI lq66) p 4l t_1so

regim de rnarginalizare. opresiune gi supraviefuire in conditiiuneori drarnatice.

Sho Hittoa of Sf.iac Literarwa, tan&a. t894i rrad. rom. proiRts, Isbria litedtuni sina.e.."rri,?, Ed. Diogen. Bucure$i. 1996.ZjNGERLE/G. MOstNcER, Mon(n"rrd Jlrja.a. lnnsbruct, I 869.B. CH^Bor. ,e S. Isaa.i Nitititac i!a, knpta er do.h.ind. pad.s,

p.13.

t892.

t5

Dupd ce a pisroril cinci luni comunitatea din Niniveduptr episcopul Moise. inaintalul seu, a ldsat episcopiadintr-o pricini pe care o $rie Dumnezeu li s-a dus sa lo-cuiasc6 in munli. Ranras vacant o vreme scaunul seu, afost fdcut episcop in locul sau fericitul Sabrisho. $i aceas-ta a l6sat episcopia gi a lriit ca anahore{ in zilele catoli-lui Shahen din linutul Qardu. Deci Ishaq, dupt ce a lasarscaunul din Ninive a urcat in Muntele Matut care e in-conjurat de linutul Beit Huzaye, $ a locuit in singurdtatecu anahorelii care erau in acel finut; dupe care a venit inmenastirea lui Rabban Shabur. Cerceaa indeosebi Sfin-tele Scripruri paDa acolo incat li-a pie.dut vederea dinpncina ciiirilor qi ascezei. Era foarte iscusit ln taineledunmezeie$i ti a alcetuit cirti despre viafa durnnezias-ce a singuraticilor. A exprimat instr trei propozidi caren-au fost primite de multi; $i a fost atacat de Daniel BarTubanita episcop [al Tahalului, in Beir] Garnai pentruunele atirmatii pe care le-a fEcut. S-a mutat din viata pd-manteasce la adanci bdtraneF ;i trupul s5u a fost a6zatin mintrstirea lui Shabur.

Fiind de loc din Beit Qatraye, cred ce invidia impo-triva lui a fost aFtatd de cei dinduntru [din Mesopota-mia], ca ti irnporriva lui Iawsep Hazzaya, yohannan dinAparneea Si Yohannan din Dalyatha "

In 1904, eruditul orientalist $i liturgisr care a fost patriarhulsiro-occidental unir,cu Roma lgnarios Ephrem Il Rahmanl(1848-1929) publica'o cu traducere latina, dupa un manuscrisdal^t l4'11-1472, o alr6 notitd siriaci despre Isaac Sirul cuurmdtorul conlinut:

,,1a1e istoria sau biruinta binecuvantatului p5rinte MarIshaq. unde se povesrelte l inulul $i viala lui; ce a fosrepiscop al Ninivei, dar mai apoi a lesat episcopia ti s-adus intr-o rntrnistire gi a akatuil cinci volume de invetl-tun Pentru monahi.

Acest lshaq al Ninivei era de loc din linutul Qatar,mai jos spre India. Dupi ce a ajuns iscusit in cenile Bi-sericii li in comentarii s-a ficut monah lintr-o manastirelsi invalator in tinutul seu. Cand catolicosul Mat Ciwar-gis lcheorghe, 661-680] a venit in tinutul sau lin 676],I-a luar cu sine in Beit Aramaye [Mesopotamia], pentru

ger al Bisericii. Mat Ishaq a fost hirotonit episcop inmenastirea Beit Abe, dar din pricina sub$rimii min$i 9izelului seu nu s-a putut ingriji de comunilatea sa decatcinci luni. fi dupi ce l-a rugat pe npapao'" care l-a lesatse plece, s-a intors in singuretatea lui; npapa> i-a ingd-duit si se retragd, iar el s'a intors la linigtirea lui in mun-rele din Beit Huaye impreund cu monahii de acolo. Lasfargir gi-a pierdut vederea $i frali a$temeau in scris in-vatetura lui; ei il numeau al

fChabot $i (o(' ruditii catolici au fosr obligati se se plece, nufdr, regret, in fata evidentei adevirului istoric incontestabilr,,lsaac de Ninive a 6t tout bonnemenr nestorien et 6v6queneslorien 'o. Conftrmarea definrttve a venrt in 1909 o date cupublicarea textului original siriac al primei pa4i a corpusuluiisaachian de c5!rc hamicul editor de texte siriace carc a fosleruditul pArinte lazarist caldeean (sirian unit cu Roma), PaulBedjan ( 1838- 1920)". ,,tlustrul Bedian, care n-ar fi cerur ni-mic mai mult decat se poatd venera in Sfantul lsaac, compa-triotul seu, un invetator de tradiie carolica. rnarturise$te insdingenuu:

"S-a dovedit ca Isaac al Ninivei era nestorid: trirditiaImanuscrisel Si tonul scrierilor sale o dovedesc suflcient,"r2.Analiza manuscriselor siriace ale corpusului isaachian ficutdde Bedjan a condus la constatarea existenfei nu a uneia, ci adoue traditiir una siro-orienhle ,,nestoriand" ii alta siro-occi-dentald ,,iacobitd '. Textul siro-oriental este cel original gi com-plet, numdrand 82 de ,,cuvinte" Si in el apar citati ca aurorita$Teodor al Mopsuestiei, Diodor din Tars Si Evagrie Ponticul.Textul siro-occidental are 8 ,,cuvinte" mai pufin, iar aici nu-mele acestor autoritdli au fost schimbate cu ale uno. PArintiacceptabili pentru Biserica iacobira,,monofizita". Traducereagreace s-a ficut dupe texul siro-occidenral, Si ea are inca alte

t'1. Heusxeaa, o2. .ir. (n. 2). p. 16l. Ln p. 162-164, Hausher repro,duce textul ftan.ez $ ladn al clor doua notifc cu urmatorul comenrariu laadresa ortodoctilor care conlinua sI sfideze evidenrele istor'cs .,Hon.re-ment ildevail y avonchosejugee. Cependanl. devanr une ccrraine pers6vC-r nce e ignorer la vnl6 histonque- phdnonene que reod seul possible laseparalion obstinee enlr 6rudition et pi6r , nous somms xcusabls deproduire ls deux documenG principalet.

Cele douA notiF vor fi reluate in rraducerile englez ale Pa4ii I ralizarde A. J. wensinck (1923. ci mai jos n. 31, p. XVIII-XIX) Si D. Mil iei(1984. p. LXV-LXVI), in rmd. franczi a Pa{i i l ldeA.t uf(2001. ctmaiJosn 65.p. l0-12)t i t rad. i tal ianain monograf ia luiS. Chiala (2002,ct nlai jos n. 67, p. 53-55).

'' Mar haacus Nitir,',, De perfecrioae rclisiow. ed. P. Bdjan, Paris-t.eipzi8. 1909,618 p.

Aceastn editie s fost kadusn l'n limba engtczA de orienratisrul olandezA. J. Wensinck: Mrrri.. r/.atises b\ lsaa( ol Niree.h. Amsrcrdrm. I92Jired. anastatic, Wiesbaden. 1969. Edrtia Wensinck notcaza pe marginilelxlului 9i paginile editiei Bedjrn pecarc o c(am dupA aceasd versiune

'' 1. HAUSHERR. /,r. .!r , o. 16l.

6 ,.cuvintc" mai Pulin faF de textul siro-occidental (in touli+'-",ruint"" mui putin faF de textul siro-oriental oriSinalrr)-Numele lui Evagrie, care e citat de 16 ori in textul siriac atatoriental, cet li occidental, dispare sau e inlocuit cu al altorparinti acceptabil i Pentru chalcedonieni ,,Cum se explicedcci - scrie Bedjan in p.efala ediliei sale - ce monofizitiiau vdzur in lsaac p unul din ai lor, iar catolicii lchalcedo-nienii grecr $i latinil pe un Perinte al Bisericii lor? Ceea ceam descoperit in modul cel mai sigur e ce iacobilii au falsifi-car unele pasaje ale cerfii pentru a-l face inofensiv cititorilorseclei lor. Cu timpul Isaac a trecut drePt un onodox, iar nu_mele sau a fost confundat cand cu Isaac al Antiohiei, cal cuun alt Isaac monofizit"r4. ,,La nestorieni, titlul de fericitulTalcuitor e dat lui Teodor al Mopsuestiei, elev al lui Diodordin Tars $i dascel al lui Nestorie al Constantinopolului. Scrie-rile aceslor doi episcopi au fost condamnate duPA moanea loralaturi de cele ale patriafiului Constantinopolului fNestorie].lsaac le citeazi frecvent, mai ales pe cele ale hi Teodor, deobicei fire si-i numeasci. Dar aceste evoctrri fiind insuporta-bile pentru ortodocai, nu s-au dat inapoi ln fata catorva falsi-ficari si anacronisme pentru a scdpa de ele"J'. Lesand textelecitate asa cum sunt. s-au schimbat doar nurnele: ,,Fericitul Tal-cuitor" Teodor al Mopsuesliei devine astfel ..unul din dascdli".,,ovva Martinian", ,,fericitul Chiril" sau ,,Sfintul Ioan Cur; deAur", iar Diodor al Tarsului a devenit ,,Pavel din Tars" sau,,Dionisie al Atenei"l6. Ac(,la$i lucru se petrece iD textul grec

'r A re wdea riJducere lor m$ jos, p. 4l I-446." 1909, p. IV-V.",lrl./., p. X fi lislr acesror coreduri la p. X-X,.''

.MdI Drodo- drn C!v. 17 ed BedJJn 'p 285, deune in ca, 2? edTheorokr\ , ,unutdrn In l lepl ( fR X, p I45l

,,Fcncirul TalcujloC'- .,Mar Teodor al Mopsuesliei'din C!r. 9 ed. Bedjit(P l l l - l l4) deviDe in C!v. , l l ed. Theotokis , ,avva lv laninian" (FR X,p 216-217). Ccle doua ci ta le din Teodor din Clq lged.Bedjan(p. 155 t i160) nu apar deloc dal fijnd ca intrcs acesr ..crivant 'e omis lo.md din aceslmo$v din rraducerea Breaca: din arr. 22 ed. Bedjar (p. t68) devine inct ! 32ed Thcorokrs

-unuldin St inr t i Par in i (FRX.p. 175) id inC{r.44ed Bcdjsn l t 1 l9 l dcvine in Ck,. l8 d. Tborokis, . loan Cur.dcAur"(LR X, p.93)r drn cr f 50ed Bedlan {p 158)devinein(trr .60cd lheo'bk's .Chrr l a l Alexandnei l t f (FR X. f . r t4)r iar mentrunrtc notninalc

t8 l9

cu numele lui Evagrie Ponticul care sau e omis cu tonl. sauinlocuit cu nume de Perinti consacratirT. prin intermediul aces-tor fraude pioase scrierile ascetice ale altfel

..ereticului" eDis-cop ..nestorian lsaac al Ninivei au beneftciat de difuziune..ecumenica", Isaac devenind caleuzd $i invefitor duhovni-cesc iubit $i exalrat penrru zecide genera$i de monahi sirieni,greci, slavi $i latini. Prin citeva utoare ietuSuri, Isaac devenisedin ,,nesto.ian", ,,monofizit" li din ,,monofizit", ,,onodox,'.

Lumea savanta occidentah s-a gribit sd inregistrez.e gi sErecepteze aceste achizitii in lucrerile teologice standard: dic-lionare, lexicoane, manuale de patrologie. Toate notitele, ma,joritatea dintre ele extrem de scune, privitoare la Isaac Siruldin acste lucrfui de referinltr pleace de fapt de la cele douSpagini foarte dense $i rehnice (cu inventarierea listelor manu-scriselo. existente) consacrate lui ,,Ishaq von Ninive" - ascettr eplscop nestorian al Ninivei de la sfe$itul secolului V _de citre orientalistul Si liturgistul Anton Baumsaark in eruditasa lrtorie a literaturii siriace din 192213. Aceasta a devenirimaginea schematic[ din dicgionarese ;i patrologii4. Figuradin Co. 50 Si 59 d. Bcdjan (p. 352 Si 418) sunr omis. in C@. 58 si 4. ed.Therrokis tFR X. p. 30? $i 43).

' Mentiunile nominalc din Cl.,. t, 8. 6j (de rrei ori) ed. Bcdjan (p. 4,106. 441. 456.462) sunr omise in Caq l, 2t ti Ja d. Iherrok; (Fi X.p. 28 $i I93): EvaS.ie drn C/.q 8r ed. Bejjan (p 57J, dcvrne in C!,. E6 ed.Thorolis ,,un oarEcarc dintre sfinti" {FR X, p. 461 r. dn Cue.22 d. Bdjan(p. 174 ti I75) devine in CtrL 22 d. Theorokis .dumnezeiescut criso;e"(Ff X. p. I79), d'n C&r. 72 t 74 ed. Bcdjan

'p. 495, 496-497 $i 5 t3, de-une in Cry. 49 $i 8t d. Theorokjs ,,fericiru l Marcu" (Fn X, p. 253, 255 Si400), iar din Can ?7 d. Bedjan (p. 532) devine in Cry. 19 cd. Theolokis.,sfenlul loan {FR X. p. l0l L

" ANroN EAUMSr^RK c.r.htchk.tt rli.hen Lt d&r, Bonn, t922.p. 233-235.re Cl anicolul dspre .,lsaac de Ninive. ,lin ,icriornd ire de thtotosie

cdthotiqu. yllltl. 1924. cot. t0-12. \e'nnar de invaFrut eprscop tarrn alAienei lrurs PETr. Acesta arata cA .,mull rimp socotir cablic, azi helcro,doxia lui nu mai poate fi pusa ta indoiata'(crl_ l0). Tradusr in sreaca...opra sa a exercrBt o enorma Influenti asupn inrfegutui asxsm rasari-lean . dar ..det eman6 de la un scriitor nenonan, tumc drn ea nu so(hed?Adoclritra carolic{" (col. ll-t2).

"' O. B,rrorr.rr.rawur. Ces.hichte .t$ attkitchtichen Litcrutkt, \ot. y.Freiburg i. Br.. 1912, p. ?4i B. ALTANER. par?ldft", Freihorg i. Br.. 1938.

20 2l

unui modest ascet $i episcop ..nestorian" dintr-o obscure prc'vincie a lmperiului persan devenit ,'Sfant P?irinte" al BisericiiOrlodoxe nu putea se nu locheze, mai ales pe ortodocti-Acestia n-au ezitat chiar se sfideze evidenPle pentru a evitaoaradoxul unui ,.erctic" dascil duhovnicesc al ,,ortodoc9ilor".iJn exemplu al unei astfel de atitudini anistorice, obsedad decli$ee dogmatice li stereotiPii, il ofera ii reac(ia retoricd reti-nut indignate a perintelui Dumitru Sdniloae la aceasti ima-cine-standard, din foarte scuna introducere despre ,,Sfanlulisaac Sirul 5i epoca sa" care prefateazl traducerea sa roma-neasca a versiunii grecetti editate de Theotokis, inclusd in vo-l n\tl x

^l Filocaliei. ln opinia perintelui Dumitnt Stdniloae,

,,identificarea autorului nostru cu un episcop nestori.n al Ni-nivei ridictr unele lntrebiri greu de rezolvat in cadlul acesteiipoteze. De exemplu: cum a putut un adept al nestorianismului,care despafie strict in Hristos persoana dlmnezeiascd de ceaomeneasce. sa adopte mistica evagriana care aproape confun-da dumnezeiescul cu adancul omlluil Cum a putut apoi unevagrian se foloseasca atat de frecvent pe Dionisie Areopagi-tul, ca.e e la antipodul lui Evagrie, prin plasarea lui Dumne-zeu intr-o trarscendentt atat de accenhratr?'"'. Intrebdrile suntgrave $i trimit spre probleme reale, dar din pecate ele nu pri-mesc nici un respuns afari de faptul ce, intrucet nu-i cunoattenici pe Sfen$l Maxim Minurisitorul (t 662), nici pe SfantulIoan Scdrarul (t 649) ii citeazi doar autori din scolele IV-V(ultimul fiind Dionisie Areopagitul) ,,acesta e un semn ci au-torul nost.u apartine unei epoci nu prea depdrtate de sfertitul

p 22f {7 rendurj de rext); M. VrLLE -

K. RAHNER, As.cs. und Mytti* iad.t Viiterzeh liad\tcerca ti adaptarea gennana dc catrc viilorul celebru teo-log catohc alsecolului XX Karl Rahner a carii f.anceze a lui MarclVillerdin 1930), Freiburg i. Br., 1939, p. 245-246i H.-C. BECK, Kirche u d theo.tosischc Liaatw im by?r^ri,irct ,r R.i.t. Miinchn, t959, p. 453 04 ren-oun de lo(0, cu precizarea cA prin rraducreain greaci adaptat{ a scrieriloraceshi

piscop nesronan ai Ninivei .jnrrg curcntul nisticii evagriene s-arnrors inapoi in Bizant , Rindc6 desi il cunoa$e pc Dionisie Areopagitul,rsaac

-urmeaT-d in prima linie sistemut lui Evagrie t l. ORnz DE URBIN^.Pof:llosia ,rioco. etl. fi. t965, p. 145- r 46.

secolu lui V""'. A afirma insd in 198 | c6 .,problema idenririri ilui lsaac nu e inca rezolvata, a9a cum $i baza siriaca a textuluiIui grec cere studii serioase inainte de a fi rezolvatd'{r e unenunl peremptoriu firi acoperire; el lradeaze inainte de toatecarentele orizontului informalional al Romaniei comuniste incare lucra pirintele Durnirru Stiniloae in acei ani si care-silisau inevitabrl amprenta asupra orrcdrei cercetari umantste,izolate artificial de ci.cuitul cercetdrilor Si discufiilor $iinti-fice internalionale. In lipsa accesului la srudii gi izvoare ggeuaccesibile, recursul la cli$ee stereotipe $i ipoteze nesustinutede nimic nu reutea decet precar se compenseze eruditia in_dispensabile pentru verificare, pentru afirmarea si infirmareaacesfora. Oricat de in Ftoare, reducerea romandce a oDereiSfantului lsaac la ..un poem spirilual de negreire frumuse1e..{care oe aceea se sustrage unei ,,rezumeri satislecdtoare ereu deinliptr.rit" e la fet de dezaftigitoare ca $i concentrarealmpre-sronrsrS a onginalirati i spiritualir5ti i Smnrului lsaac in.,palruteme capitale": ,,a) importanta nevoinfelor $i a greutelilor pen-tru desdvartirea omului, rem[ in care manifesti o inrudir; cuMarcu Ascetul; b) imponanta smereniei, in a cirei descriere epoate cel mai mare maestn; c) rojulcunoscitor al

Jlenoare originare a naturii sufletului; $i viala duhovniceasc,(ruhanuk) - accestbila doar puljnora i i exclusiv ca un dar

al harului - rdenttca cu lucrarea Duhului Smnl in sufletulcu.at 5i pasiv, repit in extazul ,,uimirii" (re."rd) in viala luiDumnezeu, anricipand astfel stare de dupi iovieres.-

Fuq.,yl 3 fost confirmat 9i de o vasti cercetarc des{e$urardin arii '?0 de pirinrele carmelit Robert Beaulay (n. l-927),prcfesor la Seminarul caldeean din Bagdad, asupia misticuluislro-oriental din primajumitate a secolului Vlll yohannandin Dalyatha sau Yohannan Saba (Ioan din mindstirea Viilorsau loan Bltranul), un fel de Simeon Noul Teolos sirian. Re-zultatele investigaliilor perinrelui Beaulay s_au cincretizat inedifia critici a scrisorilor acestui mistic5o 9i intr_o monurrn_tali tez6 de doctorat susfinutd la Sorbona in 1974 sub con-ducerea erudirului elenist gi orientalist Amoine Cuillaumont(.1915-2000). Corpul principal al tezet, consacrar inviltruriiduhovnice$ri a lui loan din Dalyatha. va fi publicat abia inryy^u ..Lr^elaSald, prima ei pane a fosr publicare separar inry6l.suD lonna unet ,.innoduceri in studiul misticii siro_orien_lale" '. Aici perintele Beaulay arara pe larg cum s_a constttultsprntuattlarea stro-orientala. aniculand in cadrul schemei h,partite a lui loan din Apameea o sintezi intre mistica evarrianea ascezei $i conremplirit intelecruale a Treimii gi mistiJa ma_canane a simtirii ti experientei inflrcdrate a lui Dumnezeu inInrmd, cu aporruri apofadce din Crigorie al Nyssei gi DionisieA-reopagitul, pe un fundamenl rcologic oferit de viziunea an-trohrane asupra hnsrologiei gi economiei nlentuirii sintetizarede Teodor al Moosuestrei_.

in aceeagi perioade, inceputul aniior 'gO, ,,prseverenta in aignora adevirul isroric, fenornen peseparatia incipilanate inre erudilie

&Ct KHAUFf.HA( HrM, op. .ir, ml. 204!2050.'", PatrcIoSia OrieaQtis)9 3. tgl9'' R.BE^ULAy, r'arri8rdrn ent spiritrcl de Jea, d? Datwltm, q,stiqw

syru-onutut dr vIf siiclc (Tholosje hisronque 83). B"*"h*;:t;;,': R. BL^ur

^\. La luaie4 lars ton4. hitro.lu.tion d l.i,ud. d. Ial1r"J:1,:,"1i;lil,r,l;:ll,,endlp chew,ocm , a le8?r firad rom in

z in 194'7 ca dominant la o odocti de parintele Hausherr".incepa sa fie depelit de onodoctii insisi. InfluenF smntuluiIsaai Sinrl n-a incelat sa fie dominanta intte reprezentantiirradiliei isihaste din monahismul Srec din prima jumitate asecolului XX li lor le datorem inderDnuri stdruitoare adresatemonahilor 9i credinciogilor de a aprofunda scrierile Sfantuluilsaac (ceea ce a condus la teeditari succesive a ediliei The-otokis in Grecia din 1966 incoace). Aslfel, faimosul gheronIosif Vatopeditul (1 1959) scria:

,,Daci toaie scrierile Pdrintilor pustiei carc ne invati trez-via ti rugeciunea s-ar fi pierdut ti ar fi supraviefuit doarscriedle avvei Isaac, ele ar fi fost de ajlns sa ne invefede Ia inceput Si pana la capdt viala de lini$ire li rugeciu-ne. Ele sunl alfa gi omega vietii de rezvie gi rugEciuneIAunlrice $i sunt singure indeajuns sA ne ciliuzeasce dela prima treapte ti pand b desevartire."

Iar gheron Hieronymos din Eghina (t 1966) lndemna si el:,.Nnl uita pe Isaac. ln fiecare zi o pagint din avva lsaac.Nu mai, mulr. Isaac e o ogljndd in care si te uili la tineinsufi. In aceaste oglindi vei vedea dacd ai pe fala tanecurelii $i murderii ca se le poti indepena ti se le potigterge. In avva Isaac iti vei vedea gandudle gi ce anumegandesc ele. Vei vedea incotro merg picioarele tale. Veivedea dacd ochii tdi au lumini ti vid. Vei gisi acolo cAisrgure Sr neretecite care-ti vor fi de ajutor. O pagine dinI$aac pe zi. Dimineata sau noaptea, oricdnd. E de ajunssd citegri o pagini pe zi."

Un ucenic al acestor doi celebri gheroni, pdrinrele pantelimon,a rnlrnlal inlre 1958-1962 in Boston, SUA, o comunitatemonahalS onodoxa traditionali\ta cu hramul ,,schimbarea latsa15" ti a steruir se se faca o rmducere engleza a edilier Theo_tokis. Lovindu-se de dificukalile insurmontabile puse de tex-tul Srec deficirar al acestei edil i i . t i neputandu-le solulionantct prin recursul la microfilrnele vechiloi manuscrise grecegtr

care-l face cu putinti doargi evlavie", fenomen acu-

24

' ror . , r . l ra/, ,u. n 2),p rol .

25

(de la Paris- Sfantul Sava, Sinai si Athos). tandrul traducator-- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de laOxford, protesorul Sebastian Brock. li a invatat siriace pen-tnr a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental(inedir, deci consultat dupd microfi lme). folosit ca baza delraducdtorii greci Patrikios 9i Avramios de la Mar Saba la'f ir! itul seeolulur Vll l - incepulul secoiului IX\4. Rezulratulacestei traduceri a textului grec confruntate in note cu origi-nalul siro-occidental a fost monumentala editie americane a,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Trans-figuration Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Tex-tul englez e incadrat de doui ample ii riguroase srudii aletraducatorului (care din smerenie nu ti-a dat numele in carte)..,lnt.oducerea" (p. LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exac-tA asupra vietii ii scrierilor Sfentului lsaac, plecAnd de la celedoue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din seco-lul VII, urmattr de o hecere in revista a situatiei textului siriac(p. LXXVII-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. slavon 5i rus(p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretuluiPaisie Velicikovski), a traducerii engle? din 1923 a lui Wen-sinck fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-CII) Si oprezentare a principiilor $i optiunilor terminologice ale noiitraduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare Si autentic stil ttiin-tif ic dominA $i ,,Epilogul" (p.481-541), un amplu $i valorosstudiu consacrat ,,istoriei $i teologiei Bisericii Rislritului dinPersia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin,lii de la Schimbarea la Fati in ,.Cuvantul" lor,,inainte", sco-pul anexerii acestui studiu la traducerea ,,Cuvintelor ascetice"ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-afost nestorian, cum se sustine indeobste in Occident", intrucatstudiul mentionat ,den|onstreazi ctr pe vrenea Sfantului Lsaacnu se poate pretinde istoric ci Bisericd din Persia em onesto-riani> in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent de roate

ia Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un rxr grcumill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii, ri pastrar aciualmente laBiblioteca Nalionala a Frantei: Co.ler P4risihus F ecus 691.

" Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal,mai jos. p.465-516.

aceste coDsideralii insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnla-re.l lut fr( cu nor | - nu e^isd nimi! care sd con!ne doctf lnelehrrstologrce condamnate ale ne\loriani\mului sau orlcare dincelelalte inv66turi eretice ale vremii"'"

Daca anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americanareconcilierea evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine odescopenre cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din1909 (p. 582-600) a textului siro-oriental original al corpusu-lui cunoscut al scrieri lor isaachiene, perintele Paul Bedjanpublica trei extrase"' din ,,paitea a doua" (parguthi d-tunenltotal necunoscutd part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq alNinivei dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia(nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria:,,Al fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetorprimului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Daraceaste resurse mi-a lipsit. $i am regretat faptul, ceci in el segesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice dinanii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor sirie-ne 9i ifrnene din nordul Irakului Si Iranului fi din Turcia decitre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise pre-lioase au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cul-tural care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele maivechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizatesau exilate. in aceste dramatice

",."u-.tun1". manuscrisul

integml pc care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme,Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar frag-mentor in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului dinUrmia erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Se-basltan Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in BibliotecaBodleiand dln Oxford un alt manu\cris rntegral necunoscut alPinri r l l-a Achi.,rl ionat in 1898 tol drn regiunea Urmra. de

. - t ) f . t t !4\d,n' Pasinite 582 588:

t rusaciuDrie 5.22_26.

t0), 1984. p. XXXIX.,tapilole desprc cunoaiterc ', Sura IV.71-75. 78. 8029-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc

i&r.{ l 298 (sccolc le XII-Xl l l ) . l l5 t . : . .Capirole dspre46- lV. |5.2(Ll9f i a_rd, . 10,

-1G-19. l0:$iAa'a, /s,e-rp'role destlre cunoattere lV,89 l0l) $i (-r,! t 20

26 11

Cercelarea colecliei de nanus.rise a lui Mar Issayi a relevat o alrt sur-prizr: existenla la nr. 5 a unui msnuscris de 133 d file copiar in 1900 Siinritnl^ Pa .a a Ia Q'alsu u da-tlatl ascnetitot lui Mar lsaac. Manu-s.risul conline 17 ,,cuvinte" dinre care nr. 14-15 se rgassc in Pa.ta I(or. 22 i 4O), iar nr. 17 in Pane3 a II-a (nr. 26). Rameo 14 ,uvint" indiloafla{e ln curs de editaE de Sabino Chiah.

Dublicarea in edilie critica a textului siriac al Pe{ii a II-a aiost impa4ita. Editarea Cuvintelor l-3 (deci inclusiv cele405 de ,,Capitole despre cunoa$tere") a fosl preluate de siria-cisrul italian Paolo Bettiolo, dar publicarea lor intarzie panEa\taz;. Cuvintelc 4-4l. au fost deja publicate cu traducere en-rlezi de profesorul Sebartian Brock". In 1985 Paolo Bettioloi oublicat insa o (raducere italiand a ..Capitolelor despre cu-noastere" (ed. Il revazuta ti addugird in 1990)6'. O traducereruse a jumetate din Panea a ll-a, Era cele 405 de ,Capitoledespre cunoattere", a publicat in 1998 (ed. I[, 2002) ieromo-nahul, actualmente episcopul rus al Vienei, Ilarion Alfeiev".in fine, foarte recent, perintele cistercian de strictil observanti,dom Andri Louf, a publicat (folosind pentru ,Capitolele de-spre cunoaltere" rtl.s. nr- 4 din colectia Mar Issayi) o excelentitraducere ftancezi a intregii Ptrli a II-a prefaFti de o fru-moase $i valoroase introducere in gandirea duhovniceascd atextelor Pirgii a II-a65.

Reveland aspectele ezoterice ale gindirii duhovnicetti aSfanrului Isaac, aparilia Pdiii a II-a a dat un nou impuls stu-diilor isaachiene. S-a Itcut simfite ti nevoia unor prezenteri desinteze. Acestei exigente i-au r5spuns doui aparifii recente:ampla antologie tematicd a ieromonahului (episcopului) IlarionAlfeiev cu litfuf (Jniversul spiritual al cuviosului Isaac SiruP,

loan l- lcajr: S. BRocx, ..Panee a doua a scrierilor Sf. Isaac Sirul picrduta5r rcgasita , Rey6r4 r.oro8lai 76 ( | 994), nr. I . p. 90-93.

"r fs^Ac oF N|NEVEH (lsAAc TgE SyRtAN), I/r Secord Pa.t. ChapteBlv XLI (CSCO 554-555: Scriptores Syn 224-225), lruvain, 195.c' lsA^co Dr NrNrvE. Dri.o rsi spiritwli. Capnoli su a conoscen?a, pre-thate, coaenplazionp sull argotnato h gehena. ahn ot6.oh,U.Qiga.lon. Bose. 1990: amplu g remarcabil studru inrroducriv rp. 9-4?). ccle 405caprble (p.49-197), Cr nrele 4, 5,32,35 $j J9 din Partea a ll-a (p. 199-2316t Cuuintul5 dinP teaal l l .a(p 241-245r Sr posttbla rp.24?-258)PRr PoD.BNyr fsAAK SlRu\. O bo:e:tvcnnv(h taifuch t o drchovnoi:ivn Noao nt,R tcl$h.-'. Moscova. tc98. zom-._

IsAAc r-6 SyRrEN, (Llzvres spirituelles -

ll. 4l Dncows rdcenmentd"'oer?rc (Spirirualit Onenrale EI), Abbayc de Bellefo'tain, 2003: er-celenra-

..lnr roducerc- rp ?_90)1^^, ur.har4i 14! t'tFrortt,hn.p kdaka Suna. Moico'a. t998: ed ll'"

rl J.rL\ihile tr pe WWW: \.a.^ ndho toia. E/hitalron. rrad enStezi

reverendul Yaroo M. Neesan din pe$onalul misiunii anglicanein zond, codicele nu era inse catalogal- Manuscrisul Bodle-ianus s\riacus c. 7 consti din 190 de foi (19.5 x 14,5 cm)scrise in caractere estranghela ti e databil dupE criterii paleo-grafice in secolele X-XI5e. Manuscrisul e complet si pesfatin bune conditii, cu exceplia primei gi uhimei file carc suntdeteriorate, ceea ce face ca inceputul prirnei piese ti finalulcolofonului cu data copierii sa fie imposibil de descifrat.Analiza sumara a arelat ce textul celei de-a doua pe4i eraalcatuit din 4l de,,Cuvinte" nurnerctate (doue din ele, nr. 16fi 17, repetabd in mod .oi,os Cuvintele 54 9i 55 din Partea l,ed. Bedjan), partea central[ fiind ocuparl de Cuvantul 3 alc6-tuit din 405 ,,Capitofe despre cunoa$terc" lreie d'-idata) in-soflte de scolii ,,ltrmuritoarc" (nlrrare). Descoprirea a fostanuntatd de profesorul Sebastian Brock

- auior al unei serii

de studii si articole consacFte Sfantului Isaac@ - intr-o co-municare la cea de-a X-a Conferintd Intemationald de StudiiPatristice de la Oxford (1983)6r. Pentru facilitarea apariqiei,

5e Ultrior, in biblioteca episcopului cddeeln din Tehcran Md YohannanIssayi, s-a descoperil (nr. 4 al colccliei de manuicnse) o copie integral,(329 i) a Padii a ll-a a corpusului isaachian ereculara id 1895 dupa ma-nuscrisul anat actualnEnte la Bodliana de protul asirian David pentruacelasi misionxt snglican Y. M. Neesnn.

@,,Si. Iraac of Nineveh and Syriac Spi.itualily". Sobomo l:2 (19'15,p. 79-89i ,,Thc Prayer of the Hean in th Sjriac Tradir;,on" , ibid. 4:2 l19a2lp. | 3 |

- | 42: ,,Isaac of Ninereh: Somc Ne\rly Discovered Works ', rbld 8i(1986), p.28-33i,,Humanity and Natural World in thc Syrian Tradition",

ibid. l2tz llg9o'), p. l3l-142; ,,Some Uses ofthe Term 1eorya in thc Writ-iogs of fsaac of Nincveh . ParcIe d Oient 20 (19.N\ p. 40?,.119i ,,FroQarar ro Tokyo by way of Mar Saba: rhe Translations of Isaac of Berh Qlraye (lsaac the Syrian) . A.an ll-12 (1999-2000), p 475-484r .,Syriinlo Creek ar Mar Saba: the Translations of lsaac the Svrian". in: l- ParRtc\en.). The Sobaite Heritase in the Orthodor Church Jron lhe Fiih to tPrerzt. l,euven, 2001. p. 201-20E.

'' ,.Losl and Refoundr Part tl of lhe Works of St. Isaac ofStutlid Pdtrittico. l8/4. Kalamuoo-Leuven, 198c, p. 230-234i

2a 29

J$i. in sfarsit, prinra monografie $liintificd de sinlezd lte?l dedoclorat in orientalislice de la Universitatea din Louvain)datorut6 tan?irului monah rralian de la Bose, Sabino Chiali,pubficatd in 2002 cu frumosul tillu: De /d crceza eremiticd lanila infinitd, ti subintilulara modes,t: Cerc?tdri asupra luilsaac ol Ninivei Si soanei /aro . Cele patru secliuni ale lucreriitrateazi pe rand despre: l. Mediul isrorico-geografic (Bisericasiro-orienhle ii relatia ei cu societatea $i monaiismul pane lasfar$itul secolului Vll): IL Isaac $i oFrer3 sa (viala, opera inoriginal 9i universul sdu religios li teologic): IIl. Marile tenreaie gandirii lui Isaac (cunoatterea lui Dumnezeu $ treptele ei;taina lui Dumnezeu ti taina omului; asceza ti lupta duho\ari-ceascS; eshatologia): IV. Posteritatea (in toate traditiile crestirEorientale ti occidentate, inclusiv in lumea islamice), un apen-dice masiv inventariind totalitatea traducerilor isaachiene.

The Sprttual world of rsdoc r/te Sy,rtr (Cisrrcian Sludies 175J, Kalama,zoo, 2000i rrad. franceza: l'untuers spnnuald tsaac te Syrie, (Spirjluatir6Oric.tale 76), Abbaye de Belletonraine. 2O0lt rrad. italiana in curs de aDa-ritie la E,ll. Qiqajon, ComuniD di Bose Dupi o rmpta inroducerc priviroarclr isroria Bisericii din Persia, viala. s.rierale t izvoa.ete tuj Isaac. votumulstange rexre comnrar 8rupar rem?ric in opr capirole .eprezenland rolalatea tenre majore (dcraliale in subrm): L Dumnezeu. oniverul si uma-nr 'alea.: . Cdle! {rngurarrculur: J tsprre rr :ncerct, J le drumut \pre Dum-nezeu; 4. Smerenia: 5. t crimi:e; 6. gcoala rugaciunii; 7. Viata in Drmne,zeui 8. Viata lunii vjrrcar. Recnzie cririci de Dana R. Milter in rrlole:Jonnal

"l Staa. St|dics 5.1 t2OtJl\. htlp://sJren..ua edu/hutott iuti-vtt acesluia, riscul metodei scolasrice adoprate d l. Alfeiev e aceta de a daimprcs,a talsa c! Isaac

un gendiror sislema(ic. ccca ce nu e. da.deftcienFnajora ar fi acea ca el ne spune doar ceea re spunc Isaac, fi nu cxplici ti./?.? lnume spun cea ce spune. D'ci cum si ne apropiem de universulsau de gendir ascetic dcspi4ir de o ,.enornlA prlprslie. de tumea i, care

61 Dall ds.esiemiti.a atld ttise,i.o1ria inlinito Ri.erche su laaco diNuir< . la lua lb ua tBibliorec:l della Rivisra di storia e tetreratura rcli-siosa Xlv), Ed OIs.hki, Firenzc. 2002. v t + 406 p. (vad .or ncascn incun de apante Ia Ed Deisrs. seda ..lnilicri ). Sabino ChiatA esre si aurorulrn( l dnrolo!r l de re\re rsJJchrdc l \^A,1, ' , r NtNr\r . un un e spt ,na.A lotoeia n crln di S. Chiala. Ed elqqon. Aose. 1999. fj pregaretle oed4'e critr., pe baza inregir traditir nlnrscrisc I le utui original siriac alPar l r i I s i l l l

Biserica Asit'iund a Risari tlui - oriSin('istorir $i oPltunt

'eotogtL?O constalare cu valoarc de principiu hermeneulic se impu_

tl< dupil accJstA \uLcinla lrecere in re! lsta ir l tLeraturtt despreSt, inr; l lslrc al Ninr!er Sir i i rnul. din epoca baro(a a orienta-listicii creitine $i pena la incePut de nou mileniu cre5tin: pen_rru a nu fi denaturate. figura sa istorica fi profilul spiritualnd-lii sale cu o ata( de irezistibile atractie ,,ecumenicA" trebuieintelese nu plecand de la cli$ee identitare anexioniste, ci de lamediul eclezial, teologic ti spiritual in care s-a format si pecare-l exprime in ultima instanti. Acesta este crettinismul siro-orienral irl Bisericii Asiriene a Resaritului, cum s-a autointitu-lar si se nume$te oficial pane in zilele noastre, .efuzend eti-cheta insultetoare de Bisericd ,,nesto ana"63. Citeva cuvintedespre aceastd Biserici sunt, atadar, obligatorii aici6e pentrujusra situare a Sfantului Isaac. mai ales inrucat in literaturareologice romaneasca - aflate din pdcate incd in captivitateaanacronicd a vechilor clitee identitare de tip dogmatico-pole-mic sau a unei viziuni ortodoxo(ronrano)centrice - nu existinici mlcar un articol despre ea Si despre creflinismul siriac ingeneral. Disputele hristologice din secolele V-Vl, conducendla fractura Orientului crestin in Biserici chalcedoniene (grea-c6-bizantine) Si ne- sau antichalcedoniene, au dus la stigmatizarea acestora din urme ca ,,eretice" cu rearltatul practic de-plorabil ca vechea $i marea tradi$e a cie$tinismului oriental aaJuns sA f,e infierate $i marginalizatd in sine $i supuse (aruncicand s-a ivit ocazia) elenizirii sau latiniz-irii. Doar doue numeti opere au reu$it se sparge,,blocada" bizantini Si latini, $ sese rmpunl in Risiritul onodox bizantino-slavo-romin sau inOclidentul latin: cel al Sfintului poet Efrem Sirul (un Dantestnac, cum a fost numit) si cel al Sfanului Isaac Sirul. Re-ceplia lor a fost conditionard insa, pe de o parte, de limitelelraducerilor fi adaptdrilor dcliberate impus textului original,

'r Cl SEBAsl.taN BRocK. ..The "Nesrorian, Church: A Lamemabte Mis-no^tnei BulbtiL al Th. Johk R\ laidt Un^ asN Lihmn al Maithc .r/6 {r1996' I l 2J-35. l rad. rom;neaL, marlos. p.44? 4h2.( I hrhlrngraf ia e\enl i l6 ( cr i nrrr ros. p. 465.3l.10

fur, pe de ald parte, de un fenomen de deconrexrlalizare a lor.pentru ambii sfinli confectionandu-se biografii ascetice sche-ma zate 9t retu$ate, cu inten^lii mai mult sau mai pulin pioasesau anexioniste confesionalTo-

Siria, prescurtare de la Asiria, desemna in Drimele secoleale erei cre ine o zon6 vasl;. situala la est de Eufrat. inctu-zAndu'i pe locuitorii arameofoni din Mesopotamia, valea Ti-grului pana la podisul iranian 5i pustia Arabiei. Zona era divi-zati din punct de vedere politic $i disputatl militar intre Im_periul .oman la vesl li Imperiul iranian al parfilor ( t40 i. Hr. _224 d.Hr.\ li sasanizilor (224-636 d. Hr.), fiind terenul dedesfi$urarc a nenumamte rezboaie $i opraliuni milirare. prin-cipalele provincii civile $i ecleziasrice ale acestei zone erau.incepind dinspre Medilerana. in InDeriul romaa: Syria primacu metropola Antiohia, al treila oral al Imperiului dupi Ro_ma fi Alexandria. scaunul patriarhului Orienrului, la sud eraSyria secunda cu metropola Apameea, spre est emu Euphra-tensrs cu metropola Hierapolis sau Mabbug qi, dincolo deEufrat. Oshroena cu metropola Edessa. siriac Orhay. ,.Atena',Orientului siriac. Dincolo de granile. in Imperiui persan seaflau la est de Edessa pane spre Armenia $ lacul Van provin-cia Beit Arbaye cu metropola Nisibis, siriac Nsibin; mai last, inke Tigru li cei doi afluenti ai lui, Marele qi MiculZab,era Adiabena cu metropola Arbela sau Erbil; la sud de MiculZab in(re Tigru gi riul Diyala gi la est pant la Munlii Shah-rzur era provincia Beii Carmai cu nrtropola Karka d,Ber Sloh(azi. Kirkuk), la vest. intre Tigru 5i Eufiat. in inima Mesopo_tamiei se g6sea provincia Beit Aramaye (tara arameilor) curnetropola, totodati sediul pat.iarhal $i capitali a Imperiuluipart ti sasanid. in dublul Ora$ imperial de pe cele doui ma_Iuri ale Tigrutui Seleucia-Ctesifon 1la 30 km sud_est de Bae_&d), ?- sud de Beir Aramale pana la Golfrrl penic era pri_vincia Maisan cu metropola prat d'Maishan (azi Basra); tor la

- .

- 'Desp'e cresrrnrsmul $nac r t pf lmetor t re i \ecote t r cazut StantutulErem cu o'sranta enormi dinrre .'Etremul (rnac.$i ,,Efremut 8r(... a sevdia sludiul meu "Smnrul Efiem. cre$inismut siriac n cahlrA reotogi., carnrrodu-ce.e ta versiunea rcman$sca a monografiei tui SEBAsi.laN BiR(x.x,

tr/rc,, Si&/. Ed. Deisis, Sibiu, 199E. D 5-r0

32

Colful Persrc. dar Ia e-\t de- Shal-( l-Arab {f luviul re/uhal dinconfluenla Tigrului 1r Eufrarulul inointe de virsarea lor in!f,i iut p... '.t pana la podi$ul iranran.se intindea provinciaBerr Huzaye tsau Huzistan. vechea Susiana sau Elam) cu nE-lopola Gondrsapor. sinac Betl LaPal: mai spre est. tot plecindde Ia Golfll Persic era provincia Beit Parsaye (Fars sau Per-sida, leagenul dinastiilor persane) cu roetropola Rev-Ardashir:mitropolitul de aici avea jurisdictie atat asupra provincieiKhurisan, din nord-estul Iranului, cu scaunul la Merv, cat giasuDm insulelor 5i tarmului de vest al Golfului Persic' reprc-zeniand asa-numita Beir Qatraye (Qatar).

Cresrinismul a pAruns treptat in acest spafiu, ince din epocaapostolici, pomind dinspre Edessa, ,,fericita cetate", ti ulteriorNisibis. Dezvol6ndu-se in strans contact cu iudaismul asceticesenian ii cel rabinic mesopotamian 9i dive$ele forme degnosticism (Bardesane a trdit li activat int'xe 154-222 laEdessa) el a luat de aici o putemica inclinatie biblicd, simbo-lico-poeticd ti ascetica. Cum arate institutia ascedci a celiba-tului consacrat din comunitedb cre$tine siriace (ata-numitii,,fii" S; ,,fiice ale legemantului", bnei/bnat qyama), vetirabtl,,ordin" laic caruia ii vor apa4ine cei mai de seama reprezen-ranti ai liE.arurii ;i spiritualitilii siriace din secolul ry: Afrahat(270-345), ,,inteleptul persan", ti Efrem Sirul (Aprem Suriaya,307-3?3), ,,harfa Duhului". Tot in acest spatiu se va dezvoltah sfe$itul secolului IV Si spiritualitatea pnevmatice edmziastaa simfirii ,,inimii", reprezentatd de a|a-numita Carte a tepte-lor ti de Ofiiliile fiacarie4e. Ea va fi imDinse in erezie de ex-tremismul harismaric al ,.mesalienilor" (,,rugArorilor"). in nu-nEle rugAciunii $i exprientei subiective, acettia refuzau oricefiEdiere sacramenhla ti eclezialt a vietii spirituale, gi vor creapane teiziu o Droblemi oentru Bisericile siriacofone. Profitandde toleranta religioas6 din Imperiul pan. creginii au putul ac-tr!a libr $i misionar in Mesopotamia y Persia. unde la mijlo-cul-secolului lll se inregislreaze deia pesre 20 de episcopii.

U cotiture dramatlce s-a Drodus duDe anul 250 o dati culnstalarea la putere a dinas(iei iraniene a Sasanizilor carePraclica un /oroaslrism militant $i per\ecuror. Sasanizii auous un razbor aproape ncintrerupr cu lmperrul roman timp de

l l

Japroapc patru secolc. conllicl soldar cu numeroase dporttrde populatrr creSlrne p( ter i ror iu l lmper iu lur persan t ;umfost cea din 260 in lrma vicloriei lui Shapur I asupra impiratului Valerian. ficut prizonier, cand cetatea Gondisapor a fosconstruitd de prizonicrii romani printre care se gasea ti episcopul Derntrian al Antiohiei)_ Srarea de beligerant! aproaplcontinu, intre Imperiile sasanid ti roman s-a repercutat dra-

disrinct dc cel al Scolri alexandnne. fapr plin de conrecintpentru identitatea teologici viitoare a Bisericii siriacofone dinImperiul persan. in conflict cu episcopii celorlalte Biserici dinPersia, Papa, episcopul oratelor imperiale de pe Tigru Seleucia-Ctesifon intre anii 310-329, i$i impune autoriratea de primaasupra intregii Biserici din persia care-Si c4tige astfel o auto-nomie ,,de facto".

Incetarea persecu[iel Bise.icii crettine in lmperiul roman i

matlc asupra creginilor din Persia suspectati mereu de a fineloiali Sasanizilor. ,,agenfi secreti" romani. Ca atare, crerti-nii au fost, pe de o parte, supu$i unor persecutii aproape con_trnue, lar, pe de alte parte, au fost obligati s6 se izoleze Siautonomiezeze

clezial fala de Bisericile $i cre$tinii din lm_periul roman. Ca se reziste 9i sd-Si pastreze identitatea ln con_dil i i dramatice de peneo.rt ie $i marginaltzare et f i-au creat unsistem extrem de bine pus la punct de tcoli cre$tine, care de-pindeau inse de o ,,universitale" situata in afara granitelorImperiului persan persecuror: initial la Nisibis, iar dup6 ceda-rea de citre romani a acesrui ora; peqilor in jO3 $i pana in489, Ia Edessa. Aici se va refugia in 363. pertsind Nisibisulocupat de perti, Sfdntul Efrem Sirul. Edessa se afla lnsd subjurisdictia Antiohiei $i ca arare in spatiuJ de iradiere al 5colii

.",.1 orez.rdat , le Mar lshaq. eplsiopul Seleucici-Ctcsifunului

. i .urot'co. ut inlregului ()r icnl . in carr adopl,r - cu intet-] i .re.te 85 de an' - Simboiul , le credinla si canoanele Sino-iulur I Ecumenrc dc l l l Niceea tl25). precum si canoanele.elorhhe srnoade lorale .rornane din secolul Mzbucnireain 420 a unui nou val de persecufii ale cregtinilor din Impe-riul per\Jn a Londus rel de al trel le3 Slnod general al Biseri-c i r [ idsar i lu lur drn 424 (reunrt la Marlabta sub catol icosulDadisho I [42]-4561) se interzicA - din motive poljt ice, deloialitate fald de Imperiul persan - orice fel de apeluri laepiscopii din Imperiul roman (,,toate cauzele se judecS de ci-tre calolicos care nu e judecal de nimeni, decat de Hristos"),ceea ce echivala ,de faclo" cu proclamarea autocefaliei patri-arhale a Bisericii Rasaritului fale de celelaile patriarhii dinApus (Ronu, Alexandria, Antiohia ti Constantinopol).

Dublul confl ict intre pariarhii le din lmperiul roman -Roma $i Alexandria impotriva ascensiunii Constantinopolului- si dintre $coala de la Alexandria - adepta a unei hristo-logii a uniteli ii pe fondul unei viziuni generale de inspiratieplatonice $i ioancici -, si $coala de la Antihoia - care pro-mova o hrislologie a distjnctiei Si o viziune de inspiralie aris-totelica 5i sinopticd - va duce la izbucnirea controverselorhristologice care domina scena teologica $ polidce a secole-lor v-VIl. Primul episod al acestom a fost cel legat de con-flictul politic $i teologic intre patriarhii Chiril al Alexandriei(412444) $\ Nestorie al Constantinopoiului (428-43l, i 450)originar din Orient qi format la Antiohia. Plecdnd de la scin-teia declan$atd de conrroversa in jurul apelati!,ului de ,,The-otokos- acordat Fecroarei Maria. cei doi s-au acuzat recipfocde erezie: Chiril il acuza pe Nestorie de adopfianism, adice detaptul cd divide unitatea lui Hristos in doue Dersoane seDarate(per\oana Lrmane a lui l isus Frul Omulur qi Persoana divrna aFiului lui DLrmnezeu) ri vorbire Je ..doi Fir" in Hri\tos: iarNe\loric i l invrnuia pc Chiri l cd vorbe$re de.,o singura f ire!nlrupatd a Logosului" (form!la, intr-adevar. apolinarista, darpe cafe Chiril o credea atanasiana) de apolinarism gi mono-llzlsm. mai exact de resorbtia umanitatii in divinitirte. La ori-grllca tuturor schismelor 5i diviziunilor care au fragmenlat de

teologice grecelti antiohiene care,ti constituia, in a doua iu_malrte ir secolului lV prin Diodor al Tarsului ( i 394). prodlul

3l3 9i oficializarea ei ca religie a Imperiului in cursul secolu-lui IV, pe fundalul reizbucnirii rdzboaielor intre cele doudimprerii. a condus la declan$area de cetre Shapur [ (309-j?9)r unei lungi l i \a lbarrce persecut i i asupr; Lret l in i lor drnPersia. Soldala cu mii de maflrri. ea vJ durr o jumatdte desecol (intre 34(1110). profirand de pacea lemporare stabilira,Biserica RAsaritului din Persia tirre in 410 primulei Sinod ge-

l5

nal pe Nestorie ti qi-a impus propria leologie alexandrine,far,A s, attepte sosirea episcopilor anriohieni 9i fird a angajaun dialog teologic real cu reprezentantii $colii antiohiene,care s5 clarifice ti sa aplaneze divergentele dintre cele doueScoli integrandu-le inlr-o sintezi superioar6. Sinodul chiriliansuspecta ftrrd discernemant lntreaga teologie antiohiana de,,nestonanism" pe care-l definea unilateral si extremist dreDtun adoplianism camullat'r 5i incerca sii canonizeze o sinsu;lScoala, cea alexandrinA. fari a o integra complemenrar i] pecealalta. La Efes, in vara lui 431 au avur loc, asadar. douisinoade separate: unul ale\andrin condus de Sfanlul Chiri l sialtul anlrohian condus de loan al Antiohiet. Ele s-au excomu-nrcat reciproc $i au fost initial ambele anulate de imDeratulTeodosre lll ulterior acesta va recunoaite doar Sinjul ale-xandrin. Dar Sinodul de la Efes n-a devenit cu adevarat ecu-menic decat in 433 cand Sfan0l Chiril a accepiat Ia insisten-fele impiratului sd se impace cu loan al Antiohiei sernnand oformule hristologicd de unire sau rcconciliere proDusl de an-rohieni. Acerste formula. care anticipeaza clar d;finitia dog-matrce uherioale de la Chalcedon, nu era ahceva dec6t o edi-tie revizuird a mdrturisirij de credinti diofizite a sinoduluiantiohienilor de la Efes, redactari la inceputul lui august 431de Teodoret al Cymlui. Ea ar fi putut fi deci adophta in comunincd de la Efes, daci aici ar fi awt Ioc un singur sinod, nudoua, ti un dialog teologic real, care insd n-a existat. Daca arfi avut loc, Biserica ar fr fost scutitd de tragedia schismelor

atunci Si pani azi Orienlul cre$tin a stat insa modul unilaterain care a incercat sA transeze aceastd disDutA Chiril al Alexan-driei la Sinodul l l l Ecumenrc de la hfes (43 | ). El l-a condam

" Aceasta desi Nesrori -

care, spredeosebrre de loan al Antiohiei. s-aincapilan in r-l considcra in mod irevocabil pe Siantut Chiril drepr ereric.,upolinarisf . fapt penrru care n ! pulul fi ,,recuperat. murind in 450in exil- J antlohienii au condamnal ei irii$i inroldeauna in mod explicit adop-lranrsmul. J'recum fi exisrenla a .doua pe.soafle, siu ,.doi rii', in Hristoi.lar uD laic cum era rstoricut biedccsc Socrare I.i 450) sna obicrjv: .,Amdtrl srrrc.rle l!i Ncsbri Sj voi spune .rdevArul: omut n-avea detoc acelearioprni i ,u Pr\r ' t ' r SJmo\aro i r Fotrn ,dJof l , . ,n, i r r l . nr , r nr . l s(uleJ pe

om v r . ,n.J do.,- c\rgc, ' |

hra mcu\ Je f , , \ ;nrul-

r neororo\ . r , , r .n i , / r r . , , .?dr. . iv .

r r pd68.aorc '

care vor urma, Neavend autoritatea unui sinod comun' for-mula de unire din 433, semnau la presiunile imparatului Teo-dosie II. a rimas un slmplu compromls sau armi\tit iu in confllclul neiolu!lonat dinlrc cele doua $coli i i lrei palriarhii

Ce acest risc era unul real, nu numai ipoletic, o arali al doi_lea sinod de la Efes (449' a$a-numitul ',latrccinium" sau ,'si-nod talhiresc"). in care Dioscor al Alexandriei l44U5t) l-^reabilitat pe monofizilul Eutihie condarnnandu-i pe Flavianal Constantinopolului l i pe antiohienii Domnus al Antiohiei.Teodoret al Cyrului ii Iba al Edessei Efes II devenea un nouffiumf al Alexandriei. dar unul de scu e duratd. Pentru ca dedata aceasia Alexandria nu rnai avea spdjinul Romei; dimpo-riva, ea sfidase Roma, refuzand se accepte ,,Tomosui" dog_matic diofizit al papei Leon cel Mare cltre Flavian al Con-stantinopolului. Dictatura Alexandriei riscand sd duce la rup-tura comuniunii cu Roma $i amenintand unitatea Imperiului,imptratul Marcian a convocat in octombrie 451 Sinodul tVEcumenic de la Chalcedon, menit se reechilibreze s;tuatia.Acesta l-a depus pe Dioscor, i-a reabilitat pe antiohienii Teo-doret $i lba (sesiunile l0 si l2), a primit ..Tomosul" dioftziial papei Leon ti a adoptat o geniali formulA hristologice desintezd care proclamd in Hristos existenta unui singur subiect- o unici ipostase sau persoane - in doue naturi sau fiinFunite in mod neimp[4it ii nedespi4it, neschimbat li necon-topit. Hristos nu e, aladar, nici doue ipostase sau douA per-\oane

- ceea ce inemna drvizarea Lui - nici o si-ngura na-tura sau fiint, ceea ce lnsemna contopirea Lui. ln Raseritinse, Chalcedonul a perut a fi un triumf al Romei, o revanti aAntiohiei ti o trldare a lui Chiril al Alexandriei. Aqa se faceca episcopatul oriental egiptean, sirian ii palestinian a intratin schisma, acuzand pe Leon gi Chalcedonul diofizit de ,,nes-torianism" 9i fixdndu-se - prin intermediul lui Sever al An-t'ohiei (i 538) ti Filoxen al Mabbugului (l 523) - pe formu,la hristologica

.,miafizita" (nu .,monofizitd", care era pozitiarad'cala ! lui Eutihie) sau pe un chirilianism strict (un,,funda-mentalism chirilian", dupe expresia parintelui J. Meyendorff,Intrucat canoniza arbirrar pozitia.,adevaratului" Chiril dinain-te oe reconcilierea din .+33 considerat6 un ..comDromis" tem-

porar). Schisma Orienrului chirilian a produs un imens haosin Imperiul roman, iar imparatii vor t'ace eforturi constante dea restabili unitatea religioast fiacturata a lmperiului. Chalce-donul va fi anulat in 476, suspendat intre 482-518, resrauratin fine oficial in 518. Dupb un dialog teologic e$uat cu ,.miafi-zit i i" severieni la Constantinopol in 532, lustinian (527-565)va incerca o reconciliere cu acegtia pe baza unuj compromis:severieDii se nD mai condarnre formal Chalcedonul. in schiarbchalcedonienii vor condanma pe iangA Nestorie aFa-numitele,,Trei Capitole"- Acestea reprezentau persoana ;i scrierile prin-cipalilor reprezentan(i ai tcolii anriohiene Si cririci ai hristo-logiei alexandrine chiriliene: Teodor al Mopsuesaiei (t 42g),Teodoret al Cyrului (i cca 460) 9i tba al Edessei fi 457).lustinian va condamna el insugi ,,motu proprio" cele ,,TreiCapitole" intai prin doua decrere proprii (543/5,t4 fi 55t) $iapor pfln rntermediul Sinodului V Ecumenic de la Constan_tinopol (mai-iunie 553). ln definitia sa, acesra din urmd vatranscrie ,,tale quale" anatemele la adresa celor ,,Trei Capito_le din decrerul fui lusrfnian din 55l tHonotogia pisiosl.Contributia reologicb reald 9i valabili a lui lusrinian validatdde Sinodul V Ecumenic a star in primul rind in efonul de ademonstra severienilor ce foamula de la Chalcedon a distinc-tiei celor doue firi in Hristos nu conrrazice reolosia chirilianAa unrrar|| iposra\ei djvine a Iui Hri\tos (..Unul di; Sfanra Tre-ime Carc S-n intrupat $i a parimjt in trup,') $i ce formulelechiriliene omise la Chalcedon (.din doud firi" si ,.o unice fireintrupata a Cuvantului") pot primi o interpretare chalcedo_niand. Nn era inse o sinteze realA ti o hristologie inregrale,penlru ca reconcii ierea cu tradil ia alexandrine se fdcea cupretul condamnarii in bloc a teologiei anriohiene. Iustinian,care a lmpus despohc aceasld linie unilateralE Bisericii, a in-trcprins aceasta prin doua gesturi inacceptabile gi care au scan_daliza( intreg Occidentul latin: a revizuit trecutul, condamnAndpe baza unor citate scoase din context persoane decedate incotrrunrune cu Biserica sau reabilitate de un Sinod Ecumenicanterior. gi a sacrifical pe altarul politicii sale o intrcase rradi_l ie leok,prce. tradtl ia antiohtana 5ti f fmali tat i ca ..ncrl-urrara..,ceea ce a dus la o sdrecire a leologiei Biserici i (amputate de

un ..plarndn ). Sinodul V Ecumenr( nu mai erPrima intreaedg,."i i.a. u" otrf.t dcestc ge\lurr nu $r'du alinl ohieclivul nu,-r, fr.,,t p. orrenrallt severreni sa acceple Chal!(dunul aunrovocat o schlsma de psle un secol in Occident | i Fau in-ieoirtat definit iv de Chalcedon pe orientalir frdeli l laditieianirohiene. intrc cire.e nutn;rau Si cre$llnli Blsericii RasaIi-tului din Imperiul Persan'

Optiunile teologice $i hristologice ale Bisericii RasdritLlluidin Imperiul persan s-au jucat la Edessa. Aici Qiyore (l 436)'directorul icolii siriace. initiase un vast progmm de traducerein l imba siriace a comentarii lor biblice ale lui Teodor alMopsue\trci. fapt prin care eruditul episcop va deveni penlruBis;rica Rasarirului din Persia..l-eflcrlul Talcuitoi '. Comen-ratorul prin excelentd, Principala autoritate teologicd. Din mo-rive personale $i din oportunism, episcopul Edessei Rabula(412435\

- ca ulte.ior Filoxen (440-523) - trecuse inrabera chiriliane si declansase in urma Sinodului de la Efes ocampanie de condamnare ti distrugere a scrierilor lui Teodorsi de persecutie a adeptilor lui. In ciuda reabilitErii la Chalce-don (451) a episcopului Iba al Edessei (435-457), care fusesecondarnnat de sinodul ,,telhiresc" de la Efes (449), chirilieniisprij inil i de oficialiteti le imperiale vor impune in cele dinurma inchiderea definitivd a Scolii de la Bdessa in 498. Ulti-mul ei director. eruditul poet Narsai, se refugiase ince din 476la Nisibis in Imperiul persan, unde, sprijinii de episcopul Bar-sauma de aici, favorit al regelui persan Peroz, va reinfiinta$coala periilor. Aceasta va cunoa$te o perioadd de mare in-florire devenind o veritabila Universitate de studii biblice liarislotelice (din al carei program se va inspira in ,,Institutiile"sale latinul Cassiodor, i 580). Sinodul de la Beit Lapat din 484condus de Barsauma $i al lv-lea Sinod generalde la Beit Edraidin 486 sub catolicosul Mar Aqaq au adoptat o serie de deci-zri care marcau pentru prinra data ollcial separalia limpede aBisericii Resdriruluidin Persia atat de Biserica chalcedonianadin lmperiul roman, cal Fi de cea orientala chiriliana. Sinodula adoptat acum nu ,.nestorianismul ', cum se scie in vechilemanualc si studii confesionale, cj prima marturisire hristolo-grcd strict diofiziti de tip antiohian - Hristos e doub fin si o

l8,19

fsingure persoane -

(a se vedea maijos studiul lui D. Miller)tr-ti reafirma fidelitatea fafi de Teodor al Mopsuestiei si lra-ditia Scolii antiohiene. Acesre doua elemenre vor fr reafirmateulterior in Sinoadele generale din anii 544, 554, 5?6, 585,596, 605, 612 (ale ceror decizii sunt cuprinse in afa-numitulSynodicon Orientale), Biserica Rdsdritului din Persia trebuindastfel sd fie numite mai degraba ,,(eodoriane" decat ,,nestoria-n6"- Fixarea pe formula diofizismului srricr: Hrisros e doudq-tane/physeis ;i o \rnic' parsopalprosopon, nu insi $i o uniceq oma./hypostasis, ti dezvoltarea ei ulterioare in formula pre-tins ..nesloriand': Hristos e doue 4)anr. doue 4zome gi o unicepadopa (Dnde qhoma/htportdsir nu are insa sensul chalce_do_nian de iposrasA autosubzisrenttr, ci doar acela vasilian de sub_zistenld individuale a unei firi concrcte) se exDlicd Drin reac-tia defensivd fatd de doue srii de imprejureri.'in prirnul rand,pnn avansul $r propaganda intensd ln persia a sirienilor iaco-biti antichalcedonieni,,monofiziti"; persecuta(i in Imperiulroman, er se vor refirgia in valuri succesive inlle anii 521_526.536-541. 555-567, creAnd ierarhii $i cornunitati biserice$tisrflene paratete" $i centre monahale. putemice nuclee misio-nare. In al doilea rend, prin crizele lnteme provocale de,.de_viationismul" sau inclinalia spre chalcedonism gi monofizisma unor importanli lideri spirituali, cum au fosr Henara. con_duc5torul ,,eretic" al gcolii din Nisibis (572-610) condamnarde catolicosul Sabrisho I (59fuM) sau ascetul ,i episcopulSahdona./Manyrius din Mahoze d-Arewan (cca 635_6i0tcondamnat de calolicosul Mar Ishoyahb III (g9-659) pentruerezia .,unicei ipostase". Nu trebuie uilal faDtul ct dreDt ur_rnare a influenlei la cunea lur Klosraw Il (5-90-o2gt a medi-cului Gabriel Sigar trecut la monofizism, Biserica Rdsirituluidin Persia nu ti-a putut alege un catolicos timp de doui decenii.Intre 609528 conducerea Bisericii a preluat_o eruditul $i aus-terul monah Babai Rabba (cel Mare, t 62g) care a incercat seimpunA o directie teologici conservatoarc polemic defensivn:

'' Oslilitate, intre cele doua.onfeliuni siriene cra a5a o rnlensadu\ ld crearea in hmha rrriacr inctun! ! doui pu de ( nere Si dzare orrenre: unut ncslorian-caldean, allut ircohrl

40 4l

extremirmulur mrafrzit i-a ra\puns la fel de radical insrstendinrr-un sens radical diofizrt rnu ..nestonan in sens de .,adop-,i""iu l," p. necesrtatea mamrnsrrii a doua qromd..ipostase"in Hristos. cu refuzul teo ei ,,unicei ipostase compuse" aChalcedonului 9i a lui Henana. Suslinut de putemica panidimonahalS consewaloare anlimonofiziti de la mtrnastirea sade pe Mlntele Izla (la nord de Nisibis), Babai a reutit se-siimDund formula hristologic{ in Sinodul din 612 (care face 9iDrima refenre la Nestorie intr-un document oficial al Bisericiiiersiei), iar adep(ii sdi vor declanla o adevSratd campanie(,,vanatoare de vr4itoare") impotriva celor ce indrizneau sisusine alte puncte de vederc in acele vremuri tulburi.

inceputul secolului Vll a fost intr-adevdr o perioadi dra-matice in istoria Orientuhi Apropiat. In anul 602 imperatulMauricius de la Constantinopol fusese asasinat de crudul uzur-palor Focas (602-610). Ultimul mare $ah sasanid Khosraw II(590-628), care obtinuse tronul cu sprijinul lui Mauricius qiera legat de el printr-un tratat de prietenie ti alian(d, de{lan-geaztr in 665 un amplu atac asupra Imperiului roman: pe 613trupele persane ocupe Antiohia gi Siria roman4 pe 5 mai 614devasteazd lerusalimul ti rdpesc Sfanta Cruce, in 615 ajungla Bosfor. iar in 619 cuceresc Egiptul. Noul impdrat Heraclie(610-641) declangeazi o contmofensivd de propo4ii prin Ar-menia, veritabild ,,cruciadi" gi rezboi religios, Consrantino-polul reuseSle in vara lui 626 sd reziste asediului conjugatavaro-p6an! iar Heiaclie lli continui ofensiva pe teritoriulpersan- zdrotrind armata persand langi Ninive (12 decembrie627). In primevara lui 628 Khosraw II este asasinat, iar noulrege coprl s supune bazileului, care se intoarce in trilnf laConstantinopol in 629 9i la Ierusalim in 630 unde reinalte

7r,,in definiri!. la un eramen mai amplu, hrisrotogia nesroriant ne aparer.ull

'ini pulin indeptrnata dc hristotogia chatcedoniana deal ate rcpulalia.Inlemeiali pe ilefinitii ale naturii, ipostai Si prioanci diferir de cele cau prvalal in leologia {apuseana,, ea propune o noliunc de (mod de uni-re, care lira indoirla nr se \uprdpune nemrjtocir pe cea d Chdtcedonutui.uar poale ca rraduccn oponune ar pulea reduce ace.sra notiune ta aceea airodn:iet crroflce- rE. AM

^\N. D.nurnuirc.!. ftioloqtu .athotiq@ xUt.ryr t . cut . l0t_3021

Sfanla Cruce. La Alep in 630 Heraclie primette delegatiaBisericii Rasdritului condusa de catolicosul Mar lshoyahb lI(628-645) recent ales dupd o vacanlS patriarhali de 20 de ani,$i celebread cu el solemn pe baTa Chalcedonului ,.unirea" re-ligioasd intre Biserica Rasaritului ti Biserica Constantinopo-lului. Situatia nu va dura insa, pentru ce dup6 moartea profe-tului Mahomed in 632 arabii unificali inifiazi o ampl6 invaziecu importanta decisiv6 in istoria universalS: in opt ani doar(intre 6342) lmperiul roman scindal de disputele religioaselegate de monoenergism $i monotelism pierde succesiv Pa-Iestina, Siria Si Egiptul ti e arnenin(ar in insati exisrenta lui.ln februarie 638, bdr.Anul patriarh Sofronie predd Ierusalimulcalifului Umar. O infrdngere catastrofald inregistreazi ti ar-mata persand, iar in 635-640 arabii ocupl intreaga Mesopora-mie; in 650 este lichidad $i ultima rezistenti persand in pro-vincia Fars.

Venirea arabilor a fost intampinalS favorabil de crettinij dinfostul Imperiu persan. Bucurogi ci au scipat de politeismulunui stat pigan gi de persecutiile lui, s-au sim(it evident maiaproape de monoteismul $i etica islamicd, mai ales ca, in ciudaunor raporturi uneori dificile cu noile autoritdti, timp de ca-teva generatii crettinii siro-orientali s-au bucurat de respect $protectia cu restrictii a libertdtii religioase in schimbul achi-tarii unor taxe ti impozite suplimentare. Fiind cea mai binetolemti. Biserice de islam, Biserica Rdseritului cunoa$te in se-colele VII-IX perioada ei de maximA inflo.ire misionard, cul-turah si monahala.

Biserica Risiritului a fost probabil cea mai misionare Bi-serici din istoria cre$tinismului. Pe drumul mdtasii 9i pe celal mirodenii lor. monahii $i clericii ei au dspandit cre$tinis-mul intr-o veritabila ,,epopee misionarE" spre India - undcreitinii Sfantului Toma i-au apa4inut pene la venirea portu-ghezilor in secolul XV - gi spre Asia Centrald, Mongolia,Tibet ti China. In 1625 s-a descoperit la Siangfu, capiralaChinei de nord sub dinastia Tang (618-906). o srela de piatrineagrd de 2,36 m indlfime, 86 cm litime ti 25 cm grosime $icdnhrind 2 tone, pe care se aflau inscriptionate I780 de carac-(ere chinezelti. iar la bazd qi pe laturi 50 de cuvinte $i ?5 de

nume in scrierea sinacA estranghela. Da1ale in anul 781 d Hr-.in".r ipp" .o.e-oru prlmu jroslre a misronarrlor srrienr in China in inul o l5. Inrtral favorrzat. cre;t inismul a fosl PerseculalaDor in 698- 705 5r 845. disprir ind la sfir5rtul secolului [X.dnr ft ind rerntrodu. r-rlterior in l06J si sub mongoli. unde eqdsir de Marco Polo in 1275, care ne sPune c5 hanul Krrblaiil26G-1294) o.."ut un departamenl pentru creitini (Bisericaasi ana avea doui arhiepiscopii). In l28l e ales catolicos unmongol convertit sub numele Mar Yahbalah III ( l28l- l3l7),cunoscu! pentru ambasada trimisa in Europa prin monahul totmongol Rabban Sauma pentru a incheia o alianle intre mon_golii inca neffecuti la islam ti crettini. Biserica Asiriana aResariului cunoa$te acum apogeul maxim, numerand 250 deepiscopii grupate in 30 de mitropolii gi intinzindu-se din Ciprupani in Manciuria, $i djn Turkestan pand in Malabar $i Java'".

t{ Biserjca Rasaritului va primi insa loviluri nimiciloafe o dat! cu con-vrti.e! in 1295 r dinasljer mongole la islam. cu cjuma nergri ii, mai cuse.mi, daron6 cruzirnij masacrelor lui Timur Lenk ( ll70-1405). Penlru apurea supravietoi, cre$inii asnie.i s'au repliar apoi timp de patru secoleinmuntii Kurdistanului. De aici incA in 1503 Mar Eliyya V hirotonca milro-politi penrru Indru, Jrvn :ri China. Din aceleai motile, incepend din 1450palriarhia va deveni ereditari tijnd transmisa inLr'o sigura iamilie de hDnchi la npoli. Tor acum asirieniiincep sadevina tinla misiunilor catolice.In 1552 e hioronir Ia Roma pimulpatriarh caldeean unrl, ceea ce a consi-ru'l incepL'rul!nei complicare Si lamemabile perioade de dezbinare inlrna.Pe fondul unei decadenle accenruate. cre$inii asirieni fiind d'vizat pannur in doui Biserjci: un parriarhal neunit. inrilulat oficial Biserica Asirianla Risarilotui. si alrut unir cu Roma si indlllar Biserica catdeana a Rrsari,tului in secolul XIX misiunilor calolice li s-au adlugar celc proresbnLe trnglrcane. Inrperirl rarist avanseaza ti elin zona ranscaucaziana g emitcprelenl" dc prore.tie asupra populatiilor cre$ine. Rerragerile rruplor russe sordeazA meru cu rpresrlii t nEsacrc al caror inslrumcnt la insligatiileolomane vor Ii in 1843 1846. 1894-1898 si l9l6-19t8 rribunle lalbaricearc liutzilor Inlrc l9l6_l9l8 are loc, Dlanifrcal de Junii rurci, holocaustulcre5r'n armein. sinan Sj grcc din Asia Mica u.mltl dc deporri.i ;i emigran.uin Pcsre 5 Co0.mrc de cresrini in 1900, vor rtmine in zoni in 1922 abi0700 000, circa 2.00O 00O fiin.l ucisi. in masacre a dern circa o rreime dinPopr'lalra asiriani. cireia trar.rul de ta Lausannc nu i,a rccunoscul oficialsrarurul de nr inor i rare (pent.u detal i i . c t . wr/ ! . aro! r . con/halocaust) . Per rmrtre 1918 a fo l t ls ls inat de turz icarol icosul MarShrrnun XlX r lenya,rnn V

'J,n ' , rca 'upra,Eturrulror iug. t re (u,1. in I ' rkul df ldr .un prore(-Ln c_ 'n! ; Sl j r ) Iu i mdnJdrulur hnrdnr( in ls.r1,un.htr( td un md.J.ru

L-42 43

-in Dlan cultural. el i ta siro-orientali ( l i terati. medici ' f ilozofi) ajucat un rol esential la Bagdad in traducerea in Iimbarabtr a patrimoniului cultural grec antic in cadnrl afa_numiteDar al Hikmah create in 830.

O inflorire unic, in felul ei va cunoa$te in secolele VII 9i Vsi vjata monahala Sr mr\ l tca : spre slar$lrul secolulul vl l actFveaza in Bert Huzaye rrei rcmarcabile l iguri duhovnicett i dorigrne din Bert Qatmye: Dadisho. Shemun d-Taibuteh l i M

,R?t-81?) in f ine. in secolul X a v ieturt Rdbban Y wiepcil*"va ri 979 la I l0 anil alc carui vraLe lr invaulura au fosli*or"in , ' . t ; t inlr-o brogr:rfre sPil i luala scr'\A de YohannanJar Kaldrrn. Dupa secolul X nu se mai inregislreaza figurisoiotuale srmrlare. accenlul c6zdnd pe supmvletulre 5l con-*rvurer tradilr i lor intr-un rmdlu din ce in ce mai o\t i l Dupao scurte rena;tere in secolul Xlll, literatun siro-orientale dis-oare praclic ii ea o data cu loviturile devastatoarc primite dela mongoll

Sfitttul Isuac Sirul pe fundalul Bisericii Rdsdrituluidin secolele Vll-VIII

Prima jurndtate a secolului VII din viala Bisericii Risiritu-lui a fost faite intr-o tensiune eshatologice sub semnul apro-pierii sfartitului lumii. Ea vizuse in Orientul Apropiat prlbuii-rea in cateva decenii a doud imperii, sasanid 9i romano-bizan-tin, Si instalarea noii puteri mondiale a islamului. Figura do-minanta a fost incontestabil catolicosul Mar Ishoyahb III celMare (58M59)76, in al cirui timp se situeazi gi anii de tine-re(e fi de formare ai Sfantului Isaac Sirul. Ndscut in jurulanului 580 intr-un sat din Adiabena, Ishoyahb s-a format la$coala de la Nisibis unde a trdit in 596 c.iza provocati deinvatdmantul reformator al directorului ei din anii 572-{10,Henana din Adiabena, Acesta incercase se schimbe paradigmateologice de baze a teologiei Bisericii din Persia, reprezenatede canonul teologiei ti comentariilor biblice ale lui Teodor alMopsuestiei, inlocuindu-le cu propriile sale comentarii bibliceInspirate din alegorismul lui Origen $i mistica lui Evagrie, cuun puternic accent pus atat pe unirea sufletului cu Dumnezeu(pentrt care a fost acuzat de panteism), cat gi pe unirea natu-rilor divinE gi umani in ipostasa compuse a lui Hristos (pen-tru care a fost acuzat de chalcedonism). Ierarhia oficiali areactionat decis prin Sinoadele din 585. 596 fi 605 reafir-mend autoritatea lui Teodor al Mopsuestiei t i o hristologie

ro Ct J M Ffl,y. ,.lsoyaw le crand. vie de':r Att'.rhcne . ocp 35 2 969). F :105 itl

catholicos nestorien ISoyrs$i 36: l (19?0). p 5 46

tshaq al Ninivei; iar in prima jumdtate a secolului VIII lgidesfetoare vietuirea duhovniceasce alti doi uimitori misticisiro-orientali: Yohannan Saba sau din Dalyatha (t cca 760) gi

Zwi Crundmoriye (hrinlich,orientalischer N,ystik". Oti.ns.hrXianu6-1 ( 1979). p. .ll-60: ..chrisrlich-orienralischer Mysrik und sufismu{, tn:l l l S, ,nt ' arnh \ \na.an tOC4 :2 t r o81.p. . t6t .2 i t .

Yawsep Hazzaya (1 cc ll0). Radicalismul mistic si unelexprimiri inddznete din scrierile acestora din urmi va aleierarhia care-i va condamna intr-un sinod din 786-787 sucatolicosul Mar Tirnateos l, veritabil ,,proces al misticilor",condamnare aevocate inse de succesorul seu Mar Isho Bar Nu

in care peste 3000 de persoane pier, ceea ce a dus la exodul in diasporA alma.iorit4ii comunitdlii. Carolicosului Mar Shjmun XXI i se retage cet4e-nia irakiana ti se srabilesre la San Francisco unde va fr asasinar in 1973.

circa 150.000 de crdinciosiin St.lA.'' Ci G. BLUM.,,Nestonanismus und Mystik. Zur Enlwicklung ch risllich

orientalischcr Spirirualiut in der osrsynschen Kirche". Z..ts.hrfi lilt KirchenB?s.hi.ttre 93 ltgE2t, p. 211-2941,.Ve.einigung und vermischung

Decizia sa de a rrece la calendarul indrptar a dus ta shisma episcopilorAin3ti in lrak car au cbmar la Eagdad p mir.opolirut asirian din lndia,iar acesta le-a hirotonir kei episcopi- in 1976 e ates catolicos epis.oputTeheranului cu numele Mar Dinkha IV cu sdiul din | 994 la Monon Crove(l lhno's. lenEr Chrcasor Dupa sccole de complera iTolare ir dtrenir dmarginalizar ecumeric{. datorare rezislenlei tenace a cliwului,,nesrorian',plicat abuziv venerabili Bise.ici Aririene a Rasnritului. Biserica a manirlor t misricilor. in noiembrie 1994 Mar Dinkha semnaza cu Daoa toaPaul Il o declaratie hrisrologice comuna Si Sinodul creeaza o Comisi pentru daalog ecumenic iniliind p.in intermediul Fundatier .,Pro Oriente" diVina iratali! de unire cu Biserica CrldeeanA UnitA cu Roma si cu Bisericile siro-occidental iacobiic (,,monofizit") (ci maiJos, p. 462, n. ' Si ").Aclualmente Bisenca Asiriana a Rilarirului numara circa 150.000 d crd'nciofi Sr 16 episcopi, nsipiti in lrak. lran, Sina, Liban, SUA (Dca 100.000)Australia |i India Biserica Caldeeana numafd 125.000 d credinciosizece eprscopi in lrak. a parru epkcopi in kan, parru in Orientul Apfopiar

44

t I l

.15

7strict diotjzit i. In 595, 300 din cei 800 de elevi ai $coli i,printre care ti tan5rul Ishoyahb, au pdrtuit in serlrt de protestNisibisul, stabilindu-se la Balad. Ishoyahb intrd mar apoi inproaspet inremeiata menAsdre Beil Abe din Adiabna. Aceastifaimoas[ mandstire care a jucat un rol esential in viaia B