Sezatoare.docx

7/25/2019 Sezatoare.docx

http://slidepdf.com/reader/full/sezatoaredocx 1/8

coala Gimnazială „Vlad Dănulescu”, comuna Pânce tiȘ șJude ul Neamț țAn colar 2013201!ș

P"#$%&' D% A&'$V$'A'%

Acti(itate cu ele(ii clasei a Va

Pro)esor coordonator* &io+anu #anaaria

Ar-ument* Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi mai accesibilă

operă , de o deosebită valoare artistică: „ Amintiri din copilărie”. Povestirea năzdrăvăniilor din vârsta

sa fragedă a fost un prilej de a alcătui o frescă realistă a vieţii ţăranului din ţinuturile de munte ale

Moldovei , din prima jumătate a sec al !"!#lea Petrecându#şi întreaga viaţă printre copii , marele

povestitor a cunoscut preocupările şi preferinţele lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care

să#i atragă , dar , în acelaşi timp , să#i educe şi să#i instruiască , ajutând şi la formarea unei concepţii

optimiste despre viaţă "on Creangă a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi plină de înţelegere

pentru copii $nimat de aceste sentimente , a creat un bogat şi valoros tezaur de poveşti care au

fermecat copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui mereu lectura preferată a copiilor Citind poveştile

„Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa

cred că au fost toţi copiii, de când e lumea asta şi

pământul; măcar să zică cine ce-a zice.”



lui "on Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din viaţa satului : oameni şi buni şi răi , şi %arnici şi

leneşi , şi cinstiţi şi necinstiţi , optimişti , veseli , glumeţi , dar %otărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună

Durată* & oră

etode: joc de rol, conversa ia'ț

i.loace: decor etnografic, fire de lână, cântece, costume populare'

#+iecti(e* (a sfâr itul activită ii elevii vor fi capabili:ș ț

#să utilizeze e)presiv limba literară i aspecte regionale ale limbajului popular pentru interpretarea deș

roluri tematice'#să realizeze *motoceii lui Creangă+'#să completeze un te)t lacunar din opera lui "on Creangă'#să aleagă răspunsul corect pentru întrebări legate de via a i opera autoruluiț ș

Des)ă urarea acti(ită ii*ș ț

& Moment introductiv ezătoare:Ș elevii vor prezenta versuri, cântece, glume, g%icitori,frământări de limbă, scenete

-*Pupăza din tei+, *(a cire e+.ș ' "nvitatul special *"on Creangă+-rol interpretat de un elev. va între ine atmosfera, povestind dinț

amintirile sale i dialogând cu ace tiaș ș



/anea ceneta

n oas4ete*

/ună vreme, gazdă#aleasă01oar n#am face cale#ntoarsă,Că#n astă zi, vrei nu vrei, 2oi ne#am strâns cu mic cu mare

3i#am venit la sezătoare/ucuroşi de oaspeţi4

Gazdele*/ucuroşi, bucuroşi01ar ia poftiţi de intraţi3i vă aşezaţi05daia#i încăpătoare6rana#i îndestulătoare

n oas4ete:

2#am venit să ospătăm3i#am venit ca să lucrăm7nde#i unul nu#i putere7nde#s doi puterea creşte3i lucrul mereu sporeşte

Gazdele*$tunci %aideţi de#om lucra$poi vom cânta3i ne#om bucura8ă#i cinstim pe acei străbuniCă ne#au dăruit pe lume

5 ţară cu obiceiuri bune

n oas4ete*1ar să#ncepem lucrul3i s#avem mult spor $zi lucrează fiecareCu ce poate, cu ce are8osirăm la şezătoare7nde#s fete mândre tare,8ă cântăm şi să muncim,(ucrul să vi#l isprăvim

3ezătoare cu voinici,9ete mari şi fete mici$şa#şi petrec nopţile,1escreţindu#şi frunţile,

orcându#şi fuioarele,

;ndulcindu#şi zilele

56 <ăd c#aveţi mândre costume3i cred că ştiţi datini străbune,ransmise c%iar de la daci,8trămoşii noştri adevăraţi

7:Portul meu cel românesc= uşor ca să#l g%iceşti9ata#i îmbrăcată#n ie9ata#i strânsă#n betelie(a mijloc cu cingătoare3i obrajii ca o floare/ăieţii au toţi iţariCuşme uite#aşa de mari

(a mijloc cu brâie late8trâns legate într#o parte

3i se leagănă în joc7ite#aşa, aşa cu foc

"ată#mă, sunt româncuţă,Cam micuţă, dar drăguţă;n picioare#am opincuţă3i la brâu port tricolor,;n cap, năframă cu flori$m altiţă#n patru iţe3i pumnaşi, mititelaşiPoale mândre c#ale mele,

Mititele, frumuşele,8puneţi, care fată mare8e făleşte că le are4$m şorţuleţe frumoaseCum le ştie mama coase3i la gât mi#am pus mărgeleot dintr#ale mamei mele"ată#mă, sunt româncuţă,Cam micuţă, dar drăguţă

"ată#mă, sunt românaşata zice că#s fecior,

"ară mama: puişorMă îmbracă, mă găteşte7ite#aşa pe româneşte:Cu opinci cu zurgălăi,Cum stă bine la flăcăi,3i cu cuşma pe#o urec%e,Ca să le fiu drag la fete

Mult îmi place să iubesc

Portul nostru românesc:$lbă ia cu altiţe,Cu ciucuri şi lămâiţe,3i bundiţă ca un lan,Picurată cu mărgean,3i cu spice şi cu fluturi,1e la vec%ile#nceputuri1esenat cu ac vrăjit,>âde brâul vălurit,8ub sumanul gros de lână,

Cu flori albe de fântână'C%iar şi traista uneoriParcă scapără de flori

# 1esc%ide , mândruţo, uşa, C#a răsărit găinuşa0#(asă, bade, să răsară 1e ce n#ai venit de#aseară4#2#am venit, că n#am putut, C#am fost bolnav şi#am zăcutCând era să vin la tine,8triga mama după mine:

#Măi băiete, fii cuminte,8ă nu scoţi fata din minte03apte săptămâni de post1e când la mândra n#am fost,"ar acuma, când m#am dus,$m găsit lacătul pus

e 4oate cânta *„8io zis mama cămio da9”

#9irişor de iarbă neagră,1ragă, drăguliţă dragă,

1e ce porţi cama ă neagră4ș

#"a, o port c#aşa mi#i dragă,Că mi#i iubita bolnavă3i#i bolnavă, zău, de#o mână, 2#a spălat cămăşi de#o lună

#1ă#o#ncoace s#o spăl euCu apă de la pârâu9oaie verde iarbă nouă,?i#aş spăla cămăşi vreo nouă 2umai să te văd eu bine,

Că te uiţi numai la mine

M#a#nvăţat mama să cos3i pe faţă şi pe dosCând lucrez, mama priveşte,Când fac rău, mă dojeneşte,$cu#i mic şi aţa#i groasă,Cine poate să mai coasă41ragi mi#s şezătorile,



Ca să joc, să c%iuiesc,/ine să mă#nveselesc0

Cine e mai bun la gură,8ă ne zic#o strigătură0

/ine#i vara#n câmp cu floare,1ar mai bine#n şezătoare,Cine#a stârnit şezătorile,

$ibă oc%i ca florile3i faţa ca zorile,@lasul ca privig%etorile6arnică#i mândruţa mea,oate ştie a lucra,1intr#o sută de fuioare$ făcut o strecurătoare

=a se uită în oglindă3i lucrul îl lasă baltă,Că poate#o veni mamaCa să#i facă toată treaba

cantec* Azi am să crestez :n -rindă

Mi#a spus mama să joc sus,1ar de furcă nu mi#a spusCând văd furca şi cu fusul,Parcă#i ursarul cu ursul

Câte zile#n săptămânăMă doare#un picior şi#o mână,1ar când vine duminica, 2u mă mai doare nimica

$m adus aici bucate9ierte coapte şi sărate1ulci şi reci şi mai fierbinţiPână vă mai odi%niţi6ai luaţi, poftiţi

# )eti;ă*9oaie verde de lămâieAi o glumă, măi bădie

n +ăiat*

(a mândra cu fustă creaţă8tă cenuşa pe sub vatră 2umai mâţa se trudeşteCând şi când o rascoleşte3i fuiorul stă în podB2umai soareciiîl rod

n +ăiat*(a mândruţa jucăuşă

8tă gunoiu după uşă3i podeaua nespălată3i#a rămas nemăritată

n +ăiat*7n %oţ a intrat să fure niste ceapădintr#o gradină"aca şi stăpânul pe urma lui0#Ce cauţi aici, măi %oţule0#$oleu0 <ântul m#a aruncat, sărăcan

de mine0#1a, nu te#am vazut eu cumsmulgeai cepe4#/a nu zău0 M#am apucat de ea sănu mă ia vântul

n +ăiat*9oaie verde şi#o lalea6ai să mai cântăm ceva

&ântec: *(a căsu a dângă vale+ț

5<* 1ar unde e badea "on4

'o;i* Care4 Care4

5<* Care0 Care0 Creangă0 Că nuam de gând să mor de urât în astă zi0

&r* 8unt aici0

5<* 2ici nu te#am văzut, bădie Cestai aşa îngândurat Poate s#aîntâmplat ceva4

&r* /a0 2u s#a intamplat nimic

5<* $tunci4

5=6 "a las#o baltă şi mai deapănă#neîncă o dată povestea copilăriei talecă atât de meşter eşti la povestit0

$6&"6 $stăzi vom porni într ocălătorie 2u i o călătorie oarecare

Cu tren , tramvaie , maşini , autocare 2u $stăzi vom merge, iubiţi copii ,;n lumea poveştilor Plecarea însă#i din realitateCăci ştiţi că este foarte adevăratPrecum c#am fost si eu odată un băiat@%iduş , isteţ şi tare năzdrăvan ,

Care am muncit din greu şi an dean ,$m învăţat şi am fost învăţător Multe poveşti am dăruit copiilor3tiţi cum mă c%eamă 03tie o lume întreagă 1a 8unt povestitorul "on Creangă $tenţie , pornim , să dăm semnalul8emnalul nu i din basme , nu#ifantezie

Ci#i din ,, $mintiri din copilărie DD

&r* *8tau cîteodată şi#mi#aducaminte, ce vremi şi ce oameni maierau în părţile noastre, pe cînd măridicam eu drăgăliţă#1oamne, băieţaş la casa părinţilor mei în satul6umule ti, din târg, drept peste apaș

2eamţului+

5* 3#apoi 6umuleştii şi pe vremeaaceea nu erau numai aşa un sat de

oameni fără căpătâi, ci sat vec%irăzăşesc întemeiat în toată putereacuvântului

7* cu gospodari tot unul caunul,

7* cu flăcăi voinici şi fetemândre, care ştiau a învârti şi %ora,dar şi suveica, de vuia satul în toate părţile

5* 3i mai era în sat un cinstit părinte "oan, om vrednic şi cu bunătate

7* 1in îndemnul lui s#a făcut c%ilie pentru şcoală la poarta bisericii

&r* Mai era şi bădiţa <asile a"lioaiei, dascălul bisericii, un %olteizdravăn, frumos şi voinic, ce aadunat o mulţime de fete şi băieţi la

şcoală printre care eram şi eu, un băiet prizărit, ruşinos şi fricos şi deumbra sa

5* /ădiţă "oane, dar ce era cusfântul 2icolae *făcătorul devînătăi+4



&r* Păi, să vă zic pe rând Ceadintâi şcolăriţă a fost 8mărăndiţa popii, o zgâtie de copilă ageră laminte şi aşa de silitoare de întreceamai pe toţi băieţii şi din carte dar şidin nebunii 2e trezim noi într#o zicu părintele şi cu moş 9otea ceadusese un scaun

7* Cu numele de *Calul /ălan+4

&r* 1a0 3i un drăguţ de biciuşor decurele, împletit frumos

7* Cu numele de *8fântul 2icolae+4

&r* Cum altfel0 Pentru cei ce vorface greşeli la citit

7* /iata 8mărăndiţa0 ocmai atuncis#o umfle râsul Păcatul ei

7* $ primit#o atunci ea, de săreacămeşa de pe dânsa şi plângea ca omireasă

&r* ;ncălecam noi *Calul /ălan+ şi pentru durerile cuvioaselor muşte şiale cuvioşilor bondari ce#au pătimitdin pricina noastră

5* = adevărat, bădie, că în lipsa părintelui sau a dascălului, intraţi în

ţintirim, ţineaţi ceaslovul desc%is şicum erau filele unse trăgeau muşteleşi bondarii la ele şi când clămpăneaţiceaslovul

&r: câte &E#E de suflete prăpădeam deodată potop pe capulmuştelor0

7* $şa eram noi toţi la vârsta ceeafericită şi aşa cred că au fost toţicopiii de când lumea asta şi

pământul, măcar să zică cine ce ozice

7* -către "Creangă. Aiceai maiînainte de 8mărăndiţa $m auzit eucă nu numai din cauza copilărieiasteia ai suferit

&r* $m suferit4

7* 1a de pe urma "rinucăi şi a fiiceisale4

5* Care "rinucă4 Cea din/roşteni ,, ce avea o cocioabă vec%ede bârne cu fereştile cât palma şiacoperită cu scânduri4

&r* 1a, da, aceea0 =ra o femeie nici

tînără, nici tocmai bătrână, dar lucrasărmana ca un bărbat pentru nimic: boi, un ţap şi două capre râioase şislabe

7* 1a, dar avea ea o fată lălâie şi balcâză de#ţi era frică să înnoptezicu dânsa în casă

&r* Mai straşnice erau caprele celedin tindă de la care eu şi fiica"rinucăi ne#am umplut de râie

căprească de nu am putut scăpa deea un post întreg

7* 3i este adevărat că doar bunicai#a venit de %ac râiei4

&r* 1a $ scos un ulcior cu do%otde mesteacăn, ne#a uns din creştet până în tălpi câte #F ori pe zi şinoapte, si sus cu noi, pe cuptor lacald

7* 1a, bună femeie a fost bunicadumitale, bădie ;mi povestea mamacă era miloasă din cale#afară Carnede vită nu mânca fiindcă#i era milăde dobitoc Când se ducea la biserică, bocea toţi morţii dinţintirim fie rudă, fie străin, prăpădindu#se plângând

&r* =i, însă mama nu semăna deloccu bunica, ea fiind vestită prinnăzdrăvăniile sale şi vorbele sale 1e

multe ori zicea: *"eşi copile cu părul bălan afară şi râde la soare, doar s#a îndrepta vremea+ 3i vremea seîndrepta după râsul meu

7* 3i mai făcea mătuşa 8marandacâte un cuptor zdravăn de alivinci şi plăcinte cu poalele#n brâu şi pârpălea nişte pui tineri la frigare pe

care îi tăvălea prin unt de#ţi lingeaişi coatele, de se aduna toatăma%alaua şi le crăpau fălcilemâncând

&r* 7ite la mine ce "on am crescutşi când te gândeşti că eram un"onică, *un boţ cu oc%i+, *o bucatăde %umă însufleţită de la noi dinsat+, *ce creşteam slăvit de lene şiș

bun de %ârjoană+

5* Cum leneş, bădie4 2u matale#ţispuneau "onică orcălău, deîntreceai şi fetele la tors4

&r* $şa e 1ar oricum, câte nufăceam, cu vârf şi îndesate 1e parcăacum se întâmplă Când puneamama laptele la prins, eu, fie post,fie dezlegare, de pe#a ""#a zi

5* 3tiu#ştiu0 ;ncepeai a lingegrosciorul de pe deasupra oalelor şitot aşa în toate zilele până ce dădeaide laptele prins 3i când căuta mamasă smântânească oalele,*smântâneşte 8marandă, dacă ai ce0+

&r* Primeam vreo #F ameninţări şifăceam alta

5* $i făcut#o gogonată şi atunci

vara, pe#aproape de Moşi, când ziuaamiaza#mare te#ai furişat din casădrept la moş <asile, după cireşe

56 8tim noi0 8tim noi0 "ată cum s#aîntâmplat0 =u sunt 2ică cel %azliu i de pozne mă cam iuȘ ț

C%iar acum ve i aflaț

Câte mi s#or întâmplaG / sceneta ”>a cirese”

&r* 3i nu ca să mă laud, darcuminte eram

71* Prin somn nu cereai demâncare

72* 1acă te sculai, nu aşteptai să#ţidee alţii de mâncare



71* 3i când era de făcut ceva treabăo c#am răreai de pe#acasă

72* "ar când te lua cineva cu răul, puţină treabă făceai, iar dacă te luacu binişorul nici atâta

71* "ar când te lăsa de capuldumitale făceai câte o drăguliţă detrebuşoară0

$6&r* Cum să nu0 /unăoară într#unan, pe aproape de 8fânt#"lie i segrămădise mamei o mulţime detrebi, care mai de care

7* "ar dumneata, ca fiind uncuminte şi jumătate, ai lăsat#o pemama aşa singurică

7* 3i ai şpârlit#o la baltă, nu4

7* Păi cum era să stea băiatul încasă pe#o arşiţă ce era în ziua ceea4

$6&r* $şa mă gândeam şi eu şi#am pătimit

7* = adevărat, că o prea întrecuseicu timpul şi mama, biata, lăsătreburile baltă şi fu nevoită să pornească după dumneata4

$6&r* $devărat -oftând.

7* Păi, trebuia băiatul să arunce pietrele în ştoalna unde se scălda: ba pentru 1umnezeu, apoi pentrudiavol, şi#apoi de la început

5* 3i#apoi şi lespegioare de piatrăfierbinţi trebuia să le pună la urec%e,scoţând apa din urec%i

5* Mama te urmărise, îţi luă%ainele şi cu tot cu %aine plecă

acasă4

$6&r: $şa e0 8ă fi ştiut ce ruşineaveam să trag

5* Cum să nu4 1oar te priveaunişte fete ce erau la baltă, săg%ilească pânza

$6&r* 3i au văzut întâmplarea astatoată cu mama, cu %ainele luate şi#şidădeau doar g%iont

7* =u stau, bădie, şi mă gândesccum te#ai furişat prin %udiţi şigrădini4

5: /a n#o fi fost poate atât de rău,dacă nu ar fi fost câinii lui răsnea şi

dumneata fără %aine, cu pielea goală

7: =i, ai mai fi stat dumneata, cât aifi stat după gard, dar vorba ceea:*@oliciunea înconjoară, iar foameadă de#a dreptul+ şi aşa ugilit te#aiînfăţişat în faţa mamei ruşinat

5: 1a ,ruşinat şi zicând: *Mamă, bate#mă, ucide#mă, fă ce vrei cumine, numai dă#mi ceva de mâncare,că mor de foame+

$6&r: Păi, să vă mai zic şi alta: mătrezeşte mama într#o dimineaţă,zicându#mi: *8coală, dugleşule,înainte de răsăritul soarelui, iar vreisă te pupe cucul armenesc şi să tespurce ca să#ţi meargă bine toatăziua4+

5* 3tim, ştim noi0 /sceneta”Pu4aza din tei”

$6&r: <reau să vă spun că suntmândru de voi, văzându#vă ardoareacu care lucraţi şi cu ce iscusinţămânuiţi instrumentele

5* Păi, bădiţă "oane, nu ştiidumneata că la 6umuleşti torc şifetele, şi băieţii, şi femeile, şi bărbaţii4

5: 1e fac nişte sărbători şi petreceri de mai mare dragul4

5* "ar la fiecare şezătoare este câteun *Creangă+ care povesteşteîntâmplări din copilărie

5* 3i#o fi poate şi el cum eraidumneata: *un boţ cu oc%i, o bucatăde %umă însufleţită+

5: *Care nici frumos până la E deani, nici cuminte până la FE+

5: *3i nici bogat până la HE+ 1ar citindu# i poveştile putem spune:ț

/ogaţi cum anul ăsta, cum în anultrecut şi de când îl avem pe Măria#sa,Creangă, nu ştiu zău de am fost

&" (e#a i aranjat pe toate ca să măț

simt ca la mine acasăG iȘ

cuptorulGce frumos e cuptorulG

56 1a,bădie, dar mai lipse te ceva deș

acoloG;mpreună cu doamnele î ițvom pregăti o surprizăGMergi lamasu a de scris,iar noi ne vom apucaț

de treabăG<ei vedea în curânddespre ce e vorbaG

&" /ineGbineGsă vedemG

7: $ a cum observa i din materialeleș ț

primite pe măsu e vom realizaț

+motoceii+ pe care mama 8marandaîi lega de %orn de crăpau mâ eleț

jucându#se cu eiGMul i ti i de laț ș ț

părin i cum se fac acestiț

ciucura i,deci ne va fi mai u or: intâiș ș

luăm cele două cercule e deja tăiateț

i înfă urăm a a peste ele' apoi se iaș ș ț

forfecu a i se taie printre cele douăț ș

cartona e' cu un nurule legăm bineș ș ț,apoi tăiem cartona ele' aranjămș

pu in i ob inem ciucura ul 8por laț ș ț ș

treabă

5 Mul umim,mul umim,dar nuț ț

putem lucra a a ,că doar suntem laș

ezătoareș

9oaie verde de bujor 6aide i să muncim cu spor ț

i să spunem: g%icitori,Ș

@lume,snoave, poezii

9rământări de limbă, B tii444Ș

1$ " i spune numele cântândș

; i cre te puii în elândș ș ș

9amilii de păsărele(ăsând ouă#n cuib la ele4

76 Pe asta o nimeri i :ț



6arnică#i i aprigăș

$re#n gură numai miere "ar în coadă epi i fiereț ș

# ele(ă* 9iţi numai oc%i şi urec%i: 7n povestitor mai vec%i Ce# a scris mult pentru copii, Cine credeţi că o fi4 <ă mai spun că viaţa# ntreagă

Cartea i# a fost tare dragă0 =steGGGGGGGGGtoti:GGGGGGGGG

n ele(* uturor li# e cunoscut, 1ar ştiţi unde s# a născut4 "arăşi nu# i greu să g%iceşti, =ste satulGGGGGGG

&ei din sală*

67M7(=3"

9runzuli ă grâu măruntț

<reau o glumă să ascult

56 $poi eu am să vă spun una:#Măi, vere @%iţă, împrumută#mă cuHElei#2#am verişorule, decât E lei lamine#/ine dă#i încoa, cu restul îmi rămâi

dator

76 9oaie verde floare albastrăM#apucă aşa, deodată;n oglindă să mă văd;n păr floare să#mi aşez

&ântec* >a 4orti ă la G?eor-?i ăț ț

76 Cine e mai bun de gură

8ă zic#o frământăturăG

56 ;n tâmplăria unui tâmplar s#aîntâmplat o întâmplare $lt tâmplarcare din întâmplare auzise deîntâmplarea întâmplată tâmplarului,s#a dus să vadă, ce s#a întâmplattâmplarului din tâmplărie şi dinîntâmplare s#a lovit cu tâmpla detâmpla tâmplarului

7* Căruţaşul căra cărţilecărturarului cu carul

5* 7n moş cu un coş;n coş un cocoşMoşul cu cocoşulCoşul cu cocoşul

7* 7n căscat cu cască cască lângă

cascadă

7* răieşte îndală#n tindă rândav trântorul se#tinde

7* 7n cocostârc se ducea lacocostârcărie să sedescocostârcărească

76 9oaie verde cingătoare "a mai zi o g%icitoare

56 Capra asta e cât zece 2ici un lup nu o întrece1intr#o sută poţi s#o veziCă e 7rsul ăsta ,măi "lie=ste tare necăjit9iindcă toată lumea ştieCă e

Pus pe lacoma băbuţă7n cocoş trecu prin ani

Cu năstruşnica#i punguţă;n care erau

1e e cuc,atunci greşesc$r fi cuc, da#i armenesc$r fi ceas şi nu#i1ar ce#i4=ste

*/ilişoare roşioare 8trălucesc frumos în soare ' Cu codiţele perec%i 8ă le pui după urec%i

Ce#s 4 *

reaba#aproape e sfâr ităș

<in+ , bădie, i te uită00ș

i# i vei aminti cu dorȘ ț

1e motoceii de la cuptor

$6&"6 iii,voi băie ei i fete,ț ș

Ce surpriză#a i pregătitț

Motoceii îi voi pune (a cuptorul alb,vopsit

<a multumesc pentru toate cate atifacut pentru mine ,dar mai ales pentru faptul ca nu m#ati uitat$cumsa va zic si eu cateva:9oaie verde bob nautimpule iute#ai trecut

8iGGdragi copii, e vremea samergem si pe la casele noastre,vorbaceea:+Calatorului ii sta bine cudrumul+6aideti ,fratilor,cu mic cu mare,Pe la casa cui ne are9oaie verde trei granate<a dea 1omnul sanatate(umina si spor la toate0

$ctivitatea se inc%eie cu un cantec pentru "on Creanga -pe melodia lui$ndri Popa.:

&ine cu ?ar 4o(estestei inima neoncalzesteNe )ace sa )im si noiAi 4o(estilor eroi6

&ine na )urat ciresei la scaldat no z+u-?esteAsa cum a )acut el

&and era mai mititel6 'ot cen Amintiri ne s4uneunt traite , nu sunt -lumei lea lasat mostenirePentrua 4atriei cinstire6

&ate talcuri nu -asestiPo(estile cand citestiVezi Prostia omeneascai @ntele4ciunea romaneasca6

Noi co4iii il iu+imPrieten +un il socotim&and 4rea +ine nu ne esteNeascundem intro 4o(este6

refren:% "#AN $ % $5$',$#N &"%ANGA &%> V%'$'

Sezatoare.docx

Documents

Transcript of Sezatoare.docx