Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Drama sistemului de învățământ românesc: tinerii nu știu cum să descopere ce le

place să facă

Guvernul a aprobat cifrele de școlarizare pentru anul universitar 2019-2020:

peste 62.000 de locuri în facultăți, 158 de specializări modificate la stat și privat

24 MAI 2019

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Drama sistemului de învățământ românesc: tinerii nu știu cum să descopere ce le place

să facă

Unu din trei studenţi români se retrage încă din primul an de facultate, iar elevi cu premii internaţionale

ajung să se întrebe dacă medaliile îi vor ajuta să aibă meseria pe care şi-o doresc. Şcoala românească nu ajută

deloc pe adolescenţi să îşi descopere vocaţia. Despre această problemă şi soluţii, într-un reportaj din campania

Old School / New School.

„Am intrat la facultatea de medicină

dentară, mi-am desfăşurat activitatea timp

de un an în calitate de student al acelei

facultăţi după care am renunţat pentru că

mi-am dat seama că nu este cu adevărat

pentru mine, medicina”, spune Andrei

Stanciu, fost student la medicină.

Andrei Stanciu este exemplul clasic

al elevului pe care sistemul de învăţământ

din România nu l-a ajutat în niciun fel să

îşi aleagă o profesie care să se potrivească

cu pasiunile şi abilităţile lui. Ca altor mii

de adolescenţi, i s-a părut intersant să

devină medic. După luni de pregătire intensă, a reuşit să intre la Facultatea de Medicină. Bucuria a fost mare,

dar de scurtă durată. Şi-a dat seama că nu îi place şi nu îl interesează ce i se predă.

„În primul rând nu mă identificam neapărat cu ce însemna cu adevărat meseria de stomatolog şi în al

doilea rând mi-am dat seama că este foarte greu şi nu eram dispus la momentul respectiv să fac efortul să

continui”, adaugă Andrei Stanciu, fost student la medicină.

Aşa că Andrei a părăsit Medicina după primul an şi s-a înscris la Facultatea de Administraţie şi Afaceri.

Ca el sunt mii de tineri ce renunţă la studiile pe care le încep şi îngroaşă statistica abandonului universitar...din

motive de lipsă de îndrumare.

„Spre exemplu, în 2012, era de peste 40 la sută iar în 2017 era de peste 35 la sută. În continuare există un

abandon universitar ridicat”, spune Petrişor Ţucă, preşedinte ANOSR.

Pentru a găsi cauza trebuie să privim în urmă, la anii de liceu şi de şcoală generală. Teoretic, elevii trebuie

să primească îndrumare în alegerea carierei. Mai exact, la ora de dirigenţie, consilierul şcolar împreună cu

dirigintele, să discute cu copiii şi adolescenţii şi să îi ajute să descopere vocaţia. Din acest lanţ ar trebui să facă

parte şi părinţii astfel încât la finalul ciclului şcolar elevul să ia cea mai bună decizie în privinţa viitoarei

profesii. Nimic din toate acestea nu se întâmplă.

„Niciodată nu cred că am făcut oră de dirigenţie la care să discutăm despre parcursul nostru academic,

ulterior. Am discutat despre motivarea absenţelor, lucruri administrative”, spune Tasnim Chazli, elevă, Liceul

Ovidius, Constanţa.

„La acestă oră se face, de fapt materia profesorului astfel încât să i se completeze norma sau să primească

nişte bani în plus la salariu”, spune Petru Apostoaia, elev, Colegiul National Petru Rareş, Piatra Neamţ.

Diriginţii admit şi ei că orientarea vocaţională a elevilor nu prea îşi găseşte locul printre preocupările lor.

Nu pentru că nu ar vrea, ci pentru au cu totul alte lucruri de făcut la diriginţie.

„Sunt foarte numeroase efectivele de elevi, sunt foarte diferiţi şi timpul nostru este foarte limitat, nu ne

putem ocupa de a oferi suport aşa cum s-ar cere”, spune Angela Onucu, profesor.

„Aici intervine tactul nostru pedagogic şi disponibilitatea nostră de a lucra cu elevii într-o singură oră pe

săptămână şi la acest capitol deoarece într-o clasă sunt multe probleme care trebuie dicutate într-o oră de

consiliere şi de multe ori timpul nu ajunge”, spune Ştefan Apăvăloaie, profesor.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Problema este că nici părinţii nu insistă.

„Sunt puţini părinţii care se duc la profesori sau la diriginţi şi întreabă, din experienţa dumneavostră

anterioară, din mulţii ani de şcoală pe care i-aţi făcut, ce credeţi că i s-ar potrivi copilului meu”, explică Daniela

Vişoianu, expert în educaţie.

Consilierul şcolar nu poate intra la ora de dirigenţie decât dacă dirigintele îi cere acest lucru. Iar asta se

întâmplă foarte rar. În plus, sunt copleşiţi numeric.

„Media la Bucureşti este 1.331 de elevi pe post de consilieri, un consilier la 1331, având şi extreme 2600 sau

900. Păi când vreodată, vă întreb eu, consilierul ăla apucă să vorbească cu cei 2600 de elevi? Matematic

vorbind nu are timpul fizic într-un an calendaristic să ajungă un minut la un elev”, spune Aura Stănculescu,

director CMBRAE.

Mai mult, consilierul şcolar trebuie să gestioneze cu totul alte probleme care se ivesc în fiecare zi, iar

despre orientarea şcolară nu mai vorbeşte nimeni.

„Consilierul şcolar este mai degrabă un pompier care trebuie să stingă anumite conflicte sau să ajusteze

comportamente care sunt diagnosticate, din păcate, aşa ad-hoc”, spune Mihaela Fedorof, specialist consiliere.

Cristina Sima este consilier la două şcoli din Bucureşti. Trebuie să se ocupe de peste o mie de elevi. Nici dacă

ar sta nonstop la serviciu tot nu ar putea să îşi facă meseria cum trebuie.

„Nu am timp, deci este absolut imposibil, nu există timpul necesar, nu există, este imposibil să poţi

observa, monitoriza, interacţiona cu atâţia copii”, spune Cristina Sima, consilier şcolar.

Aşa că... face ce poate. Din când, în când, elevilor interesaţi le dă un test care îi ajută să descopere tipul

de personalitate şi domeniile pentru care au înclinaţii. Am gasit-o în cabinet cu Alexandra, o elevă în clasa a

opta pentru care urmează evaluarea naţională şi trebuie să decidă rapid ce drum vrea să urmeze.

Alexandra are rezultate foarte bune la matematică. Simte însă că nu ştiinţa cifrelor este destinul ei. S-ar îndrepta

mai cu plăcere ...spre filologie căci îi plac limbile străine.

„Lumea îmi spune: dar eşti bună pe matematică, du-te la mate-info, este de succes, este de viitor, este...

dar mie nu îmi place să fac asta şi atunci încerc să le spun, bine, poate asta vi s-ar potrivi vouă, poate asta vă

place vouă, dar mie nu, şi atunci de ce să mă duc eu acolo şi să învăţ şi matematică şi informatică şi fizică,

care nu îmi plac, când pot foarte bine să mă duc pe un profil pe filologie”, spune Alexandra Rusu, elevă.

Alexandra încă mai poate lua decizia potrivită pentru ea. De-a lungul anilor însă, sute de mii, poate

milioane de adolescenţi şi-au ales greşit profesia fără să ţină cont de ce simt şi ce le place.

În lipsa consilierii din şcoală tinerii sunt influnţaţi de părinţi, rude, prieteni, sau aleg o facultate la modă

şi care le-ar asigura venituri mai mari sau stabile.

„Eu sunt din Constanţa şi am colegi care spun efectiv, o să dau la Academia Navală sau la UMC pentru

că nu ştiu ce vor să fac altceva. Sau dau la Poliţie pentru că după aia mi se asigură un job sigur”, spune Tasnim

Chazli, elevă Liceul Ovidius, Constanţa.

„Ce este la modă, ce este uşor, am terminat liceul, trebuie să fiu şi eu student undeva, în România este

foarte simplu să fii student”, spune Mihaela Fedorof, specialist consiliere.

„Sunt o grămadă de copii care până în clasa a 11-a au o idee, zic, mă duc la drept, pentru că îmi place

dreptul, pentru că aşa au făcut ai mei, pentru că sunt bun pe chetia asta. Ajung în clasa a12-a când mai au o

lună, două, trei până la bacalaureat şi pică într-o depresie absolut cronică din care nu pot să mai iasă pentru că

îşi dau seama că fie nu le place, fie nu înţeleg”, explică Tudor Panait, elev, Liceul Mihai Sadoveanu, Bucureşti.

„Ajungem la facultate cu zero consiliere şi orientare şcolară şi profesională. O minoritate de copii, vorbim de

propabil până în 5 la sută ajung să facă o baterie de teste pentru orientarea şcolară şi vocaţională”, spune

Daniela Vişoianu, expert în educaţie.

În lipsa acestor activităţi la şcoală, consilierea tinerilor pentru carieră a devenit ...un bussines. Mihaela

Feodorof a înfiinţat în urmă cu câţiva ani o companie care se ocupă cu evaluarea copiilor şi tinerilor. Preţul

unui test ajunge la câteva sute de lei în funcţie de complexitate. Acum îşi face timp să meargă şi prin şcolile

din toată ţara pentru a le vorbi profesorilor şi părinţilor despre cât de important este ca un tânăr să facă în viaţă

ce îi place.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

„Este o invitaţie şi pentru dumneavoastră ca dascăli şi pentru părinţi, de a nu îi ghida până le induceţi ce

pot să facă, legat de capacitate. Ascultaţi-le vocaţia, uitaţi-vă la ce pasiuni au, uitati-vă ce fac când au un pic

de timp liber, dacă îl mai au”, spune Mihaela Feodorof, specialist consiliere.

Studenţii care au trecut deja prin aceste probleme încercă să îi ajute pe elevii care trebuie să ia decizia

importantă. La Universitatea Bucureşti se organizează anual o tabară de vară unde elevii reuşesc să îşi dea

seama dacă li se potriveşte sau nu facultatea la care vor să se înscrie.

„Participă la cursuri, la seminare, organizăm pentru ei şi partea asta de tranning, educaţie nonformală,

activităţi sportive”, spune Alina Simion, preşedinte Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti.

În ultimii 10 ani, numărul absolvenţilor de liceu care au ales să se înscrie la o facultate a scăzut. De la peste

900 de mii, la aproape jumătate.

„Ce este mai trist este că, un tânăr olimpic la informatică... când intră pe uşă îţi spune: eu nu ştiu cine

sunt. Asta este drama, şi a sistemului, pentru că asta produce şi a tinerilor din România, şi normal că abandonăm

studii academice care sunt alese fără nicio noimă”, precizează Mihaela Feodorof, specialist consiliere.

SURSA: DIGI24 - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/drama-sistemul-de-invatamant-

romanesc-tinerii-nu-stiu-cum-sa-descopere-ce-le-place-sa-faca-1136283

Guvernul a aprobat cifrele de școlarizare pentru anul universitar 2019-2020: peste

62.000 de locuri în facultăți, 158 de specializări modificate la stat și privat

Guvernul a aprobat Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a

structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2019 – 2020, potrivit gov.ro. Potrivit

documentului care a intrat în ședința de guvern,

sunt 144 specializări și domenii din

universitățile de stat și 14 specializări din

universitățile private care și-au schimbat fie

numele, fie numărul maxim de locuri de

școlarizare pentru studenți. Cea mai amplă

modificare este la Academia de Studii

Economice București, la care cifra de

școlarizare crește cu 740 de locuri față de anul

trecut. Documentul include domeniile și

programele de studii universitare acreditate sau

autorizate să funcționeze provizoriu,

localitățile de desfășurare, numărul de credite

de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma de învățământ sau limbă de predare,

precum și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați. Acestea sunt propuse de agențiile de evaluare a

calității care au evaluat fiecare program, menționează ministerul Educației într-un comunicat.

Printre universitățile la care apar cele mai multe schimbări ale numărului de studenți care pot fi înscriși

se remarcă Universitatea Politehnica din București, care are mai multe specializări noi, potrivit anexelor HG

de anul acesta și de anul trecut, cum ar fi „Energetică și Tehnologii informatice”, cu 60 de locuri,

sau „Informatica aplicata in ingineria mediului”, tot cu 60 de locuri, ori „Ingineria sistemelor de propulsie

pentru autovehicule”, cu 50 de locuri. Majorări ale numărului de studenți care pot fi școlarizați sunt la

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

specializările „Mecatronică și Robotică”, domeniul Robotică, 90 de locuri față de 60 anul trecut și

„Autovehicule rutiere” cu 175 de locuri față de 160 în 2018.

Modificări ample au loc și în Academia de Studii Economice din București, unde la Facultatea de

Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine, specializarea ”Administrarea afacerilor în limba engleză,

capacitatea de școlarizare a crescut la 350 de locuri, față de 200 anul trecut. La fel, „Administrarea afacerilor

în limba franceză” a ajuns la 180 de locuri, față de 100 anul trecut. Cifre identice are și „Administrarea

afacerilor în limba germană” (180 vs 100 de locuri). Facultatea de Management, specializarea „Management”

crește la 650 de locuri față de 600 anul trecut.

Modificări vizibile au loc și la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, la aproape

toate specializările:

Cibernetica Economica 350 vs 220

Informatica Economica 450 vs 300

Informatică economică (în limba engleză) 150 vs 100

Statistică şi previziune economică 150 vs 100

În total ASE București suplimentează cu 740 de locuri cifra de școlarizare din anul universitar 2019-

2020, față de cea din anul 2018-2019.

La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, de exemplu, la

specializarea „Controlul şi expertiza produselor alimentare”, numărul de locuri a fost redus 100 de la 120, câte

erau alocate anul trecut.

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București are o specializare nouă,

„Fotografie”, unde sunt disponibile 15 locuri.

Și SNSPA înființează o specializare la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Ştiinţe ale

comunicării. Este vorba despre „Comunicare și media emergente (în limba engleză), cu 75 de locuri.

Dublarea numărului de studenți de la 60 anul trecut, la 120 anul acesta are loc la două specializări

ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca, este vorba despre Facultatea de Construcţii de Maşini,

specializările „Robotică” și Robotică în limba engleză.

La Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca cifrele sunt aceleași cu cele de anul trecut, mai puțin

la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

în limba maghiară, la Târgu Mureş”, care scade la 35 de locuri, față de 50 anul trecut.

Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Litere, specializarea Limbă şi literatura engleză,

domeniul „Limba şi literatura modernă (germană/turcă/franceză/italiană)” crește la 120 de locuri față de 60

anul trecut. Facultatea de Teologie, specializarea „Teologie ortodoxă pastorală” va avea 100 de locuri, față de

80 anul trecut.

O creștere are loc și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe

Social–Politice, Sociologie – 100 de locuri vs 60 în 2018. Dar aici s-a desființat forma de ID a specializării

Șriințe Politice, care avea 50 de locuri.

O creștere mai mare se remarcă la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Teologie,

specializarea Teologie ortodoxă pastorală, 150 de locuri anul acesta, față de 35 anul trecut.

Pentru anul universitar 2019-2020 Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului

Superior, cel care propune cifra de școlarizare, a trimis ministerului o propunere de 62.000 de locuri pentru

studiile universitare de licență pentru învățământul public, cu excepția învățământului militar. Specialiștii

susțin că ”eventuale variații generate de aspecte ce nu au putut fi luate în considerare în această notă de

fundamentare pot fi justificate, dar ele trebuie limitate la maximum 5% din cifra de școlarizare recomandată”.

PotrStructurile și specializările/programele de studii cuprinse în hotărâre au fost fundamentate în funcție de

următorii indicatori: prospectarea cererilor economice și sociale de calificări universitare, asigurarea

echilibrului corespunzător între studiile de licență și studiile de masterat, tendințele demografice, autonomia

universitară și răspunderea publică, respectiv organizarea fluxurilor studențești și a programelor de studii.

Hotărârea nu mai conține patru instituții de învățământ superior, care s-au desființat în anul 2018:

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Universitatea Financiar – Bancară din municipiul București (desființată prin Legea nr. 316/2018 din 20

decembrie 2018)

Universitatea „George Barițiu” din Brașov (desființată prin Legea nr. 317/2018 din 20 decembrie 2018)

Universitatea „Mihai Eminescu” din municipiul Timișoara, județul Timiș (desființată prin Legea nr.

318/2018 din 20 decembrie 2018)

Institutul Teologic Romano-Catolic din București (desființat prin Legea nr. 319/2018 din 20 decembrie

2018).

De asemenea, actul normativ prevede, în baza Hotărârii Guvernului nr. 153/2019, schimbarea denumirii

Academiei Tehnice Militare din București în Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” din București.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/guvernul-a-aprobat-cifrele-de-scolarizare-pentru-

anul-universitar-2019-2020-peste-62-000-de-locuri-in-facultati-158-de-specializari-modificate-la-stat-si-

privat/

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în presa

locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă,

redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).