Revista Presei 15 Aprilie 2010

15.04.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 15 aprilie 2010

- REVISTA PRESEI -Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

15.04.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................4Mureş. A început calvarul inundaţiilor de primăvară: Se revarsă Mureşul...................4Sibiu. Oraşele suportă consecinţele industrializării comuniste: Copşa Mică moare de sete.................................................................................................................................4Elevii liceului Moisil ecologizează Lacul Morii din Capitală.......................................5Amenzi de peste 175.000 euro, din care 25% pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor în apă sau în preajma apelor.........................................................................6Amenzi de peste 715.000 lei pentru gunoaiele depozitate langa cursurile de apa.........8Amenzi de peste 175.000 euro date de „Apele Romane”..............................................8Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” a aplicat amenzi de peste 175.000 euro, din care 25% pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor în apă sau în preajma apelor...............................................................................................................9Amenzi de 700.000 de lei pentru aruncarea gunoaielor in apa....................................11Teme de mediu.............................................................................................................12Un maghiar salvează pădurile României.....................................................................12O comisie a decis demolarea mai multor construcţii de pe plaja din Vama Veche.....13Amenzi şi demolări, în urma unui control la Vama Veche.........................................14Alte ştiri.......................................................................................................................14Peste 15 miliarde euro drenate din irigatii si diguri.....................................................14

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................19 ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................19

Râul Târnava Mică aproape de cotele de atenţie.........................................................19Ambasadorul Canadei susţine investiţia de la Roşia Montană....................................19Autorităţile intenţionează majorarea tarifele pentru apă şi canalizare.........................20Vot pentru scumpirea apei...........................................................................................21„ApaProd” i-a lăsat din nou pe sec pe hunedoreni......................................................21



2

15.04.2010

Francezii ne dau o lecţie de bun simţ...........................................................................22Rafting pe Mureş, la acest sfârşit de săptămână..........................................................24Prefectul de Mureş cere instituţiilor publice deconcentrate să-şi desemneze purtători de cuvânt......................................................................................................................25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.................................................25Teme de mediu.............................................................................................................25Garda de Mediu Neamţ îşi face datoria.......................................................................25Bir pe deseuri - 25 de milioane anual pe „cap“ de comună.........................................27Turism ecologic şi infrastructură europeană................................................................27Alte stiri.......................................................................................................................28Rocada la vârf in Prefectura Bacau.............................................................................28Ce va aduce nou Olaru?...............................................................................................29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................30Lucrările efectuate de Direcţia Apelor au scăzut nivelul Begăi..................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA......................................31Situaţiile de urgenţă, în şedinţă....................................................................................31Teme de mediu.............................................................................................................31Poluarea cu cianuri – „pisica” plimbata intre Consiliul Judetean si Consiliul Local. .31Afacerea Romaltyn - pasaport pentru fotoliul de la primarie......................................32Deputatul Catalin Chereches: “Romaltyn intentioneaza sa prelucreze steril din Ucraina si Rusia”.........................................................................................................33Ministrul Laszlo Borbely soseste miercuri seara in Baia Mare...................................34Mircea Dolha: O sa ne intalnim cu actionarii de la Romaltyn ca sa mute instalatia de prelucrare in afara zonei urbane..................................................................................34Amenzile pentru gunoaie, tăiate pe numele primarilor...............................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................36Alte ştiri...........................................................................................................................Veta Pătrulescu, directorul ANIF Sucursala teritorială Dunăre – Olt „Acordăm o importanţă deosebită sucursalei teritoriale Vâlcea”....................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD................................37Teme de mediu.............................................................................................................38Razbunarea gunoaielor................................................................................................38



3

15.04.2010

Un maghiar salvează pădurile României.....................................................................39Proiectul ISPA Apă are întârzieri mari........................................................................40

PRESA CENTRALĂ

Mureş. A început calvarul inundaţiilor de primăvară: Se revarsă MureşulZeci de hectare de teren agricol din judeţul Mureş au ajuns sub ape. Grădinile oamenilor au fost inundate, iar apele Mureşului au ajuns aproape de casele locuitorilor din patru localităţi. Apele Mureşului au răbufnit din nou şi dau bătăi de cap locuitorilor din aval de Târgu-Mureş unde au fost acoperite de apele revărsate câteva zeci de hectare de teren. La Ogra, Cipău, Iernut şi Sânpaul, apele au acoperit din nou grădinile şi au ajuns până în apropierea caselor. "Morcovii frumoşi, ceapa, toate le-o dat afară. Dacă nu se trage în 2-3 zile nu mai pot să sap cine ştie cât", spune o femeie din Ogra, care păţeşte an de an acelaşi lucru, deşi în ultimele campanii electorale mai toţi candidaţii care s-au perindat pe aici au promis că îi vor scăpa pe localnici de urgia apelor.În ciuda promisiunilor, apele Mureşului s-au revărsat şi acum şi au blocat drumul judeţean 152A ce face legătura între Iernut şi satul Lechinţa. Drumul a fost acoperit de apă pe o lungime de câţiva kilometri, iar locuitorii sunt obligaţi să ocolească 40 de kilometri pentru a ajunge din Iernut în sat sau invers. La fel, nici ambulanţa un poate să ajungă în caz de nevoie. Doar maşinile de teren mai pot trece peste apele ieşite din matcă. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş (fostă Direcţia Apelor) recunosc că situaţia din zona Iernut se repetă anual, dar spun că nu au avut fonduri pentru înălţarea digului. Cât priveşte situaţia drumului judeţean, aceştia afirmă că responsabilitatea este a administraţiei judeţene."Lucrările de investiţii în zona oraşului Iernut nu au cuprins şi această parte. Abia din anul 2010 este promovată o lucrare, aşteptăm finanţare."Călin Fokt, Purtător de cuvânt Administraţia Bazinală de Apă Mureş/ Romania Libera

Sibiu. Oraşele suportă consecinţele industrializării comuniste: Copşa Mică moare de seteOraşul din judeţul Sibiu depinde de capriciile administratorilor Uzinei Sometra. O săptămână fără apă potabilă. Tragic pentru un oraş care şi aşa a fost mai mult decât încercat în ultimii ani. Dependent de fabrica Sometra, oraşul Copşa Mică a primit o grea



4

15.04.2010

lovitură în momentul în care fabrica s-a închis. Bugetul oraşului s-a micşorat cu circa 60%, iar în timp asta ar putea afecta alimentarea cu apă, iluminatul public şi chiar întreţinerea serviciului SMURD. Prima problemă, apa. Oraşul este alimentat cu apă de la uzina fabricii. La fel şi comuna Axente Sever, „lipită" de Copşa Mică. Din cauza unor facturi considerate aberante, eliberate de Administraţia Bazinului Apele Mureş, conducerea Sometra a decis să întrerupă alimentarea cu apă. Prefectul de Sibiu, Constantin Trihenea, a chemat toţi responsabilii acestei crize la sediul Prefecturii. Pe lângă directorul Sometra, primarul oraşului Copşa Mică şi directorul ABAM, Trihenea i-a chemat la discuţii şi pe directorul DSP Sibiu, precum şi pe inspectorul şef adjunct al ISU Sibiu. „Prin participarea directorului DSP şi a inspectorului-şef adj. al ISUJ, prefectul Trihenea a dorit să atragă atenţia asupra rolurilor pe care cele două instituţii le au, în situaţii de urgenţă, şi condiţiilor ce trebuie respectate în furnizarea apei, pentru a preveni astfel de situaţii", arată un comunicat de presă emis de Prefectură.Consum scăzutFaţă de 2009, consumul de apă tratată prin intermediul Uzinei de la Copşa Mică în 2010 a scăzut. Şi, cum volumul de apă a scăzut, soluţia cea mai la îndemână găsită de autorităţile mureşene a fost să crească preţul „prestărilor de servicii" la mia de metri cubi de la aproximativ 110 lei la peste 164 de lei. În aceste condiţii, mai ales că oraşul avea o datorie de peste 700.000 de lei, veche de câţiva ani, Sometra a decis să oprească furnizarea apei. Plătesc de 10 ori mai multÎntr-un final, soluţia aleasă a fost ca cei 7.000 de copşeni alimentaţi de uzina de apă de la Sometra să suporte suma de 164 de lei pe mia de metri cubi de apă, ce reprezintă prestarea serviciilor de către ABA Mureş. „Prestările de servicii" ce vor fi facturate, de acum încolo, populaţiei din Copşa Mică înseamnă, de fapt, menţinerea nivelului apei din sursa de captare a apei brute. Această sumă este de 10 ori mai mare decât cea percepută de Direcţia Apelor Sibiu, de exemplu, pentru servicii similare. / Romania Libera

Elevii liceului Moisil ecologizează Lacul Morii din CapitalăElevii Liceului Teoretic Grigore Moisil din Bucureşti vor planta şi copaci în zona dintre lac şi Parcul Crângaşi.



5

15.04.2010

Sâmbătă, 17 aprilie 2010, elevii Liceului Teoretic “Grigore Moisil” din Bucureşti vor igieniza împrejurimile Lacului Morii şi vor planta copaci în zona dintre lac şi Parcul Crângaşi.Sâmbătă dimineaţă, începând cu ora 09.00, aproximativ 200 de elevi de la Liceul Teoretic “Grigore Moisil” vor colecta gunoaiele de pe malul nord-estic al Lacului Morii, de la baraj la insulă, inclusiv insula. Deşeurile vor fi strânse în saci oxobiodegradabili, ridicate imediat şi transportate la groapa de gunoi. Vor fi montate panouri pentru colectarea gumei de mestecat utilizate, iar în spaţiul dintre lac şi Parcul Crângaşi vor fi plantaţi copaci şi va fi amenajată o zonă verde.Acţiunea de ecologizare a zonei face parte din proiectul "Make it a better place", realizat de Liceul Teoretic "Grigore Moisil", proiect desemnat câştigător al competiţiei de proiecte pe teme de mediu "Broşura ECO", lansate la începutul anului de ECDL ROMANIA în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti.„Prin acţiunea noastră, dorim să atragem atenţia populaţiei asupra situaţiei grave în care se află viitorul nostru, al tuturor. Elevii liceului nostru speră ca proiectul lor să devină un model pentru ceilalţi, iar pentru autorităţi, un imbold de a acorda mai multă atenţie şi mai multe fonduri pentru ocrotirea mediului”, a declarat Ioana Neacşu, Director al Liceului Teoretic “Grigore Moisil.Pe lângă elevi, la acţiunea de ecologizare vor participa şi reprezentanţi ai partenerilor proiectului. Aceştia sunt: Primăria Sectorului 6 prin Adminstraţia Domeniului Public şi Dezvoltării Urbane, Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Naţională Apele Române, ECDL ROMANIA prin proiectul Broşura ECO din campania „Click pe Verde!”, Microsoft România prin proiectul Şcoli Inovative, din cadrul programului Parteneri pentru Educaţie, şi SC URBAN SA./ Realitatea TV

Amenzi de peste 175.000 euro, din care 25% pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor în apă sau în preajma apelor De la începutul anului şi până în prezent, Inspecţia Administraţiei Naţionale “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 715.800 lei (echivalentul a peste 175.000 euro), din care doar pentru depozitarea necorespunzătoare şi necontrolată a deşeurilor în apă şi în preajma apelor au fost aplicate amenzi în valoare de 185.000 lei (echivalentul a 45.000 euro), comparativ cu anul trecut când, în acelaşi interval de timp, s-au aplicat amenzi în



6

15.04.2010

valoare de 40.000 lei (doar pentru salubrizare necorespunzătoare), iar în anul 2008, s-au aplicat amenzi în valoare de 100.000 lei (echivalentul a 24.000 euro). În anul 2009, s-au aplicat amenzi în valoare totală de 5.349.000 lei (echivalentul a peste 1 milion de euro), pentru depozitarea necorespunzătoare şi necontrolată deşeurile, în zona apelor, poluarea intenţionată sau accidentală a râurilor, lacurilor etc., evacuarea apelor uzate neepurate prin nerespectarea prevederilor din autorizaţiile de gospodărire a apelor, conform prevederilor din Legea Apelor. În ultimele două săptămâni, echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” au verificat cursurile de apă din toate bazinele hidrografice, cursuri de apă ca Cerna, Nera, Caraş, Bârzava, Teleorman, Neajlov, Sabar, Argeş, Jiul de Vest şi afluenţii, Vişeu, Vaser, Colbu, Bistriţa, Someşul Mare etc. În urma acestor verificări, Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 150.000 lei, fiind depistate şi desfiinţate peste 300 de depozite de deşeuri necontrolate totalizând un volum de peste 400 mc deşeuri (în special materiale lemnoase, menajere, vegetaţie, materiale de construcţii, plastic, textile etc.), chiar dacă, în prima parte a perioadei de control, acţiunea Inspectorilor Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost îngreunată din cauza depunerile de zăpadă persistente încă în zona de munte. În bazinul hidrografic Someş-Tisa, s-au identificat mai multe puncte critice pe râul Repedea, râul Firiza, pârâul Colbu, râul Vaser, râul Novat şi pârâul Craica, unde au fost depistate şi desfiinţate în special depozite de masă lemnoasă, aduse de debitele crescute ale apelor din ultima perioadă. Majoritatea depozitelor de rumeguş sunt raportate şi în bazinul Siretului, unde se desfăşoară activitaţi intensive de prelucrare a lemnului. Astfel, în albia majoră a râului Suceava, în zona localităţii Brodina, au fost depistaţi cca 100 mc de deşeuri din material lemons, depozitaţi de Ocolul Silvic Falcău, acesta fiind sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 75000 lei, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, pe pârâul Sadova şi afluenţii săi, S.C. Melnic Comprod SRL a depozitat buşteni pe malul drept al pârâul Sadova şi a fost sancţionată contravenţional cu 75000 lei.Acţiunea efectuată de Inspecţia Administraţiei Naţionale “Apele Române” , prin unităţile sale teritoriale (Administraţii Bazinale de Apă - fostele Direcţii de Apă, redenumite conform OUG nr. 3/2010 de modificare şi completare a Legii Apelor nr. 107/1996 - şi



7

15.04.2010

Sistemele de Gospodărire a Apelor), va continua până la sfârşitul lunii mai, în scopul monitorizării şi verificării permanente a cursurilor de apă. Acţiunea se derulează în scop preventiv întrucât, ca urmare a unor posibile creşteri de debite şi niveluri specifice perioadei de primăvară (aprilie-mai), deşeurile depozitate necorespunzător pe maluri să fie antrenate şi să ajungă în râuri şi pârâuri (în special din zonele de deal şi de munte), blocând astfel curgerea apei. De aceea, Administraţia Naţională „Apele Române” avertizează autorităţile locale responsabile să fie pregătite pentru a preîntâmpina aceste efecte, prin verificarea, în special în zona podurilor şi a podeţelor şi îndepărtarea, acolo unde este cazul, a materialelor lemnoase, vegetaţie şi plutitori, care ar putea obtura secţiunile de scurgere ale râurilor. La sfârşitul perioadei de control efectuată de Inspecţia Apelor Române, vom reveni cu informaţii suplimentare./ Amos News

Amenzi de peste 715.000 lei pentru gunoaiele depozitate langa cursurile de apaDe la inceputul anului si pana in prezent, Inspectia Administratiei Nationale “Apele Romane” a aplicat amenzi in valoare de 715.800 lei (echivalentul a peste 175.000 euro), din care doar pentru depozitarea necorespunzatoare si necontrolata a deseurilor in apa si in preajma apelor au fost aplicate amenzi in valoare de 185.000 lei (echivalentul a 45.000 euro), comparativ cu anul trecut cand, in acelasi interval de timp, s-au aplicat amenzi in valoare de 40.000 lei (doar pentru salubrizare necorespunzatoare), iar in anul 2008, s-au aplicat amenzi in valoare de 100.000 lei (echivalentul a 24.000 euro).In anul 2009, s-au aplicat amenzi in valoare totala de 5.349.000 lei (echivalentul a peste 1 milion de euro), pentru depozitarea necorespunzatoare si necontrolata deseurile, in zona apelor, poluarea intentionata sau accidentala a raurilor, lacurilor etc., evacuarea apelor uzate neepurate prin nerespectarea prevederilor din autorizatiile de gospodarire a apelor, conform prevederilor din Legea Apelor./ Europa Fm

Amenzi de peste 175.000 euro date de „Apele Romane”De la începutul anului şi până în prezent, Inspecţia Administraţiei Naţionale "Apele Române" a aplicat amenzi în valoare de peste 175.000 euro, din care doar pentru depozitarea necorespunzătoare şi necontrolată a deşeurilor în apă şi în preajma apelor au



8

15.04.2010

fost aplicate amenzi în valoare de 45.000 euro. În cursul anului 2009, s-au aplicat amenzi în valoare totală de 5.349.000 lei, echivalentul a peste 1 milion de euro. Acţiunea efectuată de Inspecţia Administraţiei Naţionale "Apele Române" , prin unităţile sale teritoriale va continua până la sfârşitul lunii mai, în scopul monitorizării şi verificării permanente a cursurilor de apă. Acţiunea se derulează în scop preventiv întrucât, ca urmare a unor posibile creşteri de debite şi niveluri specifice perioadei de primăvară (aprilie-mai), deşeurile depozitate necorespunzător pe maluri să fie antrenate şi să ajungă în râuri şi pârâuri (în special din zonele de deal şi de munte), blocând astfel curgerea apei. De aceea, Administraţia Naţională „Apele Române" avertizează autorităţile locale responsabile să fie pregătite pentru a preîntâmpina aceste efecte, prin verificarea, în special în zona podurilor şi a podeţelor şi îndepărtarea, acolo unde este cazul, a materialelor lemnoase, vegetaţie şi plutitori, care ar putea obtura secţiunile de scurgere ale râurilor./ Radio Romania Actualitati

Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” a aplicat amenzi de peste 175.000 euro, din care 25% pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor în apă sau în preajma apelorDe la începutul anului şi până în prezent, Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 715.800 lei (echivalentul a peste 175.000 euro), din care doar pentru depozitarea necorespunzătoare şi necontrolată a deşeurilor în apă şi în preajma apelor au fost aplicate amenzi în valoare de 185.000 lei (echivalentul a 45.000 euro), comparativ cu anul trecut când, în acelaşi interval de timp, s-au aplicat amenzi în valoare de 40.000 lei (doar pentru salubrizare necorespunzătoare), iar în anul 2008, s-au aplicat amenzi în valoare de 100.000 lei (echivalentul a 24.000 euro). În anul 2009, s-au aplicat amenzi în valoare totală de 5.349.000 lei (echivalentul a peste 1 milion de euro), pentru depozitarea necorespunzătoare şi necontrolată deşeurile, în zona apelor, poluarea intenţionată sau accidentală a râurilor, lacurilor etc., evacuarea apelor uzate neepurate prin nerespectarea prevederilor din autorizaţiile de gospodărire a apelor, conform prevederilor din Legea Apelor. În ultimele două săptămâni, echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” au verificat cursurile de apă din toate bazinele hidrografice, cursuri de apă ca Cerna, Nera, Caraş, Bârzava, Teleorman, Neajlov, Sabar, Argeş, Jiul de



9

http://www.atitudineaonline.ro/jiul_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/sabar_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/neajlov_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/teleorman_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/nera_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/cerna_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/legea_apelor_tag.html

15.04.2010

Vest şi afluenţii, Vişeu, Vaser, Colbu, Bistriţa, Someşul Mare etc. În urma acestor verificări, Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 150.000 lei, fiind depistate şi desfiinţate peste 300 de depozite de deşeuri necontrolate totalizând un volum de peste 400 mc deşeuri (în special materiale lemnoase, menajere, vegetaţie, materiale de construcţii, plastic, textile etc.), chiar dacă, în prima parte a perioadei de control, acţiunea Inspectorilor Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost îngreunată din cauza depunerile de zăpadă persistente încă în zona de munte. În bazinul hidrografic Someş-Tisa, s-au identificat mai multe puncte critice pe râul Repedea, râul Firiza, pârâul Colbu, râul Vaser, râul Novat şi pârâul Craica, unde au fost depistate şi desfiinţate în special depozite de masă lemnoasă, aduse de debitele crescute ale apelor din ultima perioadă. Majoritatea depozitelor de rumeguş sunt raportate şi în bazinul Siretului, unde se desfăşoară activitaţi intensive de prelucrare a lemnului. Astfel, în albia majoră a râului Suceava, în zona localităţii Brodina, au fost depistaţi cca 100 mc de deşeuri din material lemons, depozitaţi de Ocolul Silvic Falcău, acesta fiind sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 75000 lei, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, pe pârâul Sadova şi afluenţii săi, S.C. Melnic Comprod SRL a depozitat buşteni pe malul drept al pârâul Sadova şi a fost sancţionată contravenţional cu 75000 lei. Acţiunea efectuată de Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române”, prin unităţile sale teritoriale (Administraţii Bazinale de Apă - fostele Direcţii de Apă, redenumite conform OUG nr. 3/2010 de modificare şi completare a Legii Apelor nr. 107/1996 - şi Sistemele de Gospodărire a Apelor), va continua până la sfârşitul lunii mai, în scopul monitorizării şi verificării permanente a cursurilor de apă. Acţiunea se derulează în scop preventiv întrucât, ca urmare a unor posibile creşteri de debite şi niveluri specifice perioadei de primăvară (aprilie-mai), deşeurile depozitate necorespunzător pe maluri să fie antrenate şi să ajungă în râuri şi pârâuri (în special din zonele de deal şi de munte), blocând astfel curgerea apei. De aceea, Administraţia Naţională „Apele Române” avertizează autorităţile locale responsabile să fie pregătite pentru a preîntâmpina aceste efecte, prin verificarea, în special în zona podurilor şi a podeţelor şi îndepărtarea, acolo unde este cazul, a materialelor lemnoase, vegetaţie şi plutitori, care ar putea obtura secţiunile de scurgere ale râurilor./ Kiss Fm, preluare de pe



10

http://www.atitudineaonline.ro/sistemele_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/legii_apelor_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/oug_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/bazinale_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/sadova_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/comprod_srl_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/s_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/sadova_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/legii_apelor_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/ocolul_silvic_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/brodina_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/suceava_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/siretului_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/craica_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/novat_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/vaser_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/colbu_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/firiza_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/repedea_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/inspectorilor_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/mare_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/colbu_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/vaser_tag.html

http://www.atitudineaonline.ro/vest_tag.html

15.04.2010

http://www.atitudineaonline.ro/inspectia_administratiei_nationale_apele_romane_a_aplicat_amenzi_de_peste_175000_euro_din_care_25_pentru_depozitarea_necontrolata_a_deseurilor_in_apa_sau_in_preajma_apelor_5611.html

Amenzi de 700.000 de lei pentru aruncarea gunoaielor in apaIn primele luni ale anului 2010, Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a aplicat amenzi de 715.000 de lei, aproximativ un sfert dintre ele fiind date celor care au depozitat necorespunzator si necontrolat deseurile in apa si in preajma apelor.Sanctiunile date anul acesta sunt considerabil mai mari decat cele aplicate in primul trimestru al anului trecut, cand ANAR a incasat doar 40.000 de lei (doar pentru salubrizare necorespunzatoare). In total, in 2009, ANAR a aplicat amenzi de peste 5.300.000 de lei (peste un milion de euro), pentru depozitarea deseurilor in zona apelor, plouarea intentionata sau accidentala a raurilor si lacurilor si evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate.In ultimele doua saptamani, echipele ANAR au verificat cursurile de apa din toate bazinele hidrografice, Cerna, Nera, Caras, Barzava, Teleorman, Neajlov, Sabar, Arges, Jiul de Vest si afluentii, Viseu, Vaser, Colbu, Bistrita, Somesul Mare. In urma acestor verificari, au fost aplicate amenzi de 150.000 lei, fiind depistate si desfiintate peste 300 de depozite de deseuri necontrolate.In bazinul hidrografic Somes-Tisa s-au identificat mai multe puncte critice pe raul Repedea, raul Firiza, paraul Colbu, raul Vaser, raul Novat si paraul Craica, unde au fost depistate si desfiintate in special depozite de masa lemnoasa, aduse de debitele crescute ale apelor din ultima perioada. Majoritatea depozitelor de rumegus sunt raportate si in bazinul Siretului, unde se desfasoara activitati intensive de prelucrare a lemnului. Astfel, in albia majora a raului Suceava, in zona localitatii Brodina, au fost depistati aproximativ 100 de metri cubi de deseuri din material lemons, depozitati de Ocolul Silvic Falcau, sanctionat contraventional cu 75.000 lei.Aceeasi amenda a primit si SC Melnic Comprod SRL, care a depozitat busteni pe malul drept al paraul Sadova./ Green Report , www.realitatea.net



11




15.04.2010

Teme de mediu

Un maghiar salvează pădurile RomânieiDupă ce au adoptat legea care permite vânzarea pădurilor copac cu copac, o parte dintre parlamentari dau înapoi acum şi admit că au făcut o greşeală. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, ar urma să anunţe astăzi ce măsuri va propune pentru „a repara” legea care permite vânzarea pădurilor la bucată.Legea care permite vânzarea pădurilor „la bucată” împarte acum, la aproape trei săptămâni după intrarea ei în vigoare, parlamentul în două „tabere”: în timp ce o parte dintre cei care şi-au dat girul pentru adoptarea actului normativ recunosc că au greşit, ceilalţi rămân pe poziţii invocând dreptul la proprietate. În acest timp, oficialii Ministerului Mediului - care au aflat din EVZ despre intrarea în vigoare a legii - vor anunţa, astăzi, ce măsuri vor propune pentru „rezolvarea situaţiei” nedorite de guvern. „Am chemat la mine toţi responsabilii pentru a analiza situaţia şi a vedea ce se poate face. Mâine, voi avea o concluzie cu privire la modalitatea de acţiune în acest caz”, a explicat, ieri, ministrul Laszlo Borbely. „Personal, nu sunt de acord cu această lege” Concret, deşi a primit avizul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, mulţi dintre membrii acesteia susţin acum că „legea este greşită”. „Personal, nu sunt de acord cu această lege. Noua reglementare aduce grave prejudicii fondului forestier”, susţine acum social-democratul Gheorghe Antochi. Opinia sa e împărtăşită şi de liberalul Gabriel Plăiaşu, care a admis că a susţinut în comisie modificarea Codului silvic, deşi ştia că „este un lucru rău”.„Eu am fost de acord în comisie. În plen, nu am participat la şedinţa în care s-a votat. Într-adevăr, este foarte rău că se fărâmiţează pădurile, dar, repet: eu nu am participat la vot în plen”, s-a scuzat Plăiaşu. De partea cealaltă, democrat- liberalul Gheorghe Tinel consideră că noua lege era necesară, întrucât vechile prevederi încalcă dreptul la proprietate. „Cei care au făcut legea din 2008 au invocat faptul că aceia care cumpără suprafeţe mici, le iau doar ca să-şi facă acolo case. Eu consider însă că am îndreptat un rău”, a explicat deputatul.



12

15.04.2010

Acesta e susţinut şi de colegul său de partid, Corneliu Olaru, în opinia căruia „chiar dacă vor fi zece proprietari pe un hectar de pădure, aceasta nu va fi defrişată”. Lege trecută cu mâna puteriiModificarea Legii fondului forestier a fost adoptată de deputaţi pe 2 martie. Legea a trecut la pachet cu alte 30 de acte normative, cap de listă fiind proiectul privind politizarea deconcetratelor. Cu deputaţii PSD şi PNL afară din sală în semn de protest, PDL, UDMR şi independenţii au trecut toate legile în viteză. Ca să fie siguri de deznodământ, au decis să voteze prin ridicare de mâini, şi nu electronic. Rezultatul: mai multe proiecte aflate pe ordinea de zi au fost adoptate cu 171 de voturi pentru, nici unul împotrivă şi nici o abţinere, în condiţiile în care era nevoie de 167 de voturi. /Evenimentul Zilei

O comisie a decis demolarea mai multor construcţii de pe plaja din Vama VecheScandal pe plajă, în Vama Veche. O comisie de inspectori a decis demolarea mai multor construcţii pe motiv că s-ar afla pe terenul public. Patronii s-au supărat foc, mai ales că aveau autorizaţii de construcţie de la primărie. Primarul dă vina pe ... Marea Neagră. Inspectorii au măsurat, au analizat, au studiat, iar apoi au tunat. Să se demoleze. Constructorii nu vor nici măcar să sisteze lucrările. Cum s-o facă, doar în două săptămâni, de 1 mai, Vama Veche va fi plină de turişti. "Pe plaja din Vama Veche sunt realizate construcţii cum este aceasta din spatele meu care nu au niciun fel de autorizaţie privind lucrările executate. Am dispus oprirea lucrărilor. Vom dispune şi măsuri contravenţionale care-l vizează atât pe investitor cât şi administraţia locală", a spus inspectorul Gigi Chiru.Proprietarii teraselor în construcţie spun că nu vor opriu lucrările, cu atât mai mult cu cât au autorizaţii de construcţie.Oamenii vor acum să-l ia la întrebări pe primar. Doar el le-a dat autorizaţii. Edilul, pare să le ţină partea."Fiecare turist vrea atunci când merge într-o staţiune să aibă puncte de unde să-şi cumpere una alta, să stea la o masă, să-şi cumpere amintiri", declară primarul Nicolae Undrea.Controalele vor continua pe tot litoralul./ Realitatea TV



13

15.04.2010

Amenzi şi demolări, în urma unui control la Vama VecheCu două săptămâni înainte de începerea sezonului estival, agenţii economici continuă să ridice construcţii lângă plajă. La Vama Veche, o comisie din cadrul Prefecturii Constanţa a făcut astăzi un control, finalizat cu mai multe decizii de demolare. Proprietarii au fost nemulţumiţi.AMBIANŢĂ (scandal) "Spui minciuni. Noi ne ducem şi ne aflăm adevărul în instanţă. (...) Noi nu facem ilegalităţi, doamnă, noi facem legal."Potrivit autorităţilor, administraţia locală a comunei a depăşit limita cu domeniul public.SINCRON GIGI CHIRU, director Inspectoratul de stat în construcţii: "În urma controlului am constatat că delimitarea între domeniul public al statului şi cel privat al comunei Limanu s-a făcut în baza unui protoc provizoriu din 2000. Cei de la Apele Române reclamă că administraţia locală a depăşit limita şi a intabulat construcţii pe terenul statului. pe plajă sunt construcţii fără autorizaţie."Primarul localităţii Vama Veche susţine, însă, că relieful este modificat de Marea Neagră.SINCRON NICOLAE UNDREA, primar Vama Veche: "De unde ideea că pune cineva o roabă de pământ? (...) Delimitarea s-a făcut în 1998, urmare a unei hotărâri de Guvern. Să vă invit peste doi ani, să vedeţi: cazemata nu va mai fi lângă apă, ci jumătate în apă. Acum zece ani, de la cazemată la apă erau 70 de metri. (...) În curând faleza cade, cad şi casele."Acţiunile comisiei de control vor continua şi în următoarele zile. Direcţia Ape Dobrogea Litoral va începe, la rândul ei, o acţiune de demolare a construcţiilor ilegale de pe plajă./ Newsin

Alte ştiri

Peste 15 miliarde euro drenate din irigatii si diguriAplicarea haotica a legilor, managementul dezastruos, dezinteresul si lipsa cronica a banilor au dus la distrugerea sistemelor de irigatii.La propunerea Comisiei parlamentare care a verificat, timp de aproape noua luni, situatia sistemelor de irigatii, a digurilor si a altor lucrari de imbunatatiri funciare, Camera Deputatilor a sesizat Curtea de Conturi, DNA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectoratul General de Politie si Guvernul sa ia masurile ce se impun



14

15.04.2010

si sa continue cercetarile pentru a-i identifica pe cei responsabili de prejudicii de zeci de miliarde de euro.Servicii prestate gratuitComisia de ancheta a constatat ca Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) a lucrat pe gratis, „uitand" ca Legea imbunatatirilor funciare (nr. 138/2004) ii permitea sa perceapa anumite tarife de la beneficiari. In schimb, in alte cazuri (la ANIF Timis-Mures Inferior, de pilda) s-au stabilit tarife enorme doar in baza unei hotarari a consiliului de administratie, fara nici un fel de aprobare sau macar consultare cu Ministerul Agriculturii. Asa s-a ajuns, de pilda, ca eliberarea unui aviz consultativ in vederea scoaterii din circuitul agricol a unei suprafete de 111 hectare sa coste 132.000 lei.Tot la sucursala ANIF Timis-Mures Inferior, Comisia a constatat ca s-a permis infiintarea a cinci organizatii a utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI) fara ca acestea sa aiba ca scop folosirea in continuare a terenurilor pentru agricultura. Organizatiile urmareau, de fapt, scoaterea terenurilor din circuitul agricol si dezafectarea amenajarilor de irigatii, pentru afaceri imobiliare. Daca in 1990, de exemplu, Statiunea de Cercetari pentru Pajisti Timisoara avea circa 1.380 de hectare, in mare parte irigate, ulterior avea sa ramana cu o suprafata de doar 2 hectare, fiind practic desfiintata. „De situatia creata prin infiintarea OUAI-urilor pe suprafete pe care se cunostea ca nu mai sunt destinate agriculturii si predarea amenajarilor de irigatii fara plata acestor organizatii, se face in primul rand vinovat Oficiul de Reglementare din cadrul Ministerului Agriculturii", concluzioneaza membrii Comisiei de ancheta.Statii moderne, dar fara curent electricLa sucursala ANIF Somes-Cris, situatia este si mai incredibila: statii de pompare recent modernizate nu functioneaza. Au fost decuplate de la curent pe motiv de neplata a facturilor. Aceasta dupa ce in perioada 2002-2009 au fost, la aceasta sucursala, realizate si receptionate lucrari de investitii in valoare totala de 28,65 milioane de lei (fara TVA). In 2009 insa, s-au cerut 15,39 milioane de lei si s-au primit doar 1,3 milioane de lei (din care aproape doua treimi s-au dus pentru acoperirea facturilor restante). Si la Brasov au fost gasite statii de pompare de evacuare degradate si lipsite de racorduri electrice, fiind vorba de o suprafata afectata de 1.840 hectare.



15

15.04.2010

Tot la capitolul investitii facute fara o analiza temeinica, la sucursala Timis - Mures Inferior, cand s-au remediat avariile la patru statii de pompare inundate, s-au montat si pompe suplimentare chiar daca nu era nevoie de ele.Numirile politice sunt de vinaComisia de ancheta spune ca sucursalele ANIF au fost afectate de numirea sefilor pe criterii politice, „numiri care au adus in prim-plan persoane care nu au avut nici o legatura profesionala cu activitatea sucursalei". Directorul si directorul tehnic de la sucursala ANIF Dunare-Olt, de pilda, nu numai ca nu sunt de specialitate si nu au experienta in sectorul imbunatatiri funciare, dar fost in concediu medical pe durata anchetei parlamentare (iunie 2009 - martie 2010).O alta problema frecventa se refera la structura personalului ANIF, in sensul ca personalul tehnic este „folosit ineficient si transformat in birocrati care produc doar hartie", dupa cum apreciaza membrii Comisiei de ancheta. De asemenea, multe sucursale nu mai dispun de compartimente de prognoza si avertizare, iar cheltuielile cu salariile ajung la 90% din totalul cheltuielilor.In ceea ce priveste parcul de masini si utilaje, provenit in mare parte din anii 1970-1980, Comisia a constatat ca a fost gestionat cu dezinteres si ca atunci cand s-a trecut la casarea acestuia nu s-a respectat legea.Nereguli in licitatiiIn toamna anului 2008, ANIF Bucuresti a organizat licitatii pentru lucrari de intretinere si reparatii in valoare de 5,1 milioane de lei. Societatea Nationala „Imbunatatiri Funciare" nu a putut participa la aceste licitatii, din cauza datoriilor la buget. Totusi, multe sucursale ale SNIF au participat la lucrari sub „diverse forme mascate de asociere, subcontractare, inchiriere, etc.". Raportul cuprinde si o lista de contracte ce ar fi fost impuse sucursalelor de conducerea SNIF Bucuresti.In privinta datoriilor, Comisia de ancheta arata ca societatea a beneficiat, in 2006, de doua hotarari de Guvern de suspendare a executarilor silite impuse de ANAF. „Acestea (hotararile de Guvern- n.r.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 92/2003 republicata, privind Codul de Procedura Fiscala, constituie stop la sursa, pentru care se fac responsabili initiatorii notelor de fundamentare si semnatarii hotararilor, fapte pedepsite de legea fiscala si penala", se arata in raportul Comisiei de ancheta.



16

15.04.2010

Apoi, cand Ministerul Agriculturii a instituit Administrarea speciala si supravegherea financiara la societate, nu s-au respectat o serie de prevederi legislative, de care se fac responsabili, in opinia Comisiei parlamentare, Administratorul Special Constantin Stefan, presedintele CA al Agentiei Domeniilor Statului, Daniel Dragan, si fostul ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii Gheorghe Albu (PNL). In plus, parlamentarii au concluzionat ca „Administratorul Special si ADS au manageriat pagubos SNIF, incercand prin modificarea Legii 138/2004 si HG 1.407/2004 sa o transforme intr-o afacere imobiliara".Cazul RomAg ‘98Comisia de ancheta parlamentara a audiat, pe durata mai multor luni, toti ministrii Agriculturii din ultimii 20 de ani, parlamentari si experti. A fost audiat chiar si fostul presedinte Emil Constatinescu. Singurul care nu a venit la audieri este fostul lider al PSD, Mircea Geoana. Aceasta desi „au fost facute toate invitatiile posibile", dupa cum spune presedintele Comisiei de ancheta, Valeriu Tabara (PDL). Comisia ar fi vrut sa afle de la Geoana, fost ambasador la Washington, care au fost „demersurile pe care le-a intreprins la Ambasada in privinta programului Romag ‘98 si a contractarii corporatiei americane Transchem".Potrivit raportului, prin programul RomAg '98, Regia Autonoma de Imbunatatiri Funciare (transformata ulterior in SNIF) a fost autorizata sa cumpere „pachete agricole, tehnologii si servicii" de la compania americana Transchem. Valoarea acestora era de peste 85 de milioane de dolari, bani care au fost obtinuti printr-un credit cu garantie guvernamentala si platiti companiei americane. Autorii raportului mentioneaza ca, in 1997, „in momentul in care au inceput sa fie facute presiuni asupra membrilor guvernului pentru acceptarea legiferarii acestui program exista precedentul, care era in realitate acelasi program experimentat deja in Ucraina si Polonia". Cele doua state acceptasera credite in valoare de 120 de milioane de dolari si, respectiv, 75 de milioane de dolari pentru acelasi program care a esuat. Comisia astepta sa afle de la Mircea Geoana de ce s-a acordat creditul companiei americane din moment ce programe similare isi dovedisera ineficienta, iar Cehia tocmai refuzase oferta. Cele 85 de milioane de dolari au fost practic pierdute pentru ca asa-numitele pachete (adica o combina, un tractor, o semanatoare, o instalatie de irigatii etc), estimate la 990.000 de dolari fiecare, nu au mai ajuns la fermieri, ci la firme cu relatii sus-puse.



17

15.04.2010

Cine sunt responsabilii?In ciuda nenumaratelor nereguli inregistrate, Comisia parlamentara de ancheta s-a ferit sa precizeze explicit persoanele responsabile. De pilda, cand pomenesc cele peste 140 de titluri executorii emise in favoarea ANAF, AVAS sau a diversilor creditori, membrii Comisiei de ancheta s-au multumit sa scrie ca acestea au fost „generate de contracte oneroase semnate de directorii generali ai SNIF SA Bucuresti din 2000 pana astazi". Nici un cuvant insa despre cine sunt acesti directori si, mai ales, cine i-a pus in functie si le-a tolerat lipsa de implicare.Presedintele Comisiei de ancheta, deputatul Valeriu Tabara, explica absenta unor nominalizari prin faptul ca „s-a mers pe institutii, nu pe persoane". „In cazul RomAg, care este cel mai grav, s-au dat nume", spune el. Valeriu Tabara estimeaza ca, desi este greu de facut o evaluare, pierderile inregistrate in acest sector ar fi de 15 miliarde de euro, in ultimii 20 de ani, in conditiile in care valoarea totala a patrimoniului ar ajunge la 60 de miliarde de euro. Democrat-liberalul ne-a explicat ca pierderile foarte mari ar fi aparut si din cauza ca „doua milioane de sisteme de eroziunea solului au disparut", dar si pentru ca „s-au facut modernizari de spatii unde au fost montate pompe cu volume mai mari decat se poate pompa" sau „au fost cumparate pompe foarte scumpe". /Romania Libera



18

15.04.2010

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Râul Târnava Mică aproape de cotele de atenţieDatorită ploilor din ultimul timp, precum şi topirii zaăpezilor de la munte, râul Târnava Mică s-a umflat în albie, ajungând la limita superioară a acesteia. Peste 80 de gospodării din judeţul Mureş au fost inundate în urma ploilor abundente din ultimele zile. Cei mai afectaţi au fost localnicii din zonele Bălăuşeri, Târnăveni. Târnăveniul nu se află în pericol, datorită digurilor înalte pe care le are râul în zona oraşului. Târnava Mică prezintă însă pericol în amonte de orasş, mai precis în zona comunei Mica, unde digurile lipsesc în totalitate, existând riscul să inunde terenurile sşi gospodăriile oamenilor. Cel mai mare risc îl reprezintă probabilitatea alunecării Drumului Judetţean 142 pe porţiunea cu probleme mai vechi, în ciuda reparaţiilor făcute în zona respectivă anul trecut. Meteorologii anunţă însă o îmbunătătire a vremii, ca urmare, apele râului s-ar putea să se retragă şi astfel riscul de inundaţii se va reduce. Specialiştii de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş spun că, deocamdată, pericolul a trecut. Cuvântul Liber MS – I. Târnăveanul -

Ambasadorul Canadei susţine investiţia de la Roşia MontanăDecizia finală în cazul proiectului minier de la Roşia Montană aparţine autorităţilor române şi acţionarilor companiei Roşia Montană Gold Corporation. Declaraţia îi aparţine ambasadorului Canadei la Bucureşti, Philippe Beaulne, în urma unei vizite de două zile în judeţul Alba.Oficialul canadian a vizitat actuala exploatare minieră de la Roşia Montană şi a stat de vorbă cu localnicii. Ambasadorul susţine că s-a documentat şi în privinţa proiectului minier dezvoltat de compania româno-canadiană.Ambasadorul a recunoscut faptul că statul canadian are o politică de susţinere a firmelor canadiene care activează în domeniul mineritului, printre care se numără şi Gabriel Resources.Vizita ambasadorului canadian la Roşia Montană are loc la doar două săptămâni după cea a ministrului economiei Adriean Videanu. Realitatea TV AB - Silviu Morogan -



19

15.04.2010

Autorităţile intenţionează majorarea tarifele pentru apă şi canalizareReprezentanţii Primăriei Arad au afişat, încă de săptămâna trecută, la intrarea în Palatul Administrativ, proiectul de hotărâre privind a probarea ajustării tarifelor la serviiciile publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, iniţiativa primarului.La o scurtă privire, arădenii pot observa că aceste tarife vor cunoaşte o mică creştere dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat de Consiliul Local Municipal (CLM). Dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat, tariful cu tot cu TVA pentru un metru cub de apă potabilă va ajunge la 2,81 lei iar cel pentru canalizare-epurare la 2,42 lei. În prezent, tariful pentru un metru cub de apă potabilă este de 2,75 lei iar cel pentru canalizare-epurare este de 2,82 lei.Iniţiatorii proiectului motivează că această scumpire este propusă de SC Compania de Apă Arad SA, care a solicitat ajustarea preţurilor la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, după ce aceasta a obţinut avizul de la Autoritatea Naţională de Reglemantare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.Tarifele vor fi ajustate cu indicele preţurilor de consum de 102.20%, aferent perioadei 1 decembrie 2009-28 februarie 2010. De astfel, în proiect este menţionat faptul că acest gen de ajustări se face de patru ori pe an – la 1 ianuarie, la 1 aprilie, la 1 iulie şi 1 octombrie – cu indicele general al preţurilor de consum, cât şi majorări în termeni reali.În proiectul de hotărâre se menţionează că „pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a Operatorului, realizarea de investiţii pentru îndeplinirea cerinţelor Directivelor Europene şi accesarea fondurilor de coeziune în primii cinci ani după ce s-a semnat contractul de delegare, preţurile şi tarifele pentru alimentare cu apă şi canalizare nu vor fi mai mici decât cele prezente în cadrul de delegare a gestiunii. La solicitarea SC Compania de Apă Arad SA, autoritatea publică locală va aproba majorările de preţ începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an“.Până la data de 22.04.2010, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.Informaţii suplimentare pot fi solicitate între orele 8,00-17,00, la Biroul de Informare Cetăţeni, camera 2. Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după



20

15.04.2010

aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad. NEWS AR - Alexandra Nădăban -

Vot pentru scumpirea apeiConsilierii judeţeni sunt chemaţi, la finele acestei luni, să aprobe propunerea Companiei de Apa de majorare a pretului la apa potabila şi canalizare cu 2,2%. „Preţurile au fost ajustate cu indicele preţurilor de consum de 102,2%, aferent perioadei 1 decembrie 2009 - 28 februarie 2010”, se menţionează în documentaţie.Aşa cum vă informam, în momentul în care proiectul a fost afişat la transparenţă, pretul la apa în Arad şi alte 78 de localităţi va creşte de la 2,75 lei pe metru cub, la 2,81 lei metrul cub. Canalizarea va costa în Arad, Vladimirescu, Moneasa, Dezna şi Ineu 2,88 lei pe metrul cub. Apa la Curtici, Dorobanţi, Pecica, Nădlac, Lipova, Sântana, Pâncota, Seleuş, Măderat şi Galşa are preţuri diferenţiate, dar toate vor fi majorate cu acelaşi procent. Cea mai ieftină apă, de 2,98 lei metrul cub, va fi la Nădlac, iar cea mai scumpă va fi la Lipova: 3,48 lei metrul cub. Jurnalul Arădean AR - S.B –

„ApaProd” i-a lăsat din nou pe sec pe hunedoreniOamenii s-au trezit şi ieri dimineaţă fără apă la robinete deşi conducerea „Apaprod” a promis că miercuri dimineaţă alimentarea cu apă a oraşului va fi reluată. Reprezentanţii „Apaprod” se scuză spunând că nu au finalizat lucrările la conducta magistrală care deserveşte mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. „Datorită (noi am spune „din cauza” că e de rău, n.red.) deplasărilor de teren de pe traseul conductei de aducţiune, care a creeat probleme complexe în asmablarea tubului din oţel, nu s-au putut finaliza lucrările la această lucrare în timpul previzionat de noi”, precizează Victor Arion, directorul general al „Apaprod”. Sistarea furnizării apei reci peste termenul anunţat a creat probleme deosebite nu doar cetăţenilor, ci şi Spitalului Judeţean Deva şi Centrului de Dializă. Salvarea a venit din partea pompierilor hunedoreni care au venit în sprijinul unităţilor sanitare. Pompierii au făcut opt transporturi de apă cu o cisternă a cărei capacitate este de 6.000 de litri pentru ca pacienţii să nu simtă criza apei. Ultimul comunicat de presă transmis de „Apaprod”



21

15.04.2010

anunţa că vom avea apă de miercuri de la ora 21, însă nici de această dată nu s-au ţinut de vorbă. Glasul Hunedoarei HD - Maria Bulz -

Francezii ne dau o lecţie de bun simţCâteva zeci de tineri din Franţa au călătorit 1.800 de kilometri până în România şi au făcut curat în pădurile din jurul Devei. Pentru asta nu doar şi-au sacrificat vacanţa de Paşte, dar au şi pus bani din propriul buzunar pentru a-şi plăti drumul. Un gest jenant pentru deveni, dar un gest care ar trebui să fie o lecţie bună pentru obrazul celor care aruncă gunoaiele unde se nimereşte.“Enormement!” – acesta este cuvântul folosit de Yann Lamboley, şeful grupul de francezi, întrebat câte deşeuri a găsit în România, o reacţie comparabilă cu a oricărui străin care ne vizitează ţara. Yann Lamboley de la Asociaţia “Animation Jeunesse” din Franţa are 26 de ani şi locuieşte într-o comună din departamentul francez Haute Saone. Anul trecut a făcut parte dintr-o delegaţie oficială care a vizitat judeţul Hunedoara, judeţ înfrăţit cu regiunea franceză. Mizeria l-a şocat: “Prima dată când am venit aici am fost surprins de cantitatea enormaă de deşeuri care poate fi găsită în România. Să fie aşa ceva şi în Franţa? S-ar putea întâmpla, dar acolo găseşti aşa ceva foarte, foarte rar, dar mai degrabă, nu”, răspunde tânărul francez. “Nu pentru că acolo lumea triază gunoiul şi se ocupă de asemenea lucruri. Nu ai putea găsi cantităţi aşa mari de deşeuri împrăştiate prin pădure sau pe iarbă”. După prima vizită în România, Yann a discutat despre mediu cu cei de la Fundaţia Conexiuni din Deva când a fost rândul hunedorenilor să viziteze Franţa. Aşa s-a născut proiectul “Mediul – arta unei generaţii”, în parte finanţat de Uniunea Europeană prin programul “Tineret în acţiune”. A mobilizat zeci de tineri francezi între 13 şi 21 de ani şi, în vacanţa de sărbători, i-a adus în România. Cei 16 tineri francezi ajunşi în România au făcut o mulţime de lucruri: au vizitat obiective turistice, au gândit afişe antipoluare, au refăcut terenul de joc de la Tabăra Căprioara unde au fost cazaţi şi au făcut lună toată zona. Import de bun simţ. Reacţia lui Yann s-a repetat pe rând la restul francezilor din grup. Partenerilor români nu le-a căzut prea bine reacţia francezilor când au văzut pădurea, dar ştiu că locuitorii, mai ales cei care aruncă deşeurile la întâmplare, merită aşa ceva: “Au fost surprinşi toţi, i-am dus zilele acestea în mai multe zone ale judeţului, au văzut locuri



22

15.04.2010

foarte frumoase, dar pline de deşeuri aruncate haotic, netriate cum ar fi normal într-o societate europeană în 2010”, spune Doru Cara, directorul executiv al Fundaţiei Conexiuni. Mai mult, în afară de orele de ecologizare trecute în programul oficial, francezii au pornit-o după gunoaie în jurul cabanei şi când aveau timp liber: “Ne-am trezit cu fetele că iau saci de gunoi şi mănuşi şi intră în pădure… se auzeau cum râd, cum se strigă, credeam că se joacă ceva, apoi am realizat că au curăţat totul până la cea mai mica hârtie”, spune Anca Sebestyen, unul dintre animatorii proiectului. “Am găsit foarte multe deşeuri aici şi este mare păcat pentru că locurile voastre sunt foarte frumoase. În Franţa, nu vezi aşa ceva, poate extrem de rar, pentru că peste tot sunt locuri amenajate unde se pot arunca gunoaiele fără a fi împrăştiate peste tot. Restul spaţiilor sunt proprietăţi private şi nimeni nu îndrăzneşte să calce dincolo de gard cum am înţeles ca se întamplă aici”, spune un puşti cu mâinile înfundate aproape până la coate în mănuşi. “Adunăm gunoaiele pentru că ele poluează natura şi noi ştim că trebuie să păstrăm mediul curat pentru generaţiile viitoare. Da, am povestit în Franţa ceva despre ce se întâmplă aici, dar nu m-aş fi gândit că poate fi atât de multă mizerie aici”, spune altă membră a grupului de francezi. Pe lângă movilele mari din resturi rămase din demolări sau materiale de construcţii, francezii şi-au petrecut vacanţa umplând zeci de saci cu PET-uri, cutii de bere, la prezervative folosite, resturi de mâncare, pungi sau hârtii. Curăţenia franţuzească de primăvară. În afară de fondurile accesate pe programe ale Uniunii Europene, o parte a banilor au venit de la Fundaţia Conexiuni, alte mii de euro de au fost adunate de francezi de la primăriile celor şase comune implicate în asociaţie şi din buzunarele proprii ale copiilor. Francezii de la “Animation Jeunesse” şi partenerii lor deveni de la Conexiuni vor ca proiectul lor să atragă atenţia asupra problemelor mediului şi să responsabilizeze localnicii. “La prima vizită a noastră în Franţa am discutat împreună pe ce domeniu se va desfăşura proiectul nostru comun şi împreună am ales mediul. Ei au fost de acord să vină în România să facă ecologizarea unor zone şi apoi, cu deşeurile adunate să facă ceva util, măcar vizual”, explica directorul de la Conexiuni. Aşa că, în urma proiectului, deşeurile strânse sunt transformate în tot felul de obiecte: după zile întregi de muncă prin pădurile din jurul Devei, elevii francezi le-au arătat colegilor români ce se poate face din deşeurile strânse. Din mâinile lor au ieşit tot soiul de obiecte drăguţe - flori, costume exotice, omuleţi şi chiar ochelari de soare... mai altfel. “Tabăra” de creaţie a avut loc în faţa căsuţelor, unde fiecare participant s-a pus pe meşterit câte



23

15.04.2010

ceva cu ajutorul gunoaielor strânse. Cea mai mare trecere au avut-o PET-urile din care fetele şi-au “croit” fuste sau rochii colorate prinse cu sfoară în jurul corpului. Participanţii la proiect au fost primiţi şi la Consiliul Judeţean, unde conducerea instituţiei le-a mulţumit pentru lecţia de ecologie: “Este jenant să vină copii din Franţa să îţi facă curăţenie în zonă. Din păcate, românii se îngroapă în gunoaie şi apoi acuză autorităţile că nu promovează turismul, dar nu se gândesc că nu poţi convinge turiştii să vină în zone poluate şi pline de mizerie”, susţine Mircea Moloţ. Recent, aleşii hunedoreni au aprobat mai multe proiecte prin care Consiliul Judeţean vrea să acceseze programele de finanţare destinate promovării ofertei Hunedoarei în acest domeniu, prin realizarea unui portal de informaţii de turism, dezvoltarea turismului de sănătate şi stimularea cererii pentru produsele locale. Doar un proiect are o valoare de aproape un milion de lei, din care peste 800 de mii de lei sunt nerambursabili, iar crearea unui portal de informaţii turistice implică o finanţare de 21.000 lei. Consilierului judeţean Silvia Ghenea a cerut măsuri suplimentare pentru ca banii să nu fie cheltuiţi degeaba, adică a cerut ca autorităţile să găsească o soluţie pentru gunoiul aruncat peste tot. Servus HD - Laura Oana –

Rafting pe Mureş, la acest sfârşit de săptămânăOutdoor Experience organizează primul concurs de rafting, caiac şi canoe în Defileul Mureşului, între 16-18 aprilie. A fost ales râul Mureş pentru că gradul de dificultate permite participarea amatorilor în concurs şi se află în mijlocul ţării. Deocamdată sunt peste 60 de participanţi, a declarat unul dintre organizatori, Komaromi Istvan. Startul la Mureş Marathon se va da în localitatea Meştera la ora 10.30, iar finişul va fi în Răstoliţa. Distanţa pe care trebuie să o parcurgă fiecare concurent sau echipaj este de 24 km. După maraton, concurenţii pot participa la primul concurs de slalom pe ape repezi pe Mureş, care va fi organizat la Răstoliţa. Startul Mureş Slalom-ului se va da la ora 16, iar fiecare concurent va avea la dispoziţie maximum 5 minute pentru a parcurge traseul. Pentru mai multe informaţii sau înscrieri puteţi suna la 0735–721414, 0747–835624 sau accesaţi pagina web: www.outdoorexperience.ro.Radio Tg.-Mures MS - Adela Moldovan –



24

http://www.outdoorexperience.ro/

15.04.2010

Prefectul de Mureş cere instituţiilor publice deconcentrate să-şi desemneze purtători de cuvântLa un an de la instalarea sa în funcţie, prefectul este nemulţumit că multe din cele 40 de instituţii deconcentrate nu au un sistem funcţional de comunicare cu mass media. Marius Paşcan reclamă că la unele instituţii face declaraţii presei doar şeful instituţiei şi, în absenţa sa, se creează blocaje de comunicare. Pe de altă parte, Marius Paşcan a promis că, în cel mai scurt timp, vor fi postate pe site-ul Prefecturii Mureş numele directorilor tuturor instituţiilor deconcentrate din judeţ şi datele de contact ale acestora. Radio Tg.-Mures MS - Valeriu Russu -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme de mediu

Garda de Mediu Neamţ îşi face datoriaLuna pe care am încheiat-o s-a dovedit a fi destul de aglomerată pentru comisarii Gărzii de Mediu Neamţ. Astfel, pe parcursul acestei perioade, au fost realizate 134 de acţiuni de inspecţie şi control, în urma cărora au fost aplicate 18 sancţiuni contravenţionale- 13 avertismente, o suspendare de activitate şi 4 amenzi, în valoare totală de 22200 de lei. În ceea ce priveşte controlul tematic vizînd situaţia salubrizării pe teritoriul judeţului Neamţ, acţiunea se desfăşoară prin mobilizarea de echipaje mixte constituite din reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de Mediu- Comisariatul Judeţean Neamţ şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, vizînd, printre altele, urmărirea realizării măsurilor dispuse pentru buna gospodărire, păstrarea curăţeniei şi asigurarea salubrităţii localităţilor sau a altor amplasamente verificate, starea rigolelor, a podeţelor şi podurilor aferente proprietarilor, precum şi a construcţiilor de apărare împotriva inundaţiilor, etc. Astfel, în perioada 24 martie- 9 aprilie, au fost verificate 26 de comune, 1 oraş şi 3 agenţi economici. Concluziile rezultate în urma acestei prime runde de controale au fost sintetizate în rapoartele înaintate Prefecturii judeţului Neamţ şi Consiliului Judeţean Neamţ. Practic, pe raza celor 27 de unităţi administrativ- teritoriale s-a urmărit stadiul închiderii depozitelor de deşeuri menajare neconforme, inventariate în 2009. Au fost



25

15.04.2010

verificate 41 de amplasamente care au avut termen de închidere data de 16 iulie a anului trecut. În urma controalelor efectuate s-a stabilit că toate cele 41 de depozite au fost închise, activitatea de depozitare fiind sistată. Totodată, 37 de asemenea depozite au fost desfiinţate, suprafeţele de teren fiind aduse în starea iniţială, iar celelalte patru au fost parţial desfiinţate.În ceea ce priveşte sistemul de gestiune a deşeurilor, din cele 27 de localităţi verificate, 22 au încheiat contracte de prestări servicii de salubritate cu firme autorizate. De asemenea, cinci comune, respectiv Valea Ursului, Poienari, Pînceşti, Negreşti şi Dobreni au în curs de finalizare proiecte de hotărîre, ce vor fi supuse dezbaterii consiliilor locale, în vederea delegării serviciului public de salubritate şi încheierea contractelor. Toate unităţile administrativ- teritoriale verificate au aderat la Master Planul pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor, cu aprobare prin hotărîri ale consiliilor locale. Din punct de vedere al stării de igienizării a cursurilor de apă din zonele verificate, s-a constatat că aceasta este satisfăcătoare, existînd în continuare locaţii sporadice în care au fost abandonate cantităţi nesemnificative de deşeuri menajere amestecate rezultate de la populaţie, gunoi de grajd rezultat din gospodăriile oamenilor, deşeuri reciclabile (ambalaje de tip PET, recipienţi din sticlă, hîrtie şi carton), sau alte deşeuri.În cadrul controalelor efectuate pe tematica salubrizării în perioada mai sus menţionată, au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale, din care 2 avertismente contravenţionale, aplicate comunelor Săbăoani şi Cordun, pentru nerealizarea la termen a măsurilor dispuse anterior, în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului şi o amendă contravenţională de 2000 de lei, ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor.Măsurile dispuse cu ocazia controalelor efectuate au vizat în general continuarea acţiunilor întreprinse pentru igienizarea localităţii şi a cursurilor de apă, întocmirea Planului de măsuri pentru igienizarea localităţilor şi a cursurilor de apă acolo unde nu a fost realizat, încheierea contractelor de salubritate pentru preluarea şi transportul deşeurilor menajere, închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme. /Ceahlaul (Neamt)

Bir pe deseuri - 25 de milioane anual pe „cap“ de comună• primarii nemteni au fost de acord cu proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor în judetul Neamt“ •



26

15.04.2010

Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor în judetul Neamt“ a intrat în linie dreaptă, cu avizul alesilor locali nemteni.Primarii localitătilor nemtene au votat marti, 13 aprilie, două hotărîri de pe ordinea de zi a sedintei AGA a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) ECO-Neamt. Conform ordinii, de zi, la primul punct s-a supus spre aprobare Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor în judetul Neamt“. A urmat aprobarea Studiului de Fezabilitate cu indicatori tehnico-economici si a planului de evolutie a tarifelor si taxelor. Sedinta a fost condusă de vicepresedintele Consiliului Judetean Neamt, Mircea Pintilie (care este si presedintele Asociatiei ADI ECO-Neamt) care a apreciat spiritul de echipă si implicarea tuturor primarilor în acest demers, indiferent de culoarea lor politică. La capitolul „Diverse“ de la sedintă s-a stabilit cotizatia de 2.500 lei pe an, pe localitate si angajarea unui contabil la ADI, care să se ocupe de probleme specifice. Presedintele Consiliului Judetean Neamt, Vasile Pruteanu, a precizat: „Activitătile din ADI ECO-Neamt dovedesc capacitatea administratiilor locale din judet de a colabora eficient în interesul nemtenilor. Nu putem dezvolta turismul dacă nu vom avea un judet curat, cu o infrastructură adecvată mileniului trei. Doar împreună - Consiliul Judetean si comunele din judet - putem atrage fonduri cu care să realizăm investitiile atît de necesare. Această asociatie de dezvoltare este la început de drum si sînt sigur că va realiza lucruri utile atît pentru cetătenii din Neamt cît si pentru turistii care ne vizitează judetul. Consiliul Judetean Neamt rămîne în continuare deschis colaborărilor cu administratiile locale din judet, cu institutiile descentralizate sau cu ONG-urile care au acelasi interes comun - un judet mai frumos, facilităti pentru cetăteni“. /Monitorul de Neamt

Turism ecologic şi infrastructură europeană (ASIS)- Primarii localităţilor nemţene au aprobat, în cadrul şedinţei AGA a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) ECO-Neamţ, două proiecte privind dezvoltarea turismului ecologic şi a unei infrastructuri la standarde europene. Este vorba despre proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ şi aprobarea studiului de fezabilitate şi a planului de evoluţie a tarifelor şi taxelor. Totodată, a fost aprobată o cotizaţie de 2.500 de lei, anual, de localitate şi angajarea unui contabil care să se ocupe de probleme specifice. „Activităţile din ADI ECO-Neamţ dovedesc capacitatea administraţiilor locale din judeţ de a colabora eficient în interesul nemţenilor. Nu putem



27

15.04.2010

dezvolta turismul dacă nu vom avea un judeţ curat, cu o infrastructură adecvată mileniului III. Doar împreună – Consiliul Judeţean şi comunele din judeţ - putem atrage fonduri cu care să realizăm investiţiile atât de necesare. Această asociaţie de dezvoltare este la început de drum şi sunt convins că va realiza lucruri utile, atât pentru cetăţenii judeţului, cât şi pentru turişti. CJ Neamţ rămâne, în continuare, deschis colaborărilor cu administraţiile locale cu instituţiile descentralizate sau cu ONG-urile care au acelaşi interes comun – un judeţ mai frumos, facilităţi pentru cetăţeni”, a spus Vasile Pruteanu, preşedintele CJ Neamţ. /Evenimentul Regional (Neamt)

Alte stiri

Rocada la vârf in Prefectura BacauNeculai Olaru, fostul presedinte al PD-L Bacau, va fi numit prefect al judetului. Acesta urmeaza sa-l inlocuiasca pe Claudiu Balan, care a fost uns prefect la inceputul lui octombrie 2009. Nominalizarea lui Olaru va fi validata de Biroul Politic Judetean al PD-L care va fi condus, in premiera, de senatorul Gabriel Berca, proaspat presedinte interimar al organizatiei democrat-liberale. Surse din PD-L au confirmat ca Olaru se bucura de sprijinul lui Berca pentru a prelua functia de prefect, in timp ce lui Claudiu Balan i s-ar putea oferi functia de subprefect, acesta având o experienta recunoscuta in administratia publica. In cartI pentru ocuparea functiei de subprefect se afla si Constantin Scripat, fost viceprimar si subprefect, cunoscut drept un apropiat al senatorului Berca.Schimbare la vârf in Prefectura Bacau. Neculai Olaru, fostul sef al organizatiei judetene a PD-L, urmeaza sa-l inlocuiasca la conducerea institutiei pe Claudiu Balan. Surse din PD-L Bacau au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca rocada de la conducerea Prefecturii este o chestiune de zile, nominalizarea lui Olaru urmând a fi validata de Biroul Politic Judetean al PD-L. Acesta va fi condus in premiera de senatorul Gabriel Berca, proaspat presedinte interimar al filialei bacauane a PD-L. Contactat telefonic, Balan a refuzat sa comenteze iminenta sa inlocuire. "Nu comentez nimic vizavi de aceste informatii", a declarat, sec, actualul prefect. Aceleasi surse din cadrul PD-L au dezvaluit ca acesta si-ar fi manifestat nemultumirile fata de schimbarea sa din functie. Claudiu Balan se va alege, cel mai probabil, cu functia de subprefect, in conditiile in care partidul nu-si poate permite sa renunte la experienta sa administrativa, desi in carti a reaparut



28

15.04.2010

numele lui Constantin Scripat, un apropiat al lui Gabriel Berca si fost subprefect de Bacau. Acesta din urma ar putea prelua pe ultima suta de metri functia de subprefect, bucurându-se de sutinerea noului presedinte interimar al PD-L Bacau.Sustinut de BercaNeculai Olaru este sustinut, la rândul sau, de noul presedinte al PD-L Bacau. Apropiati ai conducerii filialei au declarat ca Berca il sustine neconditionat pe Olaru pentru ca acesta sa preia functia de prefect, in partid existând deja un consens pe tema numirii fostului presedinte de filiala in fruntea Prefecturii. "Inca nu am avut nicio sedinta de Birou Politic si nu-mi permit sa comentez pe marginea acestei probleme. Deocamdata nu s-a luat nicio decizie, dar urmeaza ca Biroul sa se pronunte vizavi de aceasta numire", a declarat Gabriel Berca, presedintele PD-L Bacau. Neculai Olaru nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii privitoare la numirea sa in functia de prefect. Reparatie moralaNumirea lui Olaru in functia de prefect vine ca o reparatie morala in urma inlocuirii sale de la sefia organizatiei judetene a PD-L, in conditiile unor rezultate relativ bune pe care aceasta le-a inregistrat la alegerile prezidentiale. In plus, Olaru si-a manifestat dorinta de a reveni acasa, pe fondul unor probleme de natura personala. In prezent, el detine functia de director general al Regiei Nationale a Sarii, Salrom, cu rang de secretar de stat. Democrat-liberalul a preluat sefia PD-L Bacau in vara lui 2008, dupa un rezultat dezastruos inregistrat de filiala la alegerile locale. Timp de aproape doi ani acesta a detinut functia de presedinte interimar, timp in care PD-L Bacau a obtinut un scor aproape egal cu al PSD la alegerile europarlamentare, fara a tine cont de candidatura independenta a Elenei Basescu. /Lucian Bogdanel, Desteptarea (Bacau)

Ce va aduce nou Olaru?Neculai Olaru revine acasa, dupa ce o perioada de timp a condus Apele Române si, ulterior, Regia Nationala a Sarii, ambele institutii localizate in Capitala. Olaru urmeaza sa preia functia de prefect, inlocuindu-l la sefia Prefecturii pe Claudiu Balan. "Mutarea" face parte din economia prefacerilor prin care a trecut, in ultima perioada, organizatia PD-L Bacau. Dupa cum deja se stie, aceasta are de o saptamâna un nou sef: senatorul Gabriel Berca, defectat din PNL. Pentru Olaru, numirea in functia de prefect se doreste a fi, cel mai probabil, un soi de reparatie morala fata de modul in care a pierdut sefia filialei. Numirea va antrena, insa, o alta frustrare majora, cea a actualului prefect - Claudiu Balan



29

15.04.2010

- caruia, cel putin din punct de vedere administrativ, nu i se pot reprosa foarte multe lucruri. Olaru a mai lucrat cu Berca, pe vremea când senatorul a fost prefect de Bacau, si are marele merit de a fi aplanat orice potential conflict intre nucleul dur al PD-L si dizidentii veniti, de curând, din PNL. Este o realitate faptul ca o semnificativa parte a conducerii PD-L Bacau nu a vazut cu ochi buni altoirea lui Berca direct in functia de presedinte. Multi au vazut in aceasta miscare un cap de pod pe care Stavarache si-l construieste in PD-L in perspectiva unei fulminante treceri a sa din PNL in partidul lui Boc. Scenariul, plauzibil de altfel atâta timp cât Stavarache vroia sa treaca in PD-L in 2008, pare sa fi fost contrazis chiar de catre sustinerea neconditionata pe care Berca o afirma fata de numirea lui Olaru in functia de prefect. Cele doua tabere - desi in PD-L par sa existe multe alte tabere si bisericute - par sa fi convenit un compromis de principiu in raport cu perspectivele partidului pentru 2012. Un PD-L dezbinat inseamna infrângere aproape sigura la locale sau parlamentare. Ce va aduce nou prefectul Olaru? Probabil ca o atentie mai mare asupra legalitatii anumitor acte, eliberate de anumite administratii locale. Sa nu uitam, de pilda, ca in ultimii sase ani Prefectura nu a facut niciun fel de control, nici macar de ochii lumii, la Primaria Bacau. Cred ca ar avea ce verifica. /Lucian Bogdanel, Desteptarea (Bacau)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Lucrările efectuate de Direcţia Apelor au scăzut nivelul BegăiA scăzut nivelul apei pe canalul Bega. Timp de două zile timişorenii au putut observa că nivelul apei a fost destul de scăzut. Deşi imaginea canalului nu a fost una prea plăcută, situaţia a apărut ca urmare a lucrărilor de curăţare a canalului. Problemele au fost vizibile în porţiunea dintre intrarea Begăi în Timişoara şi ecluza de la Sânmihaiu Român. „Măsura a fost necesară. Am lucrat la nodul hidrotehnic de la Sânmihai. Am început deja să dăm drumul la apă, nivelul va reveni în scurt timp la normal”, am aflat de la Titu Bojin, director al Administraţiei Bazinale de Apă Banat Timişoara. Angajaţii de la ape au verificat starea de funcţionare al echipamentelor hidromecanice de la Nodul Hidrotehnic Sânmihaiu Român şi a lucrărilor hidrotehnice din zona ecluzei de pe Bega din comuna de lângă Timişoara. Alimentarea cu apă a oraşului nu a fost afectată de lucrări. Canalul Bega se află într-un amplu proces de decolmatare a



30

15.04.2010

albiei, urmând ca după finalizarea lucrărilor să devină navigabil până la graniţa cu Serbia./ www.tion.ro, 14.04.2010, 16:32, redactor A. Plesa

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Situaţiile de urgenţă, în şedinţăMembrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) din Satu Mare s-au reunit ieri dimineaţă, la ora 10.00 la sediul Inspectoratului pentu Situaţii de Urgenţă Someş (ISU) al judeţului Satu Mare în cadrul unei şedinte extraordinare. Şedinţa a fost prezidată de către şeful ISU Someş Satu Mare, colonelul Iulian Burz, şi prefectul Radu Giurcă. Pe ordinea de zi s-au aflat prezentarea unor activităţi desfăşurate de anumite instituţii, precum Drumurile Naţionale, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia Sanitar Veterinară. Totodată, au fost aprobate anumite planuri de funcţionare şi organizare a CJSU Satu Mare./Gazeta de Nord-Vest/ Lorena Georgi

Teme de mediu

Poluarea cu cianuri – „pisica” plimbata intre Consiliul Judetean si Consiliul LocalFUGA DE RESPONSABILITATE. Nimeni nu e responsabil pentru eliberarea avizelor, autorizatiilor sau acordurilor care pot duce la reluarea activitatii la fosta societate Aurul. La sedinta Consiliului Local de ieri s-a invocat faptul ca primele acte care au legalizat "otravirea" baimarenilor s-au eliberat la Consiliul Judetean in urma cu mai bine de 10 ani. In contradictie cu acestea, reprezentantii Consiliului Judetean spun ca nu au niciun amestec in aceasta problema atat vreme cat avizele, autorizatiile si alte documente necesare functionarii societatii se elibereaza cu acordul Consiliului Local. In ultima vreme, clasa politica din Maramures si-a concentrat atentia asupra problemelor de mediu. Reluarea activitatii la fosta societate Aurul, preluata de Romaltyn si utilizarea in procesul de extragere a metalelor pretioase a cianurilor a starnit reactii aprinse, atat in Consiliul Local al municipiului Baia Mare, cat si la Consiliul Judetean. "Nu vreau sa transformam totul intr-o problema politica. Din punctul meu de vedere, noi (n. red. Consiliul Judetean) suntem intre ciocan si nicovala. Agentia de Mediu Cluj si cea din



31

http://www.tion.ro/

15.04.2010

Maramures, pe toate rapoartele, pe care le-au dat, privind securizarea pe care o prezinta firma, sunt inspre a exploata aceste halde si apoi pentru a le securiza", a declarat Mircea Man, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures. "Dupa ce Transgold a intrat in incapacitate de plata, in 2006, cand eram inca deputat, si-a oprit activitatea, iar acum societatea se cheama Romaltyn. In spatele acestei afaceri sunt aceeasi oameni care au gestionat Transgoldul. Cu totii stim ca toata treaba asta s-a facut asa, ca la romani, adica e un pic de afacere. Problema este ca Romaltyn are licenta de concesiune pentru exploatare a iazurilor. Aceasta s-a acordat de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si, in plus mai exista si o hotarare de guvern care face referire tot la acest lucru. Nu vreau sa arunc in curtea Primariei dar toate avizele, autorizarile si acordurile le da Primaria", a declarat Man. Presedintele CJ a fost corectat de consilierul judetean Gavril Ardusatan care a replicat ca nu Primaria Baia Mare ci Consiliul Local se ocupa de eliberarea acestor documente. Cu toate ca unii consilieri aveau informatia ca licenta de concesiune pentru exploatare - pe care o detine Romaltyn nu mai este valabila, presedintele CJ a prunctat ca: "din pacate, este valabila". Man a mai aratat ca detine informatii din care reiese ca dosarul inaintat de Romaltyn institutiilor de mediu cu date referitoare la conditiile de functionare si studiile de evaluare a riscului asupra starii de sanatate efectuat de Institutul de Sanatate Cluj si masuratori de mediu arata ca utilizarea cianurii in procesul de productie presupune risc redus, fara impact semnificativ. "Asta contine dosarul inaintat de Romaltyn la toate institutiile de mediu. Daca-i intrebi pe cei de la Mediu si Ape ne spun ca in fiecare zi suntem poluati - asta e situatia acum. Eu cred ca trebuie sa analizam foarte bine situatia", a conchis Man. /Autor stire: Rely MIKO-INDRE /infomm

Afacerea Romaltyn - pasaport pentru fotoliul de la primarieRedeschiderea Romaltyn Mining a fost un subiect de actualitate discutat si intors pe toate fetele de oamenii politici maramureseni, care sustin sus si tare ca cianurile din iazurile de decantare ne vor omori cu siguranta. In tot acest timp nimeni nu a facut practic nimic. S-au organizat intalniri cu usile inchise, sedinte de consiliu local si s-au propus o sumedenie de referendumuri. Dar atat. Nimic concret.In timp ce unii isi dau cu pararea si se lanseaza in adevarate campanii de stopare a CIANURILOR in Maramures, altii ii arata cu degetul, sugerand ca Romaltynul reprezinta



32

15.04.2010

in acest moment doar o rampa de lansare catre fotoliul caldut de la sefia Primariei Baia Mare.“Iazurile sunt acolo de 150 de ani, sterilul e tot acolo si acum e momentul sa ne ridicam noi toti politicienii sa facem musci si sa spunem ca noi suntem cei mai mari ecologisti. Totul este fals. Acum toata lumea se preocupa de medium, toti luptam impotriva cianurilor, toti facem referendum. Referendum pentru ce? Cine e idiotul acela din Maramures care va spune DA, vrem cianuri. Nimeni nu va spune asa ceva”, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Calin Matei Problema cianurilor este veche de cand Baia Mare, dar nimeni nu s-a intrebat pana acum de ce si mai ales cu ce pret: “Sa o luam de la capat, ca si la Abecedar. In cazul Transgold Esmeralda si-a pus cineva intrebarea ce a castigat statul roman de pe urma acestei exploatari? S-a spus atunci ca raman tone de aur si ca o sa poleim si clanta de la usa mitropoliei. Nu s-a intamplat nimic”.Pe de alta parte, Calin Matei atrage atentia asupra faptului ca primaria a emis deja anumite autorizatii si ca o stopare a activitatii Romaltynului in acets moment ar putea crea prejudicii imense municipiului: “Daca as fi in locul Romaltyn-ului i-as da pe toti in judecata. Avizele pentru lucrari s-au dat. Daca ne dau in judecata ce facem? Amanetam toata Baia Mare? Sa raspunda cine a facut toate astea”.Vicele de la judet considera ca singurul lucru ce a mai ramas de facut in aceasta poveste a Romaltynului este organizarea unei dezbateri publice, unde fiecare cetatean sa poata fi informat despre riscurile pe care le reprezinta aceasta afacere./Tania Purcaru/citynews

Deputatul Catalin Chereches: “Romaltyn intentioneaza sa prelucreze steril din Ucraina si Rusia”Deputatul Catalin Chereches a solicitat Consiliului Judetean aprobarea unui referendum prin care maramuresenii sa fie consultati in legatura cu redeschiderea activitatii de obtinere a aurului pe baza de cianura in Baia Mare.Initiativa sa este justificata de faptul ca societatea Romaltyn Mining nu are in vedere doar prelucrarea sterilului existent pe iazul Flotatiei Centrale, ci si a minereului provenit din alte zone ale judetului si chiar din afara tarii.



33

15.04.2010

„In Baia Mare se afla doar o baza de productie. Celelalte sunt in alte zone ale judetului. Romaltyn intentioneaza sa prelucreze steril si din Ucraina sau Rusia”, a declarat Chereches, in cadrul emisiunii Garda de Noapte, difuzata de postul de televiziune Transilvania Folclor.Acesta mai afirma ca in cazul in care nici Consiliul Local Baia Mare si nici Consiliul Judetean Maramures nu vor aproba consultarea populatiei in acest fel, va recurge la varianta strangerii de semnaturi, pentru a solicita autoritatilor organizarea unui referendum./Ciprian DRAGOS/ziarmm

Ministrul Laszlo Borbely soseste miercuri seara in Baia Mare Laszlo Borbely, ministrul Mediului, va sosi, miercuri seara, in Baia Mare, urmand ca joi sa fie prezent in doua dintre cele mai controversate unitati de productie, considerate a fi principalele surse de poluare din municipiu. La primele ore ale diminetii, ministrul Borbely va fi in incinta SC Romplumb SA, unde va fi informat asupra stadiului de realizare a programelor de mediu finantate de la bugetul de stat, care se apropie de finalizare. Avand in vedere ultimele evenimente care au avut loc pe plan local, dar si a discutiei dintre ministrul Borbely si omologul sau din Guvernul Ungariei, este de asteptat ca demnitarul roman sa viziteze si SC Romaltyn Mining. De asemenea, din programul vizitei nu vor lipsi discutiile cu autoritatile locale si judetene, dar si cu sefii Agentiei si Garzii de Mediu./Scris de Grigore Ciascai/informatia zilei

Mircea Dolha: O sa ne intalnim cu actionarii de la Romaltyn ca sa mute instalatia de prelucrare in afara zonei urbanePROPUNERE. Sedinta de ieri a Consiliului Local a reprezentat o premiera din multe puncte de vedere: protestul baimarenilor fata de folosirea cianurii la extragerea aurului din haldele de steril, numarul mare al participantilor, prezenta in sala a reprezentantilor a numeroase institutii care au sau nu legatura cu mediul. "S-a vazut ca exista o posibilitate de conlucrare intre autoritatile locale si cele judetene, prezenta in sala a subprefectului Dorin Buda si a presedintelui Consiliului Judetean, Mircea Man, spune acest lucru. Pana acum, din 2004 de cand sunt eu consilier local, autoritatile judetene nu au participat la sedintele Consiliului Local. I-am invitat la sedinta



34

15.04.2010

si am aratat ca exista disponibilitate din partea mea pentru colaborare", spune Mircea Dolha, primar interimar al Baii Mari. Despre sedinta in sine, Dolha nu a avut mare lucru de adaugat, evolutia lucrarilor la principalul punct de pe ordinea de zi fiind transmis de noi, live. In legatura cu propunerea organizarii unui referendum, viceprimarul cu atributii de primar spune ca acest lucru este inoportun. "Am constatat ca nu este oportun referendumul, procentul este clar, 99% dintre baimareni nu vor poluare", este de parere Mircea Dolha. Pentru a pune in practica acest deziderat al baimarenilor sunt mai multe mijloace. In prima faza, prelucrarea sterilului cu ajutorul cianurii a fost oprita, pana la aprobarea Planului Urbanistic al Zonei. Acesta va fi aprobat in mod sigur, conform spuselor primarului interimar, dar este nevoie de un aviz de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj. Dupa ce PUZ-ul va fi aprobat, activitatea firmei Romaltyn nu va mai putea continua in acea locatie. "Am luat decizia sa ne intalnim cu actionarii firmei pentru a gasi solutia sa mute instalatia de prelucrare in afara zonei urbane. Asa scapa si ei de o problema, si noi", precizeaza Mircea Dolha, facand referire la haldele de steril care continua sa fie o amenintare pentru baimareni. /Autor stire: Ioan BUDA TETU /infomm

Amenzile pentru gunoaie, tăiate pe numele primarilorControale demarate de Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud, ca în fiecare primăvară, menite nu doar a constata starea de salubritate în localităţi, ci şi de a mobiliza administraţiile publice la curăţenie, au efect, după cum apreciază directorul Ioan Borş. Potrivit acestuia, amenzile se dau în nume personal primarilor, astfel că aceştia au mobilizat nu doar elevii, ci şi angajaţii primăriilor, ai ocoalelor silvice şi chiar deţinuţi, pentru a strânge gunoaiele de pe marginea drumurilor şi a cursurilor de apă. Până acum au fost controlate circa 20 de localităţi, aplicându-se amenzi între 2000 şi 3000 de lei primarilor din Lechinţa, Budeşti, Urmeniş şi Silivaşu de Câmpie. Precedentele s-au aflat repede, astfel că la controalele din ultimele zile s-a găsit, dacă nu curăţenie, cel puţin agitaţie în acest scop. Aşa s-a întâmplat şi astăzi, la Maieru şi Sângeorz-Băi, unde comisarii de la Mediu au dat peste elevi, silvicultori şi funcţionari echipaţi cu mănuşi şi saci, la "muncă patriotică" pe malurile râurilor./Mesagerul de Bistriţa-Năsăud

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT



35

15.04.2010

Veta Pătrulescu, directorul ANIF Sucursala teritorială Dunăre – Olt „Acordăm o importanţă deosebită sucursalei teritoriale Vâlcea” În urmă cu ceva timp Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA – Vâlcea, prin directorul ing. Marian Mirea a depus un memoriu la ANIF Bucureşti Sucursala teritorială Dunăre – Olt Craiova prin care solicita de urgenţă fonduri pentru decolmatarea canalelor aflate în localitatea Roeşti. În urma alunecărilor de teren şi a canalele de scurgere afectate, în Roeşti, exista riscul ca patru locuinţe, un drum sătesc şi mai multe terenuri agricole să fie inundate. „În urma inventarierii stării tehnice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din amenajarea„CES BH Cerna”, cod 535, am constatat că datorită intervalului mare de timp de la executarea canalelor de evacuare şi a aluviunilor transportate şi depuse, acestea au fost colmatate în proporţie de 70-100%. În cazul precipitaţiilor abundente există riscul de inundare a terenurilor agricole şi chiar a unor gospodării. Având în vedere cele amintite mai sus, am solicitat să se decolmateze în regim de urgenţă în localitatea Răeşti canalele aflate în această stare. Menţionez că am fost solicitaţi şi de Primăria comunei Roeşti, cât şi de unii deţinători de terenuri agricole pentru a efectua aceste lucrări. Deasemenea pe văile Cueni-Salea şi Băiaşa s-au identificat două baraje degradate în proporţie de 90% şi un zid de apărare mal care trebuiesc recontruite, deoarece afectează 4 gospodării şi drumul sătesc.În urma execuţiei lucrărilor de decolmatare a canalelor de evacuare a apelor de pe versanţi, procesul de eroziune este diminuat, iar prin exploatarea corectă a acestora se înlătură fenomenul de inundare şi de degradare a terenurilor agricole, având ca efect creşterea producţiilor agricole, iar reconstruirea celor două baraje şi a zidului de apărare mal se înlătură fenomenul eroziunii în adâncime al văilor, sunt apărate cele patru gospodării şi drumul sătesc”, se arată în memoriul întocmit de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA – Vâlcea. Răspunsul ANIF Sucursala teritorială Dunăre – Olt Craiova a venit foarte rapid şi a fost pozitiv. Astfel, ANIF RA Vâlcea a reuşit să scoată la licitaţie lucrarea, iar câştigătorul acesteia s-a şi apucat de lucru. Veta Pătrulescu, directorul ANIF Sucursala teritorială Dunăre – Olt Craiova s-a deplasat miercuri la Vâlcea pentru a vedea la faţa locului lucrarea de la Roeşti. Chiar dacă afară ploua, Veta Pătrulescu agăsit muncitorii la lucru, iar patronul firmei care a câştigat lucrarea a asigurat directorul Sucursalei teritoriale Dunăre – Olt Craiova că în maxim o lună lucrarea va fi terminată. Din ceea ce



36

15.04.2010

a văzut la faţa locului, Veta Pătrulescu a ajuns la concluzia că în urma ploilor din ultima perioadă lucrarea iniţială va trebuii extinsă. „Am primit sesizări de la primăria Roeşti, de la Prefectura Vâlcea şi de la ISU cu privire la alunecările de teren din localitatea Roeşti şi a trebuit să luăm măsuri rapide, iar rezultatele se văd”, a spus inspectorul şef ANIF RA Vâlcea, ing. Marian Mirea. „ANIF RA Bucureşti, prin directorul ing Cornel Popa, împreună cu Sucursala teritorială Dunăre – Olt Craiova acordă o importanţă deosebită sucursalei teritoriale Vâlcea deoarece este unul din judeţele cu cea mai mare expunere în ceea ce privesc alunecările de teren”, a declarat Veta Pătrulescu. În maxim trei săptămâni pe teritoriul judeţului Vâlcea va demara şi lucrarea de la Mosorosa. „În momentul de faţă Mosorosa este cel mai important proiect care va demara în judeţul Vâlcea. Este vorba de o lucrare foarte importantă şi foarte amplă. Valoarea acestei lucrări se ridică la 70 de miliarde”, a spus Veta Pătrulescu, directorul ANIF Sucursala teritorială Dunăre – Olt Craiova. Inspectorul şef ANIF RA Vâlcea, Marian Mirea a mai adăugat faptul că judeţul Vâlcea mai are aprobate alte două proiecte, Alunu şi Roşile-Tetoiu, iar aceste lucrări ar putea fi demarate în toamna acestui an. După discuţiile avute cu Inspectorul şef ANIF RA Vâlcea, Marian Mirea, Veta Pătrulescu s-a deplasat la Consiliul Judeţean, unde a avut o întâlnire cu vicepreşedintele Romulus Bulacu. Înainte de a pleca spre Craiova, Veta Pătrulescu s-a întâlnit şi cu Romeo Rădulescu, primarul interimar şi candidatul PD-L la primăria Râmnicului.( INFO PULS)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Teme de mediu

Razbunarea gunoaielorEpopeea gropilor de gunoi din mediul rural continuã. Dupã ce, anul trecut, la “îndemnul” Uniunii Europene, gropile au fost închise, în acest an, de voie, de nevoie, populatia le-a redeschis. Pentru cã nu au avut unde sã îsi depoziteze gunoaiele, tãranii le-au aruncat tot în vechile perimetre. Pentru a respecta directivele europene, comisarii de mediu au început sã dea avertismente si sanctiuni.



37

15.04.2010

Gropile de gunoi desfiintate la nivelul comunitãtilor locale s-au redeschis peste noapte. În ultima perioadã, comisarii Gãrzii de Mediu Vaslui au efectuat o serie de controale la nivelul judetului, pentru a verifica starea de salubritate a localitãtilor. Din pãcate, concluziile desprinse în urma verificãrilor sunt triste. Cetãtenii care au gãsit gropile de gunoi închise nu au avut nici o retinere în a arunca deseurile în aceleasi locuri. “Nu avem motive de bucurie. Am verificat 20 de primãrii, am dat patru averismente si douã sanctiuni, în valoare de 15.000 de lei fiecare. Anul trecut, au fost închise majoritatea gropilor de gunoi, dar nu au fost fãcuti si urmãtorii pasi, pentru amenajarea altor platforme, asa cum cer normele UE. S-au încheiat contracte de salubritate, dar mai mult pe hârtie, fiindcã primãriile nu au bani pentru transportul deseurilor la distante mari. Asa s-a ajuns ca oamenii sã ducã gunoaiele tot în locurile unde stiau ei de obicei cã se depoziteazã”, a declarat Adrian Jecu, comisarul sef al Gãrzii de Mediu Vaslui. Nici în localitãtile din mediul urban nu s-au luat note mai bune la capitolul salubritate. “Ne asteptam ca aici, unde existã alte posibilitãti financiare si materiale, lucrurile sã stea un pic diferit. Ne-am înselat si, drept dovadã, la Bârlad am aplicat sanctiuni, nu doar avertismente. În zilele urmãtoare, verificãm si Vasluiului si Husul si, sincer, m-ar bucura sã nu fim nevoiti sã dãm nici mãcar avertismente”, a mai spus Adrian Jecu.Directive europeneConform acordurile convenite cu organismele Uniunii Europene, începând din data de 17 iulie 2009, toate cele aproximativ 340 de gropi de gunoi din mediul rural din judetul Vaslui trebuiau desfiintate. Dupã aceastã datã, refuzul securizãrii respectivelor perimetre poate conduce la declans area procedurii de infrigement pentru România. Initierea unei astfel de mãsuri pe segmentul de mediu înseamnã o amendã zilnicã de 200.000 euro la adresa tãrii noastre. La nivel local, primãriile comunale care nu închid gropile neconforme riscã amenzi usturãroare. Potrivit prevederilor cuprinse în Legea Deseurilor, amenzile sunt cuprinse între 20 si 50 de milioane de lei vechi, în timp ce în Legea Mediului sactiunile stipulate sunt între 250 de milioane si un miliard de lei vechi. Chiar dacã procedura de închidere poate dura si pânã la maxim trei ani, conducerile primãriilor comunale trebuie sã stie cã nu mai au voie sã depoziteze gunoaie în respectivele perimeter. Monitorul de Vaslui



38

15.04.2010

Un maghiar salvează pădurile RomânieiDupă ce au adoptat legea care permite vânzarea pădurilor copac cu copac, o parte dintre parlamentari dau înapoi acum şi admit că au făcut o greşeală. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, ar urma să anunţe astăzi ce măsuri va propune pentru „a repara” legea care permite vânzarea pădurilor la bucată.LASZLO BORBELYLegea care permite vânzarea pădurilor „la bucată” împarte acum, la aproape trei săptămâni după intrarea ei în vigoare, parlamentul în două „tabere”: în timp ce o parte dintre cei care şi-au dat girul pentru adoptarea actului normativ recunosc că au greşit, ceilalţi rămân pe poziţii invocând dreptul la proprietate. În acest timp, oficialii Ministerului Mediului - care au aflat din EVZ despre intrarea în vigoare a legii - vor anunţa, astăzi, ce măsuri vor propune pentru „rezolvarea situaţiei” nedorite de guvern.„Am chemat la mine toţi responsabilii pentru a analiza situaţia şi a vedea ce se poate face. Mâine, voi avea o concluzie cu privire la modalitatea de acţiune în acest caz”, a explicat, ieri, ministrul Laszlo Borbely. „Personal, nu sunt de acord cu această lege”Concret, deşi a primit avizul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, mulţi dintre membrii acesteia susţin acum că „legea este greşită”.„Personal, nu sunt de acord cu această lege. Noua reglementare aduce grave prejudicii fondului forestier”, susţine acum social-democratul Gheorghe Antochi. Opinia sa e împărtăşită şi de liberalul Gabriel Plăiaşu, care a admis că a susţinut în comisie modificarea Codului silvic, deşi ştia că „este un lucru rău”.„Eu am fost de acord în comisie. În plen, nu am participat la şedinţa în care s-a votat. Într-adevăr, este foarte rău că se fărâmiţează pădurile, dar, repet: eu nu am participat la vot în plen”, s-a scuzat Plăiaşu.De partea cealaltă, democrat- liberalul Gheorghe Tinel consideră că noua lege era necesară, întrucât vechile prevederi încalcă dreptul la proprietate. „Cei care au făcut legea din 2008 au invocat faptul că aceia care cumpără suprafeţe mici, le iau doar ca să-şi facă acolo case. Eu consider însă că am îndreptat un rău”, a explicat deputatul. Acesta e susţinut şi de colegul său de partid, Corneliu Olaru, în opinia căruia „chiar dacă vor fi zece proprietari pe un hectar de pădure, aceasta nu va fi defrişată”.Lege trecută cu mâna puterii



39

15.04.2010

Modificarea Legii fondului forestier a fost adoptată de deputaţi pe 2 martie. Legea a trecut la pachet cu alte 30 de acte normative, cap de listă fiind proiectul privind politizarea deconcetratelor. Cu deputaţii PSD şi PNL afară din sală în semn de protest, PDL, UDMR şi independenţii au trecut toate legile în viteză. Ca să fie siguri de deznodământ, au decis să voteze prin ridicare de mâini, şi nu electronic.Rezultatul: mai multe proiecte aflate pe ordinea de zi au fost adoptate cu 171 de voturi pentru, nici unul împotrivă şi nici o abţinere, în condiţiile în care era nevoie de 167 de voturi./Vremea noua

Proiectul ISPA Apă are întârzieri mari Lucrările merg destul de greu în cadrul proiectului ISPA Apă. Viceprimarul municipiului Galaţi, Mircea Răzvan Cristea (PNL) spune că sunt întârzieri de un an şi singura soluţie rămâne efectuarea lucrărilor de către firme locale subcontractoare. Directorul "Apă-Canal", Gelu Stan, recunoaşte că sunt întârzieri, dar susţine că o problemă ar putea să apară doar în ceea ce priveşte lucrările la staţiile de pompare. Cert este însă că dacă până la sfârşitul anului nu se finalizează aceste lucrări, fondurile europene se vor opri. Directorul "Apă-Canal" recunoaşte că sunt întârzieri în cadrul programului ISPA mai ales în ceea ce priveşte staţiile de pompare şi staţia de epurare. ”La staţia de epurare lucrările executate până acum sunt în proporţie de 70,8%. Ele ar fi trebuit să se finalizeze pe 18 aprilie, dar noul termen este 1 noiembrie 2010. La staţiile de pompare lucrările efectuate sunt în proporţie de 39 la sută; ele ar fi trebuit terminate pe 10 martie, dar noul termen este 1 decembrie 2010. În schimb, lucrările de canalizare sunt în grafic, în proporţie de 75 la sută şi se vor termina în noiembrie", a spus Gelu Stan. Întrebat ce şanse sunt ca toate aceste lucrări să fie terminate în noile termene avansate, acesta a spus "cu certitudine la două dintre ele se vor finaliza, la cel privind staţiile de pompare vor fi probleme pentru că Sistem Yapi are probleme cu liniile de finanţare”. Proiectul ISPA are o valoare de aproximativ 75 de milioane de euro şi dacă lucrările nu se vor finaliza în timp util fondurile europene se vor opri. ”Trebuie să finalizăm acest proiect până la 31 decembrie pentru că alţi bani nu există, nu se mai primesc. Dacă nu se termină, va fi nevoie de bani de la bugetul local, dar ştim că aceasta nu poate suporta sumele mari de care ar fi nevoie”, a mai spus Gelu Stan.



40

15.04.2010

Viceprimarul Mircea Răzvan Cristea spune însă că singura soluţie rămâne efectuarea lucrărilor de firme locale subcontractoare pentru ca proiectul să se finalizeze la termen. ”Acum este un an întârziere. Singura formulă prin care putem să încheiem în timp acest proiect, cel puţin pe staţia de epurare, canal colector, tot ce mai e de făcut, trebuie preluat de contractori locali mari şi nu de SRL-uri cu capacitate mică de lucru pentru că lucrează şi încet şi îşi dau duhul peste două săptămâni, iar banii vin târziu, după trei-patru luni. Trebuie intervenit rapid, avem firme mari, este posibil prin subcontractări de către Sistem Yapi”, a declarat Cristea./Impartial



41

Revista Presei 15 Aprilie 2010

Documents

Transcript of Revista Presei 15 Aprilie 2010