SONDAJUL A R H E O L O G I C D E LA S U R L A R I

de V A L E R I U L E A H U G E O R G E TROHANI

Cercetări perieghetice efectuate £h primăvara anului 1974 pe cursu l superior şi mijlociu a l rfului Mostiştea1 au identificat în vatra satului S u r l a r i (comuna Petrăchioaia, jud . Ilfov) o staţiune arheologică Îh ca re s - au putut surprinde, l a suprafaţă, asociate, fragmente c e r a ­mice de tip T e i I şi de tip Coslogeni. Această asociere , laolaltă cu prezenţa cultur i i T e i fn zona de extremitate estică a a r i e i sale de răs -pfndire încă fn faza veche, apoi stadiul nu îndeajuns de avansat în care se află cunoaşterea cultur i i Coslogeni au constituit tot atftea elemente de interes arheologic, încît să susţină necesitatea efectuării unei să ­pături de sondaj l a S u r l a r i . Ce rce ta rea a fost practicată între 20 o c ­tombrie şi 2 noiembrie 1975, de Muzeul do Istorie a l Republicii S o c i a ­liste România.

Staţiunea este situată l a per i fer ia nordică a satului menţionat,pe malul drept a l Mostiştei - o terasă ridicată cu c i r c a 8 m faţă de nivelul apei formîhd fn acest loc un pinten relativ înalt şi cu pante bine încli­nate pe margini, străjuite pe laturi le vestică şi nordică de cursu l r fu ­lu i .

Pe suprafaţa-platou a botului de terasă distribuţia fragmentelor ceramice de tip T e i I , Coslogeni şi Latène geto-dace - într-o frecvenţă nu prea mare - a fost de natură să sugereze următoarea amplasare a a¬şezărilor străvechi: locuir i le T e i I şi Coslogeni - îh zona mai de inte­r ior a platoului, cu o uşoară deplasare în jumătatea nordică a acestuia; aşezarea Latène - pe întreaga întindere a zonei dinspre vîrf a pintenu­lui de terasă.

Cele patru secţiuni deschise , urmărind cu deosebire explorarea aşezărilor din epoca bronzului, au fost situate pe mijlocul laturi i nor ­dice a platoului - o atare dispunere fiind determinată de plantaţiile de vii care ocupă o mare parte a botului de terasă. Toate secţiunile, p a ­ralele , orientate perpendicular pe f irul apei rfului Mostiştea au avut lăţimea de 1,50 m, adîncimea maximă de 1,20 m, i a r lungimile - 1:8,40 m; I I : 18,25 m; I I I şi IV : 29,40 m.

Pe pereţii secţiunilor s - a observat următoarea stratigrafie (con­firmată prin consemnarea adîncimii tuturor fragmentelor ceramice şi a celorlalte materiale descoperite):

Sub stratul vegetal, avînd în zona de interior a platoului o gro­sime medie de 0 ,12 m - subţiindu-se însă treptat, pe măsura apropierii de pantă - , s - a aflat o depunere de humus antic cenuşiu-negru, cu gro ­simea maximă de 0 ,20 m. Limita s a interioară s - a dovedit a fi const i -

73

www.mnir.ro

Fig .1 . - Piesă de si lex (1), fragmente de măciuci din piatră (2-3) şi fusaiole de lut a r s (6-7) , cultura T e i ; şlefuitor şi £m-pungătoare de os (4-5) , locuirea Coslogeni I .

74

www.mnir.ro

tuit nivel de locuire geto-dacă, dată fiind prezenţa a ic i a majorităţii fragmentelor ceramice Latène descoperite fn săpături. Dedesubt a u r ­mat un strat de pămfnt măzăros, cu grosimea medie de 0,22 m, fn a că­ru i structură s - au distins colorist ic două depuneri: una, superioară, cenuşie-cafenie, a cărei limită inferioară a corespuns din punct de ve ­dere arheologic cu orizontul de zăcere a l materialelor de tip Coslogeni, şi apoi o depunere de culoare cenuşie-gălbuie, la a cărei bază se aflau fragmentele ceramice, alte materiale proprii fazei T e i I . Sub stratul de pămfnt măzăros a urmat un altul , de pămfnt galben-lutos, s t e ­r i l din punct de vedere arheologic.

Din această situaţie de ordin stratigrafie rezultă că, l a S u r l a r i , locuirea Coslogeni a urmat fn timp aşezării datfnd din faza veche a cu l ­turi i T e i - dar nu imediat, nemijlocit, caz fn care ambele s - a r fi s i ­tuat "fn atingere" , c i , după cum s - a r părea, fntre ele interpunfndu-sa un oarecare interval de timp. A rezultat de asemenea că fn secţiunile deschise nu a fost descoperit n ic i un complex propr iu-z is de locuire (vatră, groapă menajeră sau de bordei, r e s tu r i de colibă e tc . ) , mate­r ia le le arheologice recoltate provenind numai "din s t r a t " , din depune­r i le succesive de pămfnt. Dispunerea pe orizontală discontinuu şi l i p ­sită de consistenţa a fragmentelor ceramice, a celorlalte obiecte des ­coperite a constituit o caracteristică comună tuturor niveluri lor de l o ­cuire (Te i , Coslogeni, Latène).

fn pămîntul măzăros cenuşiu-gălbui, propriu locuir i i T e i I au fost constatate, împreună cu fragmentele de vase din lut a r s , un f rag­ment dintr-o lamă de s i l ex , de culoare gălbuie-nisipoasă,cu o singură nervură dorsală şi secţiune triunghiulară ( f ig. l/1) , două fusaiole din lut a r s - una cu corp bitronconic, cealaltă cu corpul sferoidal aplat i ­zat, ambele fiind străpunse de ori f iciu c i r cu l a r central (fig.1/6, 7) şi o măciucă fragmentară (fig.1/3) lucrată deosebit de îngrijit din rocă dură verzu ie , avînd corpul sferoidal aplatizat la ambii poli, cu uşoară contracţie spre bază, de asemenea străpuns de un canal c i r cu la r c e n ­t ra l (un alt fragment de măciucă - fig.1/2 - cu corp asemenea, pe care Ü atribuim tot locu i r i i T e i I , a fost descoperit l a suprafaţă, fn vecinăta­tea secţiunii H.).

In ceramică s - a u diferenţiat categoriile îndeobşte cunoscute -pastă cu mult nisip şi pietriş sfărîmat, cu ca l ca r şi cioburi pisate; past£ conţinînd aceiaşi degresanţi, dar fn proporţii mult diminuate; pastă fină, aproape lipsită de degresanţi. S ta rea foarte fragmentată a ceramici i îngăduie reconstituirea sau întrezărirea doar a cîtoryaforme, acestea apărfnd însă pe deplin caracter ist ice- fazei T e i I : vasejrde, d i ­mensiuni re lat iv mari şi mij loci i , cu corpul bombat (globular), cu gît c i l indr ic sau evazat tronconic, cu marginea trasă uşor arcuit fn exte­r i o r , şi castroane cu corp arcuit simplu - fn prima categorie; c a s ­troane cu mărime mijlocie, cu gura la rg deschisă, avînd corpul arcuit simplu (cu umerii rotunjiţi, cu partea inferioară dezvoltată) şi margine relativ înaltă trasă arcuit fn exterior - îh a doua categorie ceramică;

75

www.mnir.ro

7 6

www.mnir.ro

ceşti cu o toartă şi o tăviţă cu margine oblică, din pastă fină. Mai multe fragmente ceramice poartă pe ele ornamente - tipice şi

acestea fazei vechi a culturi i T e i : crestături verticale,oval-alungite, ascuţite la capete ( f ig.2 / 8 ) ; impresiuni ovale, triunghiulare (fig.2/2,4), rotunde, dispuse, toate, fn şir orizontal , pe buze sau imediat sub a¬cestea, o r i pe umerii recipientelor din prima categorie; decorul cu măturică, prezent de asemenea pe vasele din prima categorie ceramică (fig.2/2) ; l in ia incizată orizontală, demarcfnd la unele castroane mici zona de unire a marginii cu corpul (fig.2/1) ; ornamente mai complexe, obţinute prin asoc ierea sau combinarea l ini i lor incizate orizontale drepte, cu altele, fn zigzag o r i cu şiruri de frfnturi de l ini i (fig. 2 /5) ; altele, real izate l a fe l , dar combinfnd l in i i orizontale şi verticale pa ­ra le le , fnchizfnd fntre ele şiruri de unghiuri minuscule, produse prin imprimarea unui obiect ascuţit ( f ig.2 / 7 ) .

Materialul ceramic redus cantitativ, laolaltă cu împrejurarea că elementele tipice T e i I surpr inse la S u r l a r i nu se deosebesc de acelea de l a Căţelu Nou o r i din alte staţiuni, fn fine, cadrul limitat a l acestui raport preliminar de săpătură - toate - împiedică acum o discuţie mai largă fn legătură cu faza veche a culturi i T e i , ce se cere însă purtată, date fiind concluzi i le nefondate, unele puncte de vedere confuze intro ­duse recent în l i teratura de spec ia l i ta te 2 .

în depunerea de pămfnt măzăros cenuşiu-cafeniu au fost desco­perite, împreună cu restur i le ceramice de tip Coslogeni, două obiecte din oase de animale. Primul este o împungătoare lucrată din aşchie de os lung, cu vîrf bine ascuţit şi lustruit puternic prin întrebuinţare (fig. 1/5). A doua piesă este un metatarsian de bour 3 prezentînd două feţe opuse albiate (pieziş, oblic) prin şlefuire (fig.1/4). Analogiile cele mai bune - mergfnd pînă aproape de identitate - se regăsesc fh aşa-numitele "şlefuitoare de o s " , din s e r i a cărora au fost publicate cîteva exem­plare şi fn l i teratura arheologică românească 4. Dincolo de atare apro­pieri intervin însă dificultăţi. întfi - fn privinţa precizării funcţionali­tăţii unor asemenea obiecte, fiind greu de ştiut dacă ele serveau l a ascuţirea unor unelte de os , cum crede J .Banne r şi J.Neustupn^, sau la lust ru i rea vase lor de lut, cum a afirmat S .A .Semenov , Radu Vulpe şi J .Dombay5. în a l doilea rînd, deşi piesa a fost neîndoielnic s u r ­prinsă fn depunerea proprie locu i r i i de tip Coslogeni, încadrarea s a cronologică şi culturală e tulburată de un fapt: pînă acum,şlefuitoarele de os au fost aflate numai într-o ser ie de culturi neolitice, un singur exemplar fiind atribuit şi unei perioade anterioare: tardenoisianul . Oricum, în ce priveşte epoca bronzului, o primă constatare o con­stituie faptul că piese de tipul şlefuitoarelor de os nu au fost descope­rite pînă fn prezent în nici una dintre aşezările Coslogeni cercetate în România?, exemplarul de la S u r l a r i constituind o primă şi singură a¬pariţie. în acelaşi timp, controlînd l iteratura de specialitate r e f e r i ­toare la aspectele culturale (Sabatinovka şi Noua) înrudite cu cultura

77

www.mnir.ro

Coslogeni, absenţa şlefuitoarelor de os şi din aceste medii s - a dovedit o certitudine. In atare situaţie, prezenţa piesei aduse în discuţie în nivelul de locuire Coslogeni de la S u r l a r i poate avea doar explicaţia -convingătoare, de altfel , concordantă cu cele consemnate mai înaintu -că şlefuitorul, datînd din neolitic, a fost "recoltat" de oameni din e¬poca bronzului şi reutil izat de e i . fn sprij inul acestei concluzii stă ob­servaţia antropologului Alexandra Bolomei, după care unealta fiind -prin patină şi aspect general - mai veche decît epoca bronzului,vădeşte - din vechi - un proces incipient de f o s i l i z a r e 8 .

Materialele ceramice se grupează în două categorii , diferenţiate după cal itatea lutului şi cantitatea degresanţilor, ca şi prin modul de tratare a exteriorului recipientelor . Dar cum s - a remarcat încă de la publicarea culturi i Coslogeni, adeseori cele două categorii nu se de l i ­mitează exact, multe fragmente ceramice atestînd şi o specie tranzito­r i e 9 , fntr-o primă categorie se includ vase cu pereţii relativ groşi,lu­crate mai grosolan din lut amestecat cu multe cioburi pisate, pietriş foarte mărunt sfărîmat şi n is ip , cu suprafeţele exterioare zgrunţuroase sau foarte slab netezite, fn categoria a doua - procentual, la S u r l a r i , mai puţin reprezentată - se grupează fragmente de vase lucrate din lut amestecat doar cu nisip şi cu suprafeţele exterioare bine netezite, uneori ch iar lustruite . Indiferent de categorie, recipientele au căpătat prin ardere culoarea cenuşie sau cenuşie-cărămizie, cu nuanţe mai t a r i sau mai puţin închise.

Repertoriul formelor pare să fi fost foarte restrîns - redus doar la cîteva t ipur i , transpuse însă în mărimi şi variante d iverse . Au fost descoperite fragmente de: a) vase de proviz i i , mari , cu corpul bombat, gît s cu r t , c i l i nd r i c , cu buza trasă în exterior (fig.3/5) ; b) recipiente re lat iv mari sau mij loci i , cu corp bitronconic, prevăzute pe l inia d i a ­metrului maxim cu cîte două torţi vert ica le , masive (fig.3/?);c) vase "în formă de s a c " , cîteodată cu pereţii drepţi, alteori uşor arcuiţi convex (fig. 3/1 , 3) ; d) castroane adînci, cu corpul tronconic sau arcuit s im ­plu ( f ig.3 / 2 , 4 ) . Din repertor iul formelor, se remarcă la S u r l a r i ab ­senţa ceştilor cu corpul mai mult o r i mai puţin bombat, prevăzute cu două torţi vert icale supraînălţate, identificate în aşezările Coslogeni de l a Andolina, Dorobanţu, Ulmu, CeaculO, Radovanu 1 1 e tc .

Ornamentarea recipientelor este săracă. P r in prezenţa repetată se dovedesc ca rac te r i s t i ce : banda în re l ie f , cu secţiune triunghiulară, plasată, c e l mai adesea, cu c i r c a doi centimetri mai jos de buza v a s e ­lor sau pe l in ia de unire a gîtului cu umerii recipientelor (fig.3/5 , 8); brîurile alveolate ( f ig.3 / 3 ) , şirurile de l ini i crestate vert ica l (nere­gulate) sau oblice ( f ig.3 / 2 , 7); şirurile de impresiuni ovale, produse prin apăsarea degetului ( f ig . 3 / 1 ) . Pe cîteva fragmente de vase apare barbotină ( f ig.3 / 3 ) . Nu l ipsesc nici segmentele de bandă în rel ief , d i s ­puse în formă de potcoavă (fig. 3 / 4 ) . în chip deosebit semnalăm un f rag­ment din marginea unui vas , prevăzut - de asemenea cu c i r c a doi c e n ­timetri sub buză - cu o perforaţie circulară completă (fig. 3/6). fn 1970 se nota că acest element decorativ, specific "multor vase din cultura Noua", este inexistent în aşezările de tip Coslogeni şi "pare să nu fie

78

www.mnir.ro

F i g . 3 . - Ceramică de l i p Coslogeni I . S u r l a r i , 1975.

79

www.mnir.ro

propriu nici aşezărilor Sabatinovka din stepele nord-vest p o n t i c e " 1 2 . Prezenţa s a - acum, pentru prima dată într-un context Coslogeni -poate fi pusă pe seama raporturi lor culturi i din urmă cu populaţiile Noua din Moldova.

Puţin consistentă locuirea Coslogeni prezentată fn raportul de faţă oferă totuşi studiului cfteva elemente interesante, ce se ce r d i s ­cutate, fie chiar succint .

Atrage astfel , fn primul rînd, atenţia că la S u r l a r i nimic nu a indicat o aşezare de tip "cenuşar" (zolnik), apărută sub "aspectul u¬nor movile aplatizate cu diametrul între 30-50 m " 1 3

f bine documentată fn a r i a Coslogeni din Muntenia 1 4 . Frapantă a apărut, de asemenea,ab­senţa unei cantităţi cît de cft c rescute , însemnate de oase de animale domestice. De fapt, acestea ( restur i osteologice de bovidee şi ov ica -prine) au fost descoperite într-un procent de maximum 10$ prin raport cu cantitatea fragmentelor ceramice. Deocamdată doar consemnăm a s t ­fel de realităţi, nefiind exclus ca prin cercetări viitoare ele să se repete, impunîhd atunci concluzii le corespunzătoare. De pe acum însă, se pare că populaţiile de tip Sabatinovka, ajunse în zona de la nordul Dunării de jos, au fost integrate destul de repede într-un proces de e¬voluţie în sensul cultural şi economic-social a l epocii bronzului c a r -pato-danubian.

De altă parte, problema încadrării aşezării de la S u r l a r i în schema evoluţiei cultur i i Coslogeni prezintă, şi ea, aspecte intere ­sante. După cum se cunoaşte, Sebastian Morintz a deosebit, în dezvol ­tarea cultur i i aceste ia , două etape. Absenţa în aşezarea cercetată de noi a unor forme cum sînt ceştile cu corp bombat şi torţi supraînălţate, de tradiţie sau ca rac te r Zimnicea-Plovdiv; cănile cu gura oblică, cu analogii în acelaşi mediu; sau vasele duble, de origină GîrlaMare; ab­senţa, apoi, a unor fragmente ceramice cu decor de influenţă Monteoru sau T e i - elemente c a r e , după opinia lui Sebastian Morintz, c a r ac te ­rizează etapa evoluată a culturi i Coslogeni 1 5 şi care au putut fi pînă acum bine surpr inse îndeosebi l a Radovanu (jud.Ilfov) 1 °,dar şi în alte staţiuni - toate - dovedesc că aşezarea de l a S u r l a r i trebuie încadrată în faza Coslogeni I .

In acelaşi timp, se cere subliniat faptul că în această aşezare s - a constatat o frecvenţă mare a vaselor bitronconice, cu torţi v e r t i ­ca le masive pe diametrul maxim, despre care Sebastian Morintz şi Niţă Anghelescu au arătat că nu reprezintă un tip "propriu culturii Noua, prea puţin cultur i i Sabatinovka, avînd cele mai bune analogii l aRazko -paniţa, fără însă să se identifice cu a c e a s t a " 1 7 . Dacă pe baza c o n s i ­derentelor din urină sc poate admite că forma fn discuţie a fost preluată de populaţiile Sabatinovka fn spaţiul carpato-dunărean (nefiind exclusă o adoptare chiar în mediul loca l , de pildă, Monteoru) 18,producerea sa a implicat însă o durată de timp mai îndelungată, pe parcursul căreia rezultă că aşezarea de la S u r l a r i trebuie situată fntr-un moment nu tocmai timpuriu. In spri j inul aserţiunii noastre s - a r putea lua în con­s iderare următoarea constatare: l a Dorobanţu, ceramica din etapa v e ­che a cultur i i Coslogeni a apărut asociată cu un fragment de vas T e i ,

80

www.mnir.ro

F i g . 4 . - Fragmente ceramice Latène geto-dace.

81

www.mnir.ro

care se poate încadra c e l mai tîrziu l a începutul fazei a I l - a a a c e s ­tei culturi 9 . A soc i e r i i acesteia - sugerînd că nu trebuie exclusă cu totul ipoteza după care contactele dintre populaţiile Coslogeni şi r e a ­lităţile de l a Dunărea de jos se vor fi putut petrece la un nivel c o r e s ­punzător sfîrşitului fazei T e i I-îhceputul fazei T e i II - nu i se poate opune situaţia stratigrafică din staţiunea pe care o prezentăm. Căci de ­punerea de pămîht, groasă de c i r c a c inc i centimetri, sterilă,interpusă l a S u r l a r i între niveluri le T e i I şi Coslogeni I nu poate fi îh chip ex ­c lus iv interpretată - numai ca dovadă a unui timp scurs între o locuire şi cealaltă - dacă va putea apare şi proba că triburile Coslogeni au v e ­nit în contact cu populaţiile epocii bronzului din Muntenia destul de tim­pur iu , poate chiar în perioada imediat următoare sfîrşitului fazei întîia a cultur i i T e i . O r , situaţia citată de la Dorobanţu şi ceramica din faza veche Coslogeni, de la S u r l a r i , unde apare frecvent vasul bitron-conic , specific "prea puţin culturi i Sabatinovka",par a sugera tocmai o asemenea ipoteză20.

* *

L a baza humucului antic, cenuşiu-negru, în amestec cu materia ­lele Latène au apărut, sporadice, izolate, puţine fragmente de vase din prima epocă a f ierului . Cîteva aparţin unei categorii ceramice mai gro­solane (lut nu prea bine frămîntat, amestecat cu cioburi pisate şi p ie ­t r ice le sfărîmate) din s e r i a cărora nu se poate prec iza nici o formă. Altele aparţin unei categorii cu o pastă mai bine frămîntată, mai omo­genă şi mai compactă, lutul fiind amestecat cu puţin nisip şi cu cioburi şi bucăţi de ca l ca r foarte mărunt pisate, în proporţii de asemenea r e ­duse. Unele fragmente au suprafeţele de culoare cenuşie-neagră, fiind bine lustruite (mai puternic păstrîndu-se luciul feţelor interioare).Din— tre aceste din urmă materiale ceramice se remarcă două fragmente: unul, dintr-un vas-căuş cu toartă supraînălţată (fig.5/2), altuldintr-un recipient cu corp scund arcuit bitronconic (partea superioară fiind mai scundă, cu buza dreaptă, cea inferioară - mai dezvoltată şi cu pereţi traşi pronunţat oblic spre fund), cu toartă (torţi) supraînălţată, prinsă pe buză şi pe diametrul maxim (fig.5 /1) . Astfel de tipuri de vase s - au mai întîlnit în complexe de locuire proprii Hallstattului timpuriu. T e r i ­to r i a l , cele mai apropiate analogii se regăsesc la Căţelu Nou, la p e r i ­fer ia estică a Bucureştilor, în locuinţe atribuite Hallstattului B , "fără a exclude şi unele eventuale legături în timp cu orizontul Hallstatt A"21 . Alte similitudini se constată în ceramica culturi i Babadag din Do-brogea22. p r i n astfel de apropieri rezultă că în centrul Cîmpiei R o ­mâne începe a fi mai bine documentat complexul hallstattian cu ceramică imprimată, rămînînd însă ca un obiectiv de viitor să se precizeze şi că­r e i a din componentele acestui mare complex pot să îi aparţină manifes­tări de tipul ce lor de la S u r l a r i şi Căţelu Nou.

Ceramica Latène surprinsă în secţiunile deschise în 1975, fără să i se fi asociat şi complexe propr iu-z ise de locuire, reprezintă ne ­îndoielnic răspîndirile unei aşezări geto-dace aflate în imediata apro-

82

www.mnir.ro

piere. Toate patru categoriile ceramice, constatate. £n fiecare staţiune getică din veacuri le III—II î . e .n . , sfnt bine reprezentate şi la S u r l a r i : vase lucrate cu mfna din pastă "poroasă"; altele, lucrate tot cu mfna, dintr-o pastă mai bună, avînd prin ardere culoare vineţie-neagră şi suprafeţele exterioare bine lustruite; vase lucrate la roată,de factură locală; ceramică de import. Dintre formele care au putut fi întrezărite sau chiar precizate menţionăm: vase cu corp tronconic sau pu pereţii arcuiţi, decorate cu brîuri alveolate şi cu apucători (fig.4/l-2,6), c a s ­troane întinse cu marginea uşor evazată (fig.4/5),în prima categorie;

F i g . 5. - Fragmente de vase hallstattiene.

căni bitronconice cu toartă, în categoria de a doua; fructiere cu mar ­gini răsfrînte fn exter ior şi căni mari cu toarte (fig.4/7-9) lucrate la roată de producţie locală; amfore de import.

O eventuală re luare a cercetărilor arheologice la S u r l a r i ar pu­tea duce l a descoperirea şi a unor locuinţe sau alte complexe geto-dace, prilejuind nu numai îmbogăţirea repertoriului formelor şi ornamentelor ceramici i din aşezarea Latène, dar şi obţinerea unor c r i t e r i i certe de încadrare cronologică.

N O T E

1 DONE ŞERBĂNESCU şi G .TROHANI , Cercetări arheologice pe Va ­lea Mostiştei, comunicare susţinută la Sesiunea ştiinţifică a Muzeu­lui judeţean Ilfov, Giurgiu, l a 6 decembrie 1975 (ms. ) .

83

www.mnir.ro

2 C f . ION CHIC IDEANU , fn Chronica Valachica, 5, 1973, p. 27 şi urm.} idem, Date noi privind începutul culturii Te i (Săpăturile de la Brăteşti-Bungetu), comunicare prezentată la Sesiunea ştiin­ţifică a Muzeului de Istorie al R . S . România, 13-14 decembrie 1974 (ms. ) .

3 Determinare A L E X A N D R A BOLOMEI . 4 A . D . A L E X A N D R E S C U , îh S C I V , X I I , 2, 1961, p.339 .şi urm. 5 O p . c i t . , cu bibliografie. 6 O p . c i t . , p .343, cu n .7 . 7 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 8 Comunicare verbală. 9 S E B A S T I A N MORINTZ şi NITA A N G H E L E S C U , în S C I V , 21, 3,

1970, p.405. 10 Ibidem, p.381 şi u rm. , cu fig. 12/7; 17/2; 12/1-2; 26/1, 3. 11 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 12 S . M O R I N T Z şi N . A N G E L E S C U , p.406. 13 Ibidem, p.404. 14 Ibidem, p.377, 386, 388-389, 389, 403. 15 S E B A S T I A N MORINTZ, în Revista de istorie , 27, 6, 1974, p. 900;

Idem.Contribuţii arheologice la istor ia traci lor timpurii (în p re ­gătire, m s . ) .

1 6 Informaţii S E B A S T I A N MORINTZ. 17 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢĂ A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.406. 18 C f . în volumul de faţă, p.210, rig.15/1. 19 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢA A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.409. 20 fn 1970, Sebastian Morintz e ra de părere că populaţiile Coslogeni-

Sabatinovka vin în contact cu triburile din centrul Munteniei "foarte probabil în faza T e i I I " (op.c it . , p.410).

21 Cf . C A B , 2, 1975, p .52-53, f ig .33/2-3. 22 S E B A S T I A N MORINTZ, în " D a c i a " , N . S . , VI I I , 1964,p. 106 şi urm.,

f ig .4/2,4; 5/1-2 .

L E SONDAGE A R C H E O L O G I Q U E D E S U R L A R I

- Résumé -

Des recherches archéologiques de surface éfrectuées en 1974 sur les bords de l a rivière Mostiştea ont identirié à S u r l a r i (la com.Petră-chioaia , dép. d'Ilfov) une station archéologique complexe. Un sondage éffectué en octobre 1975 a déterminé en succesion stratigraphique un niveau d'habitat T e i I , un autre avec du matériel propre pour la c i v i ­l isation Coslogeni et, en fin, un niveau d'habitat Latène géto-dace.

L e s fragments céramiques T e i I présentent des similitudes avec les matériaux découverts à Căţelu Nou. L 'habitat Coslogeni date de la phase anciènne de cette c iv i l i sat ion. Intéressant apparaît le fait qu 'a S u r l a r i l'établissement Coslogeni n ' es t pas du type "zo lniki " mais du type des établissements "dispersés", répandu sur les te r rasses des

84

www.mnir.ro

eaux, type souvent constaté dans les a i res des civil isation de l'époque carpato-danubienne du bronze.

L e s matériaux géto-daces (des complexes d'habitat proprement dit n'on pas été découverts, l'établissement étant situé tout près de l 'endroit où on a fait les fouilles) datent des I I I e — I I e siècle av.n.è.

X l a base du humus antique, mélangé avec l a céramique Latène. on a découvert quelque fragments de vases caractéristiques pour le Hallstatt ancien, documentant - à ce q u ' i l parait - la présence,au c e n ­tre de l a Plaine Valache, du complexe hallstattien avec de l a céramique imprimée.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . l . - P iece en si lex (1), fragments de massues en pierre (2-3)et fusaibles en terre cuite (6-7) , la civi l isation T e i ; po l is -seure ( ? ) et poinçone en os (4-5) , l 'habitat Coslogeni I .

F i g . 2 . - Céramique T e i découverte à S u r l a r i . F i g . 3 . - Céramique du type Coslogeni I . S u r l a r i 1975. F i g . 4 . - Tessons céramiques L a Tène gèto-dace. F i g . 5 . - Fragments de vases hallstattiens.

85

www.mnir.ro

M.H . i i , ,ui i i « i ) i i i i . . i 1 i| l i ( l l „ l mii) i i l . 1 » w , i ) ) l / ) 1 V ) | ) | | J | 1

" " " " l u i i j

\

-•16,50 p î n ă

m toil!

" » » h m i i i i , , " " » •Hmi i|H i im» « i « « , , , " " , , f l

UWIIIIH

, , ,•! I M i l l " " " ' " ' " " ' ' '

L E G E N D A

G3 c h i r p i c

v a t r à 0

www.mnir.ro