senzatia-uman

5/9/2018 senzatia-uman - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/senzatia-uman-559bf5baeefe6 1/7

PROCESE PSIHICE COGNITIV-SENZORIALE

I. SENZATIILE II. PERCEPTIILE III. REPREZENTARILE

SENZATIILE

Obiective:

1. Definire si caracterizare

2. Sensibilitatea. Analizatorul ca mecanism al senzatiei

3. Calitatile/proprietatile senzatiilor

4. Principalele modalitati senzoriale

5. Legile sensibilitatii (senzatiei)

6. Importanta senzatiilor

1. DEFINIREA SI CARACTERIZAREA SENZATIILOR

Prima si cea mai simpla forma de comunicare informationala a omului cu lumea expterioara si cu propriul Eu

fizic (mediul intern al organismului, diferite segmente ale corpului, infatisarea exterioara in ansamblu) este receptia

senzoriala, al carei prim "produs" psihic este SENZATIA. Numai cu ajutorul simturilor putem inregistra si

constientiza prezenta si actiunea variatilor stimuli externi, a starilor mediului intern al organismului, a proprietatilor

fizice ale propriului corp. Semnalizarea prin senzatii sta la baza structurii atit a cunoasterii externe, cit si a cunoasterii

de sine.

Sintetizind, vom spune ca cea mai simpla legatura informationala a omului cu realitatea este realizata prin

intermediul senzatiilor. Toate celelalte raporturi mai complexe (n.a: cu realitatea) nu se pot constitui fara a

avea o baza senzoriala. Definitie:

Senzatiile sunt procesele psihice elementare prin care se semnalizeaza, separat, in forma

imaginilor simple si primare

, insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii

directe a stimulilor asupra organelor de simt (analizatori). Din definitia de mai sus, putem extrage caracteristicile fundamentale ale senzatiilor:

1. Continutul informational al senzatiei → senzatiile reflecta insusirile concrete, exterioare, fenomenale,

accidentale, neesentiale ale obiectelor si fenomenelor, dar cu mare valoare adaptativa pentru organism.

2. Senzatia contine si nefurnizeaza informatii despre proprietati/insusiri izolate, separate ale stimulilor(obiecte si fenomene), aceasta datorita specializarii organelor de simt (a analizatorilor). Reflectarea

obiectului in senzatie are, deci, un caracter fragmentar, unidimensional, nepermitindu-ne identificarea

lui.3. Reflectarea insusirilor este nemijlocita, directa (vezi definitie - "in cond. actiunii directe a stimulilor as.

analizatorilor")

4. Forma de reflectare ideal-subiectiva este imaginea simpla si primara pentru ca ea repr. rezultatul imediatal actiunii stimulului as. analizatorului si nu apare decit in aceste conditii.

Indiferent de perspectiva de analiza, senzatia implica 3 elemente:1. Stimulul fizic2. Raspunsul fiziologic

3. Experienta senzoriala

La om, senzatia dobindeste atributul constientizarii

, producerea si manifestarea ei fiind insotite de punerea

in functiune a unor operatori logici de analiza-evaluare, discernere-delimitare (intre stimul si modelul luiinformational), de raportare designativa (imaginea subiectiva interna se raporteaza la stimulul extern care a provocat-

o, atentia subiectului orientindu-se astfel catre aceasta). Atributul constientizarii senzatiei nu este un dat, ci seelaboreaza si dezvolta treptat in ontogeneza, intre 0 si 3 ani.

1

stimul fizic

raspuns fiziologic

experienta senzoriala



In psihologie, problema senzatiei a starnit puternice controverse intre asociationism si gestaltism.Asociationismul absolutiza individualitatea senzatiei si o punea la temelia intregii vieti psihice, pe cind

gestaltismul nega existenta ei.Intr-adevar, in realitate, insusirile si proprietatile stimulilor (obiecte si fenomene) nu exista in stare izolata, ci

numai intr-un context obiectual; nu avem insusiri in sine, ci insusiri ale unui obiect sau altuia. De aceea, la omul adult,

in conditii normale, asupra simturilor noastre actioneaza obiecte concrete integrale si ele se reflecta ca atare prin

intermediul perceptiei.

Senzatia, in forma ei pura, nu se poate obtine decit in conditii speciale de laborator, unde avemn posibilitatea

sa izolam anumite insusiri si sa le prezentam distinct ca stimuli (exemplu: diferentierea unui sunet dupa inaltime -

mentinem inverianta intensitatea si variem frecventa; diferentierea nuantelor de culoare - mentinem tonul cromatic, deex. rosu, si variem luminozitatea: foarte inchis, inchis, deschis, foarte deschis).

2. SENSIBILITATEA. ANALIZATORUL - MECANISMUL SENZATIEI

SENSIBILITATEA este “capacitatea de a avea senzatii” (P.P.Neveanu)

Din punct de vedere psihofiziologic, sensibilitatea se exercita ca functie a unui aparat specific denumit

SISTEM DE INTEGRARE SENZORIALA SAU ANALIZATOR.Senzatiile sunt rezultatul activitatii reflexe a analizatorilor ca raspuns la stimularile exterioare simple.

ANALIZATORUL este un ansamblu structural-functional care face posibila producerea senzatiilor. In

alcatuirea sa intra mai multe COMPONENTE:1. RECEPTORUL este componenta care transforma energia excitantilor exteriori in influx nervos

(impulsuri nervoase).Din punct de vedere neurocibernetic, aceasta transformare este o codare (codificare) - o trecerede la stimulul fizic exterior intr-un cod neurofiziologic: impulsuri nervoase.

Exemplu: Receptorul vizual este retina cu conurile unitatii receptoare care contin o substanta numita iodopsina care

descompune in prezenta luminii. Prin acest proces se produc biocurentii, care vor fi transmisi celorlalte verigi ale

analizatorului (Impreuna cu componentele auxiliare, retina constituie prima veriga a analizatorului.).

2. CALEA DE CONDUCERE A INFLUXULUI NERVOS este veriga intermediara. Include, in alcatuirea

ei, fibre nervoase senzitive si o serie de centri subcorticali, care fac o analiza si o sinteza primara a influxurilor

nervoase si un prim filtraj senzorial, astfel incit, la scoarta cerebrala nu se transmit toate stimularile mediului, ci numai

acelea care au o semnificatie adaptativa pentru om. Caile de conducere transfera informatia la scoarta cerebrala.

3. VERIGA CENTRALA este cea mai importanta componenta a analizatorului. Ea e reprezentata de o zona

corticala specializata in operatii de decodificare, adica de transformare a impulsurilor nervoase in fapt psihic.Fiecare analizator are zona sa corticala (cel vizual in occipital, cel auditiv in temporal, cel tactilo-chinestezic

in circumvolutiunea centrala posterioara, etc). Aceasta, la randul sau, are o portiune centrala numita nucleulanalizatorului in care se fac cele mai fine operatii de decodificare si o portiune mai periferica numita zona deasociatie, cu functii de integrare a senzatiilor in ansambluri.

4. CONEXIUNEA INVERSA este o parte componenta a analizatorului (descoperita catre a 2-a jumatate a

sec.20). Functia ei principala este de a asigura autoreglarea analizatorilor in vederea receptionarii cit mai bune a

stimulilor. Transmiterea impulsurilor nervoase cu mesaj autoreglator se realizeaza pe cai aferente care se gasesc in

componenta nervilor senzitivi. Pe aceasta cale se realizeaza aferentatia inversa directa. Exista insa si o autoreglare

realizata pe calea aparatului propriomuscular al receptorului (asa cum exista, de ex, la analizatorul vizual prin care se

regleaza miscarile globilor oculari sau acomodarea cristalinului)

Analizatorul are o activitate reflexa unitara. Lipsa oricarei verigi si mai ales a celei centrale face imposibila

aparitia senzatiei pentru care este specializat acel analizator. De asemenea, functionarea insuficienta a unora sau altora

dintre componente perturba realizarea senzatiilor corespunzatoare (poate aparea cecitate cromatica prin afectarea

conurilor, poate fi perturbata capacitatea de percepere a limbajului- tulburare denumita afazie senzoriala).

3. CALITATILE / PROPRIETATILE SENZATIEI

Senzatia dispune de o serie de proprietati pe baza carora le putem identifica, compara, analiza, interpreta.

Cele mai importante proprietati ale senzatiei sunt:

1. CALITATEA (sau modalitatea - n.a. cum vom intilni la Mihai Golu) exprima dependenta oricareisenzatii de actiunea unei anumite modalitati de stimuli (luminosi, sonori, mecanici, termici, chimici) si de existenta

unui aparat specializat de realizare (analizatorul vizual, auditiv, cutano-tactil, gustativ, olfactiv, etc). Pe scurt,

calitatea sau modalitatea exprima capacitatea senzatiilor de a fi vizuale, auditive, gustative, olfactive, etc.

2. INTENSITATEA exprima gradul de pregnanta si de incarcatura energetica a senzatiilor.

Intensitatea senzatiei este dependenta de intensitatea stimulului (cu cit intensitatea stimulului e mai mare,

cu atat intensitatea senzatiei este mai mare si invers), dar si de alte VARIABILE:

2



a) durata de actiune a stimulului asupra organismului - chiar daca nu are o intensitate mare, el poate

produce senzatia prin aplicare repetata. Aceasta actiune repetata trebuie sa se produca crescind progresiv intensitatea

stimulului, altfel (daca scadem) nu se mai produce senzatia.

b) modul de aplicare a stimulului: aplicarea intermitenta e mai buna decit aplicarea continua; simultaneitatea

stimularii receptorilor simetrici (intensitatea senzatiei va fi mai mare daca receptionez cu ambii ochi decit daca

receptionez doar cu unul; la fel la urechi)

c) particularitati anatomo-fiziologice ale senzatiei: marimea suprafetei receptoare; numarul neuronilor pusi

in functiune de mesaj, etc

d) conditiile concrete in care are loc receptia (lumina sau intuneric)

e) gradul de excitabilitate al sistemului nervos: aceeasi cantitate de intensitate a stimulului va avea ovaloare diferita pentru un sistem nervos excitabil fata de un sistem nervos inert;

f) existenta sau nonexistenta unor dominante organice pentru stimulii respectivi: in starea de foame, orice

stimul alimentar are o intensitate foarte mare.

3. DURATA se refera la intinderea in timp a senzatiei. De obicei, senzatia dureaza/persista atita timp cit

actioneaza si stimulul. Totusi, s-a demonstrat experimental k senzatia nu apare imediat ce se declanseaza actiunea

stimulului specific, ci dupa o anumita intirziere numita latenţă. De asemenea, senzatia nici nu dispare imediat ce a

incetat actiunea stimulului, ci mai continua citeva miimi de secunda, fenomen numit postefect sau imagine

consecutiva.Exista 2 tipuri de imagini consecutive:

- pozitive - care corespund senzatiei originare (un carbune incins invirtit in intuneric da impresia unui cerc

luminos)

- negative - nu corespund senzatiei originare, ci sunt complementare acesteia (privind un patrat rosu si apoi privind un perete alb, vom vedea verde - aceasta datorita obosirii celulelor pe care se proiecteaza patratul rosu).

Exista deosebiri individuale semnificative in ceea ce priveste duratele latentei si postefectului:

- persoanele caracterizate ca mobile au la ambii indicatori valori scazute;

- persoanele considerate inerte au la ambii indicatori valori crescute.

4. TONALITATEA AFECTIVA exprima proprietatea generala a senzatiilor de a produce stari afectivepozitive sau negative, de apropiere sau respingere a realitatii pe care o reflectam.

Aceasta proprietate depinde de proprietatile obiective ale stimulului (culori placute ori neplacute, sunete

placute sau neplacute, etc) si de experienta de viata individuala acumulata in raport cu un stimul sau altul. De aici

rezulta diferente individuale importante: acelasi stimul poate determina o tonalitate afectiva pozitiva la un subiect si

alta negativa la un altul.

Tonalitatea afectiva a senzatiilor mai depinde si de gradul de satisfacere/nesatisfacere a trebuintelor:

satisfacerea senzatiei de foame, sete, etc va provoca intotdeauna stari afective placute, nesatisfacerea lor, neplacute.De stiut k toate senzatiile sunt bipolare (pot produce si stari afective placute, dar si negative), cu exceptia

senzatiei de durere, care e unipolara (nu produce decat stari afective negative).

5. VALOAREA COGNITIVA este proprietatea senzatiei de a reflecta si de a ne releva insusiri de

natura diferita si de surse diferite.Astfel, insusirile pe care le reflecta senzatiile vizuale sunt de alta natura decat cele pe care le reflecta senzatiile

tactile sau cele auditive. De asemenea, dupa natura surselor care genereaza semnalele, senzatiile se impart in:

exteroceptive (sursele de semnale se afla in mediul extern), proprioceptive (sursele de semnale se afla la niv.

articulatiilor osteo-musculare) si interoceptive (sursele de semnale se gasesc in mediul intern, la nivelul viscerelor).

4. PRINCIPALELE MODALITATI SENZORIALE

In clasificarea senzatiilor, au fost utilizate mai multe criterii

, insa 2 s-au impus:

1. tipul aparatului specializat pentru receptie (denumindu-se astfel senzatii auditive, vizuale, olfactive,

gustative, cutanate, etc)

2. natura continutului informational - ce tip de insusiri concrete sunt semnalizate prin acea modalitate

senzoriala.

Astfel, s-au distins:A] senzatii care furnizeaza informatii despre obiectele si fenomenele lumii externe : S vizuale, auditive,

cutanate, olfactive, gustative

B] senzatii care ne furnizeaza informatii despre pozitia si miscarea propriului corp;

C] senzatii care ne informeaza despre modificarile mediului intern: foame,sete,durere.

A] Senzatii care furnizeaza informatii despre obiectele si fenomenele lumii externe:

1. SENZATII VIZUALE sunt rezultatul actiunii undelor elecromagnetice asupra analizatorului vizual.Ochiul uman s-a adaptat pentru receptionarea undelor din registrul 390-800 milimicroni. Intre aceste limite se

afla toate lungimile de unda corespunzatoare culorilor fundamentale ale spectrului luminii terestre.

3



Undele elecromagnetice se propaga de la sursele naturale de lumina sau de la sursele artificiale sau de la

corpurile luminate. Acestea din urma, datorita structurii lor materiale, absorb o parte a radiatiilor, iar o alta parte o

reflecta. Ultimele stimuleaza ochiul omului, iar acesta vede obiectele colorate intr-o nuanta cromatica corespunzatoare

lungimilor de unda reflectate.

Daca un obiect absoarbe toate undele luminoase, el e vazut ca fiind negru sau apropiat de negru. Daca le

reflecta pe toate, in egala masura, el e vazut alb, iar daca reflecta selectiv, e vazut ca avand una din cele 7 culori ale

spectrului.

Orice senzatie vizuala se caracterizeaza prin citeva proprietati de baza:

a) tonul cromatic -dat de lungimea de unda corespunzatoare. El diferentiaza culorile unele de altele.

b) luminozitatea exprima locul pe care-l are aceeasi culoare pe o scala in care cea mai luminoasa culoare ealbul, iar cea mai putin luminoasa e negrul.

c) saturatia exprima puritatea culorii

In viata si activitatea, culorile au rol de semnalizare (semnalizeaza existenta unor obiecte, procese, reguli,

etc). Ele pot dobindi semnificatii elaborate socio-cultural (negrul culoare de doliu la noi)

2. SENZATII AUDITIVE - excitantul (stimulul) care detrmina aparitia lor sunt undele sonore.

Caracteristicile excitantului (undelor sonore) se exprima in caracteristicile senzatiilor auditive:a) frecventa vibratiilor (nr. de vibratii/secunda) va determina inaltimea sunetului

b) amplitudinea undei (gradul de deplasare a undei fata de pozitia de echilibru) va da intensitateac) forma undei (determinata de natura undei sonore) se va exprima in timbrul dupa care se poate identifica

sursa acestui sunet.

Sunetele impreuna cu alti factori se folosesc in psihoterapie.

3. SENZATIILE CUTANATE includ 2 SUBMODALITATI:

a) Senzatii tactile rezultate din atingerea si presiunea asupra obiectelor. Excitantul e reprezentat de

factura suprafetelor obiectelor. Prin interm lor pot fi obtinute informatii privind netezimea, asperitatea, duritatea

obiectelor. Cele mai sensibile zone tactile sunt: virful degetelor, regiunea buzelor, virful limbii. Cele mai putin

sensibile: fruntea si spatele.

b) Senzatii termice - excitantul este diferenta de temperatura dintre corpul propriu si cea a obiectelor

cu care omul intra in contact.Exemplu: timen maiinile in doua vase: unul cu apa calda si altul cu apa rece. Apoi, le introducem pe

amandoua intr-un vas cu apa calie. Mina care a fost in apa rece va simti caldura, iar cea care a fost in apa calda, rece.

Senzatiile termice permit cunoasterea proprietatilor calorice ale obiectelor si totodata se include in

mecanismele de termoreglare.

4. SENZATII OLFACTIVE semnalizeaza proprietatile chimice ale obiectelor. Excitantul care leprovoaca sunt particulele de substante volatile care patrund in fosele nazale odata cu aerul respirat sau prin miscari

de inspirare.

Servesc cunoasterii proprietatilor obiectelor, dar sunt implicate si in mecanismele de aparare ( multe din

substante sunt nocive pt. organism - trebuie sa ne indepartam de ele).

5. SENZATII GUSTATIVE reflecta calitatile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitateabucala. Se deosebesc intre ele prin intensitate si calitate. exista m.m. senzatii de gust, dar 4 sunt fundamentale: sarat

(provocat de clorura de sodiu), amar (chinina), dulce (zaharina), acru (acidul acetic). Din combinarea acestora, in

proportii variate, rezulta toate celelalte gusturi.

Servesc la cunoasterea insusirilor substantelor, la apararea fata de cele nocive si la reglarea

comportamentului alimentar. Si ele au o tonalitate aff. poz sau neg.

B] Senzatii care ne ofera informatii despre pozitia si miscarea propriului corp

1. SENZATIILE PROPRIOCEPTIVE semnalizeaza starea de postura a membrelor, a trunchiului sicapului. Excitantul lor e intern: tensiunea musculara a ac. muschi antrenati in pozitia stationare

2. SENZATIILE KINESTEZICE apar in cursul efectuarii miscarilor si ne informeaza despre directia,

durata si intensitatea efortului pentru realizarea lor. Au rol deosebit in reglarea fina a miscarilor si in integrareaacestora in actiuni voluntare complexe.

Formele de baza ale kinesteziei: a)chinestezia aparatului locomotor; b) kinestezia manuala; c) kinestezia verbo-motorie.

3. SENZATIILE DE ECHILIBRU semnalizeaza schimbarea pozitiei capului fata de trunchi si a

corpului in intregime, cind se fac miscari de rotire si balansare.Ele au rol in:- stabilirea centrului de greutate a corpului in conditiile in care se petrec schimbari ale pozitiei acestuia

- mentinerea echilibrului vertical in timpul mersului si al directiei de deplasare

- redresarea starii de echilibru in situatiile in care se produc alunecari, caderi, etc.

4



C] Senzatii care ne informeaza despre modificarile mediului intern:

1. SENZATII ORGANICE detrminate de modificari ale chimismului intern al organismului: scaderea

concentratiei de substante nutritive din singe, a apei, a oxigenului, etc.

Ele indeplinesc o functie adaptativa. Contribuie la mentinerea starii de sanatate fizica si la realizareabunei dispozitii.

2. SENZATII DE DURERE semnaleaza tulburarile functionale sa distrugerile de tesuturi organice. Aurol fundamental in apararea organismului si stimuleaza actiunile de indepartare de sursele nocive si deameliorare a durerii.

5. LEGILE SENSIBILITATII

Se disting 3 categorii de legi:

A] LEGI PSIHOFIZICEB] LEGI PSIHOFIZIOLOGICE

C] LEGI SOCIO-CULTURALE

A] LEGI PSIHOFIZICE:Cele 3 legi psihofizice sunt reunite sub denumirea de LEGEA INTENSITATII SENZATIEI.

1. LEGEA PROPORTIONALITATII INVERSE exprima relatia de dependenta dintre nivelul sensibilitatii

si intensitatea fizica a stimulului.(n.a. de aceea am numit-o si legea intensitatii).

Lege: Cu cit nivelul sensibilitatii e mai ridicat, cu atit intensitatea fizica a stimulului necesara pentru a

provoca o senzatie e mai mica si invers.Aceasta dependenta se exprima prin formula: E = 1/I, unde E - nivelul sensibilitatii, iar I - intensitatea fizica a

stimulului.Legea proportionalitatii inverse e intregita de alte 2 legi psihofizice: 2 si 3.

2. LEGEA PRAGURILOR ABSOLUTE - potrivit acestei legi, continuumul sensibilitatii se delimiteazaprin cele 2 praguri absolute: pragul absolut minimal (inferior) si pragul absolul maximal (superior).

Existenta unui stimul in mediul inconjurator si chiar actiunea sa asupra organelor de simt nu sunt suficiente

pentru producerea unei senzatii specifice. Este necesar ca stimulul sa aibe o anumita intensitate.

DEF: Intensitatea cea mai mica a unui stimul care poate determina o senzatie specifica se numeste

PRAG ABSOLUT MINIMAL.Astfel, pentru sensibilitatea vizuala el e de 1-2 cuante, pt. cea auditiva de 16-20 vibratii/secunda, iar pentru cea

tactila de 3-4 g pe mm2.

Intensitatile stimulilor cu valori sub pragul absolut minimal se num. subliminale, iar inregistrarea lor (de catre

unele persoane) a fost denumita perceptie subliminala (inconstienta).DEF: Cea mai mare intensitate a stimulului capabila sa mai produca o senzatie specifica se numeste

PRAG ABSOLUT MAXIMAL. Dincolo de acest prag, stimulul produce suprasolicitare si nu mai apar senzatii specifice, ci durerea.

Intensitatile stimulilor ce depasesc valoarea pragului absolut superior se num supraliminale, iar efectul lor se traduce

sub forma senzatiilor nespecifice de durere.

3. LEGEA PRAGURILOR DIFERENTIALEDEF: Cantitatea minima de intensitate care adaugata la stimularea initiala provoaca o noua senzatie.Astfel, daca se aplica pe mana unui subiect o greutate de 100g si apoi, fara ca acesta sa vada, adaugam inca o

greutate, ea trebuie sa reprezinte 1/30 din cea initiala, adica in cazul dat 3,3g. La sensibilitatea vizuala acest prag este

de 1/100, iar la cea auditiva de 1/10.

Comparindu-se modificarea intensitatii stimulului si a intensitatii senzatiei s-a vazut ca stimulul creste

in progresie geometriaca, iar sensibilitatea in progresie aritmetica. Aceasta relatie a fost formulata pentru prima

data de Weber si Fechner.

Cercetarile ulterioare au aratat ca legea Weber-Fechner se respecta doar la valori medii ale stimulilor.

Pentru intensitatile extreme, prea slabe sau prea puternice, se aplica o lege exponentiala: intensitatea stimululuitrebuie sa creasca exponential pentru ca intensitatea senzatiei sa creasca abia sesizabil.

Legea pragurilor diferentiale a fost aplicata mai ales in psihologia industriala si s-a elaborat un nou concept,

cel de prag operational care e de citeva ori mai mare decat cel diferential, pt. ca discriminarea stimulilor trebuie

facuta clar si foarte rapid.

B] LEGILE PSIHOFIZIOLOGICE:

1. LEGEA ADAPTARII se refera la modificarea nivelului initial al sensibilitatii in cadrul unuianalizator sub influenta intensitatii si duratei de actiune a stimulilor specifici.

5



Aceasta modificare se realizeaza in 2 sensuri:a) ascendent - nivelul sensibilitatii creste ca urmare a actiunii timp relativ indelungat - 20-30 min - unui

stimul de intensitate f. slaba (ex: sederea la intuneric timp de 30 min duce la cresterea de citeva mii de ori a

sensibilitatii luminoase)

b) descendent - nivelul sensibilitatii scade ca urmare a actiunii relativ indelungate a unui stimul de mare

intensitate (ex: intr-o zi de iarna cind a nins si totul e orbitor de alb/luminos).

Adaptarea se realizeaza gradat. De ex, adaptarea la intuneric se real mai rapid in primele 10-15 min, apoi mai

lenl, durind 3-4 ore; adaptarea la lumina - dupa 4-5min. Adaptarea olfactiva se real in 1-3min, iar cea cutanata dupa 3

sec. Adaptarea auditiva se real. mai greu.

Adaptarea apare ca proces de reglare a functionarii analizatorilor, coordonat central, de la niv. scoarteicerebrale.

2. LEGEA CONTRASTULUI reflecta efectul pe care-l produce asupra sensibilitatii interactiunea intimp si spatiu a 2 stimuli specifici(de acelasi fel). Distingem 2 tipuri de contrast:

a) succesiv - face posibila scoaterea mai puternica in evidenta a unui stimul actual pe fondul actiunii

anterioare a unui stimul de intensitate mai redusa sau de alta nuanta: un sunet mediu va fi perceput mai puternic daca

anterior a actionat un sunet mai slab; acrul dupa dulce; amarul dupa dulce si invers. Cu alte cuvinte, crestesensibilitatea la stimulul prezent dupa actiunea de durata a unui alt stimul de acelasi fel, dar mai slab si invers.

b) simultan - se manifesta, in special, in sfera receptiei vizuale a culorilor si marimilor: negru pe fond alb,

negru pe fond galben, albastru pe fon alb, rosu pe fond alb, etc; o persoana scunda linga una inalta ne apare mai scunda

decit in realitate.

Contrastul cromatic e f. mult folosit in industria transporturilor, la fel cel auditiv, iar cel gustativ in industria

alimentara.

3. LEGEA SENSIBILIZARII presupune cresterea sensibilitatii datorita unor fenomene de interactiune.

Aceste interactiunise pot produce la mai multe nivele:a) la niv. receptorului unui analizator intre diferitele lui elemente structurale diferentiate. Ex: stimularea

bastonaselor din retina duce la cresterea sensibilitatii conurilor

b) Interactiunea segmentelor unuia si aceluiasi analizator Ex: excitarea portiunii periferice a unuio ochi

duce la cresterea sensibilitatii portiunii centrale a celuilalt ochi.

c) Interactiunea dintre analizatori diferiti evidentiata de Lazarev: - influenta actiunii analizatorului vizual

as. celui auditiv si invers. Ex: sunetul constant al unui metronom era auzit mai tare in timpul aprinderii si mai incet in

timpul stingerii ei.

- o greutate pe care o ridicam pare mai usoara sub influenta sunetului.

4. LEGEA DEPRESIEI pres. scaderea sensibilitatii ca urmare a legaturilor functionale intraanalizatorisi interanalizatori (e opusa legii sensibilizarii)

Aceste interactiuni se realiz la m.m. nivele (aceleasi, in ordine, ca la legea sensibilizarii):

a) Ex: stimularea indelungata a ochiului cu o lumina rosie duce la scaderea sensibilitatii pentru alte culori;

b) Ex: oamenii surzi cu o ureche au mari dificultati in localizarea spatiala a sunetelorl;

c) Ex: sunetele cu intensitate mijlocie si mare coboara sensibilitatea bastonaselor; sensibilitatea termica pentru

frig reduce sensibilitatea tactila; sensibilitatea dureroasa reduce orice alt fel de sensibilitate.

5. LEGEA SINESTEZIEI - un stimul, desi e aplicat pe o anumita modalitate senzoriala, poate produce

efecte proprii unui alt analizator fara ca acesta sa fi fost stimulat.Exemple: stimulii auditivi produc efecte vizuale (cromatice) - auditie colorata; stimulii vizuali produc efecte

auditive (vedere sonora); stimulii vizuali produc efecte tactile (culori moi); stimulii auditivi produc efecte gustative

(sunete dulci).

Acest fenomen se datoreaza tot interactiunii functionale a analizatorilor. De asemenea, se pare k sinestezia ar

sta la baza talentului artistic.

6. LEGEA SEMNIFICATIEI se receptioneaza mai bine, mai usor, stimulii semnificativi pentru subiect.In ac. lege, nu atit intensitatea stimulului conteaza, cit valoarea, semnificatia stimulului pentru subiect.Astfel, un stimul

slab ca intensitate, dar semnificativ pt. subiect e mai bine receptionat decit un stimul puternic dar nesemnificativ.Ex:

descoperirea persoanei dragi in gara; soaptele mamei vor fi mai bine auzite decit vorbitul normal al unei persoane

straine, etc.

C] LEGI SOCIO-CULTURALE:

1. LEGEA EXERCITIULUI/PROFESIONALIZARII arata ca dominanta functionala a unei modalitati

senzoriale sau alteia nu e determinata genetic, ca la animale, ci e rezultatul exercityiului, al profesiei pe care o exercita.

Astf, activitatea de desen si pictura va favoriza dezvoltarea sensibilitatii cromatice la nivel semnificativ superior fata de

persoanele care nu desf ac. activitate.

2. LEGEA ESTETIZARII - in receptionarea si evaluarea insusirilor obiectelor-stimul din afara, sensibilitatea

umana introduce, in mod firesc criteriile si operatorii "frumos-urit"; "agreabil-dezagreabil".

6



7

senzatia-uman

Documents

Transcript of senzatia-uman