Senzatia. Perceptia

3
1 Florea Mihai – Senzatia. Perceptia. Senzatia. Perceptia. Senzatia este cea mai simpla si prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara si cu sine. Senzatiile, la un nivel general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. Senzatia este prima treapta de cunoastere cu lumea inconjuratoare. Prin intermediul senzatiilor noi primim informatii despre multitudinea de insusiri ale obiectelor si fenomenelor lumii reale. Ele sunt considerate ca cele mai elementare fenomene psihice din categoria proceselor cognitive. In realitate individul uman nu dispune de capacitatea de a inregistra senzatii separate, decat in primele saptamani de viata. Deoarece senzatiile apar numai la contactul nemijlocit cu organul de simt, felurile senzatiilor sunt determinate de organele de simt cunoscute de noi: urechea - auzul -senzatii auditive, ochiul - vazul - senzatii vizuale, limba - gustul - senzatii gustative, nasul - miros - senzatii de miros (olfactive), pielea - senzatii cutanate. Omul ia contact cu mediul mai intai de toate cu ajutorul senzatiilor. In baza acestora apare perceptia. Perceptia este o forma superioara a cunoasterii senzoriale. Spre deosebire de senzatie, care reproduce în subiectivitatea individului insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia asigura constiinta unitatii si integralitatii obiectului. Dat fiind faptul ca in jurul nostru nu se afla insusiri separate, ci obiecte materiale ca intreguri specifice, perceptia reproduce obiectul, atat în elementele lui componente, cat si in integralitatea lui individuala. Daca psihologia tradiţionala analizeaza senzatiile si perceptiile ca procese separate, cercetarile moderne abordeaza perceptia ca pe un proces unitar. Daca in stadiile initiale perceptia depinde intr-o mai mare masura de maturizarea unor proprietati innascute ale sistemului nervos, in stadiile ulterioare (de identificare, de recunoastere si de verbalizare) ea depinde de propria interventie a subiectului in actul perceptiv, de experienta sa anterioara, de emotiile si motivatiile lui care vor determina ceea ce se percepe şi cum se percepe.

Transcript of Senzatia. Perceptia

Page 1: Senzatia. Perceptia

1 Florea Mihai – Senzatia. Perceptia.

Senzatia. Perceptia.

Senzatia este cea mai simpla si prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara si cu sine. Senzatiile, la un nivel general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.

Senzatia este prima treapta de cunoastere cu lumea inconjuratoare. Prin intermediul senzatiilor noi primim informatii despre multitudinea de insusiri ale obiectelor si fenomenelor lumii reale. Ele sunt considerate ca cele mai elementare fenomene psihice din categoria proceselor cognitive.In realitate individul uman nu dispune de capacitatea de a inregistra senzatii separate, decat in primele saptamani de viata. Deoarece senzatiile apar numai la contactul nemijlocit cu organul de simt, felurile senzatiilor sunt determinate de organele de simt cunoscute de noi: urechea - auzul -senzatii auditive, ochiul - vazul - senzatii vizuale, limba - gustul - senzatii gustative, nasul - miros - senzatii de miros (olfactive), pielea - senzatii cutanate. Omul ia contact cu mediul mai intai de toate cu ajutorul senzatiilor. In baza acestora apare perceptia.

Perceptia este o forma superioara a cunoasterii senzoriale. Spre deosebire de senzatie,care reproduce în subiectivitatea individului insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia asigura constiinta unitatii si integralitatii obiectului. Dat fiind faptul ca in jurul nostru nu se afla insusiri separate, ci obiecte materiale ca intreguri specifice, perceptia reproduce obiectul, atat în elementele lui componente, cat si in integralitatea lui individuala. Daca psihologia tradiţionala analizeaza senzatiile si perceptiile ca procese separate, cercetarile moderne abordeaza perceptia ca pe un proces unitar. Daca in stadiile initiale perceptia depinde intr-o mai mare masura de maturizarea unor proprietati innascute ale sistemului nervos, in stadiile ulterioare (de identificare, de recunoastere si de verbalizare) ea depinde de propria interventie a subiectului in actul perceptiv, de experienta sa anterioara, de emotiile si motivatiile lui care vor determina ceea ce se percepe şi cum se percepe. S-a emis opinia dupa care perceptia este procesul prin intermediul caruia sunt interpretate senzatiile brute, pe baza cunostintelor anterioare, astfel incat acestea devin experiente ce capata un anumit inţeles. Perceptia apare astfel ca fiind un process complex de cunoastere si nu „un simplu mozaic de senzatii elementare".

SENZATII ASOCIATE PERCEPTIE

Page 2: Senzatia. Perceptia

2 Florea Mihai – Senzatia. Perceptia.

Senzatia Perceptia

- reproduce insusirile ale obiectelor si fenomenelor- ne ofera o imagine simpla si separata a unui obiect, o imagine incompleta a obiectului; o singura trasatura a obiectului- de diferite feluri, fapt ce asigura perceptia

- imagini primare- procese cognitive de nivel

sensorial- nu pot fi modificate voluntar- “o reflectare a obiectelor si a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor

noastre de simt”

- nu poate fi realizata in absenta senzatiilor

-realizeaza o imagine sintetica, unitara, în care obiectele şi

fenomenele care acţioneaza direct asupra organelor noastre

de simt sunt reflectate ca totalitati integrale, in

individualitatea lor specifica

--Cea mai cunoscuta metoda de a evidentia diferenta dintre senzatie si perceptie sunt figurile duble.--

Jean Pierre Changeux: - senzatia - rezultatul imediat al intrarii in activitate a receptorilor senzoriali

- etapa finala, recunoasterea si identificarea obiectelor

Rubinstein arata ca trecerea de la senzatie la perceptie „se realizeaza pe masură ce impresiile senzoriale sau senzatiile incep sa functioneze nu numai in calitate de semnale, dar si ca imagini ale obiectelor".

Bibliografie:

Mielu Zlate – Psihologia mecanismelor cognitive

Andrei Cosmovici – Psihologie generala

Elena Lupsa, Victor Bratu - Psihologie, clasa a X-a