Semnificaţia teologică a CrăciunuluiPosted on 26 decembrie, 2010 Valentin Dedu 

Există mai multe răspunsuri clasice care pun în valoare semnificaţia întrupării lui Hristos, dar aş vrea să mă opresc asupra celor care sunt legate direct de naşterea Lui. Cred că este necesar să afirm încă o dată că Hristos nu a început să existe atunci când S-a născut în Betleem, ci existenţa lui este veşnică. Hristos este veşnic şi este Dumnezeu.  

1. Să anihileze acuzaţiile lui Satan. Creştinul nu trebuie să privească întruparea lui Hristos ca la un fapt liric, ci trebuie să considere acest fapt cu cea mai mare importanţă pe care i-a acordat-o Dumnezeu. În cer s-a făcut un consiliu şi s-a pus întrebarea “Cine va merge pentru noi?” S-a făcut o tăcere adâncă, şi Fiul lui Dumnezeu spune “Eu, vin să fac voia Ta, Dumnezeule” Isus cunoştea toate implicaţiile acestei decizii, însă a luat-o de dragul nostru. Isus a venit pe pământ de bună voie să dovedească lumii şi lui Satan că există cineva care va asculta până la capăt de Dumnezeu. De fapt testul ascultării lui Isus a început în cer.

Satan l-a acuzat pe Dumnezeu că este nedrept, că a dat o Lege pe care nici un o nu o poate împlini. Isus chiar dacă era Fiul lui Dumnezeu nu a luat acest considerat acest fapt ca un lucru de apucat şi a luat chip de rob şi s-a făcut asemenea oamenilor. Exact invers cum a făcut Satan. Isus S-a coborât, Satan s-a înălţat.  

2. Să confirme caracterul lui Dumnezeu. Isus a venit ca un copil ca să dovedească iubirea lui pentru oameni. Prin păcat noi ne-am îndepărtat de Dumnezeu însă El în dragostea Lui ne-a căutat atunci când nu ne păsa de El.  

3. Să descopere oamenilor pe Dumnezeu. Dumnezeu nu este poliţistul care stă după colţ să vadă ce reguli ai mai încălcat. Team este cea emoţia primară a oricărui om care se apropie de Dumnezeu. Oare poate exista ceva mai înfiorător… decât un copil cu mânuţele strânse de corp, înfăşat în scutece? Cât de frumos descrie versul unui colin această realitate: “la Crăciun a gângurit iubirea!”  

Pe lângă aceste semnificaţii mai pot fi adăugate şi altele:

S-a născut ca să trăiască o viaţă imaculată (fără păcat) în ascultare de Dumnezeu. S-a născut ca să împlinească Legea.

S-a născut să ne arate un Dumnezeu model în relaţiile cu oamenii, în relaţia Dumnezeu, în slujire, în relaţie cu păcatul. Un model de acţiune, un model moral, un model activ şi viu.

S-a născut să moară, să meargă la cruce, pentru a realiza mântuirea omului şi eliberarea lui de păcat.