MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:redactiasemnal@xnet.ro

redactiasemnal@gmail.com

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

SLOBOZIA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0733.940.729.

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃViorica PETCU

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:alinradu@semnalonline.ro

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr. 6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

ªtirea zilei ar fi trebuit sã fie îndatorarea românilor, triplã faþã de ceadin vremea lui Ceauºescu (aceea fusese parcã de ºapte miliarde dedolari, la care s-au adãugat dobânzi ºi a fost achitatã în 25 de ani) laFondul Monetar Internaþional. Acest împrumut uriaº, iniþiat, decis de unsingur om, Traian Bãsescu, ºeful tribului numit România, ar fi trebuit sãne facã tuturor pielea gãinii pe spinare ºi sã ne ridice pãrul mãciucã pecap (acelora, fireºte, care nu avem chelie). Spaima în faþa decizieiaventuroase, decizie, repet, care a fost luatã de un singur om înnumele a milioane de oameni, ne este însã interzisã. Printr-o bizarãcoincidenþã, exact în aceste zile, la teatrul DNA a început un spectacolfulminant. Toþi suntem cu ochii acolo ºi uitãm sã ne mai temem deîmprumutul la FMI. Uitãm sã ne mai punem întrebãri. Uitãm sãanalizãm dacã este bine sau dacã este catastrofal. Dacã spectacolulcare ne þine cu gura cãscatã ºi ochii cât cepele ar fi fost generat deregulile fãrã de regulã ale întâmplãrii (a cãzut un meteorit, a deraiat untren, a picat în bot un avion) am fi vorbit de fatalitate. Dosarul cuterenul Agronomiei de la Bãneasa este vechi de un deceniu. Acum odroaie de ani am scris toþi cã e pãcat de livezile de lângã Bucureºti, cãnenorocim ºi aºa împuþinatul spaþiu verde, cã un ºmecher pe numePopoviciu ºi alþi câþiva de lângã el au fitilit statul, cã miroase a fraudã ºiºpagã. Între timp pe acele terenuri a apãrut un adevãrat oraº comercialcu Metro, Ikea, Bricostore, Carrefour ºi altele asemenea. Au fostconstruite parcãri, ºosele, pasaje supraterane iar zilnic mii debucureºteni, ºi nu numai, se perindã pe aici. E aproape de neconceputCapitala fãrã acest reper. Atunci de ce arestãri acum? De ce senimereºte tocmai acum bãgarea la zdup a unui ºef de serviciu secret,în premierã se pare în România? De ce acum ºi tocmai acum umflareacelebrului Popoviciu, unul dintre cei mai de vârf afaceriºti autohtoni? Dece nu ieri, înainte de FMI ºi de ce nu rãspoimâine, dupã ce pritoceamºi rãspritoceam marea îndatorare a României pe veºnicie? România separe cã nu mai e demult o þarã. Acum i se dã lovitura de graþie. Cinevaîmi atrage atenþia cã scadenþa vine fix în momentul în care expirã aldoilea mandat al lui Bãsescu (era sã scriu Ceauºescu!). Atunci, înnumai doi ani vom plãti (de unde oare?) 20 de miliarde euro. Pânãatunci plãtim „doar”, cum zice preºedintele, o dobândã minusculã deaproape un miliard de euro anual.Sfârºitul comunismului ºi al lui Nicolae Ceauºescu a însemnat pentru

România nu numai libertatea, ci ºi abolirea obsesiei cã avem o datorieexternã de plãtit. Iatã cã dupã 20 de ani, plecând de la zero datorieexternã, suntem din nou amanetaþi. Amanetaþi strãinãtãþii. Deciziafatalã a fost luatã, fãrã sã se consulte cu cineva, de Traian Bãsescu. Eleste politicianul, se zice, cel mai iubit de popor. În numele acestei iubiripoate face orice. Mai mult decât acest asasinat colectiv decis fãrã cacineva sã i se opunã ce mai poate face? Spectacole, desigur,fumigene, arestãri în miez de noapte. Circul þine naþiunea cu sufletul lagurã. Naþiunea nu mai are timp sã observe cã nu mai existã ºi suntemun biet popor dat pe datorie, incapabil sã se mai întoarcã vreodatã lastatutul minimei demnitãþi.P.S. Scriam sãptãmâna trecutã cã Bãsescu are nevoie de aceºti bani

pentru nunta lui electoralã. Nu m-am înºelat. Sponsorii (naºi din umbrã)trebuie plãtiþi. Lãutarii trebuie recompensaþi cu sute de euro lipite pefrunte. Nuntaºii - ameþiþi cu bãuturã din belºug. Când se vor trezi, nu vaexista destulã zeamã de varzã pentru a le astupa regretul ºi greaþa.

Mai este cineva interesatde împrumutul la FMI? Aº!

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri- Adevãrul este pretutindeni, dar nu-l

recunoaºte decât cel care-l cautã. N.Iorga

- Nu te teme niciodatã de umbre. Elearatã doar cã existã lumina în apropiere.Gary Sinise

- Bine ne pot face numai unii oameni;rãu ne pot face toþi. Gracian

- Cea mai înverºunatã luptã este cutine însuþi. Te afli în ambele tabere.Voltaire

- Nimic nu costã mai mult decâtneºtiinþa. Moisil

- Nu-þi fie teamã cã înaintezi preaîncet. Teme-te dacã te opreºti. Sun Tzu

- Mulþi indivizi din societatea modernãsunt ca barcagiii: trag la vâsle, dar staucu spatele la viitor. Henry Coanda

- E loc sub soare pentru toatã lumea.Mai ales cã toatã lumea vrea sã stea laumbrã. Jules Renard

- A fi liber nu înseamnã sã faci tot cevrei, ci sã ºtii cã poþi sã vrei. Jean PaulSartre

- Dacã vrei sã faci pe cineva bogat,nu-i spori puterea, ci ia-i din dorinþe.Epicur

- Eficienþa este cea mai inteligentãformã de lene. David Dunham

- Când toatã lumea îþi dã dreptate, orieºti al naibii de deºtept, ori eºti patron.Andre Birabeau

- Primul om care a preferat sã înjuredecât sã dea cu piatra poate ficonsiderat inventatorul civilizaþiei.Sigmund Freud

- Râsul e ca ºtergãtorul de parbriz: nuopreºte ploaia, dar îþi permite sã îþi vezide drum. Jeanne Wasbro

- Curiozitatea îi împinge pe unii sãdescopere America ºi pe alþii sã ascultela uºã. Jose Maria Eca de Quinteros

- Moartea nu vine odatã cu vârsta, ciodatã cu uitarea. Gabriel GarciaMarques

- Când vezi cã ai aceeaºi pãrere cumajoritatea, e bine sã mai reflectezi odatã. Mark Twain

- Dacã ai impresia cã educaþia escumpã, atunci încearcã sã vezi cum eignoranþa. Andy McIntyre

IMPUTARE

Fiica vine acasã dupã miezul nopþii. Mama o ceartã:- Când eram de vârsa ta…- ªtiu, mãmico! Eu aveam … (continuarea glumei o veþi afla pe diagonala

marcatã a acestui careu).

ORIZONTAL: 1) Scriu piese tragice 2) Capãt de alee! – Þine cu UTA 3) Copii decasã – Salut scurt – Margini de þarc! 4) Cocoºat în Tibet – A folosi cuþitul 5) Gol…frumos – Cale 6) Ca un ºeic – Examen vorbit 7) În floarea vieþii – Dar de logodnã8) Cotã medie! – ªarpe tropical uriaº – Acum, la þarã 9) Sãrbãtori romane încinstea morþilor – Litere lângã O 10) Patria ºahului – Legumã… grasã.

VERTICAL: 1) Are bani în bãnci 2) Deosebit de bunã – Merge cu sorcova 3)Locuieºte în Israel (pop.) – Ochi de lanþ 4) Ferment – Foarte mare… în argou 5)Careu agrar – Corina Dãnilã – Jucat de actori 6) Ied matur – România auto – Unadin alea 7) Bãuturi alcoolice – Cremã veche 8) Notã sub mi – A lãsa pe mai târziu9) A face de mâncare – Tãiate din pãdure 10) Înaintaº sud-american – Trãiesc înhaitã.

Nãscutã într-o familie de actori, Kate Winslet ºi-a demonstrat talentul de la o vârstã fragedã. La11 ani dansa cu Monstrul Mierii într-o reclamã pentru copii, iar apoi a început sã ia lecþii deactorie ºi sã aparã pe scenã ºi în câteva sitcomuri. S-a fãcut remarcatã la vârsta de 17 ani,când a primit rolul unei adolescente obsedate, în „Heavenly Creatures” (1994). Filmul, bazat pepovestea realã a douã tinere ce comit o crimã brutalã, a avut o distribuþie modestã, dar a fostbine primt de critici.

Încã o necunoscutã, Winslet ia parte la audiþiile pentru „Sense and Sensibility” al lui Ang Lee(1995). A impresionat-o pe actriþa principalã a filmului, Emma Thompson, ºi a câºtigat rolulMarianne Dashwood. Efortul i-a fost rãsplãtit atât cu un premiu acordat de British AcademyAward, cât ºi cu o nominalizare la Oscar, pentru cea mai bunã actriþã în rol secundar. Au urmatrolul eroinei rebele din „Jude” (1996) ºi Ophelia în „Hamlet” (1996), al lui Kenneth Branagh.

Englezoaica Kate Winslet a ocolit cu dibãcie rolurile de fatã bunã ºi frumoasã, în favoareacelor mai diabolice. ªi-a construit, astfel, o gamã variatã de roluri, de la trageniileshakespeariene la misticismul ºi erotismul prezentului.

Rolul care a transformat-o pe Winslet într-un star internaþional a fost cel al lui Rose DeWittBukater, aristocrata pasionalã din producþia lui James Cameron, „Titanic” (1997). Tinerele dinîntreaga lume au început sã o idolatrizeze ºi sã se identifice cu Winslet. În plus, rolul acesta i-aadus încã o nominalizare la Oscar.

Dupã toatã atenþia care i-a fost acordatã datoritã acestui film, Winslet s-a arãtat nerãbdãtoaresã se retragã în proiecte independente. Se zvoneºte chiar cã ar fi refuzat sã joace atât în„Shakespeare in Love” (1998), cât ºi în „Anna and the King” (1999), pentru a apãrea în„Hideous Kinky” (1998) ºi „Holy Smoke” (1999). Un an mai târziu, a devenit menajera ºicomplicea Marchizului de Sade în „Quills” (2000). Kate este prima actriþã tânãrã care se poatemândri cu patru nominalizari la râvnita statuetã de aur.

Dublu nominalizatã pentru „Cea mai bunã actriþã”, favoritã ºi pentru rolul din „RevolutionaryRoad”, Kate Winslet a primit trofeul pentru rolul din „The Reader”, povestea unui tânãr germancare se îndrãgosteºte de o femeie mult peste vârsta lui, o femeie misterioasã, al cãrei trecutîntunecat îi este relevat tânãrului în cel mai surprinzãtor mod.

„The Reader” este inspirat din romanul lui Bernhard Schlink, publicat în 1995.Atunci când adolescentul de 15 ani Michael Berg se îmbolnãveºte de scarlatinã ºi se

Cea mai bunã actriþã a premiilor Oscar 2009prãbuºeºte pe stradã, este salvat ºi condus pânã acasã de cãtre Hanna Schmitz, o femeiemisterioasã, de douã ori mai în vârstã decât el. Dupã ce intra în convalescenþã, tânãrul o cautãpe strãinã ca sã îi mulþumeascã pentru ajutorul acordat ºi între cei doi începe o aventurãamoroasã pasionalã ºi intensã,care se terminã brusc în momentulîn care Hanna dispare fãrã nici oexplicaþie din viaþa lui Michael.

Opt ani mai târziu, în Germaniade dupã cel de-al doilea RãzboiMondial, Michael Berg - devenitstudent la Drept ºi urmãrind cuinteres procesele naziºtilor acuzaþide crime de rãzboi - o reîntâlneºteîn împrejurãri extrem de diferite pefosta lui iubitã, care i-a frânt inima ºil-a pãrãsit, lasându-l într-o stare deconfuzie totalã. Acum HannaSchmitz este judecatã pentru ocrimã hidoasã ºi, întrucât refuzã sãse apere la proces, Michael începesã suspecteze faptul cã femeia pecare a iubit-o ascunde un secret pecare îl considera mai ruºinos chiarºi decât crima.

Un film incitant care are ritm, unfilm în care rãzboiul este mai puþinprezent, primând relaþii interumanesurprinzãtoare, în care KateWinslet face dovada marelui eitalent.

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri

În sãptãmâna care urmeazã,Berbecii vor simþi cã nu pot stalocului: ar pleca oriunde, numaisã nu stea în casã. κi cautã motivde vizite, de ieºiri, de plimbãri,

în ciuda vremii urâte. Revederea cu un amicvechi le va face bine, vor afla noutãþispumoase. Câteva cadouri modeste, darbinevenite, vor completa setul. Sã încercetotuºi sã-ºi foloseascã acest exces deenergie ºi pentru lucrurile serioase, pe careºtiu cã trebuie sã le facã, dar n-au avut chefpânã acum.

Dragostea mai are de aºteptat, dar nufoarte mult.

Din pãcate, calculele pe careTaurii ºi le fac în aceste zile aufoarte puþine ºanse sã iasãaºa cum ºi-au dorit ei, maiales sub aspect sentimental.

Vor cântãri de zece ori ºi tot nu le va ieºila socotealã. Nu e vorba de un ghinionstrivitor, ci de grabã ºi superficialitate.Preferã sã meargã la ceea ce cred ei cãe sigur, decât sã investeascã în ceva nou.Mai bine sã mai aºtepte puþin înainte sãia o hotãrâre radicalã ºi sã asculte ºi dece le spun prietenii.

Riscã sã treacã cu ochii închiºi pelângã dragoste.

Gemenii pot sã câºtige mulþibani în aceastã perioadã ºitoate energi i le lor se vorcanaliza în aceastã direcþie.Astrele favor izeazã

investiþiile ºi speculaþiile financiare. Sevor bucura de susþinerea partenerului decuplu în tot ceea ce întreprind, chiar ºiatunci când e vorba de mutãri ce parriscante. Sã aibã grijã sã rãsplãteascãacest devotament, pentru cã existã risculca iubitul sau iubita ta sã se simtãneglijat(ã).

Vor primi un dar interesant la sfârºitulsãptãmânii.

Racii au posibilitatea sã-ºidepãºeascã limitele: vor întâlnioameni deosebiþi ºi interesanþi,

de a cãror companie ar fi indicatsã profite din plin. Experienþele pe

care le vor avea, deºi se vor arãta subforma unor distracþii, se vor dovedi mai multdecât atât: îi vor schimba, îi vor ajuta sãevolueze ºi sã priveascã altfel viaþa.Stârnesc fãrã sã vrea invidia unui prietenapropiat.

Aceastã invidie nu se va manifestaconcret în vreun fel, dar ar fi bine sãmenajeze sentimentele celor mai puþinnorocoºi ca ei.

Leii vor fi prinºi cu multeafaceri de familie: vânzareaunei proprietãþi, o nuntã, unbotez, o problemã minorã de

sãnãtate a unei rude. Acum vor puteademonstra cã sunt persoane de bazã ºivor câºtiga respectul familiei. La serviciuexistã riscul unei greºeli majore, bazatepe o neatenþie, sau pe ignorarea uneiinformaþii. Sã aibã grijã, pentru cã cinevaaparent sãritor abia aºteaptã sã le facãrãu.

Dragostea cunoaºte o perioadã deliniºtire, chiar de rãcire, dar e laîndemâna lor sã îndrepte situaþia.

Pe Fecioare le aºteaptã multebucurii mãrunte: mici cadouri,invitaþii la diverse evenimente,excursii spontane, petreceriimprovizate, reduceri la niºte

produse pe care ºi le doreau de multãvreme. Toate acestea le vor reda sau levor consolida buna dispoziþie ºi le vortransforma într-o companie mai multdecât agreabilã pentru cei din jur. Veselialor va fi molipsitoare.

Dragostea nu le va ocoli nici ea, daraici nu mai e vorba de mãrunþiºuri,chiar pot sã spere la ceva serios.

Pe Balanþe le aºteaptã niºteemoþii: un rãspuns legat de orelaþie, un examen, un credit,o veste importantã. ªanselede „da” sau „nu“ sunt în

proporþie egalã, aºa cã nu au altceva defãcut decât sã se pregãteascã sufleteºte.Atitudinea lor în faþa pierderii sau asuccesului e foarte importantã, pentru cãle va influenþa niºte decizii viitoare.

Se vor bucura de sprijinul uneipersoane dintr-un semn de foc (Berbec,Leu, Sãgetãtor), care se va bucuraîmpreunã cu ele, sau le va consola încaz de eºec.

Pentru Scorpioni, e o perioadãextrem de favorabilã

schimbãrilor, aºa cã ar fi binesã se adune ºi sã facã acele

mutãri pe care le-au tot amânat. Pot fi lucruriserioase, ca, de exemplu, sã iasã dintr-orelaþie care nu le face bine, sau sã-ºischimbi locul de muncã, sau lucruri maimãrunte, ca unele cumpãrãturi, schimbãriîn locuinþã, lecturi etc. Nu trebuie sã maiamâne nimic, vor gãsi timp ºi energie sã lefacã pe toate.

E foarte important sã nu scape acestmoment, pentru cã au toate ºansele sãia decizii bune pentru care se vor felicitaîn viitor.

Se pare cã viaþa socialã aSãgetãtorilor va fi plinã ºiinteresantã: vor avea multeocazii sã se distreze ºi sãstrãluceascã, vor primi invitaþii

la diverse evenimente ºi vor cunoaºte multãlume nouã. Asta, desigur, dacã ºtiu sã prindãaceste ocazii. E posibil sã primeascã niºteveºti bune de la o persoanã pe care nu aumai vãzut-o de mult. În privinþa iubirii, acumar fi un moment bun sã se gândeascã laceea ce vor cu adevãrat ºi sã-ºi stabileascãprioritãþile.

Sã aibã grijã cu flirturile, s-ar putea sãaibã necazuri de pe urma lor.

Pentru Capricorni, cariera efoarte bine aspectatã: vor fiapreciaþi, lãudaþi, încurajaþi ºi

existã posibilitatea serioasãa unei mãriri de salariu. Acest

lucru le va atrage niºte invidii printre colegiºi se poate sã audã tot felul de bârfedespre ei, fãrã sã-ºi dea seama de undevin. Relaþi i le personale trec printr-operioadã mai puþin bunã, mai ales în ceeace priveºte dragostea. Nemulþumirea carei-a cuprins este, în mare parte, din vinalor.

Partenerul de cuplu are nevoie de maimultã atenþie.

Pentru Vãrsãtor i, în zi leleacestea aproape totul seînvârte în jurul bani lor:tranzacþi i , cumpãrãturi ,

investiþii, datorii, speculaþii... nu prea lemai rãmâne timp ºi de altceva. Câºtigurimari nu se întrevãd în aceastã perioadã,dar asta nu înseamnã cã eforturile lor deacum nu vor da roade pe termen lung. Emai bine sã se fereascã de tentaþia unuicâºtig însemnat peste noapte.

În cuplu, nu vor fi chiar mulþumiþi: arvrea sã aprofundeze relaþia, dar voravea impresia cã partenerul nu le oferãatât cât ar merita.

Pentru Peºti, aceastãsãptãmânã va fi dedicatãaspectelor sentimentale ale

existenþei: relaþia de cuplu,familia, prietenii apropiaþi.

Perioada se anunþã favorabilã în sensul cãrelaþiile vor evolua, se vor aprofunda,conflictele vor fi soluþionate calm ºi rapid ºiexistã chiar probabilitatea creãrii unorlegãturi noi. Atenþie la o persoanã de sexmasculin de la locul de muncã: cineva nu levrea binele, sã se aºtepte la niºte conflicte.

În dragoste, se întrevede posibilitateaunei întâlniri fierbinþi la sfârºitulsãptãmânii.

* Bono, aflat la un concert cu trupa U2 în Dublin, cereaudienþei sã facã puþinã liniºte. Apoi, în acea liniºte deplinã,începe sã batã rar din palme. ªi, continuând sã batã dinpalme, spune în microfon:

- De câte ori bat din palme, un copil din Africa moare.La care se aude o voce din primele rânduri:- Pãi, atunci înceteazã dracului sã mai baþi din palme!

* Americanule, þine minte! Folosind cifrele arabe, îi ajuþi peteroriºtii arabi!

* Murphy-isme...1. Pentru a fi popular, dã-le oamenilor veºti bune despre

obiceiurile lor proaste.2. În orice bazã de date, cele care par evident corecte vor

conþine erori.3. Este firesc pentru o virgulã zecimalã sã fie aºezatã

greºit.4. O eroare care se poate strecura într-un calcul se va

strecura acolo ºi astfel încât sã aducã cel mai mare prejudiciuîntregului calcul.

5. Dacã un experiment reuºeºte din prima, înseamnã cãceva nu ai fãcut bine.

6. Tehnologia este dominatã de douã feluri de oameni:cei care înþeleg ceea ce nu conduc ºi cei care conduc ceeace nu înþeleg.

7. Substanþele necesare pentru experimentul de ieritrebuie comandate nu mai târziu de mâine la prînz.

8. Pentru fiecare doctor (care are doctoratul), existã un altdoctor (care are doctoratul), egal ºi de sens opus. Astfel seexplicã de ce este atât de uºor sã gãseºti experþi care sã secontrazicã total unii pe alþii.

9. Un istoric competent poate demonstra cã oriceeveniment care s-a produs era inevitabil.

10. Dacã un om de ºtiinþã crede cã cercetarea ta este maiimportantã decît a lui, va abandona ceea ce fãcea el ºi seva apuca de ceea ce faci tu.

11. Dacã experimentul a reuºit, înseamnã cã ai folosit unechipament defect.

12. Când un savant distins, dar în vârstã, afirmã cã cevaeste posibil, are întotdeauna dreptate. Când el afirmã cãceva este imposibil, e foarte probabil cã el greºeºte.

13. Singurul mod de a descoperi limitele posibilului estesã mergi dincolo de ele, cãtre imposibil.

14. Orice tehnologie suficient de avansatã se apropie demagie.

15. Fiecare problemã rezolvatã genereazã (cel puþin) oproblemã nerezolvatã.

16. Un experiment trebuie considerat reuºit dacã nu maimult de jumãtate din date trebuiesc înlãturate pentru acorespunde teoriei date.

17. Ceea ce conteazã cu adevãrat este numele pe carereuºeºti sã-l impui faptelor ºi nu faptele în sine.

18. Oamenii vor accepta cu mai multã uºurinþã ideea tadacã le spui cã primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.

19. Dacã nu poþi mãsura ieºirile, mãsoarã intrãrile.20. Productivitate = (Numãrul secretarelor * viteza maximã

dactilo) / Numãrul savanþilor.O caracteristicã a acestei ecuaþii este cã atunci când

numãrul oamenilor de ºtiinþã este zero, productivitateadevine infinitã.

21. Primele 90% ale proiectului iau 10% din timp, ultimele10% iau celelalte 90%.

22. Oamenilor de ºtiinþã care dispreþuiesc constrângerilecercetãrii organizate le place sã spunã cã un adevãratcercetãtor nu are nevoie decât de un creion, o foaie dehârtie ºi un creier. Dar ei spun asta la recepþii academice,nu la alocãri de bugete.

23. Dacã vrei sã faci un produs îmbunãtãþit, trebuie sã fiideja angajat în producerea unuia inferior.

24. A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la maimulþi este cercetare.

25. Cele mai interesante rezultate ºtiinþifice se obþin osingurã datã.

26. Atâta timp cât teoremele matematice sunt legate derealitate, nu sunt sigure; atâta timp cât sunt sigure, nu suntlegate de realitate.

27. În orice grup de piese cu acelaºi marcaj, din start uneiaîi va lipsi marcajul. Aceastã piesã nu va fi descoperitã pînãcând nu încerci sã o pui acolo unde marcajul îi indicã locul.

28. În orice problemã cu n ecuaþii, vor fi mereu n+1necunoscute.

29. Toate marile descoperiri au fost fãcute din greºealã.Cu cât este mai mare descoperirea, cu atât dureazã mai

mult pînã se face greºeala.30. Dacã nu înþelegi un cuvânt dintr-un articol tehnic,

ignorã-l. Articolul va suna la fel de bine ºi fãrã el.31. Dacã e verde ºi se agitã, e biologie.Dacã miroase urît, e chimie.Dacã nu funcþioneazã, e fizicã.Dacã e de neînþeles, e matematicã.Dacã nu are sens, e ori economie, ori psihologie.32. Orice problemã tehnicã poate fi rezolvatã dacã i se

acordã suficient timp ºi bani.Nu þi se acordã niciodatã suficient timp sau suficienþi bani.33. Dacã rezultatele nu se cunosc dinainte, fondurile îþi

vor fi refuzate.34. Un fals uºor de înþeles ºi funcþional este mai bun decît

un adevãr complex ºi de neînþeles.35. Oricine aduce o contribuþie însemnatã într-un domeniu

ºi rãmâne în acel domeniu suficient de mult timp devine unimpediment în progresul acestuia ºi anume directproporþional cu importanþa contribuþiei originale.

36. În orice serie de calcule, erorile tind sã se plaseze încapãtul opus celui în care ai început sã depanezi erorile.

37. Fã trei preziceri corecte consecutiv ºi vei fi consideratun expert.

38. Valoarea expertizei variazã invers proporþional cunumãrul afirmaþiilor înþelese de publicul larg.

39. Concluzia este momentul în care te-ai plictisit sã maigîndeºti.

40. Progresul nu înseamnã sã înlocuieºti o teorie greºitãcu una corectã. El înseamnã sã înlocuieºti o teorie greºitãcu una care este într-un mod mai subtil greºitã.

41. Orice idee mare prezintã un dezavantaj egal sau maimare decât valoarea ideii.

42. Un sistem complex, care nu funcþioneazã, a evoluatdintr-un sistem simplu, care funcþiona ireproºabil.

43. Sistemele complexe tind sã se opunã propriei lorfuncþionãri.

44. Indiferent cu ce se ocupã oamenii de ºtiinþã, ei obþinîntotdeauna o armã.

45. Erorile nedetectabile sînt infinite în varietate, spredeosebire de erorile detectabile care sînt limitate prindefiniþie.

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITAAAAATETETETETE

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþã

Perioada actualã de scãdere puternicã a cursului de schimb al leului dar ºi aacþiunilor la Bursa de Valori, urmare a cronicizãrii crizei, a creat o puternicã stare denervozitate, atât în rândul celor care care trebuie sã achite rate la credite, dar ºi alfirmelor sau a celor care au investit pe piaþa de capital.

Una dintre cele mai sigure metode de acoperire împotriva riscului este reprezentatãde operaþiunile de hedging realizate pe piaþa la termen (futures) de la Sibiu.

Pentru a înþelege însã mai bine întregul mecanism, vom face un scurt apel la trecut.Totul a pornit acum douã secole în America, unde agricultorii se adunau în prag de

toamnã la Chicago, care pe atunci era cea mai mare piaþã de cereale din lume,pentru a-ºi vinde recolta. Din cauza ofertei foarte mari, preþul scãdea dramatic iar înmomentul când depozitele se umpleau, excesul de recoltã era pur si simpluabandonat. Primãvara, când stocurile se epuizau, era rândul cererii sã fixeze preþulcerealelor care deveneau foarte scumpe. Aceste neconcordanþe împiedicau existenþaunei activitãþi economice eficiente în domeniul agricol ºi creºteau excesiv risculsuportat de producãtorii care puteau rãmâne cu recolta nevândutã. Pentru apreîntâmpina aceste efecte nedorite ºi a fluidiza comerþul cu cereale pe tot parcursulanului, au fost inventate contractele futures pe cereale. Practic, cu ajutorul acestora,un fermier îºi putea alege anticipat orice lunã din an - sau din anul urmãtor - pentru a-ºi vinde recolta. El ºtia din timp care va fi preþul viitor ferm la care va vinde ºi astfel îºiputea face calcule de rentablitate în vederea organizãrii optime a procesului deproducþie cu mult timp inainte chiar de a începe semãnatul. Pe de altã parte, pe piaþa

Aversiunea faþã de risc impune strategiilede hedging (I)

futures existau aºa-numiþii speculatori, care erau dispuºi sã îºi asume risculmodificãrii preþului în speranþa unor câºtiguri viitoare, categorie de care am discutat înarticolele precedente ºi a cãrei prezenþã în piaþã funcþioneazã ca o condiþie sine-qua–non a posibilitãþii aplicãrii strategiei de hedging. ªi asta pentru cã, în lipsaspeculatorului, hedgerul nu are cui sã transfere riscul de care vrea sã se protejeze.Deoarece sistemul brevetat de agricultorii din Chicago a funcþionat foarte bine, înscurt timp au început sã fie tranzacþionate contracte futures pe metale, lactate, lemn,petrol, iar mai târziu au fost introduse contracte futures pe valute, rata dobânzii,acþiuni, indici bursieri, adicã pe orice produs tranzacþionat la scarã largã care estesusceptibil de a atrage interesul unui grup larg de producãtori (care protejeazã în faþariscului de preþ) ºi speculatori (care urmãresc obþinerea unui profit prin asumareaacestui risc). Contractele futures au devenit instrumente atât de avansate îngestionarea riscului, încât în prezent se tranzacþioneazã contracte de acest tip avândca active suport temperatura medie a lunii sau timpul probabil, ele corespunzândunor nevoi tot mai elevate de protecþie din partea participantilor din piaþã.

Decebal N. Todãriþã, purtãtor de cuvânt Sibex

* Acest articol are rolul unui demers educaþional. Mai multe informaþii puteþi obþinepe www.sibex.ro.

„Bla, bla, bla… Aiurelile, asta tecaracterizeazã, domnule inginer! Munceºte,dacã vrei sã rãmâi în firmã ºi în viaþa mea!”. Nuo sã vã vinã sã credeþi, dar în acest fel mi seadresa chiar gingaºa mea soþie. „Luatã“împotriva sfaturilor amicilor care, fãrã excepþie,mi-au spus cã mã însor cu o „crãiasã a zãpezii“(prost cum eram pe vremea aia, nu am sesizatsensul peiorativ), uite unde am ajuns! „Adunã-þi minþile de pe unde au cãzut ºi apucã-te detreabã“, m-a concediat prea iubita mea ºefã.

Am privit ironic (credeam eu!) în stânga ºi îndreapta, am zis „Ok, boss“, ºtiind cã asta oscoate din minþi, ºi am fãcut stânga-mprejur,ieºind din biroul ei super sofisticat. Mã pusesedracu’ sã mã las de fumat, cã dacã aº fi avut oþigarã, aº fi stins-o pe superbul covor de Buhara.Asta-i viaþa! Bãieþii buni pot ajunge în astfel desituaþii, dar… Dumnezeu, zei, extratereºtri, dece mi-aþi fãcut asta tocmai MIE?

Mã numesc Codrin. Tata credea cã este unprenume predestinat celor care puteau mutaºi munþii din loc, chestie pe care o aducea îndiscuþie ori de câte ori întâlnea vreun naivdispus sã-l asculte. Bãnuiesc cã realitatea afost alta: cred cã tata a fost atât de beat cândm-a declarat, încât a pierdut fiþuica pe caremama trecuse prenumele ales de ea, adicãAugustin! Orice s-ar fi întâmplat, tata a fost atâtde curajos (sau inconºtient) încât a nesocotitdorinþa tinerei mãmici. Dar de ce Codrin? Ar fifost afarã din cale ca ei sã mã fi conceput într-un parc sau într-o pãdurice. Codru, înadevãratul sens al cuvântului, nu prea amvãzut în apropierea oraºului nostru, iar mamanu ar fi pãºit într-unul nici în caz de cataclismnuclear, crezând cã astfel se pune la adãpost.Lãsând la o parte speculaþiile, tata, care trãgeala ºaibã (de fapt era inginer constructor, dar înacest fel îl gratula mama), a avut câºtig decauzã. Eu ce sã mai spun? Îmi plãceaprenumele din acte, chiar dacã madre nu uitaniciodatã sã spunã cã „acest prenume îianuleazã încrederea în socializare, îl poatetransforma într-un rebel!“. ªtiþi câte palme mi-am dat auzind o astfel de tâmpenie? Totuºi, întimp, am ajuns la concluzia cã ar fi mai bine sãmã port ca un Augustin. Habar nu am cine afost acest domn, un sfânt sau un arlechin, ori osimplã trimitere la luna naºterii mele - august,dar am înþeles cã mama este ºeful. Aºa cã„Adio“ vise de haiducie ºi „pune-te cu burta pecarte, sã nu ajungi un ratat precum taicã-tu,care abia-abia a <deschis> o firmã, dupã atâþiaani de chin.”

Cu tot „chinul”, mama mea fusese

întotdeauna cea mai elegantã femeie din oraº,ºi chiar dacã era o simplã bibliotecarã, pozaîn mare doamnã, tobã de cunoºtinþe. Sã mãierte Dumnezeu, dar cred cã niciodatã nu i-aplãcut sã se instruiascã, sã citeascã dinpasiune, a fost ºi este o oportunistã care, dupão lecturare superficialã, în cea mai mare grabã,îþi scotea ochii cu inteligenþa ei crescândã,precum cozonacul bunicii.

Pendulând între caraghiosul Augustin(apelativul mamei, rostit rãspicat când îmi eralumea mai dragã) ºi bãrbãtescul Codrin(chestia cu „vigoarea”, profeþitã de taicã-meu!),la 19 ani nu eram nici cal, nici mãgar. Îmivedeam de cãrþile mele, de fete, mama seocupa de „lumina minþii ei“ - biblioteca, iar tatade firma lui. Ei bine, de aici mi s-a tras! Peprincipiul „dacã nu mã vede nimeni, vinesfârºitul lumii“, maicã-mea l-a convins pemuncitorul familiei noastre, cel aflat îninferioritate, doar cu o „biatã firmã“, sã înveþe a„socializa.“ (Detest acest cuvânt, l-aº scoatedin dicþionar dacã ar fi dupã mine). Tatãl meu,prost de bun, îndrãgostit de mama mai rãudecât eram eu de profa de Tehno, a acceptatnesãnãtoasa idee de a primi vizite ºi apoi dea le întoarce. Ok, liber sã se vadã cu totmapamondul, sã meargã la toate adresele dinPagini Aurii, dar nu, ei aveau pretenþia sã lefiu alãturi! În scurt timp, ne vizitau toþi foºtii„tractoriºti“, acum oameni de afaceri. În ideeaacestei epocale iniþiative am cunoscut o fatã,Carmen, i-am cunoscut pãrinþii, care audevenit cei mai buni prieteni ai familiei noastre.Primul lor pas a fost acela de a-mi arãta cã nuexistã fatã mai grozavã decât Carmen, iar eui-am fost prezentat drept bãrbatul ideal, pe caredacã îl pierzi degeaba mai trãieºti. Astfel, s-aureunit fauna ºi flora, cum spunea Carmen,devenitã logodnica mea. Au perseverat pânãcând am spus „Da“ în faþa lor ºi la ofiþerul stãriicivile. La numai 21 de ani! Astfel, Carmen(Poezia) a luat un „haiduc”, adicã pe mine.Maicã-sa, Flora, a devenit rudã cu Narcisa -mama, ºi cu Mielu (tata). Socrul meu,Gheorghe, zãu dacã mai ºtiu ce rost avea întrenoi! Lãsând la o parte aceastã ciudatãonomasticã, pãrinþii noºtri ne-au fost alãturiîncã de la început. În sfârºit, ne-au luat unapartament în Bucureºti, iar noi ne-am vãzutmai departe de facultate. Ce-a urmat? Fraþilor,fata asta, care mi se pãruse deosebitã, caremã impresionase prin inteligenþã ºi umor, adevenit coºmarul vieþii mele. ªtiþi cum este sãai alãturi pe cineva ºi totuºi sã fii singur? Înaceastã situaþie mã aflam eu, chiar imediat

dupã „magnifica“ nostrã lunã de mierepetrecutã „în afarã“, pe banii pãrinþilor noºtri.Nu cãzuse în extreme: mai existau momentede tandreþe, nu spãrgea farfurii ºi nu începuseîncã sã mã agreseze verbal, dar descoperisemla ea, din pãcate prea târziu, o rãutate cum rarmi-a fost dat sã întâlnesc. Bãrbaþii normali fugca „dracul de tãmâie“ de o astfel de femeie,dar eu, chiar dacã nu mai eram atras de ea cala început, i-am rãmas alãturi. Ca sã zic aºa,„Codrin râdea, iar Augustin plângea.“ De cenu ne-am despãrþit atunci, imediat? Pentru cãmai speram ca dupã terminarea facultãþii sãscãpãm de stresul examenelor ºi sã regãsimceva din atracþia iniþialã.

În anul în care am absolvit, a paralizat tatãlmeu. Imediat, firma lui ºi a socrului meu aufuzionat, mare ºef devenind cine? DomnulGheorghe, socrul meu! „Iubita mea, i-am spuslui Carmen imediat dupã aceasta, eu credcã…“ „Tu nu crezi nimic, mi-a rãspuns ea, eugândesc, eu hotãrãsc. E clar?“ De-aia nu maiputeam eu! Cu toate cã îmi ajunseserã 4 anipetrecuþi lângã o Harpie, am strâns din dinþi ºimi-am impus sã aºtept… nici eu nu ºtiu ce.Cea mai mare nenorocire apare atunci cândobiºnuinþa se substituie dragostei. Poate eraºi cazul nostru, poate era prematur sã hotãrâmceva, orice.

Pânã una-alta, munceam ca un rob, dorindsã nu-mi dezamãgesc tatãl. Firma avea profit,ne angajasem în multe proiecte, executamlucrare dupã lucrare. În fiecare dimineaþãplecam împreunã: eu spre ºantiere, Carmenspre birou. Socrul meu dãduse bir cu fugiþii,înspãimântat ºi el de gura minunatei lui fiice, îlmai vedeam doar atunci când venea sã-ºiîncaseze salariul. Seara, târziu, cândajungeam acasã (aveam o vilã micã ºicochetã, alt cadou din partea „îngerilor noºtripãzitori“ - cele douã perechi de pãrinþi),nevasta mea, dacã nu vorbea la telefon, trânteaºi bufnea pânã când, exasperat, alegeam unalt dormitor. Dimineaþa îmi fãceam o cafea, iarapoi la muncã, fãrã odihnã, dintr-un punct delucru în altul. Carmen nu dãdea doi bani peeforturile mele. Ideile, planurile ºi situaþiileîntocmite, calitatea lucrãrilor, toate onemulþumeau. Culmea culmilor a constituit-oo crizã de nervi, ocazie în care mi-a spus cãpot dispãrea din firmã ºi din viaþa ei. Pe naiba,nu mor caii când vor câinii, parcã aºa sespune… Din firmã nu m-ar putea exclude nicidacã-ar sta în cap. Împreunã cu tatãl meu eramacþionari majoritari, dar în aroganþa,inconºtienþa ei, credea cã poate tãia ºi

spânzura. Din dormitorul conjugal mãalungase demult ºi nu ºtiam ce ar mai puteaurma.

Am început, la modul cel mai serios, sã-mipun întrebãri. De unde aceastã virulenþã, ceplanuri malefice þese, de ce atâtea drumuri laBucureºti, în apartamentul studenþiei noastre?Ceva se întâmplase, cu siguranþã, ºi mureamde curiozitate sã aflu despre ce este vorba. M-am gândit s-o urmãresc, dar nu mã pricepeamla filaj, cum spun detectivii, ºi cum sã mãstrecor, la înãlþimea de 1,88, în aºa fel încât sãnu mã observe? Chestia cu filajul mi-a datideea de a apela la serviciile unui detectivparticular. Am contactat un astfel de specialist,ºi m-am pus pe aºteptat. Sigur cã are pealtcineva, mi-am pus ordine în hârtii, am luatlegãtura cu un avocat specializat, care mi-adat toate informaþiile de care aveam nevoie înlegãturã cu firma, am apelat la o agenþieimobiliarã care a evaluat vila, în situaþia în caream fi fost nevoiþi sã recurgem la partaj.

Dupã aproape trei luni, timp în care sedeplasase la Bucureºti o datã la douãsaptãmâni, nu aflasem nimic. Umbla creangaprin capitalã, fãcea cumpãrãturi, iar apoi seretrãgea în apartamentul nostru. A doua zipornea spre casã, ajungea la firmã, unde senãpustea cu toatã furia asupra mea, ori decâte ori avea ocazia. Bine cã avea destule defãcut: þinea contabilitatea, se ocupa ºi decontracte, ieºea cu prietenele, eu doar cumunca de jos ºi cu încasatul bobârnacelor.

În ciuda faptului cã mereu am catalogat-o pemama ca fiind complet aerianã, ea a fostsingura care a sesizat zbuciumul meu. ªtiindce greu îi este dupã paralizia tatãlui meu, amezitat sã-i spun adevãrul pentru a nu-i sporisuferinþa, demonstrând, încã o datã, ce bãiatbun este Augustin al ei.

Când aproape mã resemnasem, ba chiarîmi reproºam cã am putut gândi atât de urâtdespre Carmen, m-a sunat detectivul-minune.Crezându-se la adãpost de orice privireindiscretã, nevastã-mea a început sã facãimprudenþe. Ieºea cu o caricaturã de bãrbat,dar ce mai conta, când fotografiile îmi arãtauce fericitã putea sã fie! Am aflat apoi cã eravecinul nostru de apartament, un ratat care,strâns cu uºa, mi-a mãrturisit tot.

Ce a urmat? Un divorþ rãsunãtor, un partajcare, cum era ºi firesc, m-a avantajat ºi…libertatea de a mã regãsi, de a mã manifestafiresc, de a fi eu. Sunt singur, dar mai împãcatºi mai echilibrat ca oricând. ªi aºtept o povestefrumoasã în viaþa mea.