MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:redactiasemnal@xnet.ro

redactiasemnal@gmail.com

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

SLOBOZIA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0733.940.729.

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Andreea SFETEA - tel. 0730.098.431

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃ

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:alinradu@semnalonline.ro

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr. 6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

Ninel Peia

Multora, chiar prea multora, ºi aici vorbesc despreelectorat, nu despre pseudo-analiºtii politici care infesteazãzilnic toate posturile de televiziune ca niºte guru fãrã niciun fel de adepþi, li s-a pãrut cã asocierea dintre PSD(câºtigãtorul moral al alegeri lor, aºa dupã cum arecunoscut chiar preºedintele Traian Bãsescu), ºi PD-Leste o acþiune împotriva naturii, un fel de împrietenire deconjuncturã. Prea puþini au fost aceia care au realizat cã,pentru întâia datã dupã 1989, se crea un zid împotrivacelui mai mare duºman al României. Un duºman greu deevaluat, dar cu un nume sinistru - CRIZA. Nici atunci, niciacum, nu prea ne ajutã nimeni sã desluºim ceea ce anumeeste Criza, dar din puþinul pe care îl percepem, avem de-a face cu un inamic neîngãduitor ai cãror aliaþi sunt la fel

de nemiloºi - inflaþia, ºomajul ºi o sumedenie de indici care toþi parcã vor sã ne vadãexterminaþi… Iatã cã din aceastã perspectivã „prietenia dintre PSD ºi PD-L nu mai pare delocîmpotriva naturii, ci chiar un gest foarte responsabil, probabil primul dupã Revoluþie ºi, evident,plecat de la liderii social-democraþi. Ideea de bazã este aceea de a crea un zid dincolo de careefectele devastatoare ale CRIZEI sã fie reduse la minimum. Deºi primele mãsuri abordate parde micã amploare, planul pe 2009 este destul de îndrãzneþ, cu tot cu împrumutul FMI. Atenþie,acest împrumut nu trebuie sã ne sperie deloc, þinând cont de faptul cã toþi vecinii noºtri audatorii mult mai mari, fãcute în vremea în care nici nu era vorba de vreo crizã, mondialã au ba.Revenind la aceastã alianþã neobiºnuitã, trebuie sã spunem cã ºi condiþiile sunt la fel deneobiºnuite ºi cã acestea cer mãsuri neobiºnuite. Deºi de regulã sunt un optimist incurabil ºiun om de afaceri care a avut întotdeauna grijã de angajaþii sãi, nu pot sã spun cã nu suntîngrijorat, mai ales din cauza sutelor de firme care îºi cer falimentul. Nu, nu falimentul acestoramã îngrijoreazã, ci faptul cã micii patroni trebuie sã îºi ajute angajaþii aºa cum aceºtia l-auajutat sã ridice respectiva companie. Aceasta se numeºte solidaritate socialã… Vremurile nuvor fi minunate, dar am încredere cã la cârma chinuitei Românii se aflã oameni ce ºtiu sã eviteun cataclism general. Prieteni de-ai mei, ºi ei oameni de afaceri, panicaþi de bursele mondiale,de pierderile marilor companii, mã trateazã drept un idealist incurabil. Dar solidaritatea NoiiEurope se va manifesta cât de curând.

Zidul

Cum am intrat în redacþie, la A.M. Press, în aceastã dimineaþã, m-a ºocat un titlu care dominamicul ecran al televizorului din birou: „Un prinþ la Cotroceni“. Or fi vrut sã scrie „Un principe laCotroceni”, în ideea candidaturii Principelui Radu la preºedinþia României, a cãrei susþinere aprimit sigiliul prestigiului Majestãþii Sale, Regele Mihai. Nu era însã nicio greºealã. La Cotrocenitocmai intrase Prinþul de Monaco, vârful celui mai mic, cred, stat european. La Monaco se petrecfaimoasele curse de maºini ºi tot Monaco este renumit pentru hotelurile sale extrem de eleganteºi extrem de scumpe. De altfel, venind din Prahova, am avut cinstea sã mã intersectez (vorbavine sã mã intersectez pentru cã am fost somat sã opresc, alãturi de alte zeci ºi sute deautomobile în apropierea Pieþei Victoriei) cu o coloanã oficialã cu antemergãtori, motocicliºti ºipuzderie de poliþiºti care strãjuiau pânã ºi cea mai micã intersecþie. Credeam cã trece TraianBãsescu, preºedintele nostru care de când a intrat în campanie electoralã, ºi a intrat de câtevaluni, nu mai doarme la Cotroceni ci la Vila Lac 3 în Primãverii, acolo unde îºi aflã sediul conjugal.De altfel, în viaþa preºedintelui s-au petrecut ºi alte modificãri notabile. Dacã mai an bea pânã-nzori cu diverºi amici pedeliºti, cu actuala ministresã Elena Udrea la Golden Blitz spirtoasescoþiene, acum se prezintã peste tot la braþ cu consoarta Maria ºi când se aºazã la o masã, pevreo terasã de cârciumã, întrebat cu ce doreºte sã fie servit, rãspunde invariabil - apã platã.Asta mai zic ºi eu metamorfozã electoralã. Sã bage la cap tinerii învãþãcei în ale politicii. Ultimaimpresie conteazã. La Cotroceni deci a sosit Prinþul Albert de Monaco. N-am avut timp sãdescifrez dedesubturile politice ale întâlnirii la nivel înalt ºi nici beneficiile de ambele pãrþi. Cucertitudine ele sunt. Câte o asemenea vizitã are menirea generoasã de a rupe pânzele depãianjen care se instaleazã în porþile mari ale Palatului mult prea rar cãlcat de vreun oaspete desoi. În concluzie, e de bine. În altã ordine de idei m-aº opri niþel asupra unei informaþii legate dealegerile prezidenþiale din toamnã. Câteva sondaje, unele publice, altele þinute prin sertare, aratãfãrã echivoc starea de declin a prestigiului preºedintelui actual. Traian Bãsescu, pe care l-amvãzut astã iarnã la Predeal lunecând pe snow-mobil, lunecã acum la vale pierzând lunar ºi chiarsãptãmânal, procente serioase la capitolele încredere ºi intenþie de vot. Sãrãcia, ca o apã carecreºte în bucãtãrie în urma inundaþiilor crizei, a ajuns pânã la gâtul multor români, ºomajul selãþeºte ameþitor iar avertismentele experþilor Uniunii Europene cã acest declin este doar laînceput ºi va þine pânã prin 2015 nu sunt deloc în mãsurã sã sãdeascã optimism. A venit vremeaîn care un ciocnit de pahare în zori cu Gigi Becali ºi deja faimosul hã-hã-it sã nu mai stârneascãsimpatie, ci crispãri. De aici vestea care circulã prin redacþii cã Traian Bãsescu, asemuit într-ovariantã americanã de sondaj ba cu o vulpe, ba cu un ºacal, s-ar adapta din mers evitând printr-o manevrã abilã eºecul. El se aflã deja pe locul trei în unele sondaje dupã Crin Antonescu ºi SorinOprescu, la capitolul încredere. ªi atunci varianta retragerii în ultima clipã pentru postul depremier ºi susþinerea unui candidat surprizã, atât de surprizã încât toþi ºtiu cã e vorba de MugurIsãrescu, nu mai pare o fantezie. Sã fie aceasta explicaþia faptului cã preºedintele n-a avut liniºtede sãrbãtori ºi în loc sã chefuiascã negocia un uriaº împrumut financiar cu FMI? Cinegospodãreºte aceste miliarde? Preºedintele? Din punct de vedere constituþional, nu. Legospodãreºte Executivul condus de un premier. S-a chinuit Traian Bãsescu sã facã rost de bani,împovãrând pentru decenii România, pentru a-i face viaþa liniºtitã lui Boc? Parcã nu-mi vine sãcred. În rest, primãvarã ºi muºcate înflorite în ferestre ºi parcuri. La Iaºi am auzit cã deþinuþii,scoºi la un exerciþiu de curãþenie, au fost atât de convingãtori în recoltat pet-uri ºi gunoaie dinparcuri ºi pãduri încât au devenit un veritabil simbol ecologist. Trãiascã puºcãriile care fac, iatã,curãþenie, de ce nu ºi moralã, în România.

Un prinþ la Cotroceni

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri* Mintea nu-i un vas care sã fie umplut,

ci un foc care trebuie întreþinut. Plutarh* Nimeni nu ne poate face sã ne simþim

inferiori fãrã permisunea noastrã.Eleonor Roosevelt

* Faima pe care o oferã bogãþiile saufrumuseþea este trecãtoare ºi fragilã;desãvârºirea minþii este o averesplendidã ºi durabilã. Sallust

* O mamã nu e o persoanã pe care sãte sprijini, ci o persoanã care facesprijinul necesar. Dorothy CanfieldFisher

* Dacã folosim orice experienþã ca sãne sporim cunoºtinþele pentru a le folosispre binele omenirii, aceasta vaproduce o schimbare în noi ºi în lumeanoastrã; cunoaºterea este putere.Francis Bacon

* Un om cinstit este cea mai nobilãlucrare a lui Dumnezeu. Robert Burns

* Se spune cã e nevoie de un singurminut pentru a remarca o persoanãdeosebitã, o orã pentru a o preþui, o zipentru a o îndrãgi ºi a o iubi, dar îþitrebuie o viaþã pentru a o uita.

* Pierderile te vor ajuta sã preþuieºticeea ce ai; gustul înfrângerii facevictoria atât de dulce...

* Este mai bine sã dai greº încercândceva decât sã excelezi în a nu facenimic; un diamant ciobit este maivaloros decât o cãrãmidã perfectã.

* Dacã ºtii sã vezi ceva bun în fiecareom, aproape toþi vor sfârºi prin a vedeaceva bun ºi în tine. Ben Carson

* Toate îºi au vremea lor ºi fiecarelucru de sub ceruri îºi are ceasul lui.ecl. 3:1

* Nu meritã sã plângi pentru nimeni...iar cei care meritã nu te vor face sãplângi.

* Multe persoane sunt în viaþa ta, darnumai câteva lasã urme în inima ta...

* Nu este mai mare dragoste decâtsã-ºi dea viaþa cineva pentru prieteniisãi.

* Decât sã înºeli sinceritatea unui om,mai bine pãrãseºte-l!

* Prietenii sunt ca pepenii verzi,trebuie sã încerci 50 pânã dai de unulbun. Gay du Biquac

Întrebuinþate pentru scurt timp oficial, interzise în majoritatea statelor ºi privitesub un con de controversã în întreaga lume, se crede despre ele cã ar fi influenþatmãcar o datã, în Statele Unite ale Americii, alegerile prezidenþiale ºi cã reprezintãcomponenta-cheie de promovare a unor campanii publicitare. Cu toate acestea,oamenii de ºtiinþã nu sunt convinºi încã de eficienþa folosirii mesajelorsubliminale, fie ele introduse în spoturi cu resort mercantil, în campanii electorale,ori în alte manifestãri de convingere ºi manipulare a unui public þintã.

ªobolaniiÎn timpul campaniei prezidenþiale din 2000, în SUA, folosirea mesajelor subliminale

în cadrul unui mesaj electoral televizat a nãscut un imens scandal ºi multãcontroversã. Partidul Republican a introdus în componenþa unui videoclip, pentru ofracþiune de secundã, o imagine conþinând cuvântul „RATS“ (ºobolani), printre cadrelecare aduceau critici orientãrii ideologice ºi politicilor de guvernare ale lui Al Gore.Momentul a dat naºtere unei dezbateri publice foarte aprinse, atât în rândul maselor,cât ºi printre specialiºti, referitoare la influenþarea subconºtientului prin mesajesubliminale.

Dacã am încerca sã dãm o definire convenþionalã a mesajului subliminal, acestareprezintã expunerea în cadrul unei proiecþii vizuale sau auditive a unui mesaj, a uneiidei, pentru o perioadã de timp suficient de scurtã încât creierul sã nu o poatãînregistra în mod conºtient. Cu alte cuvinte, recepþionãm un astfel de mesaj, dar nu nedãm seama cã l-am vãzut sau l-am auzit. Creierul uman stocheazã în subconºtientinformaþia primitã pe aceastã cale, ceea ce determinã o asimilare forþatã a sa, fãrãfiltrarea fireascã a propriilor argumente, convingeri ºi raþiuni. Practic, mintea unuiindivid expus bombardãrii cu mesaje subliminale le acceptã pe acestea ca valide,fãcând abstracþie de convingerile sau de experienþa sa. Ele se sedimenteazã însubconºtient, fãcând persoana respectivã mai susceptibilã sã adopte o anumitãatitudine, dictatã subtil prin intermediul mesajului subliminal, faþã de un anumit aspectcontextual. Mai simplu, fenomenul se reduce la controlarea minþii din exterior, prin

Mesajele subliminale, manipulare sau înºelãtorie?procese care acþioneazã în substraturile conºtienþei noastre.

Scandalul oportunitãþiiÎn 1957, James Vicary, un agent economic din SUA fãcea o declaraþie ºocantã care

devenea ulterior celebrã, conform cãreia era capabil sã determine publicul dintr-uncinematrograf sã cumpere mâncare ºi bãuturã fãrã ca acesta sã-ºi dea mãcar seama,prin afiºarea fulgerãtoare a unor mesaje precum „Þi-e foame? Mãnâncã pop-corn”sau „Bea Coca Cola” , pe ecran. Declaraþia spectaculoasã a dat naºtere în acelaºi anºi unui experiment, derulat într-un cinematograf din Fort Lee, New Jersey, în a cãruisalã de proiecþie Vicary a amplasat un tahistoscop (instrument de prezentare rapidã aimaginilor). Cele douã mesaje au fost astfel introduse o datã la cinci secunde în timpulfilmului „Picnic”, pentru câte 1/3.000 dintr-o secundã, cu mult sub nivelul puterii depercepþie conºtientã a creierului. Rezultatul? Vânzãrile de Coca Cola au crescut cu18,1%, în timp ce floricelele s-au vândut cu 57.8% mai mult. Experimentul a fostconsiderat un succes în demonstarea puterii uriaºe a reclamelor subliminale de a-idetermina pe consumatori sã cumpere lucruri pe care în mod normal nu le-arcumpãra. Cu excepþia unei singure probleme, descoperitã mai târziu. Experimentuldin cinematograf fusese o înºelãtorie, chiar Vicary falsificând rezultatele.

Dupã toatã controversa anilor ’50, istoria mesajelor subliminale a luat o turnurãnouã în 1973, atunci când Wilson Bryan Keys a publicat „Seducþia subliminalã“. Keyscredea cã advertisingul în masã folosea mesaje subliminale integrate pentru a apelala instinctele primare ale consumatorilor, ca metodã de motivare a acestora sãachiziþioneze lucruri care în mod natural nu i-ar tenta. Potrivit lui Keys, cuvântul SEX afost gãsit prezent în aproape fiecare spot publicitar al acelei vremi. Mai mult decâtasta, Wilson Keys susþinea în cartea sa cã existau ºi imagini ale unor femeidezbrãcate, orgii ºi alte activitãþi sexuale în pozele unor bãuturi, cuburi de gheaþã,mâncare etc. La fel ca în anii ’50, aceastã acuzã ºi-a gãsit ecou într-o nouã freneziemass-media ºi, încã o datã, toatã lumea s-a opus presupuselor mesaje subliminalestrecurate în mijloacele de promovare cotidiene.

PROBLEME CU OCHII

- Doctore, nu mai înþeleg nimic, de câte ori îmi beau cafeaua, începe sãmã doarã ochiul drept!

- Nu e nimic grav. Nu trebuie decât … (continuarea glumei o veþi aflacitind în ordine cuvintele de pe cele douã laturi marcate ale careului).

ORIZONTAL: 2) Întoarce vorbele – Sumã 3) Lipsit de valoare – Demenþi 4)Copiat – Fructul bradului 5) În club! – Alexandru cel mic – Dumnitale 6) Plinde umor – Sulf ºi uraniu – Simbol de valoare 7) Muncesc cu buºteni 8) Cartemare – Fãcuþi bucãþi 9) Lipsit de inteligenþã – Partener în luptã 10) Pasãrerãpitoare de zi – A provoca.

VERTICAL: 1) Bãtrâneþe 2) Baterie auto 3) Purtãtori de cuvânt – A asfinþi 4)Puþin cupru! – Prezente la ONU – Douã teuri 5) Purtat la gât – NicoletaSolomon 6) Gata! – Unealtã agricolã 7) Tizic – Cei de la þarã 8) Bunã decinste – Floare... ocularã 9) A sonda terenul – Util la snooker.

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri BancuriCine ce a zis…1. Doctore, mã chinuie îngrozitor coloana. (Constantin

Brâncuºi)2. Posteritatea va crede cã am avut un singur ou.

(Columb)3. Prefer rima îmbrãþiºatã. (Veronica Micle)4. Femeile cu picioare lungi sunt cele mai bune la pat.

(Procust)5. Duc o viaþã regulatã; mã culc la ºapte, mã scol la

ºapte. (Albã ca Zãpada)6. Femeia model trebuie sã fie tânãrã. (Corneliu Baba)7. A fost nuntã cu dar, dar nu cine ºtie ce! (Zamfira)8. N-aveþi, cumva, un foc? (Nero)9. ªi, totuºi, se învârteºte! (Galileo Galilei la un chef)10. Suntem rude, dar foarte îndepãrtate (Fraþii Grimm)11. Eu sunt o excepþie: mi-am fãcut carul vara. (Nicolae

Grigorescu)12. De când cu politica, am tras poezia pe linie moartã.

[A.(carul) Pãunescu]13. Justiþia noastrã este bolnavã. (un doctor în drept)14. Am fost corigent la zoologie ºi literaturã. (La

Fontaine)15. Am oscilat între ªcoala Ardeleanã ºi ªcoala

Militarã. (Petru Maior)16. Aria cercului se bucurã de o celebritate nemeritatã.

(Giuseppe Verdi)17. Noi vrem pãmânt! (un extraterestru)18. Nu intraþi în marile complexe cu soþia. (Freud)19. Am picat la þanc! (Aurel Vlaicu)20. Tabloul lui Repin este lipsit de simboluri.

(Mendeleev)21. Într-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la

pãtrat. (Pitagora)22. Când pun mâna pe un roman bun, nu-l las pânã nu-

l termin. (Cleopatra)23. Cartea mea de cãpãtâi este „Dupã douãzeci de

ani”. (Silviu Brucan)24. Mã duc sã mã caut. (Fiul rãtãcitor)25. Urãsc Ziua Recunoºtinþei! (Peneº Curcanul)26. Ce micã-i lumea! (Gulliver în þara piticilor)

27. Nu-mi fac planuri de viitor. (Nostradamus)28. Toþi oamenii de valoare au zburat din România.

(Henri Coandã)29. De fapt, la þarã eu n-am varã, ci un vãr. (George

Topârceanu)30. Vrem sã ne pãstrãm limba ºi portul. (un constãnþean

- R Mazãre)31. Ca orice om, am fost ºi eu la strâmtoare. (Magellan)32. Marile cuceriri le-am fãcut în moteluri. (Gingis-Han)33. Eu stau, tu stai, el stã. (Imnul de stat)34. Oºtenii mei, astãzi avem exerciþii de tragere. (Vlad

Þepeº)35. Americanii s-au obiºnuit cu insula în coastã. (Fidel

Castro)36. Am ajuns în America pentru cã m-a trimis nevasta

dupã cartofi. (Cristofor Columb)37. Forma mea de protest este demonstraþia. (Pitagora)38. Nu sunt de acord cu femeile care îºi spioneazã

bãrbaþii. (Mata-Hari)

La 3 dimineaþa se aude o bãtaie în uºã. Se scoalãsoþu’, când deschide uºa, stã unu’ zâmbind:

- Ce vrei, mã, e ora 3 dimineaþa!- Scuze, n-aþi putea sã mã împingeþi?- Du-te, bã, de aici, la 3 dimineaþa? ºi îi închide uºa în

nas, ºi se duce înapoi în pat lângã soþie.Soþia îl întreabã:- Cine a fost la ora asta?- Pãi, unu’, cicã vrea sã-l împing.Soþia se ridicã într-un cot:- Þi-aduci aminte când ai avut panã la motor, ºi nu te-a

împins nimeni ºi ai stat 4 ore pe magistralã? Îþi era greusã dai o mânã de ajutor?

- Bine, zise soþul. κi trage repede o pereche depantaloni ºi iese afarã, aici cam ceaþã, ºi începe sãstrige:

- Bã, unde eºti?Se aude un glas:- Aici!- Unde aici?

- Aici, în leagãn!

Merge unu’ cu nevasta sã ia cina la resturant. Farfuriade supã se varsã pe rochia ei cea nouã. Supãratã ºiaºteptând sã fie consolatã de soþul romantic, zice:

- Uite cum arãt, ca o scroafã!El rãspunde:- ªi te-ai mai ºi murdãrit pe deasupra!

Ion ºi Gheorghe îºi fac vacanþele separat. Ion seîntoarce din vacanþa de iarnã mulþumit.

- Ei, pe unde ai umblat, Ioane?- Prin Suedia, mãi!- ªi cum sunt scandinavele?Ion dã din colþ în colþ, nu dã un rãspuns clar. Acasã,

cautã în dicþionar.„Aha, scandinave, adicã femeile de acolo! Cum de nu

am ºtiut, sã mã fi lãudat, cã aveam cu ce!”Anul urmãtor, Ion se întoarce din vacanþã bronzat.- Ei, Ioane, pe unde ai mai fost?- Grecia, þarã frumoasã, mãi!- Ei, dar elenele?Ion rãmâne iar mut. Nervos, acasã, cautã din nou în

dicþionar: „Aha, femeile de acolo!”Un an mai târziu, Ion se întoarce iar bronzat.- ªi cum a fost în Egipt, Ioane?- Frumos, cald, cãmile, alea, alea...- ªi piramidele?- Niºte curve!

Cicã era un om ghinionist rãu de tot, da’ groaznic deghinionist. Aflat într-o zi la pescuit, prinde peºtiºorul deaur, care-i promite îndeplinirea unei singure dorinþe, cãde, era super ghinionist. Stã ãsta, se gândeºte ºi îispune: Peºtiºorule, fã-mã prinþ, cã ãºtia au de toate ºi nuau probleme etc. Se duce ãsta acasã, se culcã ºi spredimineaþã, o mânã îl bate pe umãr ºi aude o voce cã-ispune: Ferdinand, trezeºte-te, trebuie sã pleci laSarajevo!

Iepuraºul le aduce Berbeciloro sãptãmânã plinã decontradicþii: una caldã, una rece.Vor primi un rãspuns negativlegat de un proiect profesional,

dar nu trebuie sã se supere, pentru cã totrãul e spre bine. În preajma, sau chiar întimpul sãrbãtorilor, li se vor face niºtepropuneri avantajoase tot legate deprofesie ºi acest lucru le va ridica moralul.În privinþa banilor, Berbecii vor sta cu emoþiipânã în ultima clipã, însã nu vor fidezamãgiþi.

În dragoste, sunt ºanse mari deîmpãcare pentru cei care au probleme înrelaþie.

Nimic nu place mai mult Taurilordecât sã ia o masã copioasã,înconjuraþi de prieteni. ªi ceocazie poate fi mai bunî decâto sãrbãtoare importantã?

Trebuie însã sã fie pregãtiþi ºi pentrulucruri mai puþin plãcute, deoarece vordescoperi cã nu toþi cei pe care îiconsiderau prieteni sunt ceea ce par.Sunt vizaþi mai ales Taurii care se bucurãde noroc în dragoste: invidia unorpersoane din anturaj îºi va arãta colþii.

Însã, cum totul le merge bine, potignora monstruleþii verzi care încearcãsã le tulbure bucuria.

Veºti foarte bune pentru Gemeniîn aceastã sãptãmânã, în primulrând în dragoste. În special cei careau relaþii la distanþã, sau care nuºi-au mai vãzut partenerii de mult

timp, vor primi dovezi copleºitoare de iubire.Bucuria lor va fi puþin umbritã de niºte emoþiiprin care trec în legãturã cu profesia sauºcoala, dar e foarte posibil sã primeascã unrãspuns chiar înainte de sãrbãtori. Banii nuvor fi prea mulþi ºi în cea mai mare parteproveniþi din împrumuturi, dar un Geamãn carenu are datorii e de-a dreptul suspect.

Chiar dacã nu e totul perfect, au destulemotive sã se bucure din plin de sãrbãtori.

Sãrbãtorile îi prind pe Racigata sã facã schimbãri radicaleîn viaþa lor. Starea lor

sufleteascã va fi mãcinatã deîndoieli ºi ezitãri, însã lucrurile se

vor îndrepta în timpul zilelor de Paºte.Dragostea va fi cea care le va da cele maimari bãtãi de cap, însã acest lucru nutrebuie interpretat greºit: înseamnã doar cãRacii trebuie sã depunã niºte eforturi ºi sãia niºte decizii mai dificile pentru a obþinece-ºi doresc.

Vor avea mult de lucru, chiar pânã înpragul sãrbãtorilor, dar o veste bunãlegatã de bani le va diminua stresul.

Leii se vor bucura de niºtesãrbatori excepþionale dinpunct de vedere sufletesc.Relaþ i i le cu famil ia vor f i

excelente, iar în dragoste vor simþi cã n-au fost niciodatã mai fericiþi. Iepuraºul vafi foarte generos când vine vorba desentimente, însã destul de sãrãcuþ pepartea materialã. Leii vor fi un pic afectaþide faptul cã nu vor reuºi sã-i rãsfeþe pecei dragi aºa cum ºi-ar fi dorit. În plus, vorfi nevoiþi sã ia noi decizii financiare ºi sãfacã economii.

Nu meritã sã-ºi strice sãrbãtorilepentru asta, deoarece vor avea partede tot ceea ce conteazã cu adevãrat.

Zodia Fecioarei se pare cã estefavorita Iepuraºului de Paºte. Înprimul rând, un succesprofesional va da Fecioarelormulte speranþe (întemeiate!) ºi

încredere în sine. Cele care nu au avut pânãacum noroc în dragoste vor gãsi motive bunesã spere cã destinul lor se va schimba.Relaþiile de familie vor fi mai bune decât aufost vreodatã ºi vor fi copleºite de surprizeºi cadouri. Sã sperãm cã nu vor gãsi motivede cârcotealã, conform naturii lor.

Tot în aceastã perioadã vor trebui sã ia odecizie financiarã majorã (o achiziþie sauo vânzare).

Se spune despre Balanþe cãar trebui sã fie echilibrate, însãîn zilele urmãtoare ele vorface tot posibilul sã dezmintãaceastã reputaþie. Adicã vor

cheltui fãrã mãsurã pe cadouri, dar ºi pemulte extravaganþe personale. E drept cãvor avea ºi de unde: începutul sãptãmâniivine cu bani mulþi! În dragoste, vor primiun semn de la o fostã iubire ºi poate chiaro invitaþie amoroasã. Cele singure auºanse sã se distreze foarte bine, însãBalanþele cuplate ar trebui sã-ºi îndreptetoatã atenþia asupra partenerului.

Relaþia de cuplu va fi una fragilã.

Probabil cea mai roz parte asãrbãtorilor va fi pentru

Scorpioni cea legatã defamilie. Armonie perfecta ºi

distracþie maximã. Scorpionii cuplaþi voravea o sãptãmânã excelentã în ceea cepriveºte dragostea, dar Iepuraºul va ficeva mai zgârcit cu cei singuri: e puþinprobabil ca situaþia lor sã se schimbefoar te curând. Cei care au planuriimportante, profesionale sau personale,vor vedea cum proiectele lor merg dinbine în mai bine.

În privinþa banilor, se vor trezi cusume mai mari decât s-ar fi aºteptat.

Sãgetãtorii vor avea osãptãmânã cam agitatã:multe drumuri ºi nu toate înscopuri plãcute. Vor fi

demoralizaþi de o veste proastã, sau denecazul unei persoane apropiate.Depinde doar de ei sã iasã din aceastãstare. Financiar, nu se pot plânge, vorprimi o sumã mare de bani care le vapermite unele extravaganþe.

În dragoste, doar cei cuplaþi vorputea spune cã a venit primãvara,pentru cã cei singuri nu vor avea partede mari schimbãri.

Capricornii vor începesãptãmâna puºi pe treabã.Calculaþi cum sunt, vor încerca

sã-ºi rezolve cât mai multeprobleme pentru a petrece în

voie de sãrbãtori. Însã, cum socoteala de-acasã nu se potriveºte cu cea din târg,vor fi distraºi de la lucru de Cupidon. ªice dacã suntem în post? Atât Capricorniisinguri, cât ºi cei cuplaþi, se vor bucurade o perioadã excelentã în dragoste.

În zilele urmãtoare, riscã sã ia deciziifinanciare proaste, aºa cã ar fi bine sãse limiteze doar la calculele necesarepentru sãrbãtori.

Nativii din Vãrsãtor vor ficonstant preocupaþi deplanurile lor profesionale.Vor fi aceia care la masa de

Paºte vor ieºi afarã din cinci în cinciminute pentru a da telefoane ºi averi f ica mailur i . Ar f i bine sã serelaxeze, pentru cã nu vor primi nici oveste majorã în timpul sãrbãtorilor. Îndragoste, vor dormi aºa cum ºi-auaºternut, nu e loc de nici o rãsturnarede situaþie.

Financiar vor sta destul de bine, cupuþin ajutor din partea familiei.

Sãptãmâna Peºtilor va fideosebit de bunã pe laturafinanciarã. Vor avea bani de

cadouri, iar cei care au datoriiar putea scãpa de acest stres.

Sunt însã vulnerabi l i la capi to lu lsãnãtate: ar t rebui sã aibã o gr i jãspecialã sã nu abuzeze de bunãtãþi.Spre deosebire de majoritatea celorlaltezodi i , Peºt i i vor avea relaþ i i camtensionate cu familia.

În dragoste, veºti foarte bune pentrucei singuri: au ºanse mari sãgãseascã motive de speranþã în zileleurmãtoare!

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITAAAAATETETETETE

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþã

Opþiunea este un contract de vânzare-cumpãrare între douã pãrþi, care dãcumpãrãtorului dreptul, dar nu ºi obligaþia, dea cumpãra sau a vinde o anumitã cantitate demãrfuri, valute, valori mobiliare sauinstrumente financiare la un preþ prestabilitnumit preþ de exercitare, pentru care plãteºtevânzãtorului contractului un preþ denumitprimã.Tranzacþiile cu opþiuni au apãrut din cele mai

vechi timpuri pentru a rãspunde necesitãþilorinvestiþionale tot mai complexe ºi diversificateale agenþilor economici. Atestãrile despreastfel de instrumente merg pânã în anul 3500î.C. când fenicienii ºi romanii foloseaucontracte cu termeni similari celor ai opþiunilor

Futures pentru începãtori

Istoric tranzacþionare opþiunide astãzi cu privire la bunurile transportate penavele lor comercialeUna din primele atestãri ale opþiunilor se

regãseºte în Grecia Anticã, datând din vremeafilosofului Thales. Folosind cunoºtinþele lui deastrologie, Thales a previzionat într-un an orecoltã bogatã de mãsline în primãvaraurmãtoare. Cum, în general, existau din parteafermierilor puþine cereri de închiriere a preselorde mãsline în timpul iernii, Thales a negociat îniarnã preþurile preselor pentru primãvaraurmãtoare. Previziunea lui Thales a fost corectãºi el a fost în mãsurã sã închirieze dreptul defolosire al preselor de mãsline la un preþ ridicat,obþinând un profit considerabil.Cel mai cunoscut exemplu cu semnificaþie

istoricã privind opþiunile a avut loc în Olanda întimpul erei lalelelor din secolul al XVII-lea.În acea perioadã contractele pe bulbi de laleaerau intens tranzacþionate de cãtre dealeri ºifermieri. De exemplu, un exportator de bulbi delalele se putea proteja împotriva pierderii mãrfiipe timpul transportului prin intermediul uneiopþiuni de cumpãrare de la un producãtor aunei cantitãþi de bulbi echivalentã cu ceaexpediatã, la un anumit preþ. Astfel,exportatorul cumpãrãtor putea înlocui marfadacã aceasta se deprecia sau distrugea petimpul transportului sau putea sã renunþe laacest drept dacã marfa ajungea în bunã starela destinaþie.

Am avut cel mai porcesc noroc al vieþiimele, exact în clipa în care arãtam efectivca un porc: beat mort, tãvãlit, murdar ºicirculând în patru labe, am fost sãltat dinºanþ de o femeie care acum este bucuriaexistenþei mele.

Puºtan fiind, la mare, iubisem o fatã. Idilanoastrã a durat exact o zi, pentru cã în adoua nu am mai ºtiut de unde s-o iau, ori n-a mai ºtiut unde sã vinã. Am pãstrat înamintire acea zi cu fata frumoasã din Cluj,întrebându-mã, adesea, ce s-a ales de ea.Asta a fost Adina pentru mine vreo zeceani: iubita mea de-o zi.

Vremea a trecut ºi Pompilicã a devenitPompiliu, s-a fãcut bãiat mare. Lung, slabºi cu plete. Iubirile treceau prin viaþa luiprecum acceleratele prin halte uitate deDumnezeu în mijlocul Bãrãganului. Nimicnu se lipea de mine, parcã eram ciumat, oriparcã aveam un drac ce mã ispitea mereuîn altã parte. Am trecut prin facultate precumcâinele pr in apã. Pentru cã fusesemºmecher ºi mã învârtisem de o scutire cândam intrat la facultate, m-au încãlþat la armatãabia la sfârºitul celor 4 ani de înalte studiieconomice. Nu ºtiu cum o mai fi acum, darpe vremea aia toþi absolvenþii de ASEfãceau cele ºase luni de armatã laintendenþã, cã, deh, noi ºtiam, chipurile, sãþinem gestiuni ºi sã facem hârþogãrie.

Armata aia m-a schimbat complet. Eramun pierde-varã, ce-i drept, dar mã refugiamîn cãrþi ºi aveam fiºe la toate bibliotecilestrãine din Bucureºti, suficient ca sã le fiscos sufletul ãlora de la Securitate. Stãteam,citeam, mã plimbam prin Grãdina Icoanei,ori vedeam filme la Biblioteca Francezã. Înrest, eram bãiat cuminte, beam o bere cândºi când, fumam rezonabil de mult ºi mãdelectam cu „nechezol”. Cam asta aveamla capitolul „vicii” când am ajuns în armatã.

Treaba haioasã cu armata asta de dupãfacultate este cã ajungi acolo mãgar bãtrân,de 23-24 de ani, ºi cei care te comandãsunt de cele mai multe ori mai tineri decâttine. În plus, ai o aurã, domnu’ intelectual -cã, deh, þi-au dat patria ºi MinisterulEducaþiei patalama la mânã. Nouã, grupeivesele de la ASE, ne-a dat Dumnezeu ounitate prin marginea oraºului, pe ºoseauaOlteniþei. Eram cam la trei staþii de casapãrinteascã. Locotenentul care ne avea însubordine era un bãiat de gaºcã. Nu sebãga peste noi ºi prefera sã ne dea biletede voie semnate în alb, decât sã aibã belelecu noi cã sãrim gardul. Aºa cã, searã desearã, Pompilicã dormea acasã ºidimineaþa fugea la unitate, sã fie la apel.Cu tot acest regim lejer, viaþa cazonã ºi-a

pus amprenta asupra mea. Ofiþerii ºisubofiþerii au mare drag de jocurile de cãrþiºi ne-am molipsit ºi noi repejor. Cum altfelsã-þi petreci orele de „studiu” dingarnizoanã?

Seara pe care vreau sã v-o povestesc, ºicare a fost cotitura decisivã a vieþii mele, adebutat cu un joc de cãrþi în jurul unei sticlede coniac. Nu ºtiu ce naiba se petrecuse lacentrala termicã a unitãþii, cã era un frig însala de studiu de-þi sãreau plombele dingurã. Am tras tare din sticla de coniac, sãne încãlzim, ºi am secat-o repejor. Mie mise cam urcase la cap ºi le-am zis bãieþilorcã o iau frumuºel cãtre casã, pe jos, sã mãtrezesc, sã nu mã vadã mama cherchelit.Am plecat din unitate destul de bine, numaicã bãutura nu-ºi fãcuse întregul efect. Pemãsurã ce mã îndepãrtam, în loc sã-mirevin, mai rãu mã lua cu ameþeli. Eranoiembrie ºi pe stradã era beznã sã-þi bagidegetele în ochi. Mai aveam preþ de o staþiepânã la BIG-ul din Berceni. Ajunsem în faþaunuia dintre institutele construite lângãînchisoarea Vãcãreºti. Am simþit cã mã camlasã „suspensiile” ºi am vrut sã mã sprijinde gardul institutului, dar am calculat greºitdistanþa ºi m-am prãvãlit pe jos ca un sacde cartofi. Ca sã fie ghinionul total, n-amcãzut pe asfaltul curãþat de zãpadã, ci într-un morman de zloatã murdarã. Înjurând,am dat sã mã ridic, dar nici asta nu puteam.Pe mãsurã ce încercam sã redevin biped,eºecurile erau din ce în ce mai rãsunãtoare.Sãtul de cãzãturi, am ajuns la un compromisrezonabil cu mine însumi: am luat-ovoiniceºte în patru labe, pe lângã gard. Nueram suficient de beat ca sã mi se rupãfilmul. Mintea mea aburitã de coniacraþionase, totuºi, înþelept: decât sã stai sãîngheþi ud fleaºcã lângã gard, mai binemergi cum poþi ºi ajungi acasã. Cale devreo sutã de metri n-am întâlnit pe nimeni.Era deja trecut de nouã seara ºi pe beznaaia nimãnui nu-i venea sã meargã. Rariitrecãtori mergeau pe vizavi, unde suntblocuri ºi e ceva mai luminat. Cu toate astea,la un moment dat, m-am trezit privind opereche de bocanci care în mod sigur nuerau ai mei. M-am oprit ºi am ridicat capul.O siluetã se aplecase asupra mea. „Ce-i,cetãþene, nu-þi mai ajunge trotuarul? amarticulat eu, pus pe harþã. Vezi cã mã calcipe mâini!” „Tocmai mã întrebam dacã v-aºputea ajuta cu ceva”, s-a auzit o vocesubþiricã, de fatã. „N-ai cu ce, am zisoarecum rãnit în orgoliu, cã o femeie mãprinsese circulând cu „dublã tracþiune”.Soldatul român se descurcã în oriceîmprejurãri. Merg aºa pentru cã aºa-mi

place mie! Ai ceva împotrivã?“ ªi ca sã fiumai convingãtor, m-am aºezat turceºte petrotuar. Fata a aprins o brichetã ºi s-a uitatla figura mea, apoi a exclamat entuziastã:„Pompi, tu eºti? Nu se poate! Dumnezeule,ce întâlnire!” Era prea întuneric ca sã-idisting faþa ascunsã de gluga canadienei.„Da’ tu cine eºti? Hai, ia lumineazã-þi faþa”,am zis eu, amintindu-mi un fragmenþel dinprotocolul cazon al schimbãrii gãrzii. Aaprins bricheta ºi ºi-a apropiat-o de figurã.„Sunt Adina, Pompi, nu mã mai recunoºti?ªtii, acum zece ani, la mare, la Costineºti...”Se fãcuse luminã ºi în mintea mea. Adina,fata la care mã gândeam ca la un vis pecare nu-l putusem atinge, un vis din care tetrezeºti prea repede, înainte de a aflasfârºitul. „Tu, aici? Am ajuns deja la Cluj?”am întrebat încercând s-o fac pe spiritualul.„Nu, a venit Clujul la tine. Sunt studentã lamedicinã la Bucureºti ºi locuiesc înBragadiru, în casa unei mãtuºi rãposate.Am fost la o colegã în cartier ºi mã îndreptamspre tramvai. Tu ce faci aici?” „Nu þi-am zis?Merg”. „Pompi dragã, a zis ea cu dulcele-iaccent ardelenesc, apãi n-ar fi mai bine sãte ridici de jos, cã eºti ud ºi nu te mai scapãde pneumonie nici rectorul nostru. Eºtinebun? Trebuie sã fie zero grade. Hai sus,bãiete!” M-a apucat de subþiori ºi m-a ridicatca pe un fulg. Readus pe picioare, m-amsprijinit repede de ea, pentru cã trotuarulavea o irezistibilã chemare pentru mine.Adina ºi-a dat seama cã eram beat de-abinelea ºi m-a sprijinit cu nãdejde.

„Uºurel, hai cu mama cãtre intersecþie,acolo e staþie de taxiuri. Te urc într-o maºinãºi te duc la mine acasã“. „Eu stau la o staþiede aici!” am zis încãpãþânat. „Tu nu te uiþi latine cum arãþi? Cum sã te duci aºa la uºapãrinþilor tãi? Eºti ca un porc tãvãlit înmocirlã, eºti beat tot ca un porc ºi nici nupoþi merge. Mult or sã se bucure când te-orvedea aºa”. Nu eram suficient de beatpentru a nu-mi putea imagina ce scenã arfi fãcut mama dacã-i apãream aºa la uºã.Am cãzut la învoialã: „Tu chemi taxiul, eu îlplãtesc”. „Bine, a rãspuns ea în acelaºi stil.Eu vorbesc cu ºoferul, tu taci chitic”.

M-a târât pânã la staþia de taxiuri de laBIG ºi m-a suit într-o Dacie deºelatã. S-aurcat lângã mine ºi i-a dat ºoferului adresa.Cum acesta se uita curios la uniforma meaplinã de noroi, Adina a inventat larepezealã o minciunã: „Sãracul de el, depe câmpul de instrucþie l-am luat. Trebuiesã meargã repede acasã, cã bunica e peducã ºi cere într-una sã-l vadã. Abia l-amînvoit de la comandant”.

M-am prefãcut cã stau doborât de tristeþe

în colþul meu, bine sprijinit între uºã ºiumãrul de nãdejde al Adinei. Am încercatsã cobor cât mai demn din maºinã, ca sã n-o fac de râs. Dupã ce ºoferul a demarat,Adina s-a întors râzând cãtre mine: „Hai,soldat, sã o priveghezi pe mam’ mare!”

Am intrat pe o portiþã de lemn ºi ampãtruns într-o casã veche. Era cald înãuntru,de parcã cineva fãcuse focul în sobã. Amrãmas înþepenit în hol, ancorat de tocul uºii:„Mai e cineva la tine?” am întrebat. „Nu enimeni, stau singurã“. „De ce e cald? Cinea fãcut focul?” „Mama mare! Cine sã-l facã?Eu! S-a stins demult, dar soba dogoreºteîncã. Hai, intrã, ce, te-a lovit ruºinea tocmaiacum?”

M-a bãgat în camerã ºi m-a dezbrãcat lapiele, ca pe un copil. M-a înfãºurat într-unhalat de molton, ca acelea pe care le poartãdoctorii iarna în spitale, ºi m-a pus pe unfotoliu. Am stat acolo ca o momâie pânã avenit cu ligheanul cu apã caldã. Minutelede odihnã mã aduseserã în fire cât de cât.Când a întins mâna sã mã dezbrace dehalat ca sã mã spele, i-am prins degetelefine ºi i le-am dus cu blândeþe la buze:„Gata, mi-am revenit, pot sã mã spãl ºisingur”.

S-a întors cu spatele ºi ºi-a fãcut de lucruaprinzând focul în sobã. Când am terminatcu spãlatul ºi cu ºtersul, m-am strecurat înpat ºi m-am ghemuit sub plapumã. „Hai,dormi niþel, mi-a zis ea. Eu mai am de cititniºte cursuri, cã avem colocviu mâine. Cândtermin, te trezesc ºi mai vorbim”.

Am adormit ca un prunc. Coniacul, frigul,emoþia revederii cu Adina mã doborâserã.Nu ºtiu cât era ceasul când am simþit-ostrecurându-se în pat, lângã mine. M-amtrezit, la propriu, adicã eram perfect treaz ºiconºtient. Am întins mâinile ºi am tras-o înbraþele mele. N-am fãcut decât s-o mângâipe pãr ºi sã-i spun: „Am visat mereu la tineîn aceºti zece ani. Unde ai dispãrut atunci?Te-am aºteptat ca un disperat, pe plajã, toatãziua”. „De ce pe plajã? Nu vorbisem sã neîntâlnim în faþã la Forum?” „Ba nu, pe plajã!”„Dumnezeule, ce-o fi fost în capul nostru?Cum am putut sã înþelegem fiecare altceva?În fiecare an i-am târât pe pãrinþii mei laCostineºti, sperând cã te voi revedea. Toatevacanþele de studenþie le-am fãcut acolo. Îmiziceam cã am înnebunit, dacã tot te mai cautdupã atâta vreme. ªi tu?” „ªi eu!”

Asta este povestea mea. Nevastã-mea,Adina, desigur, se va putea lãuda toatã viaþacã m-a cules de pe strãzi ºi are dreptate.Stãm în cãsuþa de la Bragadiru ºi continuãmsã dormim în acel pat al primei nopþi deregãsire.