Afaceri din Timiş - cdn1.tion.rocdn1.tion.ro/2017/04/Afaceri-din-Timis-martie-aprilie-2017.pdf ·...

Revistă editată de

Afaceri din TimişSecretele succesului în afaceri MAGAZIN

martie - aprilie 2017

Trendul economiei timişeneAfaceri de succes ale timişenilorCe vor angajatorii timişeniCare va fi profilul economic al Timişului

powered by:

MARTIE - APRILIE 2017

2 Afaceri din Timiş

- Aveţi un interes deosebit pentru cercetare

şi dezvoltarea carierei. Cum reuşiţi să

atrageţi specialişti bine pregătiţi şi deschişi

la nou? Aveţi în vedere programe de

training, stagii, legătură cu Universitatea

Politehnica, târguri de cariere?

- Avem programe de internship pentru stu-denţi și proaspăt absolvenţi de facultate, oferim stagii de formare în diverse dome-nii de activitate, colaborăm în permanenţă cu Universităţile din zona de vest a ţării și într-adevăr, suntem prezenţi la târgurile de carieră reprezentative pentru că ne dorim să facilităm accesul tinerilor spre ceea ce în-seamnă o corporaţie și un astfel de domeniu de activitate - sisteme de siguranţă auto. Ne mândrim cu faptul că suntem o companie ce pune accent pe dezvoltarea angajaţilor și care este implicată social. În fi ecare an deru-lăm proiecte de Responsabilitate Socială prin care încurajăm atât pe angajaţii noștri, cât și persoane din afara companiei să se implice în programe de voluntariat, mentorat etc.

- Ce benefi cii oferiţi angajaţilor?

- Încercăm în permanenţă să evaluăm pa- chetele de benefi cii existente și valoarea totală a remuneraţiilor pentru a ne asigura că rămânem competitivi în piaţa forţei de muncă. Printre benefi ciile pe care le oferim în acest moment putem enumera: bonusuri de performanţă, tichete de masă și tichete

cadou, al 13-lea salariu, asigurare privată de sănătate și transport asigurat, formare la lo-cul de muncă și bineînţeles, alte programe de dezvoltare și training. În aceeași măsură analizăm care sunt lucrurile pe care anga-jaţii noștri le preţuiesc cel mai mult, în așa fel încât investiţiile pentru benefi cii să fi e alocate în direcţiile cu cea mai mare valoare percepută de aceștia.

- Ce anume căutaţi la viitorii candidaţi?

- Încercăm să atragem spre compania noas-tră în primul rând candidaţi ce se regăsesc în valorile noastre și care înţeleg faptul că prin muncă și implicarea lor participă activ la protejarea oamenilor pe șosele. Nu pu-tem vorbi despre un profi l al candidatului ideal, însă putem spune că pe de-o parte, ne dorim să integrăm în echipa ZF TRW tineri, fără experienţă, pe care suntem dispuși să îi formăm și să fi m un centru de învăţare / dezvoltare pentru viitoare talente, pe de altă, parte suntem interesaţi de specialiști în diverse domenii de activitate precum: ingi-nerie, calitate, logistică, IT.

Bineînţeles că ne dorim să atragem cât mai multe competenţe, precum cunoașterea anumitor standarde, programe, limbi străi-ne, dar punem foarte mult accent și pe abi-lităţi cum sunt spiritul de echipă, dorinţa de învăţare, comunicarea, leadership și adapta-rea la cultura organizaţională.

Cornel Huzau, Directorul General al

TRW Automotive Safety Systems,

susţine că până în 2025, ZF are ca

priorităţi efi cientizarea în materie de

consum şi emisii, dezvoltarea de noi

sisteme inteligente de protejare a vieţii

pe şosele şi conducerea autonomă.

În 2015, TRW Automotive a fost achiziţionată de furnizorul global

de componente auto ZF Friedrichshafen AG. ZF TRW este acum

printre cei mai mari dezvoltatori de sisteme de siguranţă activă şi

pasivă ce deserveşte toţi producătorii majori de vehicule la nivel

mondial, cu o amprentă geografi că ce include peste 135.000 de

angajaţi, în mai mult de 230 de locaţii.

În România - unde sunt prezenţi în Timişoara, Marghita,

Baia Mare, Lupeni, Oraviţa şi Roman - se produc volane, saci şi

module de airbag cu implicarea a peste 5500 de angajaţi.

(744216)


Afaceri din Timiş 3

Cu o tradiţie de peste 150 de ani, Azur SA este astăzi printre primii trei producători de vopsele din România, dezvoltând toată gama de produse: începând de la vopsele pe bază de solvent la apoase, de la alchidice, epoxidice, siliconice la vopsele speciale pentru industrie şi pentru comerţ. De asemenea, compania este cel mai mare producător de răşină pentru vopselele care se aplică pe dozele de aluminiu.

Fabrica din Timișoara își are originile încă din 1844 sub denumirea de Fabricele Unite de Ulei și Săpun, iar din 1923 își înce-pe producţia de lacuri si vopsele sub patro-natul lui Eugen Farber, un întreprinzator timișorean al vremurilor. Fabrica a cunos-cut o dezvoltare continuă, însă în 1948, da-torită regimului politic instaurat, aceasta a fost naţionalizată, trecând din patrimoniul familiei Farber în cel al statului român. Eu-gen Farber împreună cu soţia și copiii emi-grează la Viena.

“A fost clar o traumă pentru familie, era o familie înstărită, de oameni de afaceri, domnul Farber s-a născut în Piaţa Victoriei din Timișoara. Și să te trezești peste noapte că ţi s-a luat totul și să pleci ilegal, pe fâșie, în haine de ţăran, în condiţii umilitoare, e clar o traumă. Nu vă închipuiţi că au plecat cu camionul și au dus tone de aur. Nu, au ajuns în Viena săraci lipiţi. Îmi povestea că singurul lucru pe care l-a luat cu el, cusut în tivul hainei, erau formulele de vopsea de la

fabrică”, rememorează Jakab Zoltán, direc-tor general la Azur, din discuţiile avute cu John Farber, fi ul lui Eugen Farber.

John Farber emigrează, în jurul anilor 1950, din Viena în Statele Unite ale Americii, unde pune bazele unei afaceri care astăzi valoarează peste 3 miliarde de dolari. După revoluţie, dr. John Farber dorește să reîn-toarcă în patrimoniul familiei fabrica tatălui său, și ca atare cumpără de la statul român pachetul majoritar de acţiuni al companiei AZUR. La momentul achiziţiei, fabrica, la fel ca multe alte companii de stat, era în pragul falimentului, însă dorinţa lui John Farber de a o salva a fost mult mai puternică. J. Farber a promis, prin contractul de privatizare, că va investi, în următorii cinci ani, opt milioa-ne de dolari, lucru pe care l-a și făcut. Acest fapt a fost cotitura efectivă în istoria compa-niei Azur, care a renăscut.

Cifra de afaceri a crescut constant, ajun-gând de la 2 mil. de dolari în momentul

privatizării la peste 35 de mil. de dolari. Mare parte din ceea ce producem merge la export, iar restul pe piaţa de vopsele din România.

“Noi exportăm azi în valoare de peste 25 de milioane de euro pe an, zilnic din Azur pleacă 3 mașini la export și această piaţă, aproape 90�%, ne-a fost adusă cu sprijinul fi rmei-mamă. Am reușit să convingem partenerii externi că suntem foarte seri-oși, calitatea este cel mai important lucru, livrarea la timp, tot suportul logistic și ma-nagerial din spate și în momentul când, după un contract de 5 ani, am livrat peste 2000 de șarje, din care s-a greșit una sin-gură din cauza unei materii prime care era proastă, atunci partenerul extern a zis: ok, continuăm pe un alt contract de 5 ani, fără problemă”, subliniază directorul general al AZUR - Jakab Zoltán.

Iar Azur iși continuă povestea... Împre-ună cu cei 370 de angajaţi, planurile sunt ambiţioase.

AZUR - o poveste scrisă în timp

(744213)



Avantajul major al judeţului Timiș îl re-prezintă faptul că se afl ă în zona de vest a României, la graniţa cu două ţări, Serbia și Ungaria. Aceasta a însemnat un atu deose-bit pentru diferiţi investitori internaţionali care au decis să-și localizeze investiţiile din ţara noastră în această parte a ţării.

Vestea bună este că în următorii câţiva ani Timișoara va fi și mai bine legată de alte zone ale României, dar și de ţările ve-cine, pe partea rutieră și aeriană.

Autostrada Lugoj - Deva avansează

La începutul lunii martie, Compania Na-ţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a deschis circulaţiei o primă parte de 15 kilometri din lotul 2 al autostrăzii Lugoj - Deva, care asigură legă-tura între localitatea Traian Vuia și nodul rutier de la Margina, care, de asemenea, va fi deschis circulaţiei. Deschiderea acestui lot ar fi trebuit să aibă loc în vara anului

trecut, însă pe parcurs au apărut numeroa-se probleme. Lotul 2 al autostrăzii Lugoj – Deva are o lungime totală de 28 kilometri, valoarea contractului de execuţie fi ind de 562,73 milioane de lei fără TVA, din care 478,32 milioane de lei Fonduri de Coezi-une (85%) și 84,4 milioane de lei Guvernul României (15%). Din păcate, pen-tru cea de-a doua parte a acestui lot va trebui să mai așteptăm mult și bine, proiec-tul iniţial a fost modifi cat și pe traseu au fost introduse două tunele, special construite pentru a asigura libera cir-culaţie a animalelor

sălbatice în zonă. Deocamdată nu a fost organizată nici măcar licitaţia pentru sta-bilirea constructorului acestor tunele.

O altă veste excelentă legată de auto-strada Lugoj - Deva, de această dată vi-zând lotul 4, a fost că lucrările au fost re-luate după aproape un an. Deși porniseră cel mai bine, lucrările de pe lotul 4 al au-tostrăzii ce va lega Lugojul de Deva au fost brusc oprite, după ce Inspectoratul de Stat în Construcţii constatase că pentru două dintre cele două tronsoane din acest lot nu există autorizaţie de construcţie. Sus-pendarea construcţiei a avut loc în luna octombrie a anului 2015 și de atunci auto-rităţile nu au fost capabile să rezolve pro-

blema revizuirii acordului de mediu, fără de care nu se

putea emite nici autori-zaţia de construcţie.

Iată că după aproa-pe un an și jumă-tate de așteptare s-a reușit sem-narea noului acord. Acesta este singurul lot unde licitaţia de construire a fost

câștigată de o so-cietate româneas-

că. Vorbim despre

Regiunea de Vest a României va avea o infrastructură de transport tot mai dezvoltată în următorii ani

Infrastructura judeţului Timiş şi a regiunii se

va îmbunătăţi semnifi cativ în următorii ani.

Cele mai importante investiţii se realizează

în sectorul rutier, dar şi în cel aeroportuar.

Extinderea

Aeroportului

Internaţional Timișoara

Creșterea exponenţială a trafi cului de pasageri pe Aeroportul Internaţi-onal Timișoara a făcut necesară de-

mararea un proiect de realizare a unei noi aerogări. Proiectul va costa în jur

de zece milioane de euro, va avea un terminal de sosiri și unul de

plecări, lucrările urmând să fi e terminate în 2018.



aceeași fi rmă care a realizat și lotul 2 din autostrada Timișoara – Lugoj, fi nalizată cu jumătate de an înainte de termenul stabilit prin contract. Situaţia a fost similară și pe lotul 4 din Lugoj – Deva, unde lucrările au fost pornite în forţă și au înaintat cel mai bine dintre toate loturile, dar problemele multiple apărute aici au dus la întârzieri și, în fi nal, la oprirea activităţii.

Autorizaţia de construire include un nod rutier la Șoimuș și un centru de între-ţinere. Lotul 4 se va conecta cu Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, în zona nodului rutier Ilia, respectiv cu Autostrada Deva – Orăștie, în zona nodului rutier Șoimuș.

Până acum, lucrarea este executată în proporţie de 48%. Acest lot a fost licitat pentru 419 milioane de lei, în noiembrie 2013. Lucrările trebuiau fi nalizate în mai 2016. Lungimea tronsonului este puţin peste 22 de kilometri și face legătura între nodul de la Ilia și de la Șoimuș, acolo unde începe autostrada Deva – Orăștie.

Mergem pe autostradă spre Belgrad

până în 2025

O altă veste așteptată de timișoreni a fost demararea operaţiunilor preliminare lega-te de construcţia unei autostrăzi între Ti-

mișoara și Belgrad. Deși autorităţile de la București au refuzat permanent ca pe acest traseu să se realizeze o autostradă, accep-tând doar un drum expres, guvernanţii s-au trezit forţaţi de Uniunea Europeană să modifi ce proiectele iniţiale și să accepte o asemenea investiţie. UE a alocat din banii proprii 10 milioane de euro special pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pen-tru această autostradă, românii fi ind puși astfel în faţa faptului împlinit. La începu-tul lunii martie, Cabinetul Grindeanu a aprobat un memorandum prin care anun-

ţă că va colabora cu Serbia pentru planifi -carea și proiectarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timișoara și Pančevo. Documentul precizează clar că este vorba despre o autostradă și că aceasta ar urma să fi e fi nalizată până în 2025. Potrivit pro-tocolului promovat de Ministerul Trans-porturilor, cele două guverne vor colabora pentru construcţia autostrăzii Timișoara – Vârșeţ – Pančevo până în anul 2025, potri-vit rezultatelor studiilor de fezabilitate.

MARCEL HOSTER

Cu o experienţă consolidată de-a lungul a mai bine de 15 ani, companiile noastre, situate constant printre societăţile de vârf din domeniu, vă propun servicii fi nanciar-contabile și de audit performante menite să vină în sprijinul afacerii dumneavoastră.

Servicii de consultanţă

fiscală

Servicii de audit financiar

Servicii de

contabilitate

Servicii de salarizare

şi administrare de personal

Expertiză judiciar

contabilă şi fiscală

Alte servicii de natură financiar contabilă

TIMIȘOARA

Str. Pomiculturii nr. 64 -

vila Toscana

Tel/fax: (0040) 0256-202841

Mobil: (0040) 0722-340176;

(0040) 0722-451871

E-mail: [email protected]

[email protected]

Întocmirea documentaţiei necesară în justificarea preţurilor de transfer utilizate în tranzacţiile

dintre societăţi afiliate

(745300)



Vino în 10-11 iunie 2017 la

Târgul Imobiliar Timişoara.

Ai totul

într-un singur loc.

Vrei să îţi schimbi locuinţa

sau să renovezi?

Vrei să vezi cele mai noi

tendinţe în domeniul imobiliar

şi design interior?

UNDE? CRAFT,

Bulevardul Eroilor

de la Tisa, nr. 22

(749300)



(745268)



Timişul a fost un adevărat magnet pentru investiţiile străine. Din păcate, avântul a fost atât de puternic încât judeţul pare să devină victimă a propriului succes. Investitorii se plâng că nu mai au oameni cu care să lucreze, au comenzi, doresc extinderea investiţiilor existente, dar nu mai găsesc noi angajaţi. O altă problemă cu care se confruntă este una generală pentru mediul de afaceri, mai precis infrastructura precară a judeţului, iar aici nu ne referim doar la cea rutieră, care a progresat mult în ultima perioadă, ci şi la reţelele de utilităţi.

Două dintre cele mai importan-te comunităţi de afaceri din Ti-miș, cea a oamenilor de afaceri germani și cea a oamenilor de afaceri italieni, se plâng cam de aceleași probleme. Împreună, acestea formează marea parte a investiţiilor care au dus eco-nomia judeţului la nivelul ac-tual. Într-o discuţie purtată de reprezentanţii Clubului Econo-mic German din Banat cu pre-ședintele Consiliului Judeţean Timiș, Călin Dobra, oamenii de afaceri au cerut dezvoltarea în continuare a infrastructurii rutiere a judeţului. Șoseaua de centură a Timișoarei, proiecte-le de apă și canal, construcţia de locuinţe și situaţia Aero-dromului Cioca au fost temele principale dezbătute în cadrul întâlnirii cu mediul de afaceri german din zonă. Călin Dobra le-a garantat investitorilor stră-ini că toate aceste probleme sunt în atenţia instituţiei pe

care o conduce și că există o se-rie de proiecte majore vizate de administraţia judeţului.

Antreprenorii mai doresc și lărgirea unor șosele la patru benzi, dar și construcţia de lo-cuinţe și de proiecte de apă-ca-nal în zone industriale.

Forţa de muncă - o mare

problemă

Reprezentanţii fi rmelor italiene din Timiș se confruntă, în mare, cu aceleași probleme. În primul rând, ei spun că nu găsesc for-ţa de muncă necesară desfă-șurării activităţii economice. Cele mai mari probleme sunt în industria ușoară, agricultură și construcţii. Și aceasta nu în-tâmplător - italienii sunt pe pri-mul loc între investitorii străini din Timiș ca număr de fi rme, respectiv locul patru din punct de vedere al capitalului sub-scris. „Cea mai mare problemă cu care oamenii de afaceri se

confruntă este lipsa persona-lului. Nu mai sunt oameni care să lucreze, găsim foarte greu angajaţi. Cele mai importante investiţii ale italienilor sunt în domeniul industriei ușoare, în agricultură, dar și în construc-ţii. Noi încercăm să găsim solu-ţii, am purtat discuţii și cu șefi i judeţului, lucrăm împreună cu investitorii germani pentru implementarea învăţământu-lui dual. O altă mare problemă este legată de infrastructură, unde sunt, de asemenea, pro-bleme”, a declarat Vincenzo Moderno, reprezentantul în Ti-miș al Camerei de Comerţ Itali-ene pentru România.

Cele două comunităţi au în-ţeles că împreună pot rezolva o parte din problema lipsei de personal și acum lucrează la sistemul de învăţământ profe-sional dual. Mai precis, diferite fi rme susţin unele dintre clase-le de la unităţile școlare care or-

ganizează învăţământ profesi-onal, oferă burse pentru elevi, le oferă posibilitatea să facă practică în fabrici și să înveţe meserie exact așa cum se cere în producţie. La fi nal, chiar de la terminarea școlii, absolven-ţilor li se oferă contracte de muncă din partea fi rmelor care au susţinut clasele respective. Inspectoratul Școlar Judeţean a îmbrăţișat această idee și deja funcţionează o serie de aseme-nea clase de învăţământ dual. Sistemul a fost promovat mai ales de comunitatea de afaceri germană și reprezintă sistemul folosit și în Germania. Acolo, majoritatea tinerilor preferă să înveţe o meserie și să o prac-tice, nu să meargă la facultate de unde să obţină o diplomă pe care foarte puţini o folosesc, așa cum se întâmplă în Româ-nia.

MARCEL HOSTER

Investitorii străini se confruntă cu aceleaşi probleme

Reprezentanţii fi rmelor germane şi italiene îşi doresc dezvoltarea investiţiilor pe care le-au facut în Timiş, dar pentru aceasta este nevoie de

rezolvarea unor probleme FOTO: TION



ProCredit Bank, singura bancă din Româ-nia cu acţionariat 100% german, a deschis cea de-a doua locaţie în Timișoara, ce încorporează noul concept de „Zona 24/7”. Noua agenţie este situată pe Bulevardul Antenei, numărul 9, în cadrul complexului OpenVille.Locaţia este deschisă timp de 24 de ore, șapte zile pe săptămână, oferind astfel clienţilor posibilitatea de a-și desfășura operaţiunile bancare în orice moment al zilei. În cadrul acestei zone de banking, clienţii pot efectua, prin intermediul automatelor bancare instalate, o gamă variată de operaţiuni: de la retragere și depunere de numerar, la acces către platforma de internet banking și posibilitate de contactare a serviciului contact center, opţiuni disponibile pentru clienţii băncii, atât persoane juridice, cât

și persoane fi zice. Acest proces de automatizare, ce permite personalului băncii să se concentreze asupra activităţii de consultanţă profesionistă, este deja aplicat cu succes la nivelul tuturor locaţiilor băncii.„Întrucât ne dorim să răspundem nevoilor clienţilor noștri, prin noua agenţie ne-am extins serviciile pe care le ofeream deja IMM-urilor și persoanelor fi zice din Timișoara la sucursala din Coriolan Brediceanu. Clienţii benefi ciază și în noua locaţie de acces permanent la automatele bancare, prin intermediul zonei de banking 24/7, cât și de consiliere profesionistă din partea colegilor noștri”, a declarat Karoly Kiss, Director al Sucursalei ProCredit Bank din Timișoara.ProCredit Bank a urmărit dintotdeauna să stabilească un parteneriat profesionist cu

clienţii săi, bazat pe consiliere realizată în condiţii de încredere, și nu pe o pură asociere de natură comercială. Banca a dezvoltat și a întărit această relaţie pe parcursul celor 15 ani de prezenţă în Timișoara, iar noua agenţie reprezintă încă un pas în această direcţie.Referindu-se la particularitatea zonelor de banking 24/7, element comun al locaţiilor băncii, Mariyana Petkova, Director Gene-ral Adjunct al ProCredit Bank România, a concluzionat: „Conceptul de Zona 24/7 a fost creat pentru a răspunde nevoilor clienţilor, într-o societate ce urmărește efi cienţa. Impresiile pozitive primite până acum de la clienţii noștri confi rmă calitatea schimbărilor implementate și ne încurajează să continuăm în aceeași direcţie, orientată spre oferirea de servicii la cele mai înalte standarde.”

ProCredit Bank a deschis o nouă agenţie în Timişoara, ce include o zonă de banking deschisă 24 de ore

(741159)



Incuboxx este o clădire desfă-șurată pe mai mult de 6.300 de metri pătraţi, care oferă spaţii în condiţii avantajoase pentru zeci de fi rme în fază de preincubare, incubare sau con-solidare, în funcţie de stadiul afacerii – microîntreprinderi și IMM-uri ce activează în do-meniul tehnologiei informaţii și comunicaţii. Angajaţii mai au la dispoziţie și un perete de căţărat, o terasă, o cantină

și chiar și o mică sală de fi tne-ss și un spaţiu pentru aerobic, cu dușuri și vestiare, dar și lo-curi de parcare. Există și săli de conferinţe, săli de ședinţe și spaţii unde pot fi organizate diferite evenimente.

Incuboxx oferă 54 de spaţii pentru birouri la preţuri de la 3,5 euro/mp, trei săli de confe-rinţe cu o capacitate de 50, 70, respectiv 200 de locuri, trei săli pentru seminare cu o capacita-

te de câte 30 de locuri, acces gratuit la copy-center, consul-tanţă contabilă și consultanţă juridică și de afaceri.

Pentru faza de incubare, pe-rioada maximă în care pot fi închiriate birourile este de 3 ani, iar solicitanţii trebuie să fi e proaspeţi absolvenţi și/sau profesori ai unor facultăţi de profi l (IT&C), cu vârsta maxi-mă de 35 de ani, care doresc să înfi inţeze o fi rmă și care

trebuie să prezinte un plan de afaceri, sau microîntreprinderi înfi inţate cu cel mult un an îna-inte de data depunerii cererii. Pentru consolidare, perioada maximă este de 5 ani, o fi rmă va putea închiria cel mult trei birouri, trebuie să aibă până în 30 de angajaţi, o cifră de afa-ceri anuală de maxim 20.000 de euro angajat, iar sediul soci-al trebuie să fi e locat la Incubo-xx și unic.

Clădirea de lângă Pasajul Jiul a fost realizată dintr-un mate-rial special: policarbonat adus din Elveţia, fi ind proiectată de Biroul de Arhitectură Andrees-cu & Gaivoronschi.

„Una dintre problemele importante când se lucrează la computer este strălucirea.

Incuboxx, clădirea de 4 milioane de euro pentru start-up-uriTimişoara are un incubator de afaceri construit cu fonduri europene, încă din 2014. Centrul IT&C Incuboxx, de pe Calea Circumvalaţiunii, a însemnat o investiţie de 4 milioane de euro, cea mai mare parte a banilor venind de la Uniunea Europeană. Clădirea este numai bună pentru fi rmele din domeniul IT&C, dar nu a fost ferită de probleme.



Atunci când pui pereţi din sti-clă, care oricum, ca să cores-pundă pentru o asemenea su-prafaţă, sunt extrem de scumpi, trebuie să iei măsuri extrem de complexe de reducere a strălu-cirii – să pui jaluzele, să tratezi sticla și așa mai departe… Ma-terialul acesta, pe care noi l-am ales pentru avantajele sale, în principiu este folosit la clădiri-le unde trebuie să existe o re-ducere puternică a strălucirii. Avantajul lui este faptul că, din punct de vedere termic, este de câteva ori mai efi cient decât sticla cea mai scumpă cu putin-ţă. Ceea ce înseamnă că această clădire pierde de câteva ori mai puţină căldură decât dacă ar fi fost îmbrăcată în sticlă. Este policarbonat multistrat, garan-tat 25 de ani de către fabrican-tul său din Elveţia. A fost adus din Elveţia, costă cam 35% din cât ar fi costat dacă ar fi fost îmbrăcată în sticlă clădirea. El nu este uniform. Pe dinăuntru este alb, pe afară este albastru și este tratat împotriva ultravi-oletelor. Reduce strălucirea și asigură o bună izolare termică. Este o clădire inovativă”, spu-nea arhitectul Ioan Andreescu la inaugurarea clădirii.

Ţintele Incuboxx în 2017

Incuboxx a început anul 2016 cu 21 de start-up-uri, iar de la începutul anului trecut și până la fi nal un număr de 34 de fi rme din domeniul IT&C au benefi ci-at de suportul oferit în cadrul incubatorului. Un număr de 29 de fi rme sunt în perioada de incubare și cinci fi rme în cea de consolidare. Gradul de ocupare al Incuboxx la sfârșitul anului trecut era de 59,77% din totalul de 54 de spaţii destinate birou-rilor, se arată în raportul incu-batorului.

Printre start-up-urile care au sediul la Incuboxx sunt foarte multe fi rme care oferă consul-tanţă IT, dar și servicii de web design, virtualizare, depana-re calculatoare, securitate IT, asistenţă tehnică sau mente-nanţă IT, web hosting sau crea-rea unor programe informatice

specializate. Pentru anul acesta, planul ce-

lor care administrează clădirea din policarbonat de pe Calea Circumvalaţiunii este să reu-șească „incubarea unui număr de 35 de start-up-uri din dome-niul IT&C”, „consolidarea unui număr de 15 fi rme”, atingerea gradului de ocupare de 83,33%, realizarea unui număr de 180 de locuri de muncă în cadrul fi rmelor afl ate în incubator și organizarea a 20 de conferinţe în domeniul IT&C și al antre-prenoriatului, precum și orga-nizarea a 30 de sesiuni de trai-ninguri în aceleași domenii.

Problemele Incuboxx

Clădirea incubatorului de afa-ceri al primăriei nu este una perfectă. La scurt timp după inaugurare, s-a descoperit că în imobilul de pe Calea Circumva-laţiunii plouă. Pereţii Incuboxx au fost infi ltraţi de apa cau-zată de ploile abundente. Au fost probleme și cu instalaţia de climatizare, iar fi rma care a realizat lucrarea a refuzat să le remedieze.

Mai mult decât atât, în sep-tembrie 2015, primarul Timi-șoarei, Nicolae Robu, dar și mai mulţi directori din primărie au fost chemaţi la audieri la Poli-ţie din cauza problemelor gă-site la Incuboxx. Oamenii legii derulau o anchetă cu privire la modul în care s-a făcut recepţia incubatorului de afaceri.

Lucrările au fost executate de societatea Saif-Tim și încă de la inaugurare s-a ridicat o problemă, și anume aceea că subcontractanţii nu și-ar fi pri-mit banii. Ofi cialii primăriei spuneau însă atunci că ei s-au achitat de sarcini și că proble-ma urmează să fi e rezolvată. După problemele apărute de la… ploaie, primăria ar fi cerut constructorului să facă repara-ţii, dar constructorul ar fi refu-zat. S-a descoperit apoi că din clădirea de pe Circumvalaţiunii ar fi dispărut mai multe echi-pamente, după ce fi rma Flexik Automation SRL, unul dintre subcontractanţii Saif-Tim, a

reclamat că nu și-a încasat ba-nii. Până la urmă, Nicolae Robu spunea că au fost depuse două plângeri penale pe marginea acestui subiect, una din partea primăriei către Flexik, iar alta din partea Flexik către primă-rie. Totodată, edilul Timișoarei

spunea că municipalitatea va folosi garanţia de bună execu-ţie pentru a rezolva toate pro-blemele apărute la incubatorul de afaceri.

ROXANA DEACONESCU

Clădirea dispune de spaţii pentru conferinţe şi trainunguri FOTO: TION

(745267)

Str. Circumvalaţiunii nr. 1, Timişoara 300013 0256 220 973

https://www.facebook.com/Roalto-Gradimento

Pentru femeile care pun preţ pe aspect, eleganţă și confort, numele RO ALTO GRADIMENTO înseamnă deja de mulţi ani produse performante, concepute în ton cu ultimele tendinţe ale modei și cu materiale italiene de bună calitate. Și totul la preţuri accesibile, care să cores-pundă exigenţelor cumpărătoarelor experimentate.

Magazinul, situat la adresa bine cunoscută - str. Circumvalaţiunii nr. 1 - vine în întâmpi-narea clientelor cu o ofertă variată de pan-tofi de calitate, într-o gamă largă de modele şi culori, care să sati-sfacă şi cele mai înalte standarde.

erimentate.

h

RO ALTO GRADIMENTO, născută dintr-o asociere între un partener român și un partener italian, și-a început activitatea de producţie de încălţăminte pentru femei în Timișoara, în martie 1996, și de atunci s-a tot dezvoltat. A început prin a realiza pantofi de lux, cu materie importată din Italia, în spaţii de producţie și cu forţă de muncă închiriate și a continuat prin a-și realiza producţia de pantofi în capa-cităţi de producţie proprii, dotate cu utilaje performan-te și cu echipe de personal muncitor califi cat. La crește-rea vânzărilor, un rol determinant l-a avut și îl are în continuare

activitatea de proiecta-re și creaţie realizată

în Italia.

Extinderea capacităţii de producţie în spaţii rurale adiacente Timișoarei și atenţia acordată performanţelor profesionale ale

muncitorilor au permis ieșirea pe pieţele externe cu produse recunos-cute pentru înaltul nivel calitativ. Astăzi, exportul reprezintă 85% din producţia fabri-cată, principalul partener, atât pen-tru export cât și pentru asigurarea materiilor prime din import, fi ind

fi rma italiană ALTO GRADIMEN-TO. Iar ţinta celor doi asociaţi o reprezintă cucerirea de noi pieţe de desfacere a produselor proprii, în ţări din estul Europei.



CERC, un centru esenţial pentru fi rmele din sectorul automotive

O investiţie de aproape 600.000 de euro efectuată din fonduri europene ar trebui să fi e ca o „mană cerească” pentru fi rmele din sectorul automotive din partea de vest a ţării. Centrul Regional de Competenţe şi Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Au-tomotive, din Freidorf, poate specializa pe bandă rulantă oameni care lucrează în acest domeniu.

CERC și-a deschis porţile în vara anului tre-cut și stă la dispoziţia fi rmelor care vor să își specializeze oamenii sau să testeze di-verse produse. Cu fonduri europene a fost construită o clădire modernă și s-au făcut amenajările necesare. Au fost cumpărate echipamente și mobilier în vederea desfă-șurării în condiţii optime și moderne a ac-tivităţilor de training și formare, respectiv consultanţă și asistenţă.

„Serviciul Public de administrare a «Cen-trului Regional de Competenţe și Dezvolta-re a Furnizorilor în Sectorul Automotive» este un serviciu de interes local care are mi-siunea de încurajare a investiţiilor în secto-rul automotive pentru susţinerea dezvoltă-rii durabile a Polului de Creștere Timișoara – prin implementarea unui pachet de servi-cii și a unor programe de training în bene-fi ciul întreprinderilor din sector cu scopul creșterii competenţelor acestora, și impli-cit a performanţei sectorului automotive la nivel regional - astfel încât sectorul automoti-ve să producă un impact

economic semnifi cativ la nivelul Regiunii de Vest”, ne-au transmis administratorii CERC.

Academie de training pentru

angajaţii fi rmelor

Centrul din Freidorf își propune să fi e ca o academie de training în sectorul automotive, să ofere consultanţă furnizorilor din sector și să pună la dispoziţia fi rmelor un laborator pentru utilizarea de echipamente specializa-te. Practic, în clădire se afl ă, în acest moment, un centru de prelucrare cu comandă numeri-că, un strung cu comandă numerică, o mași-nă de măsurat în coordonate și o mașină de injecţie mase plastice. Centrul mai este dotat cu săli de conferinţe, birouri, băi și dușuri.

În cele trei mari judeţe din vestul ţării există peste 150 de fi rme care ar putea apela la ajutorul celor de la CERC. Nu foarte multe au fost însă interesate de clădirea ridicată cu fonduri europene la marginea Timișoarei.

„Avem două fi rme foarte interesate și vor să vină cât mai repede, una vrea să își deschidă punct de lucru și în parteneriat cu noi să doteze un laborator de metrologie, iar cealaltă fi rmă vrea să-și deschidă un punct de lucru cu intenţia de a promova în zona de vest anumite softuri și utilaje pentru automotive, prelucrare prin așchiere în

industria automotive”, ne-a spus Claudiu Dragomir, managerul CERC.

Momentan, echipamentele care sunt puse la dispoziţia fi rmelor nu prea au fost folosi-te. Cu ele s-au făcut însă demonstraţii în iar-na anului trecut, la Ziua Industriei 4.0.

„Ducem tratative să încheiem un partene-riat cu Politehnica, avem două parteneriate încheiate, dar cursurile în sine, efectiv, pen-tru că noi suntem în curs de autorizare, nu au început. Avem un target: ca anul acesta să reușim, până în toamnă, să specializăm 100 de cursanţi. Pot veni și studenţii. Pe noi ne interesează două categorii: o specializare superioară în cadrul angajaţilor din sectorul automotive și persoane necalifi cate, pe care vrem să le introducem în industria automo-tive”, ne-a mai spus managerul CERC.

Potrivit lui Claudiu Dragomir, în zona de vest a ţării, în judeţele Timiș, Caraș-Severin și Arad, există 156 de fi rme în sectorul au-tomotive, care fac parte din grupele 1 și 2. Acestea furnizează produse direct producă-torilor de automobile.

Firmele interesate de ceea ce pune la dis-poziţie Centrul Regional de Competenţe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Auto-motive pot afl a mai multe informaţii de pe site-ul CERC: cerctm.ro. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 12,6 milioane de lei, inclusiv TVA, adică aproximativ 300.000 de euro. Peste 4,8 milioane de lei, cu tot cu TVA, au costat echipamentele de lucru.

ROXANA DEACONESCU

Clădirea modernă permite organizarea activităţilor de training şi formare,

consultanţă şi asistenţă FOTO: C. DUMA

În ceea ce priveşte cursurile şi specializările, reprezentanţii Centrului Regional de Competenţe şi Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive poartă discuţii cu cei ai Universităţii Politehnica, pentru a avea şi profesori care să-i înveţe pe eventualii cursanţi.



Relaxare, sănătate şi energie pozitivă- De ce spa? Când şi cum

v-a venit această idee de

afacere?

- Spa pentru că înseamnă sănătate, înseamnă stare de bine,relaxare și armonie... pentru trup și pentru sufl et. Un loc în care să te simţi con-fortabil, să simţi că renaști, că îţi încarci bateriile și că îţi regăsești liniștea. Ei bine, un astfel de loc am vrut eu să creez pentru toti cei care au nevoie de aceste lucruri mi-nunate.

Ideea mea a venit cu mult timp în urmă, prin anul 2007 când îmi doream foarte mult să-mi gasesc o pasiune... ceva care să mă mo-tiveze, să-mi pun sufl etul, să-mi placă mult și din care, bineînţeles, să dezvolt un business frumos. S-a dovedit a fi o alegere reușită pentru că m-am descoperit pe mine însămi, mi-am descope-rit înclinarea înnăscută în acest domeniu și mulţumesc lui Dum-nezeu că m-a ajutat să continui, indiferent de greutăţile prin care am trecut de-a lungul timpu-lui, deoarece a fost o perioa-dă în care acest concept era încă nou pe piaţă, oamenii erau reticenţi la aceste servicii și, mai mult, aveau tendinţa de a-l cataloga ca fi ind un lux... un moft.

- Dezvoltarea în timp a dovedit că este

o poveste de succes. Ce urmează în

perspectivă?

- Am avut răbdare și odată cu trecerea tim-pului s-a dovedit a fi o poveste de succes într-adevăr, construită cu drag și cu multă muncă, bineînţeles. Tot mai mult am înce-

put să iubesc ceea ce fac și nu am ra-tat nicio șansă de a călători în locuri de unde am avut ceva de învăţat. Oriunde mergeam căutam hotelurile cu spa ca să mă documentez și să mă răsfăţ în același timp... tocmai ca să simt pe propria mea piele ceea ce doream să le ofer la rândul meu clienţilor mei. Eram și încă sunt foarte pre-

ocupată de confortul și de starea de bine a tuturor celor care îmi trec pragul.

În octombrie anul acesta se împlinesc 10 ani de la deschiderea primului meu salon

spa în Iulius Mall Timișoara și tot anul acesta am reușit cu ajutorul lui

Dumnezeu să deschid o a doua locaţie, mult mai spa-

ţioasă și mai complexă, în Dumbrăviţa, unde am creat o oază de liniște, un loc plin de căldură și armonie unde ne aștep-tăm oaspeţii cu braţele

deschise, plini de entuzi-asm și voie bună.

- Prin natura activităţii, clienţii

vin pentru relaxare, destindere,

detaşare de problemele

cotidiene. Ce aspecte aţi

urmărit pentru a asigura

o astfel de atmosferă

(începând de la personal,

ambianţă, produse şi aparate

folosite etc.)?

- Consider că ingredientele de bază ale unui astfel de business sunt entuziasmul, profesiona-

lismul, respectul și amabilitatea cu care îţi întâmpini de fi ecare dată oaspetele.

Pun foarte mare accent pe fi ecare detaliu în ceea ce privește aspectul camerelor de tratament, al zonei spa, al recepţiei unde ne întâmpinăm oaspeţii, al aromelor și al su-netelor muzicale ambientale folosite... și al fi ecărui obiect de decor în parte, pentru că împreună, toate aceste detalii contribuie la o stare de relaxare reușită.

Vă aşteptăm la Oriental Beauty Spa & Massage într-una dintre cele două locaţii:

Oriental Spa

Dumbrăviţa

Str. Fervenţia 25A

0752309422 / 0356268021

Oriental Spa

Timișoara

Iulius Mall, etaj 10721041627/ 0256280020

FLORINA CHEVEREȘAN

Administrator și manager spa

Terapeut&trainer spa

(745299)



Pentru stimularea angajării de personal, fi rmele pot benefi cia de o serie de facilităţi fi nanciare de la buget.

Pentru numeroase categorii sociale există programe specia-le care oferă fi e reducerea sume-lor plătite la bugetul de șomaj, fi e chiar și plăţi pentru susţine-rea noilor locuri de muncă. Una dintre cele mai bune măsuri în sprijinul fi rmelor din Timiș, in-trată de curând în vigoare, este cea legată de mobilitatea forţei de muncă. Cei care fac naveta la distanţe mai mari primesc sprijin fi nanciar, iar cei care ac-ceptă chiar relocarea primesc sume substanţiale pentru a se putea muta acolo unde este locul de muncă pentru care au optat. Toate informaţiile legate de aceste programe se pot obţi-ne la Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă.Angajatorii care încadrează

în muncă persoane din rândul șomerilor, pe care le menţin în activitate pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data angajă-rii, benefi ciază de reducerea sumei reprezentând contribu-ţia datorată de angajator bu-getului asigurărilor pentru șo-maj. Reducerea contribuţiei se acordă începând din anul fi scal următor, pentru o perioadă de 6 luni, și constă în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fi ecare procent din pon-derea personalului nou-anga-jat în condiţiile menţionate mai sus, din numărul mediu scriptic de personal încadrat cu

contract individual de muncă din anul respectiv. De aseme-nea, fi rmele care încadrează în muncă pe durată nedetermina-tă absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, afe-rentă absolvenţilor încadraţi, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fi ecare absol-vent: o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referin-tă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii; o sumă egală cu de 1,2 ori va-loarea indicatorului social de referintă, în vigoare la data în-cadrării în muncă, pentru ab-solvenţii de învăţământ secun-dar superior sau învăţământ postliceal; o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului

social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pen-tru absolvenţii de învăţământ superior. Angajatorii care în-cadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handi-cap primesc lunar, pentru fi e-care absolvent, sumele menţi-onate mai sus pe o perioadă de 18 luni.

Programe speciale sunt și pentru cei care acceptă să an-gajeze temporar, pe durata vacanţelor, elevi și studenţi. Firmele benefi ciază de un sti-mulent fi nanciar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fi ecare elev și student. Stimu-lentul fi nanciar se acordă la cererea angajatorului din buge-tul asigurărilor pentru șomaj. Perioada maximă de acordare a stimulentului fi nanciar pre-văzut este de 60 de zile lucră-

Firmele şi persoanele fi zice pot benefi cia de sprijin substanţial pe piaţa muncii



toare într-un an calendaristic. Această măsură poate fi extrem de folositoare pentru studenţii care sunt nevoiţi să efectueze practică în câmpul muncii.

Una dintre ultimele măsuri intrate în vigoare este cea lega-tă de mobilitatea forţei de mun-că. Această măsură a fost adop-tată pentru a ajuta la relocarea oamenilor în zonele unde este nevoie de noi angajaţi, unde economia este dezvoltată, dar nu mai sunt persoane dispo-nibile pentru a ocupa locurile de muncă nou create. Acest program se potrivește perfect pentru judeţul Timiș. Astfel, persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de șomaj, se încadrează în muncă într-o localitate afl ată la peste 50 km de domiciliu, benefi -ciază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigură-rilor pentru șomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării. Persoanele care,

în perioada în care primesc in-demnizaţia de șomaj, se înca-drează într-o altă localitate și, astfel își schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare egală cu șapte ori valoarea in-dicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

Valoarea indicatorului social de referinţă este la valoarea de 500 de lei în acest moment și re-prezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportea-ză prestaţiile bănești suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoane-lor în cadrul sistemului asigu-rărilor pentru șomaj, cât și în vederea stimulării anumitor categorii de persoane pentru a se încadra în muncă, precum și a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în căutarea unui loc de muncă”, conform actului normativ menţionat anterior.

MARCEL HOSTER

Peste 1700 de persoane au fost

angajate în Timiş în prima lună a

anului 2017 ca urmare a participării

la Programul Naţional de Ocupare

a Forţei de Muncă. Aceasta pla-

sează judeţul pe primul loc la nivel

naţional.

Cererea de noi angajaţi este la

un nivel ridicat în Timiş. Deşi nive-

lul şomajui este extrem de scăzut,

iar găsirea de personal este o pro-

blemă difi cilă, iată că un număr

destul de mare de noi contracte de

muncă au fost semnate în prima

lună a acestui ani. Conform datelor

Agenţiei Naţionale pentru Ocupa-

rea Forţei de Muncă, în ianuarie,

în Timiş au obţinut un contract de

muncă 1731 de persoane. Aceasta

plasează judeţul pe primul loc la

nivel naţional, chiar înaintea Bu-

cureştiului, unde au fost semnate

1543 de asemenea contracte, cu

toate că populaţia din zonă este

mult mai numeroasă, iar numărul

de fi rme la fel. Urmează Hunedoa-

ra, cu 916 angajări, Mureş, cu 872, şi

Suceava, cu 839.

În total, ca urmare a implemen-

tării Programului Naţional de Ocu-

pare a Forţei de Muncă, în prima

lună a anului 2017 la nivel naţional

au fost încadrate 16.307 persoane.

Dintre acestea, 4.866 au peste 45

de ani, 4.534 au vârsta cuprinsă în-

tre 35 şi 45 de ani, 4.205 au între 25

şi 35 de ani, iar 2.702 sunt tineri sub

25 de ani.

Similar lunilor precedente, cele

mai multe persoane ocupate sunt

de sex masculin, 8.971. În funcţie de

rezidenţă, cei mai mulţi angajaţi,

9.486, provin din mediul urban, iar

6.821 din rural. Nivelul de pregătire

al persoanelor pentru care a fost

identifi cat un loc de muncă arată

că cele mai multe au studii liceale

(5.473), profesionale (3.817), gim-

naziale (3.351), 2.221 fi ind cu studii

universitare.

Timişul, lider naţional la oferirea de noi locuri de muncă

(745284)



În Timiş se câştigă bine, dar salarii

mai mari au cei din Bucureşti, Ilfov şi

Cluj. În premieră, salariul mediu net

la nivel naţional a depăşit 500 de

euro, dar o asemenea valoare visată

de cea mai mare parte a populaţiei

se atinge doar în câteva judeţe.

Salariul mediu net a ajuns în

Timiş la nivelul de 2.512 lei, arată

datele Direcţiei Regionale de Sta-

tistică. Această valoare plasează

judeţul doar pe locul patru la nivel

naţional, fi ind depăşit de Bucureşti

(3.219 lei lunar), Ilfov (2.743 de lei)

şi Cluj (2.605 lei), conform buletine-

lor statistice judeţene.

Pe de altă parte, datele Institu-

tului Naţional de Statistică arată

că românii au avut un venit net la

nivel naţional în creştere. Salariul

mediu net în economie a depăşit în

decembrie 2016 echivalentul a 500

de euro, mai precis a ajuns la valoa-

rea de 2.354 de lei (523 de euro). De

obicei, decembrie aduce venituri mai

mari decât în alte luni, aceasta

pentru că sunt incluse pri-

mele şi bonusurile de

sărbători. Creşterea

este vizibilă ori-

cum, a fost

o premieră

ca salariul

mediu net pe

e c o n o m i e

să treacă de

pragul de 500 de

euro.

M. HOSTER

Salariul mediu net în Timiş - 2512 lei

Parcul Industrial şi Tehnologic Timişoa-ra (PITT) este locul unde se pot dezvolta afaceri în diferite domenii. În momentul de faţă, parcul are disponibile pentru închiriat cinci parcele, din totalul de 26.

PITT este un proiect realizat de către Consiliul Judeţean Timiș și Agenţia de Dezvoltare Eco-nomică Timiș, care are ca scop sprijinirea dezvoltării sectoru-lui IMM din următoarele dome-nii: Software; IT și comunicaţii;

Electronică și electrotehnică; Automotive și alte tipuri de industrii ce utilizează tehno-logii avansate și nepoluante; Alte activităţi de producţie cu tehnologie puţin poluantă; Ac-tivităţi de proiectare, cercetare

– dezvoltare; Logistică.Parcul este situat într-una

dintre cele mai dinamice zone ale României, lângă Timișoara, pe Calea Torontalului, la o dis-tanţă de 6 km de centrul orașu-lui, pe șoseaua naţională DN6, care face legătura cu punctul de trecere al frontierei cu Uni-unea Europeană, Cenad – Kis-zombor (Ungaria), punct afl at la 75 km faţă de Parc. Accesul la Aeroportul Internaţional este la numai 15 km de locaţie, iar accesul la calea ferată (Gara de Nord Timișoara) este la 8 km.

În momentul de faţă, în PITT sunt disponibile pentru conce-

sionat cinci parcele, din cele 26 câte sunt în total în acest are-al. Parcelele se pot închiria cu 4 euro pe metru pătrat pe an, plus TVA.

Întreaga suprafaţă a Parcului este dotată cu utilităţi, în infra-structura de tip „green fi eld” ce cuprinde: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrică, telecomu-nicaţii, drumuri.

Pentru mai multe informaţii puteţi accesa pagina de Inter-net a acestui parc: http://www.pitt.ro/ro/.

ADRIAN PANDURU

Parcul Industrial şi Tehnologic din Timişoara - locul destinat întreprinderilor mici şi mijlocii

La dispoziţia benefi ciarilor sunt şi săli de conferinţă FOTO: TION



Simţi că a venit momentul să faci o schimbare în viaţa ta și nu știi prea bine cum? Poţi

începe prin a face modifi cări în lo-cuinţă, să o faci mai confortabilă, mai modernă, mai spaţioasă. O idee ar fi să înlocuiești mobila ve-che cu una nouă, care să corespun-dă mai bine nevoilor tale actuale și ale întregii familii. Sau poţi să îţi aranjezi apartamentul după un plan pe care l-ai visat întotdeauna. Și într-un caz și în altul, este bine să te consulţi cu specialiști în do-meniu, care să îţi sugereze ce s-ar potrivi cel mai bine la spaţiul real de care dispui, care să îţi desene-ze un plan, să aducă îmbunătăţiri ideilor tale și să îţi croiască mobila exact pe gustul tău.

O astfel de echipă de specia-liști găsești la Deco-Mob, o fi rmă care execută mobilă

la comandă, respectând cu stric-teţe dimensiunile spaţiului dis-ponibil și cerinţele tale legate de culoare, formă, accesorii și func-ţionalitate. Strategia fi rmei este

clară: clientul trebuie să primeas-că un produs de calitate, perfect adaptat spaţiului de care dispune, rafi nat și modern, în timp cât mai scurt. Atunci când comanzi mobi-lier - de bucătărie, de hol, dormi-tor sau living - ei îţi proiectează mobila la dimensiunile cerute de tine, îţi arată desenul, căruia tu poţi să îi aduci modifi cări, și stabi-lesc împreună cu tine accesoriile și materialele din care să fi e lucra-te piesele respective.

Deco-Mob lucrează cu ma-teriale de înaltă calitate, într-o paletă coloristică

foarte bogată - aproximativ 1.800 de nuanţe de culori. Atenţi la cel mai mic detaliu, specialiștii fi rmei acordă importanţă părţii de fero-nerie, lucrând cu tot ce înseamnă mai bun, respectiv produse Blum. În ideea de a găsi soluţii pentru ca spaţiul disponibil - în încăpere sau în zona de depozitare - să fi e mai generos, Deco-Mob s-a speci-alizat în dressing-uri înzidite și în dressing-uri cu uși glisante.

Pentru mai multă siguranţă, fac ei înșiși măsurătorile la tine acasă, pentru a elimina

orice risc. Apoi, croiesc și asam-blează mobila în hală și te cheamă să o vezi la ultima probă, cum s-ar spune, ca să îţi asculte părerea. Abia după aceea urmează trans-portul și montarea la tine acasă, cu toate verifi cările necesare. Fir-ma promite un timp foarte scurt de execuţie - 15 zile - evident, și în funcţie de dimensiunea comenzii.

Dar dacă nu dorești mobilă la comandă, Deco-Mob îţi pro-pune ca variante mai multe

showroom-uri unde sunt expuse piese de mobilier afl ate pe stoc și din care îţi poţi alege ceea ce se po-trivește cel mai bine stilului și per-sonalităţii tale. Încă din 2004, De-co-Mob a deschis un spaţiu pentru producţie, showroom și sediu cen-tral, pe str Avram Imbroane nr. 2. În 2005 s-a extins cu un showroom în Sânnicolau Mare, iar după încă un an a inaugurat al doilea showroom din Timișoara, pe Calea Sever Bocu.

O schimbare îţi poate spori starea de bine.

Încearcă!Poţi vedea produsele fi rmei

şi te poţi consulta cu specialiştii

Deco-Mob la următoarele adrese:

TIMIŞOARA

str. Avram Imbroane

(fosta Alee CFR) nr 2

Orar:

luni-vineri 8-18; sâmbătă: 9 -13;

Tel/fax 0256-205056;

0722 461 418

http://www.deco-mob.ro/

Calea Sever Bocu

(fostă Calea Lipovei) nr. 41

Orar:

luni-vineri 9 - 18, sâmbătă 9 - 15

Tel. 0745 640 167; 0726 155 304

SÂNNICOLAU MARE

str. Republicii nr. 40

Orar: luni - vineri 9 -18, sâmbătă

9 -13

Tel. 0731 559 909

Pentru detalii şi o impresie

generală asupra ofertei poţi accesa

site-ul www.deco-mob.ro

(746053)



Au fost introduse mai multe destina-ţii noi, atât pentru zboruri interne cât și externe, noi companii aeriene

și-au deschis baza de operare la Timișoara, iar toate acestea s-au regăsit și în creșterea numărului de pasageri, a numărului de zboruri, precum și în creșterea cantităţii de marfă transportată spre și dinspre Ti-mișoara.

„2016 a fost un an excelent pentru Aero-portul Internaţional Timișoara, an în care

două companii aeriene de pasageri au în-ceput operarea spre noi destinaţii interne și internaţionale și au mărit frecvenţele spre alte destinaţii, dintre care una și-a deschis prima bază de operare din Româ-nia. O importantă companie de transport marfă – lider internaţional în domeniu – a realizat o bază de operare la Aeroportul Timișoara. În acest an, ne putem mândri cu 6 destinaţii noi, astfel încât în prezent există 22 de destinaţii disponibile direct

din Timișoara. Pe timp de vară am avut în plus și cele 6 destinaţii de vacanţă. Putem spune că ne-am depășit obiectivele pe care ni le-am propus. Am depășit într-un an de zile 1 milion de pasageri, am reușit să ex-tindem aerogara, suntem în curs de a ob-ţine conversia europeană a certifi catului de funcţionare și suntem în curs de elabo-rare a unor proiecte majore de extindere a aerogării. Ne așteptăm ca până în 2018, practic, trafi cul să se dubleze, iar numărul de pasageri să depășească cifra de 2 mili-oane. Aeroportul Internaţional Timișoara se dezvoltă într-un ritm alert”, a declarat Daniel Idolu, directorul general al Aero-portului Internaţional Timișoara.

Trafi cul de pasageri

În total, în 2016, Aeroportul Internaţional Timișoara a înregistrat 1.160.482 pasageri, cu 26% în plus faţă de anul precedent. Dacă în 2015, la Timișoara au aterizat și au

Anul 2016 a fost unul foarte important

pentru Aeroportul Internaţional Timişoara,

fi ind înregistrate creşteri la tot ceea ce

înseamnă activitate specifi că.

Zeci de zboruri interne şi externe, peste un milion de pasageri şi tot mai multe destinaţii



decolat 11.661 aeronave, în cursul anului trecut numărul acestora a crescut cu 22%, ajungând la 14.222 de curse aeriene.

20% dintre călători au preferat cursele interne, de la Timișoara fi ind disponibile curse spre București, Cluj și Iași. În acest an, la cele trei destinaţii interne se va adă-uga și Constanţa – din luna iunie, fi ind o destinaţie estivală.

Destinaţiile pe care le-au ales cei mai mulţi pasageri au fost București (cu 219.694 pasageri), München (cu 207.568 pasageri), Londra (cu 144.132 pasageri), Bergamo (cu 101.791 pasageri) și Bruxelles (cu 44.326 pasageri).

Destinaţiile favorite ale timișorenilor din acest an, în ordinea numărului de pa-sageri, au fost: București, München, Lon-dra și Milano-Bergamo.

Trafi cul de marfă

În ceea ce privește traficul de marfă, în cursul anului 2016 s-a înregistrat o creș-tere de 48% faţă de anul precedent, fi ind procesate de la 2606 tone în 2015, la 3887 tone - în 2016. Această creștere este și o consecinţă a deschiderii bazei operaţiona-le DHL din sezonul de iarnă anterior. Noul terminal este cel mai modern sediu ope-raţional pe care DHL îl are în România, cu suprafaţă de 2.000 mp și dotat cu 16 porţi de încărcare și descărcare și un sistem de sortare și securitate avansat, care permite preluarea coletelor de pe banda de sortare și urcarea acestora direct în mașinile curi-erilor.

De asemenea, compania de transport mărfuri TNT și-a mărit capacitatea de transport prin operarea zilnică a unei ae-ronave Boeing 737.

Estimări

Pentru acest an, la numărul de pasageri se estimează o creștere de 48% faţă de 2016, trafi cul ajungând la aproximativ 1.700.000 pasageri transportaţi, iar în 2018 se va mai înregistra o creștere de cel puţin 11% (Ae-roportul atingând 2.000.000 pasageri pe an). Merită menţionat coefi cientul de creș-tere a volumului de pasageri preconizat în 2017 faţă de 2014, și anume 272%.

Extinderea infrastructurii

Anul 2016 a însemnat nu doar creșterea trafi cului de pasageri și marfă, dar și extin-

derea infrastructurii aeroportuare. Lucră-rile pentru realizarea unor spaţii de tranzit pentru îmbarcarea și debarcarea pasageri-lor au început în luna iulie. Investiţia, rea-lizată din fondurile proprii ale aeroportu-lui, a vizat creșterea spaţiului de tranzit și a vitezei de operare pentru îmbarcarea și debarcarea pasagerilor. Construcţia a fost realizată pe structură metalică ușoară, cu panouri termoizolante din sticlă și a fost recepţionată în luna decembrie. Astfel, ae-rogara s-a extins cu 900 mp.

Deoarece Aeroportul Internaţional Timi-șoara “Traian Vuia” este o entitate econo-mică cu gestiune economică proprie, dar are și o importanţă deosebită pentru dez-voltarea economică a Regiunii de Vest a ţării, se intenţionează extinderea aeropor-tului în trei etape: 1. Terminal Sosiri Curse Externe; 2. Extinderea și modifi carea faţa-dei existente; 3. Realizarea unui Terminal

Plecări Curse Externe .

Prima etapă – cea a Terminalului Sosiri Curse Externe – va fi demarată chiar în cur-sul acestui an. Este vorba despre o investi-ţie de 2 milioane de euro, care va extinde suprafaţa aerogării cu 3.000 mp. Noul ter-minal va da posibilitatea gestionării simul-tane a 3 fl uxuri de pasageri (peste 500 de pasageri), va fi prevăzută cu 7 puncte de control al documentelor de frontieră, 3 sis-teme de transport bagaje, zona de control vamal și spaţii comerciale.

Toate aceste investiţii, curse noi, desti-naţii, vor infl uenţa nu doar Aeroportul, ca societate comercială, ci și întreaga Regiune de Vest a României deoarece vor crea mo-bilitate mai mare a persoanelor, vor genera locuri de muncă și, implicit, dezvoltare.

Sursa: AIT

Ne aşteptăm ca până în 2018, practic, trafi cul să se dubleze, iar numărul de pasageri să depăşească cifra de 2 milioane. Aeroportul Internaţional Timişoara se dezvoltă într-un ritm alert.

„



Nu este foarte greu să pledezi pentru lucruri evidente, așa cum sunt

azi avantajele investiţiilor în turism. Și, ca să încep pledoa-ria pentru cei care nu sunt fa-miliarizaţi cu datele ultimilor ani din domeniu, aș enumera următoarele argumente: turis-

mul este în prezent una dintre cele mai importante activităţi economice din lume, unul din-tre cele mai dinamice domenii ale civilizaţiei actuale, cunos-când în ultimii ani o dezvoltare și diversifi care fără precedent. Conform statisticilor Organiza-ţiei Mondiale a Turismului, în

prezent, turismul este a treia industrie a lumii ca număr de locuri de muncă generate.

Zborurile low-cost au schim-bat complet datele în ceea ce privește turismul mondial și continuă să o facă într-un mod accelerat, iar acest detaliu, ex-trem de important pentru evo-

luţiile viitoare, va infl uenţa ( și a început să o facă deja) și dez-voltarea turismului în Timiș și Banat.

La nivel local, două mari ar-gumente pentru cei care (încă) nu au investit în turism sunt următoarele: Aeroportul Inter-naţional Timișoara își continuă

Turismul timişean - un domeniu foarte ofertant

Satul rotund - obiectiv unic în Banat FOTO: APDT TIMIŞ



dezvoltarea și crește numărul de destinaţii acoperite de zbo-rurile operate aici, estimând la trei milioane numărul pasage-rilor care vor trece prin AIT în 2020. Și să nu uităm, dacă mai era nevoie să fi e amintit, Timi-șoara va fi în 2021 Capitală Cul-turală Europeană.

Vom avea ocazia să primim foarte mulţi turiști în următo-rii ani. Turiști care vor dori să descopere întreaga regiune, care vor dori să se cazeze și să mănânce undeva, vor căuta spectacole și muzee, vor avea nevoie de transport în zonă, de ghizi, de materiale de pro-movare turistică și multe alte-le. Vor dori să descopere tra-diţiile și cultura locurilor, vor dori să experimenteze. Or, în acest moment, judeţul Timiș are multe de rezolvat în turism, de la insufi cienţa numărului structurilor de cazare – indife-rent că este vorba de moteluri sau agro-pensiuni – și amenajarea unor parcări și toalete publice în mediul rural, până la ne-cesitatea creionă-rii unor trasee tu-ristice viabile sau a pregătirii unor persoane care să ofere informaţiile necesare potenţi-alilor turiști.

Și, ca să avem și un exemplu concret pentru Timiș, un recent eveniment de promovare a cicloturismului organizat de Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Tu-rismului (APDT) în judeţul Ti-miș, în zona localităţii Nădrag – considerată de majoritatea ca fi ind una dintre cele mai fru-moase zone naturale pe care le are judeţul, cu un potenţial tu-ristic mare – a demonstrat încă o dată necesitatea investiţiilor în infrastructura turistică. Par-ticipanţii – cicliști din întreaga ţară – nu au avut unde să se cazeze în localitate, optând la fi nalul evenimentului pentru întoarcerea acasă.

Este un fapt cunoscut că tu-rismul generează profi t pentru destinaţiile în care se călăto-rește, deoarece un călător are nevoie de servicii și bunuri specifi ce precum spaţii de ca-zare și alimentaţie, acces și mijloace de transport la desti-

naţie, instalaţii de agremenent. Și, ca să comple-tăm imaginea p o t e n ţ i a l u l u i uriaș pe care îl are zona locali-tăţii Nădrag din Timiș, vom mai adăuga faptul că autorităţile loca-le au început în zonă amenaja-rea unui Parc de aventură de an-vergură. Toate

aceste elemente – organizarea unor evenimente sportive, cul-turale sau cu alt caracter, exis-tenţa parcului de distraţie care presupune atragerea în zonă a grupurilor de tineri sau a fa-miliilor cu copii – reprezintă elemente clare ce permit dez-voltarea turismului în zonă, iar investiţiile sunt mai mult decât de dorit.

Pentru Timiș exemplele nu se opresc aici. Turismul permi-te valorifi carea resurselor natu-rale, elemente precum frumu-setea peisajului (zona Lacului Surduc, comuna Pietroasa), calităţile curative ale apelor minerale sau termale (Buziaș

și Băile Calacea, evenimente-le cultural-artistice (Rock pe Mureș), monumentele de artă, vestigiile istorice (Iarcurile de la Cornești) sau tradiţia popu-lară (Vatra de olari de la Jupâ-nești) putându-se foarte bine valorifi ca și în Timiș.

Specialiștii afi rmă că turis-mul reprezintă un domeniu pri-elnic relansării și modernizării oricărei economii, generează

noi locuri de muncă, sprijină diversifi carea economiei, e un mijloc de valorifi care a resur-selor, iar noi credem că judeţul Timiș poate benefi cia din plin de toate avantajele create prin dezvoltarea turismului.

DELIA S. BARBU,

directorul APDT TimişTurismul este în prezent una dintre cele mai importante activităţi economice din lume, unul dintre cele mai dinamice domenii ale civi-lizaţiei actuale, cunoscând în ultimii ani o dezvoltare şi diversifi care fără precedent.

Lacul Surduc oferă numeroase posibilităţi de investiţii FOTO: APDT TIMIŞ

(745298)

La locaţia de pe Str. Calea Martirilor 1989, nr. 27 se află bijuteria Karla Gold Plus, de unde puteţi achiziţiona obiec-te din aur la cele mai bune preţuri.

De asemenea, în in-cinta amanetului de pe Str. Calea Şagului, nr. 57 se oferă spre vânzare

obiecte din aur şi elec-tronice, la care clienţii noştri au renunţat.

Casa de Amanet BKG

- amanetează aur, argint, electronice

şi autoturisme

E-mail: [email protected]

Site: http://amanetbkg.ro/

Telefon: 0256 290 715

Program: Luni - Vineri: 09.30

- 17.30; Sâmbătă: 09.30 -

13.00 / Duminică: ÎNCHIS.

Creditare rapidă, fără birocraţie, într-o atmosferă destinsă!

Pentru mai multe amănunte vizitaţi site-ul http://amanetbkg.ro/



- Aţi înfi inţat Farmaciile Roz, care deja

au mai multe puncte de lucru. Cum şi

când aţi ales tocmai acest nume ?

- De ce Roz? Ideea a plecat de la funda roz - simbolul luptei împotriva cancerului de sân - și, dat fi ind faptul că una dintre far-macii oferă servicii farmaceutice speciali-zate în domeniul oncologiei, am decis să redenumim toate farmaciile în acest fel. Cu alte cuvinte, dacă ar fi să aleg o culoare care să reprezinte misiunea profesională pe care ne-am asumat-o, ea ar fi culoarea roz, deoarece e ceea ce dorim să oferim pacienţilor care ne trec pragul: o viaţă “în roz”, cel puţin din punctul de vedere al să-nătăţii. Deși inaugurarea primei farmacii a avut loc cu peste 12 ani în urmă, schimba-rea de imagine s-a petrecut în vara anului 2013, dar asta e o altă poveste de succes. În aceeași idee, aș menţiona faptul că toc-mai am fi nalizat renovarea uneia dintre cele mai vechi farmacii din orașul nostru, cu tradiţie de la 1906, acum Farmacia Sf. Maria din Piaţa Maria fi ind Farmacia Roz Sf. Maria, unde de asemenea venim în în-tâmpinarea pacientului cu preţuri mici. Ne mândrim mai ales cu faptul că pacienţii gă-sesc la noi ceea ce caută.

- Un moment important l-a reprezentat

înfi inţarea Patronatului Farmaceutic

Banat. Când a luat naştere acesta şi care

a fost scopul înfi inţării sale?

- Patronatul Farmaceutic Banat l-am înfi in-ţat împreună cu câţiva colegi în anul 2008 cu scopul de a proteja farmaciile indepen-dente de agresiunea și concurenţa inechi-tabilă a lanţurilor de farmacii cu depozit importator în spate, pe de o parte, respec-tiv de abuzurile de la vremea respectivă ale reprezentanţilor Casei de Asigurări de Să-

nătate. Misiunea patronatului a fost adap-tată în timp, în prezent una dintre direcţi-ile principale de discuţii cu partenerii de dialog din Ministerul Sănătăţii și Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispoziti-velor Medicale fi ind tocmai problema spi-noasă a listei medicamentelor compensate și gratuite, în sensul accesului pacienţilor la tratamente moderne descoperite în ulti-mii ani și încă neintroduse în ţara noastră.

- Un proiect al CNAS, afl at în dezbatere

publică, prevede posibilitatea ca

medicii să poată prescrie pacienţilor

medicamente pentru boli speciale. Ce

aşteptări aveţi de la această viitoare

reglementare? Va rezolva problema

pacienţilor cu probleme deosebite?

- În ceea privește proiectul CNAS care pre-vede posibilitatea ca medicii să poată pre-scrie pacienţilor medicamente pentru boli speciale, consider că ea va rezolva doar o parte din problema accesului mai facil al pa-cienţilor la tratamente moderne, eliminân-du-se oarecum birocraţia aferentă comisii-

lor de specialitate care analizau dosarele de aprobare a acestor tratamente. În schimb, disponibilitatea acestor tratamente, sau mai bine zis insufi cienţa lor pentru toţi pa-cienţii care ar putea benefi cia de acestea are o altă cauză, respectiv exportul paralel in-tracomunitar. Fără un mecanism legislativ de protecţie, pe principii strict mercantile, produsele farmaceutice originale care au cele mai mici preţuri din cadrul UE iau ca-lea exportului către alte ţări unde aceleași produse sunt de câteva ori mai scumpe. Efortul guvernanţilor de a face economie în bugetul sănătăţii a avut din păcate un efect de bumerang: acum nu se mai consumă produsele farmaceutice în discuţie deoare-ce nu se găsesc. Sau cel puţin nu în cantitate sufi cientă pentru toţi cei care ar avea nevo-ie. Ce se poate face? Așa cum am mai spus-o de fi ecare dată când am ocazia, crearea unei liste a produselor vitale, controlul strict al acestor produse în sensul asigurării dispo-niblilităţii lor pe piaţa farmaceutică româ-nească, în general adoptarea unei legislaţii protective specifi ce.

Culoarea roz sugerează misiunea profesională pe care ne-am asumat-oInterviu cu Ciprian Mihok, preşedintele Patronatului Farmaceutic Banat



(744125)

Noul Golf cu sisteme inteligente de asistenţă.

Fie că este vorba despre sistemul opţional de asistenţă Adaptive Cruise Control sau de Emergency Assist, noul Golf, cu toate cele 14 sisteme avansate de asistenţă, îţi va asigura confortul și siguranţa fi ecărei călătorii.Pentru ca tu să te bucuri și mai mult de fi ecare drum.

We make future real.

Golf Trendline: preţ fără TVA: 13.314 EUR; preţ cu TVA: 15.844 EUR; Monitorizare: 1.0 TSI / 110 CP; Consum mixt (l/100 km): 4,9-4,8; Emisii CO2 (g/km): 112-109.

Modelul din imagine este cu titlu de prezentare.

Autoclub Distribuitor autorizat pentru marca Volkswagen

Timișoara, Calea Lugojului, bifurcaţie aeroport

Tel. 0256-289892

14 asistenţi sunt mai buni decât unul singur.

Volkswagen

(744124)

Afaceri din Timiş - cdn1.tion.rocdn1.tion.ro/2017/04/Afaceri-din-Timis-martie-aprilie-2017.pdf ·...

Documents

Transcript of Afaceri din Timiş - cdn1.tion.rocdn1.tion.ro/2017/04/Afaceri-din-Timis-martie-aprilie-2017.pdf ·...