Semnal magazin 23 feb

4
MAGAZIN www.semnal.eu GRUPUL DE PRESà SEMNAL Director general: Alin RADU Director marketing: Andreea SFETEA Semnal de Ialomiþa ºi Cãlãraºi Semnal de Galaþi ºi Brãila Semnal de Ilfov ºi Giurgiu Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; e-mail: [email protected] [email protected] Fax: Brãila: 0339.810.520; Galaþi: 0336.814.890 e-mail: [email protected] Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: [email protected] Semnal de Dâmboviþa Semnal de Prahova Semnal de Buzãu Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: [email protected] Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: [email protected] Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: [email protected] Departamentul Financiar - contabil Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098 IALOMIÞA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781 CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞà - tel. 0762.227.786 Adriana DÃNILà - tel. 0727.356.100 GIURGIU: Robert BRATU - tel. 0730.098.431 BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, Dana STROIA - tel. 0723.780.858 DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778 BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795 REDACÞIA PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: SEMNAL DE IALOMIÞA ªI CÃLÃRAªI SEMNAL DE BRÃILA ªI GALAÞI SEMNAL DE ILFOV ªI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIÞA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL DE BUZÃU SEMNAL MAGAZIN Corecturã: Simona TOMIÞà Viorica PETCU Sugestii ºi reclamaþii: Tel. 0762.22.77.77 e-mail: [email protected] Grupul de Presã SEMNAL E D I T O R Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, bd. Chimiei nr. 6, etaj 1, camera 2, judeþul Ialomiþa Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu Cei interesaþi se pot abona la publicaþia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoanã de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773 DESIGN ªI GRAFICÃ: MIHAI MUNTEANU IT: NICU SFETEA membru al membru al membru al membru al membru al Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Lucian Avrãmescu SEMNAL Redactor ºef: Mihaela LEÞA Societatea Parlamentului, compusã din grosul PSD+PD-L un fel de rântaº, pigmentat cu o fãrâmã de PNL ºi alte câteva condimente pentru a obþine gustul credibilitãþii democratice, se dã de câteva zile de-a huþa. Scrânciobul în care au încãput toþi, mai tineri ºi mai vârstnici, mai cu nãdragi ºi mai cu fustã, este instalat în chiar clãdirea respectivei instituþii de confecþionat, la capãtul unei croitorii gãlãgioase, legi. Legea pe care o frãmântã acum parlamentarii, împãrþiþi în douã echipe, a puterii, de trei ori mai mare, a opoziþiei, logic, de trei ori mai pipernicitã, e cea a bugetului. Medical e cea mai dureroasã lege în vremuri dureroase ºi tulburi. Un fel de medicament, compensat ºi deloc gratuit, care trebuie sã vindece cardiopatia ischemicã a lefurilor profesorale, sã mângâie suferinþele medicinei înseºi, sã dea speranþã de viaþã prelungitã bãtrânilor, sã repare grãdiniþe ºi sã astupe mereu redeschisele gropi din asfalt. Votarea bugetului, oricâtã bãºcãlie ar degaja dezbaterile la care asistãm consternaþi de câteva zile, transformând Parlamentul într-o salã de spectacol de revistã, rãmâne o operaþie pe cord deschis. Bolnavul este România însãºi, desfãcutã pe masa de operaþie ºi belitã cu fierãstrãul. Lângã acest suferind ºi muribund mulþi dintre aleºii neamului s-au gãsit sã facã paranghelie. Miercuri noaptea lucrurile s-au isprãvit între orele 0 ºi 1, beligeranþii pierzându-ºi, rãpuºi de cãscat, aplombul umoristic ºi bãtãios. Doborâþi de somn, parlamentarii s-au repezit spre perne ºi plãpumi. Ziua a fost lungã ºi în etape ºi-a pierdut combatanþii. Ministrul de rãzboi, prins de gazetari pe coridor pe picior de plecare, a sugerat cã merge sã facã pipi ºi se întoarce. Ministresa ecumenicã a turismului a zis cã pleacã la Cotroceni, unde a fost convocatã de preºedinte. Preºedintele, curat constituþional, e mai important, când te strigã, decât Parlamentul. Fireºte, doamna Udrea n-a fost chematã singurã pentru a nu se isca bãnuieli. Au fost aduºi în Deal ºi domnul Blaga, ºi domnul Videanu ºi alþi domni. Chestiuni arzãtoare la ordinea zilei, stimabililor, nu fleacul bugetului care oricum va trece. Ce-l intereseazã pe preºedinte? ªtie toatã lumea: al doilea mandat. Ce se petrece în acest timp prin þarã? La Gãneasa, localitate unde se petrec trenurile ºi se bifurcã locomotivele luându-o ba spre Timiºoara, ba spre Bucureºti, ba spre Sibiu, dupã cum au drum ºi electricitate, se bat enoriaºii PSD cu enoriaºii PD-L strânºi la Bucureºti în aceeaºi bisericã. Alãturaþii de la Bucureºti care-ºi surâd scrâºnit ºi se pupã fãcând cu ochiul complice peste umãrul îmbrãþiºatului, se bat aici cu furca ºi ciomegele ca la rãscoalã ºi, adaos de modernitate ºi democraþie, se iau la ochi cu puºcociul ºi pistolul. Disputa a plecat de la o familie bogatã ºi cusurgie de þigani (bogatã în votanþi) care vrea bani ºi dintr-o parte ºi din alta. Având aceastã avere considerabilã de 15 voturi, înghesuite în aceeaºi odaie, þiganii se lasã greu. O matroanã þipã în televizor cã ãia de la PD-L i-au oferit, pentru cele 15 voturi, 200 de milioane de lei vechi, ceea ce nu-i deloc rãu pentru vremuri de crizã. Femeia zice, însã, cã morala e mai presus ºi cã ea „n-o face” electoral decât cu PSD-ul, care-i mai frumos. Asta da, integritate moralã! Pitit ca ºi politica sub o mie de farduri, târgul e unul ordinar: cine dã mai mult ãla ia voturile. Hai, plânge masa, cine ridicã potul? Deocamdatã au fost plusate niºte rãngi ºi topoare în geamuri de maºini ºi niºte gloanþe care au vâjâit pe la urechile votanþilor care nu înþeleg încotro bate vântul. Prin secuime se miºcã apele. Apele au fost tulburate de noul Vadim, pe numele sãu real Bãsescu, strângãtor de voturi pentru noul mandat de cinci ani. S-au auzit iar vorbe grele precum „purificare etnicã”, „ungurii ne papã þara” iar noi, viteji, nu le-o dãm. La Cluj, Boc ºi-a uns cu peste 60 la sutã voturi urmaºul în scaun care sã-l þinã cald ºi sã-i fricþioneze zilnic proiectele înmormântate. În rest ninge, iar noi ne prefacem cã nu suntem disperaþi. Buget de sãrãcie, îmbogãþit cu bãºcãlie

description

Semnal- Liderii Presei Regionale

Transcript of Semnal magazin 23 feb

Page 1: Semnal magazin 23 feb

MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:[email protected]

[email protected]

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:[email protected]

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:[email protected]

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

[email protected]

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:[email protected]

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:[email protected]

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

IALOMIÞA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Robert BRATU - tel. 0730.098.431

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0723.780.858

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃViorica PETCU

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:[email protected]

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr. 6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

Societatea Parlamentului, compusã din grosul PSD+PD-L un fel de rântaº,pigmentat cu o fãrâmã de PNL ºi alte câteva condimente pentru a obþinegustul credibilitãþii democratice, se dã de câteva zile de-a huþa. Scrânciobulîn care au încãput toþi, mai tineri ºi mai vârstnici, mai cu nãdragi ºi mai cufustã, este instalat în chiar clãdirea respectivei instituþii de confecþionat, lacapãtul unei croitorii gãlãgioase, legi. Legea pe care o frãmântã acumparlamentarii, împãrþiþi în douã echipe, a puterii, de trei ori mai mare, aopoziþiei, logic, de trei ori mai pipernicitã, e cea a bugetului. Medical e ceamai dureroasã lege în vremuri dureroase ºi tulburi. Un fel de medicament,compensat ºi deloc gratuit, care trebuie sã vindece cardiopatia ischemicã alefurilor profesorale, sã mângâie suferinþele medicinei înseºi, sã deasperanþã de viaþã prelungitã bãtrânilor, sã repare grãdiniþe ºi sã astupe mereuredeschisele gropi din asfalt. Votarea bugetului, oricâtã bãºcãlie ar degajadezbaterile la care asistãm consternaþi de câteva zile, transformândParlamentul într-o salã de spectacol de revistã, rãmâne o operaþie pe corddeschis. Bolnavul este România însãºi, desfãcutã pe masa de operaþie ºibelitã cu fierãstrãul. Lângã acest suferind ºi muribund mulþi dintre aleºiineamului s-au gãsit sã facã paranghelie. Miercuri noaptea lucrurile s-auisprãvit între orele 0 ºi 1, beligeranþii pierzându-ºi, rãpuºi de cãscat,aplombul umoristic ºi bãtãios. Doborâþi de somn, parlamentarii s-au repezitspre perne ºi plãpumi. Ziua a fost lungã ºi în etape ºi-a pierdut combatanþii.Ministrul de rãzboi, prins de gazetari pe coridor pe picior de plecare, asugerat cã merge sã facã pipi ºi se întoarce. Ministresa ecumenicã aturismului a zis cã pleacã la Cotroceni, unde a fost convocatã de preºedinte.Preºedintele, curat constituþional, e mai important, când te strigã, decâtParlamentul. Fireºte, doamna Udrea n-a fost chematã singurã pentru a nu seisca bãnuieli. Au fost aduºi în Deal ºi domnul Blaga, ºi domnul Videanu ºi alþidomni. Chestiuni arzãtoare la ordinea zilei, stimabililor, nu fleacul bugetuluicare oricum va trece. Ce-l intereseazã pe preºedinte? ªtie toatã lumea: aldoilea mandat.

Ce se petrece în acest timp prin þarã? La Gãneasa, localitate unde sepetrec trenurile ºi se bifurcã locomotivele luându-o ba spre Timiºoara, baspre Bucureºti, ba spre Sibiu, dupã cum au drum ºi electricitate, se batenoriaºii PSD cu enoriaºii PD-L strânºi la Bucureºti în aceeaºi bisericã.Alãturaþii de la Bucureºti care-ºi surâd scrâºnit ºi se pupã fãcând cu ochiulcomplice peste umãrul îmbrãþiºatului, se bat aici cu furca ºi ciomegele ca larãscoalã ºi, adaos de modernitate ºi democraþie, se iau la ochi cu puºcociulºi pistolul. Disputa a plecat de la o familie bogatã ºi cusurgie de þigani(bogatã în votanþi) care vrea bani ºi dintr-o parte ºi din alta. Având aceastãavere considerabilã de 15 voturi, înghesuite în aceeaºi odaie, þiganii se lasãgreu. O matroanã þipã în televizor cã ãia de la PD-L i-au oferit, pentru cele 15voturi, 200 de milioane de lei vechi, ceea ce nu-i deloc rãu pentru vremuri decrizã. Femeia zice, însã, cã morala e mai presus ºi cã ea „n-o face” electoraldecât cu PSD-ul, care-i mai frumos. Asta da, integritate moralã! Pitit ca ºipolitica sub o mie de farduri, târgul e unul ordinar: cine dã mai mult ãla iavoturile. Hai, plânge masa, cine ridicã potul? Deocamdatã au fost plusateniºte rãngi ºi topoare în geamuri de maºini ºi niºte gloanþe care au vâjâit pela urechile votanþilor care nu înþeleg încotro bate vântul.

Prin secuime se miºcã apele. Apele au fost tulburate de noul Vadim, penumele sãu real Bãsescu, strângãtor de voturi pentru noul mandat de cinciani. S-au auzit iar vorbe grele precum „purificare etnicã”, „ungurii ne papãþara” iar noi, viteji, nu le-o dãm. La Cluj, Boc ºi-a uns cu peste 60 la sutãvoturi urmaºul în scaun care sã-l þinã cald ºi sã-i fricþioneze zilnic proiecteleînmormântate. În rest ninge, iar noi ne prefacem cã nu suntem disperaþi.

Buget de sãrãcie,îmbogãþit cu bãºcãlie

Page 2: Semnal magazin 23 feb

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri- Fericirea supremã a vieþii este

convingerea cã suntem iubiþi. VictorHugo

- Iubirea nu este o relaþie între douãpersoane. Ea este un stadiu alconºtiinþei tale. Emil Cioran

- Adevãratul anotimp al iubirii e atuncicând credem cã numai noi putem iubi,cã nimeni n-ar fi putut vreodatã iubiastfel înaintea noastrã ºi nimeni nu vamai iubi la fel dupã noi. J. W. VonGoethe

- Cu cât judeci mai mult, cu atât iubeºtimai puþin. Honore de Balzac

- Nimic nu este mai nobil, nimic maionorabil decât fidelitatea. Fidelitatea ºiadevãrul sunt calitãþile sacre ale minþiiumane. Cicero

- Douã iubiri umane fac una divinã. E.B. Browning

- Tot ce ºtim despre iubire este cãiubirea e totul. Emily Dickinson

- Nu existã în viaþã decât o singurãfericire: sã iubeºti ºi sã fii iubit... GeorgeSand

- Doar pentru cã cineva nu te iubeºteaºa cum vrei tu, nu înseamnã cã nu teiubeºte cu toatã fiinþa sa. G. J. G.Marquez

- Nici o funie, nici un lanþ nu poatefereca la fel de solid, nu poate lega lafel de strâns, cum o face, cu un singurfir, iubirea. Robert Burton

- Dragostea este lucrul acela intangibilcare ne face mulþumiþi cu ceea ce avemºi nemulþumiþi de ceea ce suntem.Sartre

- Când iubeºti pe cineva, simþi nevoiasã-þi fie aproape. Sã i te poþi confesa,sã râdeþi împreunã. E aproape la fel deimportant ca aerul. R. Pilcher

- Inima are taine pe care nici o raþiunenu le pãtrunde. Guy de Maupassant.

- Când dragostea vorbeºte, vociletuturor zeilor par a fi adormite în armoniaraiului. William Shakespeare

- Iubirea adevãratã nu moare niciodatãîn sufletul omului, ba îl însoþeºte ºidincolo, pânã în sânul nemãrginirii. LiviuRebreanu

Dragobetele se diferenþiazã de Sfântul Valentin,sãrbãtoarea fiind preluatã din tradiþiile dacilor, undeDragobetele era un pãzitor al animalelor. Mai târziu,tradiþia a fost transfiguratã, iar Dragobetele a devenitprotectorul iubirii.

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sãrbãtorit pe 24februarie. Probabil cã 24 februarie însemna pentru omularhaic începutul primãverii, ziua când natura se trezeºte,ursul iese din bârlog, pãsãrile îºi cautã cuiburi, iar omultrebuia sã participe ºi el la bucuria naturii.

Entitate magicã, asemãnãtoare lui Eros sau Cupidon,Dragobetele este un bãrbat chipeº, un neastâmpãrat ºiun nãvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobeteleera un peþitor ºi un naº al animalelor, românii autransfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor carese întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care þine tot anul,aºa cum ºi pãsãrile „se logodesc” în aceastã zi.

În aceastã zi satele româneºti rãsunau de veselia tinerilorºi de zicala „Dragobetele sãrutã fetele.” Sunt multecredinþele populare cu referire la Dragobete. Astfel sespunea cã oricine participa la aceastã sãrbãtoare aveasã fie ferit de bolile anului, ºi mai ales de febrã, ºi cãDragobetele îi ajutã pe gospodari sã aibã un anîmbelºugat. Îmbrãcaþi de sãrbãtoare, fetele ºi flãcãii se

Sãrbãtoarea româneascã a iubiriiPe 24 februarie se iubeºte. Se iubeºte în stilul dulce

românesc, în cel mai curat ºi mai intens mod...întâlneau în faþa bisericii ºi plecau sã caute prin pãduri ºilunci, flori de primãvarã. În pãdure, în jurul focurilor aprinse,tinerii bãieþi ºi fete stãteau de vorbã. Fetele strângeau vioreleºi tãmâioasã, pe care le pãstrau la icoane, fiind folositeapoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri,existã obiceiul ca fetele mari sã strângã apa din omãtulnetopit sau de pe florile de fragi. Aceastã apa era pãstratãcu mare grijã pentru cã avea proprietãþi magice (sespunea cã e „nãscutã din surâsul zânelor”) ºi putea facefetele mai frumoase ºi mai drãgastoase. Dacã nu erauomãt ºi fragi fetele adunau apã de ploaie (pentru spãlatulpãrului) sau de izvor, atunci când Dragobetele se þineaîn luna martie.

În sudul României, fetele se întorceau în sat alergând,obicei numit zburãtorit, urmãrite de câte un bãiat cãruiaîi cãzuse dragã. Dacã bãiatul era iute de picior ºi oajungea, iar fata îl plãcea, îl sãruta în vãzul tuturor. Sãrutulacesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sauchiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentrucomunitate pentru a afla ce nunþi se mai pregãtesc pentrutoamnã.

Femeile obiºnuiau sã atingã un bãrbat din alt sat, pentrua fi drãgãstoase tot anul. De Dragobete se fãceaulogodne simbolice pentru anul urmãtor (uneori le urmau

logodnele adevãrate) sau fetele ºi bãieþii fãceau frãþii desânge.

Comunitatea este foarte interesatã de ce se întâmplã,deoarece încã de pe acum se poate afla la ce nunþi vormerge toamna. Dupã-amiaza avea loc petrecerea, undetoatã lumea danseazã, cântã, se simte bine fiindcã, sespunea cã tinerii care nu au petrecut de Dragobete saucei care n-au vãzut mãcar o persoanã de sex opus nu-ºivor mai gãsi pereche tot restul anului.

Chiar dacã mai „pedepsea” femeile, se considera cãDragobetele ocrotea ºi purta noroc îndrãgostiþilor, tinerilorîn general, putând fi socotit un veritabil Cupidon românesc.

FUMATUL INTERZIS

- E voie sã fumez aici?- Nu!- Atunci de unde sunt mucurile astea de þigãri pe jos?- De la ... (continuarea glumei o veþi afla citind în ordine cuvintele de pe cele

douã laturi marcate ale careului).

ORIZONTAL: 2) Chemat în mod oficial – Într-un grup! 3) Apãrã þeasta – Liniºtiþi 4)Ligia Tudor – Mãsura lui Cuza – O iluzie 5) Fabricã – Codaºe la sport! 6) Reºedinþãboiereascã – Mare la arabi 7) Radu Stoianov – Amestecate cu oþet 8) Apel la liniºte– Frate cu Mureºul – Un om stãpânit 9) Femeie în etate – Anotimul marilor cãlduri10) Hârtie oficialã.

VERTICAL: 1) Are loc periodic – A ocupa loc 2) Câinele Deltei – Coleg de ºuturi3) A-ºi face apariþia – Fãcut cu ulei – Nete! 4) Afecþiune a coloanei – Cotã medie! 5)Adriana Toader – Bãtut la cap 6) Nou venit în armatã – Constanþa ºoferilor 7) E dinGrecia – Tras în piept – Vasile Roman 8) Într-un calvar! – Uimit 9) Cei ce pândesc.

Page 3: Semnal magazin 23 feb

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri* Un tip se duce în vizitã la un prieten care era director la

un spital de nebuni. La poartã, un nebun cu o roabã:- Domnule, a sosit taxiul!Tipul se urcã în roabã, ajunge la uºa directorului, dupã

care nebunul îi cere 20.000 lei. Plãteºte tipul, apoi intrã ladirector ºi spune:

- Un nebun a venit cu roaba, m-a luat de la poartã ºi mi-a cerut 20.000 lei pentru taxi.

Directorul: - Iar au sãrit studenþii gardul...

* Un nebun merge la farmacie:- Aveþi portocale?- Aici e farmacie, dom’ne, nu mã mai inerva!A doua zi nebunul vine iar:- Aveþi portocale?- Mã, tu eºti prost, tu n-auzi cã n-avem portocale!Acþiunea se repetã ºi vânzãtoarea se duce la ºef: Ce sã

fac, cã un nebun mã tot întreabã dacã avem portocale.- Scrie pe un afiº NU AVEM PORTOCALE!!Vânzãtoarea face astfel, iar nebunul se întoarce iar, citeºte

afiºul ºi întreabã:- Aþi avut portocale?

* - Doctore, îmi este greu sã recunosc...- Nu vã îngrijoraþi. Povestiþi-mi. Eu, ca psiholog, aud multe

lucruri.- Bine, doctore. Întotdeauna am impresia cã la serviciu

sunt urmãrit de niºte oameni strãini.- Cred cã se poate lecui. Apropo, care e serviciul?- Sunt ghid într-un muzeu.

* De-ale celebritãþilor…„Îmi place munca, mã fascineazã. Pot sta ore în ºir sã mã

uit la ea”.- Jerome K. Jerome„În politicã, prostia nu este un handicap”. - Napoleon

Bonaparte„Experienþa este numele pe care oricine îl dã propriilor

greºeli“. - Oscar Wilde„Dansul: expresia verticalã a unei dorinþe orizontale,

legalizatã de muzicã“. - George Bernard Show„Þine ochii bine deschiºi înainte de cãsãtorie ºi pe

jumãtate închiºi dupã aceea”. - Benjamin Franklin„Este pãcat cã singurul lucru pe care un om îl poate face

opt ore este sã munceascã. Nu poate sã mãnânce opt ore;nu poate sã bea opt ore; nu poate sã facã dragoste opt ore.Singurul lucru pe care un om îl poate face pentru opt oreeste munca”. - William Faulkner

„Pune mâna pe o sobã fierbinte un minut ºi þi se va pãreao orã. Stai cu o fatã frumoasã o orã ºi þi se va pãrea unminut. Asta e relativitatea”. - Albert Einstein

„În definitiv, nu anii din viaþã sunt cei care conteazã, civiaþa din anii tãi“. - Abraham Lincoln

„Publicitatea este minciuna legalizatã“. - H.G. Wells„Când este vorba de bani, toþi sunt de aceeaºi religie”. –

Voltaire„Un intelectual este cineva care a gãsit ceva mai

interesant decât sexul”. - Edgar Wallace„Speranþa este visul omului treaz”. - Aristotel„Nu este rãspunsul cel care lumineazã, ci întrebarea“. -

Eugen Ionescu

* Mica publicitate- Eºti analfabet? Scrie-ne azi ºi te ajutãm pe gratis.- Service Auto. Ridicãm ºi livrãm maºina gratuit. Dacã ne

încerci o datã, nu mai pleci în altã parte.- Vând câine: mãnâncã orice ºi îi plac foarte mult copiii.- Cautãm bãrbat pentru lucru la fabrica de dinamitã.

Trebuie sã fie dispus sã cãlãtoreascã.- Castron pe placul oricãrei gospodine cu fund rotund

pentru batere eficientã.- De vânzare: birou de epocã pentru o doamnã cu picioare

subþiri ºi sertare largi.- Prãjitor de pâine: Un cadou apreciat de întreaga familie.

Arde pâinea automat.- Maºini uzate: De ce sã te duci în altã parte ca sã fii

pãcãlit? Vino aici.- Cãutãm un om sã aibã grijã de un lot de vaci care nu

fumeazã ºi nici nu bea.- Vând pat pentru copil cu picioare de fier.

- Tânãrã doamnã, drãguþã, inteligentã, caracter, familiebunã, doreºte cãsãtorie cu domn bine situat care sã aibãºi autoturism. Ofertele se vor adresa subsemnatei, însoþitede fotografia autoturismului.

- Asociaþie de locatari, angajeazã fochist de înaltãpresiune.

- Cãutãm femeie la fetiþã în vârstã ºi nefumãtoare.- Vând maºinã de cusut mânã ºi picior.- Vând butelie de aragaz cu reºeu ºi frigider.- Vând pãtuþ copil fãcut la comandã pentru pretenþioºi.- Închiriez camerã la douã fete încadrate cu un singur

pat.- Cumpãr îmbrãcãminte de damã deosebitã ºi puþin

întrebuinþatã.- Confecþionez ºi încaputez cizme pentru bãrbaþi cu

înlocuitori de calitate.- Ofer loc de veci liberabil prin schimb.- Ofer recompensã celor care au spus nevestei lui Paul

Ionescu cã l-au vãzut cu o femeie în maºinã în ziua de 18iunie, pe autostrada Bucureºti-Piteºti. Vã rog sã veniþi sãdepuneþi mãrturie ºi la tribunal. Paul Ionescu.

- În diverse localuri ºi prãvãlii. La un concurs de animale,în cadrul unei sãrbãtori agricole, s-a afiºat programul: - ora10.00 - prezentarea invitaþilor. - ora 12.00 - prezentareaanimalelor. - ora 14.00 - masã comunã.

- Într-o croitorie de damã: „Fustele se ridicã zilnic întreorele 10.00 ºi 14.00"

- Consumaþi cu încredere supa de pasãre vegetarianã.- Servim cu friºcã clientela bine bãtutã.- Avem friºcã bãtutã toatã ziua.- Nu servim minori sub 18 ani.- Nu servim în stare de ebrietate.- Avem ciorapi de femei lungi.- Lenjeria de corp nu se schimbã!- Confecþionãm costume de damã la proba a doua.- Croim rochii pentru dame de lux!- Confecþionãm poºete ºi genþi ºi cu pielea clientului.- Nu trimiteþi copii la umplut cu sifoane.

Pentru Berbeci, sãptãmânacare urmeazã este una plinãde surprize în plan sentimentalºi rãsturnãri de situaþie, va fi osãptãmânã foarte agitatã în

care nu se vor putea concentra pe nimicaltceva în afarã de planul sentimental,care îi copleºeºte, chiar dacã pe unii însens pozitiv, iar pe ceilalþi în sens maipuþin favorabil.

O mare atenþie trebuie acordataã ºisãnãtãþii, stresul ºi problemele personalenu trebuie sã îi împiedice sã aibã maimultã grijã de ei.

Taurii vor avea parte de osãptãmânã ceva mai relaxatã,la serviciu lucrurile stau bine,financiar vorbind au chiar mari

ºanse la câºtiguri neaºteptate, dacã însãacestea nu apar, nu este nici o problemã,au puºi deoparte suficienþi bani încât sãîºi permitã o escapadã alãturi depersoana iubitã.

Ar putea exista ceva discuþii în familieprivind o sumã de bani împrumutatã, arfi bine sã o restituie repede, cu atât maimult cu cât nu este vorba despre o sumãmare.

În perioada care urmeazã,Gemenii se hotãrãsc sã îºiacorde o micã vacanþã,care, judecând dupã

eforturile depuse în timpul anului, armerita sã fie una specialã, undeva înafara þãrii, într-un loc încãrcat detradiþie, aºa cum le place Gemenilorcurioºi ºi dornici de schimbare.Este de preferat sã nu îºi neglijeze

partenerul de viaþã, aºa cum au demulte ori tendinþa.

Nimic nu pare sã le mai steaîn cale Racilor în aceastãsãptãmânã. Au o putere de

muncã extraordinarã ºi suntfoarte motivaþi financiar. Unii

dintre ei vor dori sã cãlãtoreascã, însãperioada ar trebui puþin amânatã, existãriscul unor accidentari uºoare. În dragosteexistã oarece divergenþe de opinie, darcare nu le vor afecta vizibil relaþia.

Ceva mai multã grijã privind sãnãtateaar fi binevenitã ºi o curã de vitamine i-arscuti de sentimentul de obosealã care îiurmãreºte de câteva zile.

Leii sunt angrenaþi în totfelul de proiecte ºi de acþiuniîn interes personal, darcare se vor dovedi a fi mai

obositoare decât au crezut. Vor finevoiþi sã facã mai multe drumuri înafara localitãþii, posibil chiar ºi în afaraþãrii, pentru a duce la bun sfârºit unplan de afaceri aflat de ceva vremeîn stadiu de proiect. Partenerul deviaþã se simte neglijat ºi pus pe loculdoi, dupã problemele de serviciu,lucru care le-ar putea aduce oareceneplãceri în relaþie.

Pentru Fecioare urmeazãcâteva zile foarte agitate, încare vor avea nevoie de toatãenergia pentru a pune la punct

un eveniment important în familie. Vorapãrea ºi mici conflicte cu rude mai învârstã. Este posibilã reîntâlnirea cupersoane foarte dragi de departe. Atenþiaar trebui sã fie îndreptatã mai mult cãtresãnãtate, care în ultima perioadã a camfost neglijatã.

Excesele de orice fel le sunt acum maidãunãtoare decât în mod obiºnuit.

Pentru Balanþe sepreconizeazã cã însãptãmâna urmãtoare voravea multe schimbãri de

fãcut, nu toate plãcute saufavorabile interesului propriu, daroarecum forþate de împrejurãri. Relaþiilecu persoana iubitã s-au cam deterioratºi asta din cauza lipsei de preocuparevis-a-vis de relaþia de cuplu.

În plan financiar, atenþia este îndreptatãspre câºtigurile obþinute peste noapte,dar ar fi bine sã revinã cu picioarele pepãmânt.

Sãptãmâna în curs reprezintãpentru Scorpioni o perioadãexcelentã din punct de vederesentimental. Comunicã bine

cu partenerul ºi îºi fac planuri de viitor,lucru care îi binedispune ºi îi motiveazãsã fie mai interesaþi sã îºi rezolve rapidproblemele de serviciu. Cu banii stau maiprost, dar nu catastrofal, ideal ar fi sã seabþinã de la cheltuielile inutile ºi pentruinvestiþiile majore sã aºtepte o perioadãmai fastã.

Sãnãtatea nu ar trebui neglijatã, n-ar fiexclus sã fie nevoiþi sã facã o vizitãdoctorului.

Sãgetãtorii au, însãptãmâna urmãtoare,serioase motive deîngrijorare la serviciu, ºefii

sunt nemulþumiþi de aceºtia, unii dintrenativi chiar riscã sã îºi piardãcredibilitatea, ar fi cazul sã revinãurgent pe linia de plutire.Atenþie la discuþiile în contradictoriu

pe care le-ar putea avea cu unprieten apropiat, pentru cã esteposibil ca acesta sã le înþeleagã greºitintenþiile.

Pentru nativii din Capricorn seprevede o sãptãmânãîncãrcatã la serviciu, deºi,sub celelalte aspecte, va fidestul de bunã. În plan

financiar nu existã momentan motive deîngrijorare, încrederea în forþele proprii ºispiritul de iniþiativã îi stimuleazã în noileactivitãþi, iar randamentul va fi maxim.

În plan sentimental totul e roz, vor aveaparte de sprijin din partea persoaneiiubite, care va avea toatã înþelegereapentru programul încãrcat al Capricornilor.

În zi lele care urmeazã,Vãrsãtorii vor cãuta sã fiepermanent în centrulatenþiei ºi se vor lãsa

conduºi de primele impulsuri, ceea cenu este tocmai indicat. Planulsentimental este foarte bine aspectatpentru nativii care au deja un partener.Pentru cei singuri, în schimb, nu estemomentul sã ia decizii importante, darnici sã se impacienteze, toate au untimp al lor.

Financiar vorbind, în aceastãsãptãmânã vor avea numai de câºtigat.

Peºtii sunt foarte motivaþiºi dornici sã înceapã lucrulla un nou proiect. Deºi în

primã instanþã nu vor obtþnerezultate spectaculoase, se vor implicatot mai mult ºi îºi vor da seama cãalegerea fãcutã este cea corectã ºi cãnu au absolut nici un motiv de îndoialãcu privire la reuºita proiectului lor.

Deºi uºor nemulþumiþi de partenerulde viaþã, Peºtii vor reuºi sã aducãechilibrul în relaþie, fiind dornici destabilitate în aceastã perioadã.

Page 4: Semnal magazin 23 feb

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITAAAAATETETETETE

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþã

Avantajele tranzacþionãrii înpiaþa futures - I

Tranzacþionarea derivatelor futures diferãsubstanþial de cea a „instrumentelor clasice”(acþiuni, obligaþiuni, valute, materii prime etc.)din piaþa la vedere (spot), cum este cea de laBVB, piaþa valutarã sau bursa de mãrfuri. Ceicare nu au luat contact pânã acum cuprodusele pieþei futures, dar care intenþioneazãsã le utilizeze ar trebui sã înþeleagã atâtavantajele cât ºi riscurile asociate acestora.Principalele avantaje ale derivatelor sunt

acoperirea riscului (valutar sau de portofoliu) ºicâºtigurile aduse de operaþiuni speculative sauarbitraj, care pot fi utilizate atât de jucãtoriimari, fonduri de investiþii sau companii, cât ºide investitori individuali, cu forþã financiarãmedie.Doi termeni definesc principalele atuuri ale

contractelor futures: „tranzacþii în marjã” ºi„vânzare în lipsã”.

Tranzacþiile în marjãFaþã de BVB, la Sibex pentru a tranzacþiona

Futures pentru începãtori (II)un anumit numãr de acþiuni se plãteºte doar ofracþiune din valoarea acestora (de regulã unprocent de 10 - 20%), numitã marjã. În fapt nuse tranzacþioneazã acþiunile în sine, ci doarpreþul lor. Spre exemplu, dacã la BVB, pentru acumpãra 1.000 de acþiuni ale Bãncii Transilvania(simbol TLV) la preþul de 0,8 leu/acþiune, uninvestitor trebuie sã achite în total 800 de lei, laSibex pentru cumpãrarea echivalentului a 1.000acþiuni (un contract futures DETLV), el vadepune la broker doar o garanþie de 150 de lei,sumã care îi este imobilizatã ºi vânzãtorului.Dacã preþul acþiunilor creºte, cumpãrãtorul vacâºtiga, iar vânzãtorul va pierde din marjadepusã. Dacã preþul scade, cumpãrãtorul vapierde din garanþie, bani pe care îi va câºtigavânzãtorul. Aceste garanþii sunt colectate decãtre Casa Românã de Compensaþie, oinstituþie independentã de bursã ºi care aredrept scop decontarea ºi garantareatranzacþiilor futures. Acesta este, pe scurt,principiul tranzacþiilor în marjã.

Poþi vinde ceea ce nu aiPe piaþa futures un activ se poate vinde fãrã a

fi cumpãrat în prealabil. Întrucât derivatele suntîn fapt niºte angajamente de platã la un anumitpreþ ºi o anume scadenþã, o operaþiune peaceastã piaþã poate începe direct printr-ovânzare. Astfel, un speculator poate realizaprofit atât pe creºteri cât ºi pe scãderi de preþ,spre deosebire de BVB unde, deocamdatã,profiturile se marcheazã doar de cãtrecumpãrãtori. Aceastã strategie este utilã celorcare deþin portofolii de acþiuni ºi doresc sã leconserve valoarea în perioadele de declin alepieþei. Tot ce trebuie sã facã este sã vândãcantitatea echivalentã de acþiuni pe piaþafutures ºi, astfel, orice scãdere pe piaþa BVBva fi compensatã de profitul generat în urmavânzãrii de pe piaþa Sibex. Aceste operaþiunipoartã denumirea de „hedging”.

Acest articol are rolul unui demerseducaþional. Strategiile prezentate nureprezintã sfaturi de investiþie.Responsabilitatea aplicãrii acestora aparþinedoar investitorilor.

Sibex

Mã numesc Lavinia T. ºi am 34 de ani.Scriind aceste rânduri îmi dau seama cã,dincolo de toate lucrurile prin care amtrecut pânã sã ajung în acest punct al vieþiimele, acum sunt fericitã. ªi fac aceastãremarcã fiindcã am observat cã, dinpãcate, majoritatea celor care v-au scrisau scris niºte „poveºti de viaþã“ care seterminã trist. Aº putea spune cã în cazulmeu s-a întâmplat invers. Dar s-o iau de lacapãt.

Dupã terminarea facultãþii (am absolvitfacultatea de drept în 1997), mi-amdeschis, cu ajutorul, financiar ºi nu numai,al pãrinþilor mei, un birou de avocaturã.Acesta continuã sã fie, de altfel, ºi astãzi,locul meu de muncã. Adevãrul este cã mãsimt, realmente, împlinitã profesional, îmiiubesc meseria ºi iau totul foarte în seriosîn ceea ce priveºte latura profesionalã avieþii mele.

În privinþa celei sentimentale… nu, n-amsã spun cã percepeam un grad deîmplinire invers proporþionalã faþã de ceaprofesionalã. De fapt, cred cã eram atâtde absorbitã de munca mea (cel puþin înprimii 6 ani de profesie), încât ceea ce alþiiar numi „eºecuri“ în viaþa sentimentalã,pentru mine nu reprezenta decât cel mult,experienþã. Sau poate nu gãsisem omulpe care sã-l iubesc, pentru care sã sufãr,la care sã mã gândesc fãrã încetare ºi aºamai departe. Aveam pur ºi simplu, relaþiide scurtã duratã, superficiale, în care mãangajam doar pentru a nu face notãdiscordantã cu tinerele de vârsta mea.

Într-o zi, însã…, l-am întâlnit. Nu a fostceva ca în romanele de dragoste, nu a fostdragoste la prima vedere, nu am simþit acelceva pe care se presupune cã îl simte unom atunci când îºi întâlneºte jumãtatea.

Îl cheamã Marcel ºi este cu 21 de ani maimare ca mine, iar diferenþa de vârstã dintrenoi nu s-a simþit nici mãcar o secundã, petot parcursul relaþiei noastre.

În momentul în care ne-am cunoscut, el

era vãduv de doi ani ºi locuia împreunã cufiica lui, pe atunci elevã în ultimul an deliceu.

Relaþia mea cu Marcel a fost, încã de laînceput, o „apã liniºtitã“. E adevãrat, nu aexistat între noi acea pasiune mistuitoaredespre care cred, de altfel, cã nici nudureazã prea mult, dar, pe de altã parte,era - ºi este - între noi o afecþiune caldã, omaturitate a sentimentelor ºi o capacitatede a ne înþelege unul pe celãlalt cum,sincer, nu am mai întâlnit sau simþit,vreodatã. ªi, totuºi, a fost, la început, unlucru care ne-a umbrit fericirea. Înmomentul când relaþia noastrã a devenitfoarte serioasã, el m-a rugat sã îi înþelegdorinþa de a nu mai avea copii. O aveadeja pe Corina, fiica lui de 18 ani, ºi nu îºimai dorea alþi urmaºi. Îmi spunea cã sesimte prea bãtrân ºi prea obosit pentru a omai lua de la capãt cu tot ce înseamnãcreºterea ºi educarea lui. Lucrul acesta m-a durut enorm, dar iubirea pentru Marcelºi nevoia de a-l ºti lângã mine m-au fãcutsã renunþ încet, încet, la ideea de a devenimamã.

Am încercat, în schimb - ºi am reuºit - sãdevin cea mai bunã prietenã a Corinei,fiica soþului meu. Colegele ei o ironizauuneori pentru faptul cã de câte ori avea oproblemã, dãdea fuga la mine ºi-mi cereaun sfat, tachinând-o cu fraze de genul „Cefaci, Cori, iar fugi la mãmica?“, dar ei nu-ipãsa, iar mie cu atât mai puþin. Cred cã îieram, în acelaºi timp, ºi mamã ºi prietenã,iar relaþia noastrã deschisã ne fãcea bineamândurora.

Într-o zi, Corina a venit la mine cu un altfelde veste. Mi-a spus cã este însãrcinatã. Lamomentul respectiv era deja studentã ºiavea, de opt luni, o relaþie cu un coleg defacultate. Iubitului ei îi dãduse deja aceastãveste, el ar fi fost gata sã o ia de soþie ºi adoua zi, dacã ea ar fi acceptat, dar fiicamea vitregã se temea foarte tare de reacþiape care tatãl ei urma s-o aibã dupã ce ar fi

aflat. Fapt pentru care Corina mã ruga pemine sã-l fac pe Marcel sã vadã cu alþiochi toate aceste lucruri. M-am temut cã osã-mi fie greu, dar, spre surprinderea mea,soþul meu nu numai cã nu a avut genul dereacþie de care Corina se temea, dar ainsistat sã-l cunoascã pe iubitul ei, pentrua afla cât este acesta de implicatsentimental în relaþia cu fiica mea vitregã,dacã într-adevãr îºi doreºte sã întemeiezeo familie cu ea ºi aºa mai departe.

Totul era pe calea cea bunã, peste câtevazile Corina urma sã-l aducã pe iubitul ei lanoi acasã, pentru a-l cunoaºte, când dinraþiuni inexplicabile, Corina a fãcut oîntrerupere de sarcinã. Dupã care a ruptrelaþia cu Claudiu, iubitul ei, ºi s-a închisîn ea vreme îndelungatã…

Au fost momente dificile pentru noi, eramconºtienþi cã ceva nu este în regulã cu ea,dar insista sã afirme cã totul e bine ºi cãnu este cazul sã ne îngrijorãm.

ªi - fiindcã viaþa e ironicã, probabil -, înacea perioadã EU am rãmas însãrcinatã.De data aceasta reacþia soþului meu a fostuna previzibilã. A început prin a mã acuzade neglijenþã ºi a sfârºit reproºându-mi cãl-am minþit, cã am premeditat totul, cã l-amtras pe sfoarã… Discuþia noastrã a fostfoarte violentã, ceea ce m-a fãcut sãpãrãsesc apartamentul în care locuiamîmpreunã ºi sã mã refugiez la pãrinþii mei.

Au urmat douã sãptãmâni în care amsuferit cumplit ºi singura mea alinare eragândul cã în mine creºtea acea fiinþãmicuþã, acea minune pe care mi-o dorisematâta vreme.

Mã durea sufletul. Reacþia lui Marcel,discuþia noastrã, întreaga succesiune aevenimentelor îmi provocau o durereaproape fizicã. Uneori îmi doream sã nu fifost, de la bun început, de acord cuhotãrârea lui de a nu mai avea copii.

… Apoi, într-o zi, absolut pe neaºteptate,s-a întâmplat din nou o minune: Marcel avenit la mine ºi, „ajutat“ de un imens buchet

de trandafiri, m-a rugat sã-l iert ºi sã revin…sã revenim, de fapt, eu ºi micul bebe, încãminul nostru. Desigur cã am acceptat,ameþitã de bucurie ºi… în momentul acestapot sã spun despre Liviu, fiul nostru de 1an ºi 8 luni, cã este cel mai dulce bãieþeldin lume!

Naºterea lui Liviu a fost minunea carene-a luminat vieþile, care a scos la ivealãtot ce era mai bun în fiecare dintre noi.Dacã vreodatã îmi pusesem întrebareafireascã, þinând cont de obiecþia lui Marcel,cum va fi acesta ca tatã, trebuie sã spuncã realitatea mi-a întrecut toate aºteptãrile.Soþul tandru, înþelegãtor, altruist, a ºtiut sãfie ºi cel mai iubitor tãtic, dedicat pe deplincelui mic. Mi-a fost ajutor în toate, începândde la cumpãrãturi, bãiþã, spãlat rufe ºifredonat cântece de leagãn. El era cel carese trezea în toiul nopþii pentru a vedea cumdoarme, cum respirã Liviu, ºi nici acum nua renunþat la toate acestea. Cum spuneaMarcel, universul lui a fost întregit prinvenirea fiului nostru, iar alãturi de Corinaºi de mine, soþul meu se simþea împlinit…Ei, dar Corina… O perioadã de timp amevitat sã vorbesc despre sarcinã atuncicând era de faþã. Mã gândeam la episodulacela dureros, când a ales sã renunþe lacopil. Mã temeam cã trauma a fost preaprofundã ºi bucuria pe care o trãiam eu ºiMarcel o poate face sã sufere încontinuare. Nu cred cã i-a fost uºor, darniciodatã nu a arãtat cã fericirea noastrã îiprovoacã durere sau ranchiunã. Mi-a fosttot timpul alãturi, mi-a transmis optimismºi bucurie, încredere cã totul va decurgecu bine. A redevenit aceeaºi tânãrã plinãde viaþã, iubeºte din nou ºi este iubitã.

Ce sã mai spun? Suntem familia pe caremi-am dorit-o întotdeauna, împlinitã ºifericitã. Atât de fericitã, încât lucrul acestaaproape cã mã sperie. Dar, îmi spun eu,nu sunt motive de îngrijorare, cineva acolosus ne iubeºte…