SEMINTELE

3
Producerea rasadurilor de legume - Pregatirea semintelor in vederea semanatului Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa rezulte puritatea si facultatea germinativa. Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna. Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia. Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip pentru cele mai mari. Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas. Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate semintele sa fie mereu umed. Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa. Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor. Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora. 1

Transcript of SEMINTELE

Producerea rasadurilor de legume -Pregatirea semintelor in vederea semanatului

Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa rezulte puritatea si facultatea germinativa.Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna.

Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia.

Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip pentru cele mai mari.

Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas.

Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate semintele sa fie mereu umed.

Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa.

Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor.

Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora.

Umectareasemintelor

Se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete).Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia.

Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute.

Incoltirea fortataeste o continuare a operatiei de umectare.Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand se observa ca tegumentul a inceput sa crape, iar la unele apare chiar coltul.

In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca.Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda.

Calireasemintelor

Se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza, conopida, gulii, salata).Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii.

Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4C).Dupa cateva zile de astfel de socuri, semintele se seamana in mod obisnuit.

Dezinfectia

Se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Aceastapoate fi pe cale chimica sau termica.

Pe cale chimicase face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata).

Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete.

Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie.

Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta.

Tratarea pe cale termica(cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa.Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp.

Semintele de tomate se tin la 52-54C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35C timp de o ora. Temperatura se controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci.

Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata.

Prof.univ.dr.Vasile Popescu

1