Facultatea de Ştiinţe Economice

SEMINAR nr. 9

Metoda ONICESCU

A) A doua variantă

Cea de-a doua versiune a metodei ONICESCU comportă următoarele etape:

1) Stabilirea matricilor “A” şi “B”, la fel ca în prima versiune.2) Atribuirea coeficienţilor de importanţă ai criteriilor, diferenţiaţi

după relaţia:

p = ,

în care: K = 1, pentru criteriul cel mai important; K = 2, pentru criteriul considerat al -II- lea ca nivel de

importanţă ş.a.m.d.Dacă decidentul consideră că al doilea criteriu ca ordine de

importanţă este mult mai puţin important decât criteriul cel mai important poate atribui pentru K valoarea 3 sau chiar mai mult.

3) Ierarhizarea variantelor după o funcţie de agregare de forma: f : V R +

definită prin:

f(Vi) =

unde: pj - coeficientul de importanţă al criteriului j; loc (Vi, Cj) = locul variantei i în criteriul j.

Ierarhia variantelor este dată de valorile descrescătoare ale acestei funcţii.

Considerând aceeaşi situaţie decizională prezentată în problema 6, aplicând versiunea a doua a metodei ONICESCU vom parcurge următoarele etape:

1) Matricea consecinţelor este:

C1 C2 C3

V1 130000 35 1380 V2 115000 42 1500

A = V3 120000 38 1460 V4 125000 40 1420 V5 135000 30 1300

2) Ordonarea variantelor în funcţie de consecinţe :

C1 C2 C3

V2 V5 V2

V3 V1 V3

B = V4 V3 V4

V1 V4 V1 V5 V2 V5

3) Se stabilesc coeficienţii de importanţă:

p1 = p2 = p3 =

4) Calculul funcţiei de agregare:

f(V1) =

f (V2) =

f (V3) =

f (V4) =

f (V5) =

Întrucât V2 are valoarea cea mai mare, aceasta este varianta optimă.