2011 - 2012

Asist. Catalin Burlacu

Amenajarea celulelor de depozitare

Suprafata totala a depozitului va fi impartita in celule Depozitul va fi inconjurat pe toate laturile cu diguri de contur Delimitarea dintre celule se face tot cu diguri Se vor adopta pante ale de 1:3 pentru digurile de contur si de 1:2 pentru cele de

compartimentare, iar latimile coronamentelor vor fi de 2 - 3m

Suprafata totala = 77 x 415 = 31955 m2 ~ 3.2 ha

Amenajarea celulelor de depozitare

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Presupune identificarea suprafetelor posibile de cedare si caracterizarea acestora cu ajutorul parametrilor rezistentei la forfecare pe interfata (unghiul de frecare intre cele 2 materiale care vin in contact si ca adeziunea dintre acestea)

Valori orientative ale unghiului de frecare, la interfata intre diferite materiale minerale si geosintetice

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Schema pentru analiza stabilitatii pe pante a unui sistem de etansare geomembrana/argila

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

unde:

G greutatea straturilor de deasupra (deseuri)N forta normala; N = G*cosF1 = N*tg1 ; 1 - unghiul de frecare geomembrana argila;F2 = -F1F3 - N*tg2 ;2 - este unghiul de frecare geomembrana geotextilF4 = -F3F5 = N*tg3 ; 3 - unghiul de frecare geotextil si materialul de deasupra

Diferenta F3F2 dintre fortele de pe cele doua fete ale geomembranei reprezintatensiunea ce trebuie preluata de geomembrana, deci trebuie sa fie mai mica decatrezistenta la intindere a acesteia.

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

Schema pentru analiza stabilitatii pe pante a unui sistem de etansare geocompozit bentonitic/argila

Analiza stabilitatii sistemului de etansare pe panta

unde:

G greutatea straturilor de deasupra (deseuri)N forta normala; N = G*cosF1 = N*tg1 ; 1 - unghiul de frecare geomembrana teren; F2 = -F1F3 - N*tg2 ; 2 - este unghiul de frecare geomembrana geotextil; F4 = -F3F5 = N*tg3 ; 3 - unghiul de frecare geotextil si materialul de deasupra (materialdrenant);

Diferenta F3 F2 dintre fortele de pe cele dou fete ale geomembranei reprezintatensiunea ce trebuie preluata de geomembrana, deci trebuie sa fie mai mica decatrezistenta la intindere a acesteia.

Transeea de ancorare

Materialele geosintetice instalate pe pante trebuie ancorate la partea superioara ataluzului.

Principalele sisteme de ancorare utilizate sunt:

Prin acoperire simpla Transee rectangulara Transee in forma de V

Transeea de ancorare

Schema transeei rectangulare de ancorare

TAT1, TAT2,TAT3 sunt forte de frecare date de greutatea volumului de pamant de acoperire, in timp ce TAT4 i TAT5 au normala data de presiunea in stare de repaus a pamantului.

Transeea de ancorare

Transeea de ancorare

unde:TAT1 forta de frecare ntre geomembrana / geocompozit si terenul de dedesubt - greutatea volumic a stratului de acoperire (18 kN/m3)d grosimea stratului de acoperirel lungimea ancorajuluiGM/teren unghiul de frecare la interfata geomembrana / geocompozit terenul de dedesubt (20o)GM/acoperire unghiul de frecare dintre geomembrana / geocompozit si stratul de acoperire (20o)dAT adancimea transeeilAT latimea transeei

teren unghiul de frecare interna a terenului de sub geomembrana/geocompozit (21o)acoperire unghiul de frecare interna a stratului de acoperirea (21o)teren greutatea volumica a terenului de sub geomembrana / geocompozit (18 kN/m3)

Transeea de ancorare

Ecuatia de echilibru este:

T cos = TAT, unde T este forta in ancoraj.T= F1

Ambele dimensiuni ale transeei, dAT i lat sunt necunoscute, de aceea se porneste de la o valoare initiala a uneia din ele si rezulta cealalta.

Propunem: lAT (dAT) l => dAT (lAT) d