TEORIA GENERALĂ A

STATULUI

SEMINAR TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI CONSTITUŢIONAL

2

MEMO

I. CONCEPTUL DE STAT

„Statuo” “a pune, a aşeza, a întemeia” Accepţiuni ale noţiunii

„Res publica”/”Imperium”/ „Status rei publicae” romani „Polis”/”Politea” greci

II. STATUL. DEFINIŢII

Statul este o instituţie având ca suport o grupare de oameni aşezată pe un spaţiu delimitat,

capabilă de a-şi determina singură propria sa competenţă şi organizată în vederea exercitării unor activităţi care pot fi grupate în funcţiile: legislativă, executivă şi jurisdicţională.(Tudor Drăganu)

Statul este o unitate alcătuită din reuniunea mai multor oameni pe un teritoriu determinat în forma guvernanţilor şi guvernaţilor.(Constantin Dissescu)

Statul este o grupare de indivizi, reuniţi printr-o legătură naţională pe un teritoriu determinat şi fiind guvernaţi de o putere superioară voinţelor individuale. (George Alexianu)

Statul este pur şi simplu produsul unei diferenţieri naturale, uneori prea simplă, alteori prea complexă, între oamenii unui acelaşi grup social, de unde rezultă ceea ce se numeşte putere publică, care nu se poate legitima prin originea sa, ci numai prin serviciile pe care le aduce, conform regulii de drept. (Leon Duguit)

Statul este personificarea juridică a unei naţiuni, este subiectul şi suportul autorităţii publice. ( Esmein)

Statul nu este numai o parte, o zonă anume a vieţii istorice, ci chiar esenţa, miezul acesteia. Este alfa şi omega. (Hegel)

Statul, a cărui naştere este determinată de circumstanţe istorice, este înainte de toate o idee, un produs al inteligenţei umane. (Georges Burdeau)

Statul este reunirea unei mulţimi de oameni trăind sub aceleaşi legi juridice. (Kant) Statul este o colectivitate politică şi juridică a cărei natură şi independenţă o fac

ireductibilă la alte colectivităţi, indiferent dacă acestea se situează sub sau deasupra sa. (Pierre Pactet)

Statul este forma instituţionalizată de organizare politică a unei colectivităţi umane constituite istoric şi localizate geografic, pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deţinând în virtutea suveranităţii poporului şi ca expresie a voinţei acestuia, ori ilegitim, prerogativele şi instrumentele exercitării autorităţii publice, ale elaborării şi aplicării normelor de convieţuire socială, exprimă şi apără interesele fundamentale ale statului şi ale naţiunii şi impune voinţa acestora ca voinţă general-obligatorie (Cristian Ionescu)

Prin stat se înţelege o societate organizată, având o conducere autonomă, suverană în raport cu alte puteri. (Genoveva Vrabie)

Într-o accepţiune mai largă, prin stat urmează să se înţeleagă suma a trei elemente: teritoriul, populaţia (naţiunea) şi suveranitatea. (Ioan Muraru)

2

II. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI

STAT – ELEMENTE CONSTITUTIVE Element material – TERITORIUL

spaţiul geografic alcătuit din sol, subsol, ape, precum şi coloana de aer aflată deasupra solului şi apelor, asupra căruia un stat îşi exercită suveranitatea sa exclusivă şi deplină

Element personal - POPULAŢIA

Fiecare stat presupune existenţa unui minim de populaţie stabilă. Populaţia unui stat reprezintă un grup de indivizi ce prezintă o individualitate particulară ce o distinge de populaţia altui stat.

Element formal - PUTERE SUVERANĂ

Statul exercită de o manieră efectivă asupra populaţiei stabilită pe un teritoriu bine determinat o autoritate politică exclusivă, denumită suveranitate.

STAT NAŢIONAL

Populaţia majoritară formează o singură naţiune

România, Italia, Ungaria, Germania, etc.

STAT MULTINAŢIONAL

Populaţie este formată din diferite popoare, vorbind limbi diferite şi având culturi şi un trecut istoric diferite

Elveţia, R.P. Chineză, fosta U.R.S.S., fosta Iugoslavie, fosta Cehoslovacie

SUVERANITATEA este: INDIVIZIBILĂ INALIENABILĂ IMPRESCRIPTIBILĂ

TERITORIUL

CARACTERISTICI

INDIVIZIBIL

INALIENABIL

IMPRESCRIPTIBIL

2

„Puterea politică e acea putere pe care fiecare om a avut-o în starea naturală şi a încredinţat-o societăţii şi, prin aceasta, cârmuitorilor pe care societatea i-a aşezat deasupra ei, cu încrederea explicită sau tacită că va fi folosită pentru binele” societăţii.

John Locke

TTEEMMAATTIICCAA SSEEMMIINNAARRUULLUUII

1. Conceptul de stat. Teorii cu privire la stat.

2. Analiza statului din perspectivă politologică, sociologică, juridică.

3. Elementele constitutive ale statului.

3.1. Teritoriul. Noţiune. Trăsături.

3.2. Populaţia.

3.3. Puterea suverană

a. Suveranitate naţională vs. suveranitate populară

TTEEMMEE PPEENNTTRRUU PPRREEGGĂĂTTIIRREEAA IINNDDIIVVIIDDUUAALLĂĂ

1. Care este viziunea lui Machiavelli cu privire la stat?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2

2. Ce caracteristici prezintă teritoriul României?

3. Care este deosebirea dintre un stat naţional şi un stat multinaţional?

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

4. Daţi trei exemple de state naţionale şi trei de state multinaţionale:

State naţionale State multinaţionale

5. Când devine o putere ilegitimă?

6. Indicaţi care sunt caracterele puterii suverane:

2

TEMĂ DE REFLECŢIE

Suveranitate naţională în contextul integrării europene

MODELE DE TESTE

1. Autorul teoriei clasice a contractului social este: a. Thomas Hobbes; b. John Locke; c. Jean Jacques Rousseau. 2. Teoria potrivit căreia puterea monarhului se disociază de persoana care

o exercită îi aparţine: a. Thomas Hobbes; b. Jean Bodin; c. Jean Jacques Rousseau. 3. Bifaţi afirmaţia corectă: a. din punct de vedere politologic, statul este o colectivitate umană istoriceşte constituită şi organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernaţi şi restul populaţiei;

b. din punct de vedere sociologic, statul este o colectivitate umană istoriceşte constituită şi organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernaţi şi restul populaţiei;

4. Enumeraţi elementele esenţiale ale definiţiei generale a statului:

2

5. Menţionaţi elementele definitorii ale teoriei contractului social în

concepţia lui Jean Jacques Rousseau:

__________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________

6. Precizaţi cine este deţinătorul puterii suverane într-un stat? a. poporul; b. Parlamentul; c. Preşedintele; d. Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul

7. Indicaţi care sunt modalităţile constituţionale prin care poporul român

îşi exercită puterea suverană:

8. Care este distincţia dintre suveranitatea poporului şi suveranitatea naţională?

2

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE SSEELLEECCTTIIVVĂĂ

LUCRĂRI DE REFERINŢĂ

1. ARISTOTEL, Politica, Ed. Paideia, Bucureşti, 2000.. 2. BURDEAU, Georges L’État, Editions de Seuil, Paris, 1970. 3. DĂNIŞOR, Dan Claudiu, Drept constituţional şi instituţii politice. Vol. I. Teoria

generală. Tratat, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2007. 4. DRĂGANU, Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice. Vol. I şi Vol. II, Ed.

Lumina Lex, Bucureşti, 1998. 5. DELEANU, Ion, Instituţii şi proceduri constituţionale – în dreptul român şi în dreptul

comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006. 6. IONESCU, Cristian, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Ed.

C.H. Beck, Bucureşti, 2008. 7. LOCKE, John, Al doilea tratat despre cârmuire; Scrisoare despre toleranţă, Ed. Nemira,

1999. 8. MACHIAVELLI, Principele, Ed. Antet, Bucureşti, 2009. 9. MURARU, Ioan, TĂNĂSESCU, Elena Simina, Drept constituţional şi instituţii

politice, Vol. I, ediţia a 14-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011. 10. POPA, Nicolae, DOGARU, Ion, DĂNIŞOR, Gheorghe, DĂNIŞOR Dan-

Claudiu, Filosofia dreptului. Marile curente, ediţia a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010. 11. ROUSSEAU, Jean Jacques Contractul social, Ed. Antet, Bucureşti, 2007.

LUCRĂRI DE SPECIALITATE

1. AURESCU, Bogdan, Noua suveranitate, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003. 2. CASSIRER, Ernst, Mitul statului, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001. 3. GREWE Constance, RUIZ FABRI, Hélène, Droits constitutionnels européens,

PUF, Paris, 1995.

ARTICOLE ŞI STUDII DE SPECIALITATE

1. DĂNIŞOR, Dan Claudiu, Principiile constituţionale ale reglementării suveranităţii

naţionale, Revista de Drept Public, nr. 3/2008. 2. IONESCU, Cristian, Conceptul de stat şi procesul formării statelor moderne în spaţiul

european, Revista de Drept Public, nr.1/1999. 3. IONESCU, Cristian, Reflecţii critice privind analiza teoriei marxiste a statului, Revista

de Drept Public, nr.2/2002. 4. EYMERI-DOUZANS, Jean-Michel, Statul actual: un hibrid post-managerialist sau

neo-weberian? Remarci liminare, Studia Politica, nr. 3/2010.

2