Seminar 1 Chicus

7/25/2019 Seminar 1 Chicus

1/25

1.1. Evolutia statutului politic international al PrincipatelorRomne si miscarea

de emancipare politica (1774-l821)

La sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea situatiapolitica a arilor Romne continua sa se afle sub semnul evolutiei raporturilorinternationale, sa fie determinata de politica de expansiune a marilor puteri side interesele lor n Europa Centrala si de ud-Est!

Evolutia problemei orientale fusese marcata n cursul secolului alXVIII-lea de ra"boaiele ruso-turce si ruso-austro-turce, desfasurate n buna masura peteritoriul arii Romnesti si #oldovei! $ceste ra"boaie au avut importanteurmari pentru romni si n afara lor este %reu de nteles istoria &rincipatelorRomne!

'!'!'! &rimul dintre cele doua ra"boaie de la sfrsitul secolului al XVIII-lea - cel din anii '()*-l((+, nceiat cu pacea de la uciu.-ainar%i - a fostdeosebit de important pentru romni, att prin desfasurarea sa, ct si princonsecintele sale!

In cursul anilor '()/-l((+, n rastimpul desfasurarii acestui ra"boi, suntde remarcat cteva fapte politice deosebit de importante, vi"nd, deopotriva,

perspectiva evolutiei statutului politic international al &rincipatelor, ctsi perspectiva miscarii de emancipare politica din &rincipate!

n primul rnd, s-au afirmat n acest ra"boi dorinta de libertate

a romnilor si spiritul lor de sac 010d2+f rificiu! Cum se stie, alaturi deRusia, n speranta eliberarii de sub dominatia otomana, a avut loc o masiva

participare a voluntarilor romni, numarul acestora pna la sfrsitul ra"boiului,dupa unele calcule, atin%nd cifra de '1!333!Este vorba, daca avem nvedere aceasta cifra, nu numai de marii boieri participanti la ra"boi, ci si deoamenii de rnd, acesti voluntari 4panduri5 aducndu-si contributia la eliberarearapida de sub ocupatia trupelor turcesti a #oldovei si arii Romnesti 4fara6ltenia5 pna la nceputul anului '((3! La sfrsitul anului anterior - n

decembrie'()/ - se petrecuse un act remarcabil, anume eliberarea orasului

7ucuresti, n primul rnd prin actiunea voluntarilor romni 4detasamentulcondus de polcovnicul Ilie Lapusneanu5! i tot la aceasta data, ndecembrie '()/, cnd turcii ncercasera sa recucereasca orasul 7ucuresti, nlupta pentru eliberarea orasului, la Comana, n apropierea Capitalei, cadea&rvu Cantacu"ino, ntimp ce orasenii si taranii din "ona se rasculau mpotrivaturcilor! Voluntariiromni au participat la numeroase alte batalii n cursulacestui ra"boi 48ocsani, #ovila Rabiei, Caul s!a!5 aducndu-si sacrificiul desn%e pentru eliberarea tarii de sub dominatia turceasca!

n cursul desfasurarii acestui ra"boi s-a afirmat cu toata evidentaoptiunea elitei politice din &rincipate - marea boierime - pentru o alianta cu


2/25

Rusia, n scopul nlaturarii dominatiei &ortii, o dominatie care cunoaste la aceasta

data - si va cunoaste n continuare, cel putin pna la'*1', - forme deosebit deapasatoare! 9e la nceputul ra"boiului, cei mai mari boieri ai tarii, fratii &rvu si#iai Cantacu"ino, 9umitrace :ica si ;icolae 9udescu, n ara Romneasca,

s-audovedit a fi adepti ai aliantei cu Rusia< s-a alaturat Rusiei, o data cudeclansarea ra"boiului, si domnitorul arii Romnesti, :ri%ore al ''l-lea :ica,care numea n naltele functii ale statului pe marii boieri filorusi 4n ordine, primiitrei de maisus, mare spatar, mare vistier, mare ban5!

6ptiunea marii boierimi si a naltului cler pentru alianta cu Rusia s-a concreti"at n mod deosebit prin constituirea unei dele%atii care sedeplasea"a la &etersbur%, la curtea tarinei Ecaterina a Il-a! n primavaraanului'((3, primiti mai nti de ministrul de externe rus, contele &anin, apoi detarina, dele%atii romni au cerut independenta deplina a &rincipatelor, =ceeace -observa ;!lor%a - pna atunci nu se rostise niciodata=< totodata, ca o%arantie a starii de independenta, mpotriva pericolului turcesc, au cerut

protectia Rusiei, precum si dreptul constituirii unei armate nationale 4n ca"ularii Romnesti, =o ostire de 13!333 oaste pamnteana, spre a se aflatotdeauna ntru apararea pamntului nostru=5!

La aceste cereri, tarina, ca si naltii demnitari rusi, au raspunspo"itiv, facnd promisiuni boierilor romni, ncura>ndu-le sperantele,ilu"ia independentei< o asemenea atitudine sublinia, cum observa

;!lor%a, caracterul perfid al diplomatiei ruse, telurile ei adevarate,expansioniste, fiind bine ascunse! &e de alta parte, cererea boierilor romni

vi"nd protectia Rusiei, dovedea credulitatea lor, tot dupa expresia lui ;!lor%aumatatea anului '((3, ct si, mai ales, n memoriile din anii '((1-l((+ adresate n primul rnd Rusiei!

@endinta la care ne referim va iesi n evidenta si mai multn framntarile boierimii romne de la nceputul veacului al XIX-lea, vafi proiectata cu toata evidenta n atiseriful din '*31, n numeroasele memorii

boieresti din anii '*1l-l*11 si, n final, se va concreti"a nRe%ulamentele 6r%anice, elaborate n rastimpul unei administratii ruse!

n sfrsit, un fapt important care se desprinde dindesfasurarea ra"boiului din '()*-l((+ - ca si din tratatul de pace care i-a puscapat -consta n proiectarea mai clara, n contextul evenimentelor, a politiciiexterne a marilor puteri, vi"nd, nainte de toate, propriile lor interese? a Rusiei,

pe de o parte, a celorlalte mari puteri, n afara de @urcia, pe de alta parte!

n privinta Rusiei, sperantele elitei politice din &rincipate se vor dovedi nbuna masura nselate! Rusia desfasurase prin a%entii sai, nca de lanceputul ra"boiului, o vie propa%anda n &rincipate, pe linia apelului la

comunitatea spirituala ortodoxa, menita sa atra%a populatia de partea sa< nscopuri de propa%anda circula n anii ra"boiului scrieri si manifeste

incitatoare - traduse n limba %reaca si romna -, cemnd populatia crestina lalupta pentru nlaturarea dominatiei pa%ne! 9ar re"ultatul ra"boiului pentruromni - pentru elita politica si mai ales pentru populatia de rnd - va fi cu multsub asteptarile strnite de o asemenea propa%anda, si o asemenea nvatatura vaduce, n perioada urmatoare, la o mai mare descidere a factorilor politici din&rincipate spre alte orientari si solutii, alaturi de alianta cu Rusia!

&e de alta parte, desfasurarea ra"boiului a proiectat mai clar politicaecilibrului european practicata de alte mari puteri! $ustria, 8ranta,$n%lia, &rusia! e dovedea mai mult dect n ra"boaiele anterioare caImperiul6toman si datora n buna masura existenta - de la aceastadata - spri>inului acestor mari puteri, interesate n stoparea expansiunii Rusiei nEuropa si modificarii ecilibrului european n favoarea sa!

&e masura desfasurarii operatiunilor militare, a victoriilor trupelor ruse,interventia marilor puteri n spri>inul @urciei era tot mai clara? niulie '((', $ustria nceiase un tratat secret pentru a>utor militar, n scimbul

cedarii6lteniei si a unei fsii pe linia @ransilvaniei< 8ranta oferea @urciei unnumar important de vase de ra"boi si o ecipa de ofiteri si in%ineri< &rusia,


5/25

sub conducerea lui 8rederi. al II-lea, la rndul ei, pentru evitarea unui

conflicteuropean si salvarea @urciei, n '((1 - n toiulevenimentelor - punea problema mpartirii &oloniei, n virtutea principiuluicompensatiilor

teritoriale! @otodata, cum am observat de>a, &rusia si $ustria, n cursulanului '((1, si ofereau mediatia n vederea nceierii pacii, n cele din urma,sub aceasta presiune, la sfrsitul unui ra"boi victorios, Rusia avea safaca importante concesii, sa se multumeasca cu mult mai putinecsti%uri teritoriale, dect cele scontate initial, asa dupa cum, ntr-o oarecaremasura, din aceleasi motive, avea sa-si modere"e pretentiile si la capatulra"boaielor viitoare purtate mpotriva @urciei!

Evident, n raport cu sacrificiile facute, cu nesfrsitele suferinte pe care le-a adus pe pamnt romnesc, tabloul desfasurarii acestui ra"boi ramne sumbru,asa dupa cum sumbra ramne, n %eneral, ima%inea atitudinii fata de &rincipatea marilor puteri - tablou sau ima%ine pe care ra"boaiele urmatoare le vor rennoisi pe care unele texte istorico-literare le vor transmite, n deceniile urmatoare, nculori deosebit de vii, asa cum vom vedea, nsa, pe de alta parte, cum amva"ut mai sus, desfasurarea acestui ra"boi a pus n evidenta o serie de trasaturisi nvataminte ale miscarii de redesteptare nationala, pe care le vom ntlni ndeceniile urmatoare, n rastimpul noilor ra"boaie sau n intervalele de pace -motiv pentru care ne-am oprit aici mai mult asupra sa!

@ratatul de pace de la uciu.-ainar%i, nceiat ntre Rusia si @urcia,

la '3B1' iulie '((+, pe ln%a consemnarea csti%urilor teritoriale si economiceale Rusiei, n detrimentul @urciei, prin unele din prevederile sale avea douaimportante urmari pentru romni?

- n primul rnd, marca nceputul protectoratului rus asupra &rincipatelorRomne, aceasta n ba"a stipulatiilor din textul sau, vi"nd? dreptul Rusiei de ainterveni n favoarea crestinilor din Imperiul 6toman, dreptul Rusiei de anfiinta consulate n Imperiul 6toman 4consulii urmnd a-si exercita dreptul deinterventie n favoarea crestinilor, n conformitate cu art!XVI5< n sfrsit,recunoasterea de catre &oarta a dreptului supusilor rusi de a se bucura de

aceleasi privile%ii ca supusii celorlalte puteri din Imperiul 6toman!- n al doilea rnd, tratatul stipulea"a obli%atia &ortii de a promul%a un

atiserif %arantnd vecile drepturi 4privile%ii5 ale &rincipatelor Romne, ceeacemarca un nceput al edificarii statutului politic international al Principatelor

Romne sub raportul prescrierii ntr-un act politic, cu valoare internationala, aacestor drepturi, precum si a obli%atiilor sale fata de puterea su"erana!

atiseriful elaborat de &oarta la scurt timp dupa nceierea tratatului

de pace, n acelasi an, '((+,constituind primul din seria actelor de privile%iiacordate de &oarta, si are nsemnatatea sa, ca unul care se constituie ntr-


6/25

un re"ultat - cum va fi si ca"ul atiserifului din '*31 - nu numai al

presiunii exercitata de Rusia asupra &ortii - cu att mai putin al %enero"itatiiacesteia -ci si ntr-un re"ultat, n buna masura, al miscarii politice deemancipare din &rincipate, al participarii romnilor la acest ra"boi!

9in pacate, prevederea care ar fi trebuit sa fie cea mai importantasub raportul obiectivelor pro%ramatice ale miscarii de emancipare

politica,condusa de marii boieri,stabilitatea institutiei domniei, cunoaste ntextulatiserifului un caracter foarte modest - mai ales n raport cu revendicarileformulate n memoriile din anii anteriori -,anume ma"ilirea domnilor numai

pentru ca"uri %rave dovedite 4cnd =se va dovedi vreo vina a lor adevaratasicunoscuta de toti=5!

i asa, modesta, aceasta prevedere si-ar fi avut consecintele ei pentru

evolutia politica a &rincipatelor Romne n deceniile urmatoare, daca ea arfi fost respectata de &oarta, ceea ce nu s-a ntmplat, asa dupa cum nu vor firespectate nici alte stipulatii ale atiserifului, care prescriau veci drepturiale starii de autonomie, acceptate initial de &oarta? inter"icerea turcilor dea poseda mosii n tara si restituirea bunurilor u"urpate< inter"icereane%ustorilorturci de a arvuni cu sila produsele locuitorilor 4ceea ce, formal,nsemna un nceput de limitare a monopolului comercial al &ortii5< efectuarea

proceselor dintre romni si turci n fata 9ivanului, iar nu a cadilor4>udecatorilor turci5! n sfrsit, era consemnata n atiserif, scutirea tributului pe

timp de doi ani, menita sa contribuie la refacerea economica a &rincipatelor!

'!'!1! 9omnii numiti de &oarta, carora le revenea misiunea de a punen aplicare dispo"itiile atiserifului erau? $lexandru Ipsilanti,n ara Romneasca, si :ri%ore al Ill-lea :ica, acesta numit ostentativ de turcin #oldova, iar nu n ara Romneasca, unde fusese cerut ca domn de

boieri! 9aca primul, $lexandru Ipsilanti, va domni n anii'((+-l(*1, ntr-uninterval de timp constituindu-se n cea mai ndelun%ata domnie a unui domnfanariot, n perioada care urmea"a, pna la '*1', contemporanul sau din

#oldova, :ri%ore al Ill-lea :ica, va domni numai pna n '(((,la acea data,cum se stie, n ciuda susmentionatei prevederi din atiserif, el fiind asasinat dinordinul &ortii 4n primul rnd, ca urmare a protestului sau la cedarea 7ucovinei,$ustriei, n '((05! 9ar, mai ales, deasa scimbare a domnilor, din ordinulsultanului, n perioada care urmea"a, pna la '*31, dovedea nerespectarea

prevederii din atiserif, vi"nd stabilitatea domniei, cu toate ca alte doua acte deprivile%ii -senedul din '(*2 si atiseriful din '(*+ - rennoiau an%a>amentele&ortii de a nu ma"ili pe domni dect n ca"uri %rave 4numai pe ba"a unui =semnevident de ra"vratire=, cum mentionea"a atiseriful din '(*+5!

n ceea ce priveste primul aspect la care ne-amreferit, nceputul protectoratului rus asupra Principatelor,trebuie spus ca n


7/25

virtutea dispo"itiei din tratatul de la uciu.-ainar%i, care dadea Rusiei dreptul

de a nfiinta consulate n Imperiul 6toman, n anul '(*1 se nfiintea"aconsulatul Rusiei, activitatea consulilor rusi urmnd a contribui la crestereainfluentei ruse n &rincipate! 9upa aceasta data, succesiv, iau fiinta? consulatul

$ustriei - n'(*2, al &rusiei - n '(*0, al 8rantei - n '(/) 4recunoscut,n '(/*5< n sfrsit, al $n%liei, abia n '*31!

Rusia, avnd la dispo"itie acest important instrument de exercitare

a =protectiei= sale care era consulatul, va continua sa desfasoare o politicaabila n reali"area propriilor scopuri< prin initiative si proiecte ndra"nete vancercan continuare sa capte"e interesul paturii conducatoare din &rincipate,

profitnd de miopia politicii &ortii fata de aspiratiile de emancipare alepopoarelor crestine aflate sub dominatia sa! in '(*1, tarina Ecaterina, curnre"ulta dintr-o cunoscuta scrisoare adresata mparatului $ustriei, Dosif al Il-lea,lansa ideea ntemeierii unui stat romnesc independent, cu numele de =9acia=,care urma sa fie condus de un principe ortodox suveran! Era un proiect menitsa ama%easca spiritele, si pe care tarina l relua la sfrsitul anului '(*/, cu

prile>ul ofensivei trupelor ruse n #oldova, n conditiile desfasurariira"boiului urmator, ruso-austro-turc 4de data aceasta, proiectul fiind enuntat deEcaterina a Il-a ntr-o scrisoare adresata re%elui &rusiei5! Cum indica adoptarea

proiectului de catre Consiliul imperial al Rusiei, n martie '(/3, viitorul re%at al9aciei, constituit prin unirea arii Romnesti cu #oldova, ar fi urmat sa fiecondus de marele duce Constantin sau de &otem.in!

'!'!2! ;oul ra"boi, din anii '(*(-l(/1, de data aceasta un ra"boi ruso-

austro-turc, s-a aflat, ntr-o buna parte din rastimpul desfasurarii sale,sub semnul ntele%erii dintre cele doua puteri - Rusia si $ustria - peseamampartirii Imperiului 6toman, implicit a stapnirii popoarelor aflatesub dominatie otomana!

9upa intrarea n actiune a trupelor austriece, pna n toamnaanului '(*/, acestea cucerisera ara Romneasca si o buna parte a #oldovei,n noiembrie '(*/, %eneralul Cobur% intra n 7ucuresti, a>utat de o seriede boieri n frunte cu loan Cantacu"ino, primit de noul mitropolit,Cosma &opescu, precum si de cei mai multi dintre boierii adversari ai

domnitorului ;icolae #avro%eni, cel care ncercase, o data cu nceputulra"boiului, saor%ani"e"e o oaste romneasca n spri>inul turcilor! ara eraconsiderata anexata, un divan boieresc depunnd >uramnt de credinta nouluimparat Leopold al ll-lea 4'(/35, n timp ce n #oldova, ocupata de trupeaustriecepna la iret, se instalase o administratie austriaca, cu sediul la Romansi care era subordonata %uvernamntului :alitiei! Concomitent, n "ona de

peste iret se instalase administratia rusa!

mpartirea &rincipatelor la aceasta data era o realitate si soartalor, proiectata de cele doua mari puteri, cu ostile lor cuceritoare, parea pecetluita!

;orocul romnilor la aceasta data a fost ca i"bucnirea #ariiRevolutii 8rance"e si implicatiile ei pe planul relatiilor internationale au


8/25

rasturnat o asemenea perspectiva nefericita! Cum se stie, silita de framntarile

provocate de evenimentele din 8ranta, n ciuda unor succese militare rapide, nau%ust '(/', $ustria nceie pace separata cu @urcia, la istov, restabilindu-sen raporturile dintre ele situatia anterioara! Ramasa sin%ura n lupta, Rusia

acontinuat cu succes operatiunile militare, cucerind cetatile de pe ;istru si de la#area ;ea%ra, sub conducerea unor cunoscuti strate%i ca uvorov siCutu"ov, trupele ruse trecnd apoi 9unarea! 9ar, ca si n ca"ul $ustriei,evenimenteleexterne - revolutia france"a, precum si i"bucnirea revolutiei polone,n '(/' -silesc Rusia la nceierea pacii cu @urcia! &rin pacea nceiata la Iasi,n ianuarie '(/1, desi renunta la o serie de teritorii pe care le avea nvedere initial, Rusia ncorpora, totusi, teritoriul dintre 7u% si ;istru, %raniteleei a>un%nd astfel n imediata vecinatate a #oldovei< totodata, concomitentcu retrocedarea &rincipatelor &ortii, erau rennoite clau"ele anterioare

privind statutul politic al acestora, spiritul tratatului de la uciu.-ainar%i sial atiserifului din '((+ urmnd sa marce"e n continuare acest statut!

n privinta implicarii romnilor n acest ra"boi sunt de remarcat ctevaserii de actiuni? pe de o parte, desi n proportii mult mai reduse - si datoritanvatamintelor din ra"boiul anterior - au participat la acest ra"boi cteva mii devoluntari romni, n #oldova, subordonati feldmaresalului rus Rumiantev, ntimp ce n ara Romneasca ncercarea domnitorului ;icolae #avro%eni de aor%ani"a o oaste de voluntari romni n spri>inul turcilor era sortita eseculuia mai sus, optiunea elitei politice de la

7ucuresti s-a ndreptat spre o alianta cu $ustria, n speranta eliberarii desub dominatia otomana 4n scimb, austriecii vadind, cu toata claritatea,tendinta de anexiune5!

9eosebit de important a fost n acest context actiunea politico-diplomatica a boierilor romni prile>uita de Con%resul de pace de laistov, descis n mai '(/', cnd 9ivanul arii Romnesti a pre"entatdele%atilor rusi si austrieci un important memoriu - cel mai important din ctefusesera elaborate pna atunci n &rincipatele Romne! e cerea aici - la aceasta

data, n conditiile apropiatei iesiri a $ustriei din ra"boi, printr-o pace separata -limitarea maxima a dominatiei otomane si protectia colectiva a celor doua mari

puteri, Rusia si $ustria! $preciindu-se ca sub re%imul domnitorilor fanarioti,ara Romneasca =si-a pierdut caracterul de tara vasala si a>unsese curata

provincie turceasca=, se cerea ca relatia cu &oarta sa fie limitata numai la plataunui tribut 4de 233!333 piastri, acitat prin intermediul ambasadorilor celor doua

puteri la Constantinopol5!

9e asemenea, se formulau alte cteva importante cereri, care se nscriau

pe linia experientei politice anterioare? restabilirea ale%erii domnului de catretara, din toate starile 4starile boierimii, binenteles5< retrocedarea vecilor cetati de


9/25

la 9unare< desfiintarea monopolului turcesc< dreptul de or%ani"are a unei

ostiri nationale< interdictia, nu numai a @urciei, dar si a $ustriei si Rusiei, de astationa trupe n tara< respectarea neutralitatii n ca" de ra"boi!

Critica facuta domniilor fanariote n acest important document politic, de vaditainfluenta france"a, ca si importantele revendicari pe care le cuprindea, asacum a observat ;icolae lor%a, anticipau succesele miscarii deemancipare politica

din prima >umatate a secolului al XIX-lea, trasau, de fapt, cu mai multaluciditate, obiectivele acesteia! $ltfel, acest memoriu, purtnd

data de D6B1' mai '(/' si redactat, foarte probabil, n numeleboierilor munteni, de catre spatarul loanCantacu"ino si mitropolitul 8ilaret al II-

lea, ramnea - n vara anului '(/' - fara nici un re"ultat, pacea de la istov,din au%ust, iar apoi, cea de la Iasi, din ianuarie '(/1, lasnd nescimbata starea

&rincipatelor Romne!

@ot anului '(/', din acest interval de timp, dupa o ultima exe%e"a, i-ar apartine si un faimos proiect de reforme, de vi"ibila influentafrance"a, privind or%ani"area institutionala, semnificativ intitulat,Plan sau o

forma deobladuire republiceasca -_aristodemocraticeasca - documentatribuit eruditului boier loan Cantacu"ino, dupa ce mult timp fusese plasat nanul '*31 si atribuit unui alt persona>!

n orice ca", indiferent de datarea lui, acest proiect era expresia unor po"itii

naintate pentru acea vreme n rndurile boierimii din #oldova! e propunea aicinlocuirea vecii forme de conducere a statului, domnia, cu unanoua, socotitamai potrivita, republica, n cadrul celor trei institutii fundamentale careurmau a reali"a conducerea politica - 9ivanul mare, 9ivanul pravilnicesc si9ivanul de >os -, existenta acestuia din urmaconstituia un element nou ndomeniul formelor de or%ani"are politica a statului< acest divan urma sa fiealcatuit din =deputatii cei trimisi din tara, ce ncipuiesc icoana unui norodslobod=!

'!'!+! $sa cum am subliniat mai sus, #area Revolutie 8rance"a - cu

implicatiile sale n planul relatiilor dintre marile puteri - a scimbatcursul evenimentelor n rastimpul ra"boiului ruso-austro-turc din '(*(-l(/1, anulnd planurile de anexiune a &rincipatelor de catre cele doua mari

puteri, $ustria si Rusia!

n continuare, dupa data care marcea"a sfrsitul acestuira"boi, &rincipatele Romne se vor afla - ntr-un fel sau altul - subinfluenta evenimentelor europene< dar mai ales, de la aceasta data, cu oevolutie vi"ibila, an de an, pna spre '*33, se constata patrunderea ideilor#arii revolutii france"e n &rincipate, o data cu ecoul evenimentelor din


10/25

8ranta! $sistam, de fapt, la acest sfrsit si nceput de veac, la trecerea

influentei france"e n &rincipate ntr-o noua etapa!

&e ln%a emi%rantii france"i, stabiliti ca preceptori n casele boierilor

sau calatorii france"i oca"ionali, tot mai numerosi n ultimul deceniu, un roldeosebit n propa%area ideilor france"e n &rincipate va reveniconsulilorstabiliti la 7ucuresti si Iasi, ncepnd din '(/)! 9aca activitateaconsulilor france"i n &rincipate la sfrsitul secolului al XVIII-lea va fi de scurtadurata, o data cu declansarea expeditiei lui ;apoleon n E%ipt ei fiind obli%ati sase retra%a din posturi, nu este mai putin adevarat ca n rastimpul ra"boiului franco-turc 4'(/*-l*3'5 speranta eliberarii de sub dominatia otomana, cu a>utorullui ;apoleon, incita spiritele, att n rndurile %recilor, ct si aleromnilor, circulatia ideilor revolutionare france"e capatnd n aceste conditii noivalente!


11/25

Consulatele france"e aveau sa fie restabilite dupa nceierea tratatului depace franco-turc de la $miens 4iunie'*315, sediul %eneral al consulatuluimutndu-se, din '*32, la Iasi, data fiind nsemnatatea pe care o capata capitala

#oldovei, la aceasta data, n contextul relatiilor dintre marile puteri!

9aca nceierea tratatului de pace franco-turc a adus oprofunda de"ama%ire n rndul popoarelor asuprite si care si puneau sperantaeliberarii n ;apoleon, pe de alta parte, starea acestor populatii, inclusiv acelor din &rincipate, la nceput de veac, se a%rava, pe masura ce Imperiul6toman era subre"it si de puternice framntari interne!

'!'!0! @ratatul franco-rus din '*31 %aranta inte%ritateaImperiului 6toman, dar puterea centrala nu reusea sa tina n fru tendintelecentrifu%ale din interior! $tacurile bandelor turcesti ale lui &a"van-6%lu la

nord de 9unare, cu precadere n 6ltenia, determina, n prima >umatate aanului '*31, o masiva emi%ratie peste fruntariile arii Romnesti, cei maimulti dintre fu%ari stabilindu-se temporar n 7rasov, asa cum vor face si maitr"iu, n '*1', n alte mpre>urari! 9e la 7rasov, boierii refu%iatiadresea"a nenumarate memorii marilor puteri - Rusiei si $ustriei, dar si8rantei -solicitnd a>utorul lor pentru nlaturarea starii de anarie din tara!

&rin intermediul ambasadorului france" la Viena, printr-un memoriu,boierii si clericii munteni refu%iati n sudul @ransilvaniei solicitau laaceasta data protectia lui ;apoleon 7onaparte mpotriva turcilor!

Concomitent,boierii munteni refu%iati la 7rasov se adresau pentru a>utormparatului 8rancis. al $ustriei si tarului Rusiei!

Efecte imediate urmau a avea solicitarile de a>utor adresate Rusiei, care,n virtutea calitatii sale de putere protectoare, conferita de ntele%erianterioare, putea sa-si exercite dreptul de interventie n favoarea populatiilorcrestine din Imperiul 6toman, n aceste mpre>urari, pe de o parte, ca re"ultatal actiunii otarte a boierilor romni, de a solicita interventia marilor puteri nspri>inul &rincipatelor, pe de alta, ca re"ultat al presiunii exercitate de

diplomatia rusa, &oarta a fost obli%ata, n '*31! sa emita cunoscutul atiserifprin care erau rennoite obli%atiile &rincipatelor fata de puterea su"erana! $cestatiserif se constituia ntr-un important document politic, marcnd o noua etapan evolutia statutului politic international al &rincipatelor Romne! &rincipala

prevedere dinatiserif - fixarea duratei domniei la sapte ani - se nscria pe liniaunei veci revendicari a boierilor romni, de nlaturare a abu"urilor caredecur%eau din deasa scimbare a domnilor! $lte puncte nscrise n atiserif,vi"nd sfera relatiilor cu &oarta, priveau? libertatea comertului pentru &rincipatecu obli%atia satisfacerii nevoilor &ortii< re%lementarea cantitatii tuturorfurniturilor catre &oarta si dreptul &rincipatelor de a discuta cererile &ortiibelor publice si re"ervarea exclusiva aadministratiei scolilor si spitalelor!


13/25

$sa cum s-a demonstrat, atiseriful din '*31 nu s-a nascut dintr-o %enero"itate voluntara a sultanului, ci a fost re"ultatul confruntarii celordoi factori mai sus mentionati? actiunea boierilor romni, pe de o parte, presiunea

diplomatiei rusesti, pe de alta! Evident, memoriile boierilor romniadresate Rusiei ofereau pretext si ar%umente pentru actiunea diplomatiei rusesti,care, la rndul ei, departe de a avea imbolduri ntr-o %enero"itate de"interesata,urmarea propriile ei interese! Referindu-se la rolul >ucat de actiunea boierilor nelaborarea atiserifului din '*31, ;! lor%a sublinia, pe buna dreptate, ca acestas-a nascut din =vecea constiinta nationala a boierilor romni=, ca =nforma saconfu"a, acest act de la '*31 nsemna o adevarata constitutie a tarilorromnesti cu dorintele aratate de dnsele nsesi=! 9e asemenea, marele istoric

plasa momentul elaborarii atiserifului din '*31 n ansamblulevenimenteloraflate sub influenta #arii Revolutii 8rance"e, n acest sens scriind? =@ot ce se

petrecea n tarile romne era nsa n functiune de acea situatie internationalacare evolua pe liniile trasate de revolutia france"a=!

'!'!)! In lumina prevederilor atiserifului au fost numiti ca domni,Constantin Ipsilanti, n ara Romneasca, $lexandru #oru"i, n #oldova! Cumvom vedea, nu le-a fost dat acestora sa-si duca pna la capat domniile, nainte determenul preva"ut n atiserif, n '*3), ei fiind destituiti din ordinul sultanului, nansamblul istoriei romnilor, nsa, ne interesea"a mai putin domniile celor doi nintervalul '*31-l*3), ci, n mod deosebit, mpre>urarile demiterii lor, de ele fiind

le%ata declansarea urmatorului ra"boi ruso-turc, cel din '*3)-l*'1, nceiat cutratatul de pace de la 7ucuresti si cu rapirea 7asarabiei de catre Rusia!

9estituirea de catre sultanul elim al Ill-lea era facuta sub influentalui ;apoleon, cei doi fiind considerati a%enti ai Rusiei, deci dusmani ai@urciei si, implicit, ai 8rantei! 9in cte se stie, aprecierea aceasta era valabila nca"ul lui Constantin Ipsilanti, incerta n ca"ul lui $lexandru #oru"i!

n %eneral, nu numai declansarea, dar ciar desfasurarea sisfrsitul ra"boiului din '*3)-l*'1, stau ntr-un fel sub semnul politiciiorientale france"e, pentru ca, asa cum vom observa si mai departe, alta ar fi

fost evolutia evenimentelor si ciar soarta &rincipatelor fara amestecul 8rantein problema orientala si, mai ales, n final, fara declansareara"boiului mpotriva Rusiei!

9upa '*31, diplomatia france"a si fixase ca unul dinobiectivele principale reali"area aliantei cu @urcia mpotriva Rusiei< aceastaorientare era accentuata dupa '*3+, cnd ;apoleon s-a proclamat mparat! Ct

priveste &rincipatele Romne, de la nceput ele intrau n atentia mparatuluifrance" ca obiect de compensatii teritoriale n tratativele cu alte mari puteri!$stfel se explica, de pilda, propunerea lui @allerand, ministrul de externe

france", dinoctombrie '*30, ca &rincipatele Romne sa fie anexate de $ustria,;apoleon ncercnd sa cointerese"e aceasta mare putere ntr-o alianta menita


14/25

sa "druncine cea de-a IlI-a coalitie europeana or%ani"ata mpotriva sa!

Cum$ustria a respins acest plan 4=planul @allerandFF5, ea frind orientatacu precadere n directia apararii intereselor sale din Italia si :ermania,conflictul franco-austriac nu a putut fi evitat, el soldndu-se nsa n favoarea

lui;apoleon, prin victoria de la $usterlit" 4decembrie '*305!9in '*3), n conditiile n care atra%erea $ustriei sedovedise inoperanta, actiunea de apropiere de @urcia se intensifica,&rincipatele Romne continund sa fie subiectul principal al politicii deatra%ere a uneia sau alteia dintre marile puteri cu interese n ud-Estul Europei!9e la aceasta data, ;apoleon se an%a>ea"a sa spri>ine @urcia pentru pastrarea&rincipatelor Romne n fata presiunii Rusiei, dar, asa cum vom arata maideparte, nu peste mult timp, din '*3(, pentru cointeresarea Rusiei ntr-o alianta,nu va e"ita sa accepte ncorporarea &rincipatelor de catre Rusia, n pa%uba@urciei!

9in '*3), ;apoleon trimitea la Constantinopol un nouambasador, %eneralul ebastiani, caruia i ncredinta instructiuni precise ndirectia reali"arii aliantei cu @urcia, n iunie '*3), cnd noul ambasador era

primit la Constantinopol cu mare pompa de catre sultan, spre indi%nareaambasadorilor rus si en%le", diplomatul france" ncredinta sultanului scrisoarealui ;apoleon prin care acesta din urma era sfatuit sa-si consolide"e stapnireaasupra&rincipatelor, si n acest scop! sa destituie pe cei doi domni, consideratia%enti ai Rusiei! elim al III-lea, n au%ust'*3), destituia pe cei doi domni,numind n locul lor, la recomandarea 8rantei, n #oldova, pe carlat Calimaci,

iar n ara Romneasca, pe $lexandru utu! $cesta este momentul cnd laIasi, actiona n sensul reali"arii aliantei franco-turce si noul consulfrance", C!Reinard, diplomat cunoscut, instituit n functie cu un titlu nou,de=re"ident=, ceea ce putea sa su%ere"e unor mari boieri romniideea spri>inului pentru reali"area unui stat independent!

Cum se stie! Rusia a reactionat n mod otart la destituirea domnilor decatre sultan, aceasta constituind o %rava ncalcare a atiserifului din '*31, carestipula domnia pe sapte ani si subntele%ea destituirea n ca"uriexceptionale,numai cu acordul prealabil al Rusiei! $mbasadorul rus la Constantinopol,

Italinsci, a adresat sultanului un protest veement, iar acesta, sovaitor, sprenemultumirea france"ilor, a cedat, revocnd destituireasi ordonnd reinstalareacelor doi!

9ar era prea tr"iu, ntre timp, din toamna anului '*3), trupeleruse, conduse de %eneralul #icelson, trecusera ;istrul, urmnd a ocupa mainti #oldova, apoi ara Romneasca! &e de alta parte, ;apoleon, prinambasadorii sai, intervine otart n spri>inul sultanului, insistnd ca acesta sanlature pe domnii =tradatori= filo-rusi, ndemnndu-l sa stapneasca =cu orice

pret= &rincipatele Romne, ncura>ndu-l, deci, n declansarea ra"boiului cuRusia! 8ormal, la sfrsitul lunii decembrie '*3), @urcia declara ra"boi Rusiei,


15/25

la o data cnd operatiunile militare erau de>a ncepute! #oldova fiind de>a

ocupata de trupele nise fara o prealabila declaratie de ra"boi!


16/25

6 data ra"boiul declansat, 8ranta trimite n a>utorul @urciei tunurisi instructori militari< la rndul ei, $n%lia intervine n spri>inul Rusiei! #ai mult!$n%lia a recurs n primavara anului '*3( la o actiune militara directa

mpotriva@urciei! &rin surprindere, o escadrila en%le"a, comandata de lordul9u.Gort, n martie '*3(, se deplasea"a n #areade #armara, cu intentia de aataca de pe apa orasul Constantinopol, n timp ce ambasadorul en%le" n capitala@urciei,lordul $rbutnot, da @urciei un ultimatum, cernd sultanuluintoarcerea armelor mpotriva 8rantei si intrarea n alianta cu $n%lia si Rusia si,totodata, cedarea &rincipatelor Romne Rusiei! 9ar n rastimpul scurt de cteva"ile, n asteptarea raspunsului la ultimatum, cu o ener%ie rar ntlnita, %eneralulfrance" Hbastian a luat masuri rapide de aparare, salvnd capitalaotomana, descura>nd pe en%le"i si obli%ndu-i sa se retra%a fara a da atacul

proiectat!

;apoleon, nsa, nu a fost consecvent pe linia aliantei cu @urcia< cu att maimult, el nu avea sa se simta an%a>at n respectarea aliantei, cu ct, nmai '*3(, sultanul elim al III-lea, n urma unei revolte a ienicerilorfusesenlocuit cu un alt sultan 4#ustafa al IV lea, la rndul sau, nlocuit, n'*3*, de #amud5! 9iplomatia plurivalenta a 8rantei sub conducerea lui

;apoleon, mobilitatea orientarilor, rapida lor scimbare, cnd spre o putere,cnd sprealta, n raport cu evolutia evenimentelor si complexitateasituatiilor, duplicitatea actiunilor si asi%urarea alternativelor, toate acestea si-au

dovedit eficacitatea n cursul desfasurarii ra"boiului din anii '*3)-l*'1!n ( iulie '*3( avea loc celebra ntlnire de la @ilsit dintre ;apoleon I si

tarul Rusiei, $lexandru I! Ea se tinea la scurta vreme dupa batalia de 8riedland4iunie '*3(5, cnd trupele ruse fusesera nfrnte de cele france"e< ea sedesfasura, totodata, pe fondul deteriorarii raporturilor Rusiei cu $n%lia si$ustria, celelalte doua mari puteri, cu roluri nsemnate ncoalitiile antinapoleoniene!

@ratatul nceiat confera 8rantei rolul de mediator n relatiile dintre @urcia

si Rusia< conditiile stipulate n el sunt favorabile 8rantei si Rusiei, pe de o parte,

si defavorabile @urciei, pe de alta! n ca"ul n care @urcia acceptamedierea8rantei, drept recompensa, aceasta din urma urma sa primeasca de la turcicteva teritorii 4Cattaro si insulele Ionice5, iar tarul sa evacue"e &rincipatelecare ramneau @urciei 4cu conditia ca acestea sa nu fie ocupatede trupeleturcesti dupa retra%erea trupelor ruse - ceea ce nsemna, de fapt, a le lasa totRusiei, tinnd cont de marea influenta a consulilor si a%entilor rusi n&rincipate5< n ca"ul n care @urcia refu"a medierea 8rantei, aceasta urma safaca cau"a comuna cu Rusia, mpartind Imperiul otoman 4cuexceptia Constantinopolului si Rumeliei5! 6 parte din teritoriile eliberate din

peninsula 7alcanica urmau a intra n stapnirea lui ;apoleon, n timp ce Rusiasire"erva cucerirea 8inlandei si &rincipatele Romne!


17/25

@ratatul dintre cei doi a strnit indi%narea @urciei, dar aceasta a fost silita

sa accepte alternativa mediatiei 8rantei, ale carei riscuri erau mai mici,


18/25

exclu"nd n orice ca" perspectiva desfiintarii< riscurile existau si naceasta alternativa, ntruct, asa cum se stie, n discutiile de la @ilsit - sitratatul urmator de la Erfurt va confirma aceste temeri - ;apoleon l asi%urase

pe tar,verbal, ca nu va tine la respectarea clau"ei mentionatan art!11, privind obli%ativitatea retra%erii trupelor ruse din &rincipate, n timp cetarul si dadea acordul pentru anexarea de cte france"i a unor teritorii din

peninsula7alcanica 4$lbania si 7osnia, pe ln%a teritoriul 9almatiei, de>acucerit 5!

6 data acceptnd, sub amenintarea destramarii, mediatia 8rantei, n spiritulclau"elor tratatului de la @ilsit, n au%ust '*3(, se nceie armistitiul de lalobo"ia, ntre @urcia si Rusia! 9in partea lui ;apoleon, a fost trimis aicicolonelul :uilleminot! rusii fiind repre"entati de %eneralul !Lascarov iar turcii

de Calib-Efendi! $ctul armistitiului s-a nceiat, de fapt, dupa discutiinversunate, turcii ncercnd sa prelun%easca tratativele, si numaiinterventiamediatorului france", care ameninta cu retra%erea, punnd capatacestora, ntre altele, o data cu ncetarea ostilitatilor, armistitiul prevedeaobli%atia Rusiei de retra%ere a trupelor din &rincipate n timp de 2/ de "ile! 9arRusia nu-si va retra%e trupele, nerespectnd astfel armistitiul pe care, de fapt,tarul nici nu l-a ratificat, diplomatia rusa, prin noul ambasador trimis la&aris, insistnd pe ln%a ;apoleon pentru respectarea ntele%erii verbale dela@ilsit, n septembrie '*3*, are loc noua ntlnire dintre ;apoleon I

si $lexandru I de la Erfurt, unde se nceie un tratat secret de alianta ntrecei doi, prin care, ntre altele, dorinta Rusiei de ncorporare a &rincipatelor

estesatisfacuta pe deplin! 8ranta se an%a>a sa obtina acordul @urcieipentru cedarea &rincipatelor pe cale pasnica, n ca" de continuare a ra"boiuluiea an%a>ndu-se sa ramna neutra< n ca"ul n care $ustria sau alta putere s-arfi aliat cu @urcia, 8ranta urma sa faca cau"a comuna cu Rusia!

Alterior, turcii respin% cu perseverenta amestecul france" naceasta privinta si acu"nd ciar atitudinea 8rantei< inevitabil, ra"boiul ruso-turc

este reluat mai ales din '*3/, o data cu declansarea noului ra"boi franco-austriac, el desfasurndu-se cu succes n favoarea trupelor ruse< sub conducereaunor comandanti de seama, cum au fost %eneralii Cutu"ov,7a%ration, #iloradovici s!a! trupele ruse obtin numeroase victorii, n ctivaanimpin%nd linia frontului la sud de 9unare, pna la Rusciu.!

Intre timp, n cursul anilor '*3/-l*'', relatiile franco-ruse, treptat,se deteriorea"a, iar la nceputul anului'*'1, n conditiile acesteideteriorari, asistam din nou la un veritabil spectacol al diplomatiei france"e,

;apoleonncercnd a reintra n rolul de aliat al @urciei mpotriva Rusiei 4dedata aceasta, declaratiile de prietenie ale 8rantei fiind primite cu nencredere5!


19/25

'!'!(! Contextul international n care, n cele din urma, ia sfrsit ra"boiul

niso-turc, prin pacea de la 7ucuresti, din mai '*'1, a fost deosebit de complex!Rusia era n%ri>orata de iminenta declansare a campaniei lui ;apoleon sierainteresata sa %rabeasca nceierea acestui ra"boi, ciar cu pretul unor

apreciabile concesii, n raport cu victoriile pe cmpurile de batalie sicu intentiile initiale de anexiune! &e de alta parte, @urcia, la rndul ei, eraepui"ata de ra"boi si, totodata, nencre"atoare n perspectivele unei noi aliante cu8ranta, data fiind experienta amara pe care o acumulase n anii anteriori< artuita

pe cmpurile de lupta, dar si de diplomatia france"a n anii din urma, ea avuseseprile>ul sa se convin%a de obstinatia cu care Rusia urmarea anexarea ambelor&rincipate si accepta ca pe o fatalitate ideea de a face unele concesiiteritoriale minimale< se ncadra n aceasta optica ideea ca, ntr-o con>uncturafavorabila, la nceierea pacii, sa piarda ct mai putin, daca nu se putea sa nu

piarda nimic Este drept ca, asa cum s-a aratat, n mod amplu, n istorio%rafiaromna mai vece sau mai noua, daca turcii nu s-ar fi %rabit si ar fi ter%iversatnca putin nceierea tratatului de pace, ar fi existat posibilitatea ca rusii, sub

presiunea declansarii ra"boiului franco-rus, sa renunte la orice anexari teritoriale!$ >ucat un anumit rol n aceste mpre>urari, asa cum se stie, actiunea unordiplomati ai &ortii, an%a>ati n tratativele de pace - ulterior, pedepsiti catradatori -, care nu au informat la timp asupra evolutiei relatiilor franco-ruse siiminentei declansarii ra"boiului franco-rus!

@rebuie observat ca, privita din perspectiva anilor '*3(-l*3*, a momentelor =@ilsit= si mai ales =Erfurt=, si raportata la proiectele

anexioniste ale autoritatilor ruse din acesti ani, anexarea 7asarabiei n '*'1 a fostuna minimalauristul Leon Casso, cel care, n '/'1, un secol de la evenimentele

n cau"a, scria? =mpre>urarile ne-au silit, pna la sfrsit, sa ne multumim cuun csti% mult mai modest J!!!K9ar ciar si acest adaos 7asarabiaM ne-afost folositor pentru urmatoarele motive? '! El ne apropia de peninsula7alcanica< 1! ;e da putinta sa stam solid la 9unare pentru a ne putea ntinde nviitor mai departe n pa%uba Imperiului turcesc, potrivit politicii Ecaterineia II a J!!!K! 9ar! n afara de aceasta, cel mai esential lucru n acest csti% a fostfaptul ca Rusia a anexat pentru prima data supusii crestini ai &ortii din Europa=!

=$nexarea supusilor crestini= ai &ortii de catre Rusia, cum i se parea unsecol mai tr"iu si autorului citat, era considerata de %eneralii si diplomatii


20/25

rusi o =binefacere= pentru crestinii ortodocsi scapati de dominatia

=pa%nilor=! Contribuia la o asemenea convin%ere si comportarea duplicitara aunei parti a elitei din &rincipate, n orice ca", cum am mai observat,comunitatea reli%ioasa ortodoxa >uca un rol extrem de important n politica de

expansiune a Rusiei si nu ntmplator actul care voise sa anticipe -n '*3*- anexarea &rincipatelor fusese unul de or%ani"are bisericeasca? anume,ase"area la conducerea 7isericii 6rtodoxe din ambele


21/25

&rincipate, n calitate de exar, a unui cleric, romn de ori%ine, adus de rusi,:avril 7anulescu-7odoni, precum si - mai ales - subordonarea 7isericii6rtodoxe din #oldova inodului rus!

9aca pentru autoritatile ruse de la '*'1 si ciar pentru unii istorici rusi demai tr"iu, raptul teritorial din'*'1 se constituia ntr-o =modesta= reali"are a

politicii rusesti de =salvare= a crestinilor din Imperiul otoman,pentruromni - mai ales pentru cei din 7asarabia - el constituia nceputul unuicosmar, al unui capitol din istoria romnilor plin de suferinte, caruia, din pacate,i va fi dat sa dure"e pna n epoca contemporana!

Care a fost rolul 8rantei si al lui ;apoleon I n finali"area ra"boiuluidin '*3)-l*'1 cu acest rapt teritorial nu este %reu de preci"at n primul rnd,

trebuie facuta o observatie de principiu? ;apoleon I nu a raspuns aspiratiilordeemancipare politica din &rincipate, tratndu-le pe acestea, cum am va"ut,ca obiect de compensatie teritoriala n raporturile cu alte mari puteri, acceptnd,n cele din urma, n anii '*3(-l*3*, anexarea lor de catre Rusia, nsa, pe un alt

plan, mai %eneral, acela n care ntmplarea decide soarta societatilor si aindivi"ilor, 8ranta lui ;apoleon I, fara sa vrea, a anulat, ceea ce parea iminent,anexarea de catre Rusia a ambelor &rincipate< aceasta, deoarece renuntarea decatre Rusia a anexarii inte%rale a &rincipatelor, o data cu otarrea de nceiere a

pacii, s-a datorat, cum am observat, presiunii exercitata asupra ei de

amenintarea declansarii campaniei napoleoniene! Cu alte cuvinte, ra"boiuldeclansat de ;apoleon n '*'1 a anulat un de"nodamnt tra%ic pentru soarta&rincipatelor, asa dupa cum, cu doua decenii n urma, #area Revolutie8rance"a - cum am subliniat la locul potrivit - prin presiunea exercitata asupracelor doua puteri an%a>ate n ra"boiul contra @urciei, Rusia si $ustria, anulaanexarea &rincipatelor, ocupate de trupele acestor doua mari puteri! Ca si n'(/1, acum, n '*'1, Rusia era obli%ata de mpre>urari nepreva"ute sa renunte la o

buna parte din anexiunile teritoriale pe care victoriile mpotriva @urciei pareau a ile asi%ura, ea fiind obli%ata sa se multumeasca cu anexarea numai a teritoriului din

dreapta ;istrului 4spre deosebire, totusi, de '(/1, cnd anexase teritoriul dinstn%a fluviului5!

9ar, n afara acestui rol po"itiv, pe care, indirect si ntmplator, 8ranta l-a avut nistoria politica a &rincipatelor Romne, sunt de retinut alte doua aspecteimportante vi"nd rolul important pe care 8ranta l-a avut - n epoca lui

;apoleon I - n privinta influentei sale asupra &rincipatelor, n primul rnd,este cert ca amestecul direct al 8rantei n problema orientala a lar%it aria

contactelor franco-romne si a marcat o noua etapa a influentei ideilor#ariiRevolutii 8rance"e n &rincipate, toate acestea n ciuda politicii

oficiale france"e si a atitudinii personale a mparatului france", la care ne-amreferit! In epoca napoleoniana a crescut numarul france"ilor a>unsi n &rincipate,


22/25

unii dintre ei, ofiteri si diplomati, an%a>ati n misiuni politico-diplomatice

din ordinul autoritatilor france"e ! Rolul consulatelor france"e n &rincipatea crescut, o data cu restabilirea lor n '*32, unii dintre consulii france"i - un


23/25

C!Reinard, la care ne-am referit, precum si altii - dovedind un realinteres pentru ntele%erea aspiratiilor de emancipare politica ale romnilor!In %eneral, prin scrierile lor despre romni - publicate sau ramase n

manuscris-, precum si prin activitatea lor n &rincipate, fie ca erau ofiteri saudiplomati, emi%ranti stabiliti temporar ca preceptori n casele unor mari boieri sausimpli calatori, cu totii au contribuit n mod apreciabil la raspndirea ideilorfrance"e n &rincipate< pe de alta parte, au contribuit laraspndirea cunostintelor despre romni n 6ccident!

n al doilea rnd, ciar daca politica oficiala france"a s-a nscris pe liniaunei mari puteri cu interese expansioniste, nu este mai putin adevaratca amestecul 8rantei n cestiuni politice vi"nd &rincipatele - fie ca eravorba de conservarea statutului lor politic sub su"eranitatea &ortii, fie ca era

vorba de acceptarea anexarii lor de catre Rusia - a strnit framntari si speranten rndurile elitei politice din &rincipate, a contribuit, indirect, laamplificarea spiritului national n aceste tari! #emoriile adresate lui

;apoleon - mai ales n fa"a de nceput a ra"boiului ruso-turc din '*3)-l*'1 - princare autorii se adresau mparatului france" ca unui =eliberator=, ca si apelurilefrance"e adresate romnilor pentru a re"ista, fie n fata inva"iei trupelor ruse,fie, dimpotriva, pentru a se alatura Rusiei, nu puteau, la rndul lor, dectsa contribuie la edificarea spiritului national n &rincipate!

$semenea observatii trimit la rolul important pe care 8ranta, ntr-un fel sau

altul, l-a avut n istoria romnilor, n rastimpul la care ne-am referit, observatiicare se constituie n tot attea ar%umente ale interesului pentru cunoasterea

acestui rol!

Evident, evolutia istorica a &rincipatelor Romne la nceputul secolului alXIX- lea se afla sub semnul raporturilor cu marile puteri si anali"a statutuluilor politic international nu este posibila dect trimitnd, asa cum am facut, maiales la @urcia, Rusia si 8ranta< dar peste istoria determinata de deci"iile marilor

puteri, exista si o istorie mai putin evidenta, si care si are rolul sau bine

preci"at n perspectiva istorica! ;e referim aici nu att laactiunea boierilorromni de elaborare de memorii si proiecte de reforme adresate marilor puteri,de care am amintit mai sus, ct laparticiparea voluntarilor romni la razboiuldin 1806-l812 Ca si n ra"boaiele anterioare,contributia voluntarilor romni afost considerabila! 6 data cu nceputul ra"boiului, populatia din 7ucuresti s-aridicat n spri>inul trupelor ruse conduse de %eneralul #iloradovici pentrui"%onirea trupelor turcesti conduse de #ustafa-7airactar! In rastimpulanilor '*3(-l*'', voluntarii romni au participat la numeroase batalii, att peteritoriul 6lteniei 4de pilda, n '*3/, la Cerneti5, ct si la sud de 9unare! Lanceputul anului '*3(, dupa intrarea trupelor ruse n &rincipate, ConstantinIpsilanti revine la domnie, de data aceasta ca domn al #oldovei, ct si al arii


24/25

Romnesti! Initiativa sa de or%ani"are a unei ostiri romnesti, din rastimpul

celor cteva luni de domnie,


25/25

se ba"a pe ade"iunea voluntarilor romni la lupta antiotomana, acestia nutrindsperanta independentei, precum si pe spri>inul unei parti a boierimii romne! Cumse stie, n cursul acestui ra"boi, n rndul voluntarilor romni s-a remarcat @udor

Vladimirescu, recunoscut, la sfrsitul acestui interval, drept =comandir= alvoluntarilor, o data cu aceasta el intrnd n atentia autoritatilor ruse de ocupatie, pede o parte, a marii boierimi romne, pe de alta!

6 data cu nceierea tratatului de pace de la 7ucuresti au fostrennoite prevederile atiserifului din '*31 privind statutul &rincipatelor! $ufost numiti ca domni, loan Cara%ea, n ara Romneasca, carlat Calimaci, n#oldova! ;umai cel de-al doilea si va duce mandatul pna la termenul le%al desapte ani 4'*'1-l*'/5, I!Cara%ea avnd sa fu%a din tara, cu un an mai devreme,salvndu-si viata si imensa avere a%onisita 4'*'1-l*'*5! Cu succesorii acestora,

n scurtul interval de timp pna la '*1', va lua sfrsit sistemul domniilorfanariote, dupa aceasta data survenind importante modificari n evolutiastatutului politic international al &rincipatelor, n de"voltarea istorica a acestora, n%eneral!

Seminar 1 Chicus

Documents

Transcript of Seminar 1 Chicus