Semănătorismul

2
 Semănătorismul  (sau Sămănătorismul ) este un curent ideologic i literar constituit la începutul ș  secolului XX în  jurul revistei „ Sămănătorul” (1901-1910). a apar i ia semănătorismului a contri!uit i interesul cresc"nd care s-a ț ș mani#estat în acea perioadă #a ă de pro!lema ărănească$ a#lată în #a%a unei cri%e acute$ marcată prin repetate ț ț răscoale$ care au culminat cu răscoala din 190&. 'rincipalul teoretician al acestui curent a #ost icolae orga. *l a asimilat preocupări mai vec+i$ pe care le-a de#init$ sinteti%at i teoreti%at$ supun"nd criticii unele aspecte ale ș societ ă ii i atrăg"nd aten ia asupra necesită ii culturali%ării ărănimii. 'o%i ia c ritică era între gită de pre uirea ț ș ț ț ț ț ț tradi iilor i storic e i #olcl orice$ a valorilor na ionale $ a lup tei de el i!erare na ională etc. ț ș ț ț  icolae orga a considerat opera lui ,leandru la+u ă ț  drept un apogeu al semănătorismului. Trasaturi deologia grupării con ine un amestec de puncte de vedere ale ț  „/aciei literare”$ propo%i ii-c+eie din g"ndirea ț social-politică eminesciană$ te%a #ormelor #ără #ond$ toate raportate la climatul socio-cultural al perioadei i ș ve+iculate în numele a două de%iderate #undamentale ridicarea ruralilor prin cultură i ș  nirea. 'rincipalele trăsături distinctive ale grupării sunt paseismul (#r.  passer  2 3 trece) întoarcerea spre trecut$ spre cronici i spre istorie$ re%isten a la ș ț trans#ormări$ at"t pe plan literar c"t i în artă (încremenirea în #or mele consacrate$ oroarea #a ă de noutate). ș ț ntere sul pentr u trecut est e împru mutat din romantism$ de la care î i însu esc antit e%a cu pre%e ntul4 ș ș idilis mul (pr e#erin a pent ru în#ă i area pitore ască a satului$ #alsa în #rumus e are a vie ii) a u un a devăra t ț ț ș ț ț cult pentru satul patriar+al$ căci nimic nu egalea%ă pentru ei virtu ile ărănimii. 5n pro%ă apar intrigi ț ț roman ioase$ naive4 aici se mani#estă atitud inea anti- oră eneasc ă i opo%i ia !oier de neam-arenda venetic ț ș ș ț ș ca o trăsătur ă a tragediei$ dispari iei4 ț sentimentul de%răd ăcinăr ii$ care i-ar cople i pe ce i car e se a ventur ea%ă la ora $ uit"ndu- i orig inile4 ș ș ș de%rădăcinarea este considerată o cau%ă a inadaptării i a în#r"ngerii4 ș predilec ia pentru scenele tari$ de violen ă$ pentru personajele dominate de instincte$ de o impulsivitate ț ț ne!ună$ #ri%"nd !estialitatea$ care par mai degra!ă purtătoarele unor tare !iologice4 „lupta pentru lim!a rom"nească” (icolae orga) scrierea într-o lim!ă în eleasă de toate clasele$ „ca să ț nu mai #im străini la noi acasă”. 'ro!lema utili%ării lim!ii ro m"ne devine un aspect al ac iunii de „răscolire” ț su#letească (epresie împrumutată de orga de la *minescu).  ici un scriitor remarca!il nu a #ost integral sămănătorist$ ast#el înc"t putem vor!i mai cur"nd despre cola!oratori$ ca ,leandru la+u ă ț $ 6eor ge 7o !uc ș $ /uiliu 8am#irescu$ te#an ctavian osi# Ș $ *mil 6"rleanu$ on ,g"r!iceanu$  în prima lor #a%ă i ș  :i+ail Sadoveanu sau iviu ;e!reanu.

Transcript of Semănătorismul

Semntorismul(sauSmntorismul) este un curent ideologic i literar constituit la nceputulsecolului XXn jurul revistei Smntorul (1901-1910). La apariia semntorismului a contribuit i interesul crescnd care s-a manifestat n acea perioad fa de problema rneasc, aflat n faza unei crize acute, marcat prin repetate rscoale, care au culminat curscoala din 1907. Principalul teoretician al acestui curent a fostNicolae Iorga. El a asimilat preocupri mai vechi, pe care le-a definit, sintetizat i teoretizat, supunnd criticii unele aspecte ale societii i atrgnd atenia asupra necesitii culturalizrii rnimii. Poziia critic era ntregit de preuirea tradiiilor istorice i folclorice, a valorilor naionale, a luptei de eliberare naional etc.Nicolae Iorgaa considerat opera luiAlexandru Vlahudrept un apogeu al semntorismului.Trasaturi Ideologia gruprii conine un amestec de puncte de vedere aleDaciei literare, propoziii-cheie din gndirea social-politic eminescian, teza formelor fr fond, toate raportate la climatul socio-cultural al perioadei i vehiculate n numele a dou deziderate fundamentale: ridicarea ruralilor prin cultur iUnirea.Principalele trsturi distinctive ale gruprii sunt: paseismul (fr.passer trece): ntoarcerea spre trecut, spre cronici i spre istorie, rezistena la transformri, att pe plan literar ct i n art (ncremenirea n formele consacrate, oroarea fa de noutate). Interesul pentru trecut este mprumutat din romantism, de la care i nsuesc antiteza cu prezentul; idilismul (preferina pentru nfiarea pitoreasc a satului, falsa nfrumuseare a vieii): au un adevrat cult pentru satul patriarhal, cci nimic nu egaleaz pentru ei virtuile rnimii. n proz apar intrigi romanioase, naive; aici se manifest atitudinea anti-oreneasc i opoziia: boier de neam-arenda venetic ca o trstur a tragediei, dispariiei; sentimentul dezrdcinrii, care i-ar coplei pe cei care se aventureaz la ora, uitndu-i originile; dezrdcinarea este considerat o cauz a inadaptrii i a nfrngerii; predilecia pentru scenele tari, de violen, pentru personajele dominate de instincte, de o impulsivitate nebun, friznd bestialitatea, care par mai degrab purttoarele unor tare biologice; lupta pentru limba romneasc (Nicolae Iorga): scrierea ntr-o limb neleas de toate clasele, ca s nu mai fim strini la noi acas. Problema utilizrii limbii romne devine un aspect al aciunii de rscolire sufleteasc (expresie mprumutat deIorgade laEminescu).Nici un scriitor remarcabil nu a fost integral smntorist, astfel nct putem vorbi mai curnd despre colaboratori, ca:Alexandru Vlahu,George Cobuc,Duiliu Zamfirescu,tefan Octavian Iosif,Emil Grleanu,Ion Agrbiceanu, n prima lor faz iMihail SadoveanusauLiviu Rebreanu.