Sedentarismul

Eke ZsoltKis CsabaMuresan AlexandruOprisoi AlinOarga AlexandruOnesemiuc Mircea RazvanPrunean Mihai

SedentarismulPentru prelungirea vieii, omul are nevoie de gimnastic echilibrat, aer proaspt i plimbriHipocrateSEDENTR, -, sedentari, -e, adj. (Despre oameni) Cruia nu-i place s umble, s fac micare, care st mai mult acas; (despre ndeletnicirile oamenilor) care se desfoar ntr-un spaiu nchis; care nu necesit micare, lipsit de micare(DEXro)Sedentarismul presupune angajarea unei persoane in activitati care necesita consumul unor cantitati mici de energie. Comportamentul sedentar presupune, atat o activitate fizica redusa, cat si o dieta improprie. Comportamentul sedentar prelungit este contrar naturii umane. Reactia oganismului uman la repaus prelungit nu este una pozitiva.Sedentarismul poate sa apara la toate grupele de varsta. Acest comportament este periculos pentru sanatatea oricarei persoane, intrucat poate sta la baza declansarii multora dintre bolile cronice grave. Acest stil de viata a fost puternic influentat de propagarea formelor pasive de divertisment, cum ar fi televiziunea, jocurile video si utilizarea calculatorului. Alaturi de aceste tipuri de divertisment, a crescut numarul de adulti care lucreaza la birou, mai ales in tarile in care tehnologia este avansata.( http://www.sfatulmedicului.ro/)

Ce este stilul de viata sedentar?Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv,computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.Un om sanatos nu se simte bine daca nu munceste. Intr-un organism inactiv are loc o scadere a activitatii tuturor functiilor: slabeste circulatia sangelui, scade puterea respiratorie, se incetinesc schimburile nutritive, scade metabolismul, digestia si asimilarea hranei. In cazul inactivitatii musculare se produc si tulburari ale sistemului nervos, apare nervozitatea, o proasta dispozitie iar grupul de muschi care nu mai lucreaza slabeste, isi micsoreaza volumul si oboseste repede. Ritmul de munca determina un anumit ritm de activitate fiziologica a intregului organism: schimburile energetice se intensifica, circulatia sangelui si respiratia de asemenea. Dupa terminarea lucrului, fenomenele de mai sus se reduc treptat, omul intra in starea de odihna si refacere a fortelor de munca. Asa cum dupa munca simtim nevoia de a ne odihni, tot asa dupa odihna simtim nevoia de a depune o activitate. Desigur ca aceasta este legata si de constiinciozitatea omului, de intelegerea rolului social al muncii fiecaruia, de placerea cu care lucram in profesia aleasa, de buna organizare a serviciului nostru, de felul cum arata locul nostru de munca etc. Aceasta alternanata ritmica, zilnica, intre orele de munca si de odihna are o influenta benefica asupra sanatatii si activitatii vitale a organismului uman. Fiecare om are nevoie de o activitate fizica, dar mai ales persoanele care desfasoara o munca mai mult intelectuala si duc o viata sedentara. In medicina se cunosc chiar numeroase stari de boala care se datoresc inactivitatii musculare.Viaa modern e nsoit de numeroase avantaje, dar tocmai aceste avantaje se pot manifesta ca un bumerang, afectnd sntatea. Prin diminuarea efortului, omul i diminueaz capacitile fizico-motrice. Dac muchii, articulaiile i alte organe nu sunt solicitate, n timp apar tulburri funcionale. Lipsa micrii afecteaz n primul rnd aparatul locomotor, iar indirect i planul afectiv i psihic. Aceast tulburare poart numele de sedentarism.n general, sedentarismul afecteaz ntregul organism, att funciile organice ct i cele psihice, avnd consecine precum: constipaia cronic, afectarea inimii prin creterea colesterolului, lipsa oxigenului n esuturi, celule i organe, atrofiere muscular, tulburri cardiace, cerebrale, hepatice i renale, obezitate sau chiar tulburri ale metabolismului celular ce pot produce o degenerare canceroas a celulelor.

Cum va poate afecta viata sedentarismul?De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele:

obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. risc crescut de diabet zaharat - exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2. risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei. risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave.

dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim, telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres.OMS:Conform datelor experilor Organizaiei Mondiale a Sntii, sntatea omului n 20% depinde de condiiile mediului ambiant, n 10% de nivelul evoluiei asistenei medicale, n 20% persist factorul ereditar n transmiterea unor maladii, iar n 50% este asociat cu modul su de via.

Anual, n medie, aproape trei milioane de decese au printre cauze lipsa cronic de micare Potrivit estimrilor Organizaiei Mondiale a Sntii, sedentarismul ocup locul al patrulea ntr-un top al fatorilor de risc de deces la nivel mondial. n 2002, se estima c sedentarismul era responsabil de 1,9 milioane de decese la nivel global. La ora actual, sedentarismul reprezint o medie anual de aproximativ 3,2 milioane de decese. Ceea ce reprezint o cretere cu peste 68% a numrului deceselor. Potrivit unui studiu, realizat la nivel global, publicat anul trecut n revista The Lancet, aproximativ 40% din populaia rii noastre este sedentar. n topul rilor cu populaii sedentare pe primele locuri se plasau: Malta (71,9), Serbia (68,3%), Marea Britanie (63,3%), Japonia (60,2%), Italia (54,7%), Norvegia (44,2%) i Romnia (38,7%). Printre rile cu populaie activ se numara Grecia (15,6%), Croaia (23,6%), Ungaria (26%) i Bulgaria (26,8%). Conform acestui studiu, brbaii din Romnia sunt mai activi fizic dect femeile. Studiul a fot efectuat n 119 ri i a avut ca reper cel puin o jumtate de or de exerciii fizice executate de cinci ori pe sptmn sau 20 de minute de exerciii efectuate n ritm alert, trei zile pe sptmn.

Avertismentele lansate de OMS sunt motivate de o realitate periculoas: este evident tendina omenirii de a adopta un stil de via sedentar mai ales n rile bogate. i mai grave ste c acest stil de via este obinuit pentru copii, adolesceni i tineri. Aceste categorii de populaie sufer de dependena de laptopuri. Fac temele, dau examene, au job-uri i rezolv problemele zilnice cu ajutorul laptopului. i tot n compania laptopului petrec fr pauze, cu excepia ctorva ore de somn. Consecinele sunt dramatice.

Psihomotricitatea sedentarismului

Sedentarismul crete riscul unei grave afeciuni psihice. Rezultatele unui studiu recent sunt ngrijortoare.S-a demonstrat c sportul are un puternic efect antidepresiv. Pe lng efectul benefic la nivel cerebral, sportul ajut i la meninerea controlului greutii. Depresia este asociat unei dereglri a anuumitor hormoni numii neurotransmitori precum dopamina, serotonina i noradrenalina. Exerciiul fizic ajut la echilibrarea acestor hormoni i reduce anxietatea, asociat i ea depresiei. Timpul petrecut excesiv n faa calculatorului i a televizorului se numr printre formele de sedentarism care pot crete riscul de a suferi de depresie, se arat ntr-o analiz a cercettorilor chinezi efectuat pe baza mai multor studii precedente, informeaz Reuters. Un studiu care a coroborat datele a zeci de cercetri pe mii de voluntari, realizat de savanii chinezi de la Colegiul medical din Universitatea Qingdau din Shangong, arat c un stil de via sedentar crete cu 25% riscurile de instalare a depresiei, comparativ cu persoanele cu un stil de via activ. Printre ntrebrile care au nc nevoie de un rspuns se numr i procesul cauz-efect: comportamentul sedentar crete riscul de depresie sau persoanele depresive sunt mai predispuse la un comportament sedentar, s-a ntrebat Megan Teychenne, care nu a fost implicat n noul studiu. Cercettorii au descoperit, de asemenea, diferene legate de tipul preferat de inactivitate. Persoanele care prefer s se uite la televizor sunt cu 13% mai predispuse la a fi deprimate, n timp ce persoanele care petrec mult timp n faa calculatorului au un risc cu 22% mai pronunat de a suferi de depresie.Analiza nu a ncercat s vad i motivele din spatele acestei legturi ntre depresie i sedentarism. Cercettorii subliniaz c posibilitatea ca depresia s determine un comportament sedentar, i nu invers, nu poate fi exclus. Totui, faptul c depresia i sedentarismul sunt asociate este suficient pentru a sugera c un stil de via activ poate fi o soluie, au concluzionat experii. Megan Teychenne a mai spus c, dei rezultatele studiului sunt neconcludente privind legtura dintre sedentarism i sntatea mintal, cercettorii tiu c un mod de via sedentar favorizeaz probleme de sntate ca bolile cardiovasculare i diabetul de tipul II. "Mesajul pe care trebuie s l transmitem publicului este Mai mult micare, mai puine perioade de inactivitate", a declarat Megan Teychenne. Jennifer Brunet, cercettor la Universitatea din Ottawa, din Ontario, Canada, consider c un comportament sedentar nu este ntotdeauna ru, pentru c poate funciona ca o metod de relaxare dup stresul unei zile grele. "Uneori oamenii citesc; lumea intr pe internet i, din nefericire, procedurile prin care au fost realizate aceste studii nu difereniaz ceea ce putem numi comportament sedentar sntos de sedentarism negativ", a subliniat Brunet, care a precizat totui c exist dovezi clare c activitatea fizic este bun pentru controlarea depresiei, inclusiv n stadiile clinice. Nu exist dovezi clare care s arate c o anume activitate fizic este cea mai bun, dar cercetrile sugereaz c o form de exerciii fizice moderate ca intensitate i durat ar fi cea mai eficient."Le spun des oamenilor s aleag o activitate fizic plcut, care i face s se simt bine, iar asta este cheia. Nu trebuie ca oamenii s fie forai s exerseze, este mai bine ca ei s aleag, iar un mod de a alege este s simt c fac ceva plcut", a declarat Jennifer Brunet.Sedentarismul dauneaza mintiiInca din antichitate oamenii au realizat ca activitatea fizica dezvolta creativitatea, ajuta la inovatie si o functionare optima a mintii.Neurostiintele moderne au ajuns la aceiasi concluzie, activitatea fizica imbunatateste capacitatiile cognitive si memoria. Desi traim intr-o societate moderna si comoda, corpul nostru a ramas la fel ca in antichitate,avand nevoie de activitate fizica zilnic. Grecii in antichitate au descoperit legatura dintre activitatea fizica regulata si functiile congnitive optime. Bazandu-se pe principiul "minte sanatoasa in corp sanatos" Aristotel preda discipolilor sai in timp ce se plimbau pe strazi. Steve Jobs era cunoscut pentru faptul ca organiza sedinte importante in timp ce se plimba. Cunostea faptul ca mintea functioneaza mai bine cand facem miscare, proceda la fel si cand avea nevoie sa fie creativ sau sa inoveze. Universitatea din Illinois la Urbana-Champaign studiaza beneficiile cognitive obtinute din activitatea fizica si fitness pe durata vietii oamenilor. S-a observat ca in general copiii care fac miscare tind sa aiba abilitati congnitive mai performate si memorie mai buna decat cei sedentari. Activitatea fizica aeroba facuta cu regularitate ajuta si la capacitatea de concetrare la copii, fiind mai greu distrarsi de la o sarcina in raport cu cei sedentari. Bineinteles sunt persoane care sunt multumite de performanta lor cognitiva si fac fata tuturor situatiilor foarte usor, desi nu fac miscare regulat sau deloc.Acest lucru este valabil datorita unei plasticitati mari a creierului native. Daca va numarati printre acele persoane si nu va place sa faceti miscare trebuie sa luati in considerare faptul ca pe masura ce inaintam in varsta, mai ales dupa 30 de ani abilitatiile noastre cognitive intra intr-un declin. Exista mecanisme de adaptare pentru a compensa acest declin incepem sa luam notite de exemplu, sau delegam unele sarcini.Aceasta solutie nu este cea mai buna, cel mai bine pentru sanatatea noastra mentala si performantele noastre cognitive este sa ne folosim corpul asa cum l-au folosit si stramosii nostrii, adica sa facem miscare.Indiferent de varsta pe care o avem daca vom face miscare vom beneficia fizic si psihic de pe urma acestui obicei.

Beneficiile psihologice si emotionale ale practicarii odihnei active:Activitatile fizice imbunatatesc memoria si te ajuta sa gandesti mai repede. Acest beneficiu cognitiv scade sansele Alzheimer-ului sau altor forme de dementa.Exercitiul creste increderea de sine, fapt ce afecteaza in mod pozitiv planul personal, profesional cat si viata sociala. Persoanele care practica sporturi in mod regulat, vor fi un exemplu pozitiv atat pentru cei din jur cat si pentru generatiile viitoare. Imbunatatirea calitatii propriei vieti va fi evidenta si pentru cei cu care interactionezi zilnic.Exersatul iti calmeaza mintea si reduce stresul.Exersatul te face mai fericit. Persoanele care practica activitati fizice recreative sunt mai optimiste si fericite decat cei de duc o viata sedentara.Exercitiile fizice sunt unealta prin care iti poti exprima frustrarile, dezamagirile, furia si elibera energia negativa, intr-o maniera pozitiva. Psihic si fizic vei avea mai multa energie.Exercitiile fizice scad intensitatea sentimentelor de anxietate si depresie.Prin exercitiu fizic, tensiunile dispar, acest fapt iti va permite sa gandesti mai clar, astfel vei economisii timpul si energia pe care le-ai fi investit consumandu-te pentru problemele cotidiene. Exercitiul fizic contruieste o mai buna imagine de sine, te vei simti mai sanatos, mai placut, ceea ce te va face mai atractiv pentru persoanele din jur.O mai buna gestionare a stresului.Mandria pentru realizarea anumitor activitati fizice care nu sunt accesibile oricui din punct de vedere fizic.Cresterea nivelului de satisfactie si a calitatii vietii.Intensificarea emotiilor si a energiei.Imbunatatirea increderii in abilitatiile fizice.

Stigmatizarea socialntr-o cultur n care imaginea conteaz i modelele promovate sunt de cele mai multe ori sub indicele de mas corporal normal, obezii sunt stigmatizai social. n afar de comentariile rutcioase, unii oameni consider c un pic de mustrare i va determina pe obezi s Ia atitudine i s slbeasc.ns studiile arat chiar opusul. Atunci cnd obezii sunt tachinai din cauza greutii lor, ei sunt mai predispui s dezvolte comportamente nesntoase, precum izolarea i mncatul n secret, declar psihologul Rebecca Puhl, de la centrul Yale. Cei mai muli dintr acetia ajung nu doar s nu fie motivai s slbesc, dar fac i mai puin sport dect obinuiau. ntre consecinele psihologice se mai numr anxietatea, o prere proast despre sine, o stim de sine sczut i, din pcate, sinucidere.Lipsa activitii fizice ne deregleaz organismul Medicii specialiti avertizeaz c persoanele sedentare i pot periclita activitatea creierului. Sedentarismul este dezavantajos pentru minte. La persoanele care nu obinuiesc s practice o activitate fizic, se vor realiza doar anumite conexiuni n creier, i nu toate, aa cum este normal. Astfel, oamenii sedentari vor deveni mai puin activi cerebral, atenioneaz prof. univ. dr. Eduard Apetrei, ef secie Cardiologie la Institutul Clinic Fundeni din Capital.Un om care nu face micare e mai btrn din punct de vedere vascular, osos, psihic, muscular i social dect o persoan de aceeai vrst care face micare, conchide prof. univ. dr. Constantin

Efectele sedentarismului asupra aparatului locomotor

Prin diminuarea efortului, omul i diminueaz capacitile fizico-motrice. Lipsa micrii afecteaz n primul rnd aparatul locomotor. Lipsa de micare pe care o implic munca la birou dar i mersul cu maina sau cu mijloacele de transport n comun afecteaz, n general, populaia cu vrste ntre 25 i 60 de ani, iar printre cele mai frecvente consecine sunt durerile musculare, de cap i de spate. Majoritatea acestor suferine apar din cauza posturii incorecte i a contracturilor musculare. Din fericire, durerile aprute n acest fel nceteaz n momentul n care i contractura muscular dispare. Durerea cronic, o consecinPe termen lung ns, sedentarismul poate provoca durere cronic. Acest lucru se ntmpl deoarece din lips de activitate fizic se ajunge la scderea masei musculare i a tonusului muscular. De exemplu, lipsa forei musculare n zona abdominal duce la dureri cronice n zona lombar. Cu timpul, apar i modificri la nivelul coloanei vertebrale, n special n zona lombar precum i alte tulburri de static vertebral, adic de poziie a vertebrelor i, n final, la afeciuni ale coloanei vertebrale cum ar fi: lombalgiile cronice, herniile de disc sau spondilozele.Afectarea posturii i a coloanei vertebrale. Statul ndelungat pe scaun, n poziii incorecte i lipsa activitii fizice vor conduce la slbirea muchilor care sprijin coloana vertebrala, dar i la scurtarea flexorilor oldului i a tendoanelor genunchilor. Principala consecin este creterea incidenei durerilor cronice din partea inferioar a spatelui, dar i rigidizarea coloanei vertebrale.Muchii au nevoie de exerciiu n mod regulat pentru a fi n form bun i pentru a susine suficient pentru a desfura activitile zilnice. Totusi, ntr-o via sedentar, muchii vor fi mai greu de folosit. Aceast lips de micare i exerciiu va reduce fora i puterea organismului.

Contribuie la instalarea osteoporozei Sedentarismul i lipsa sportului de la vrste fragede a condus la scderea densitii osoase n special a membrelor inferioare cu pn la 20%. Aceasta este descoperirea oamenilor de stiin americani care astfel pun ntr-o nou lumin problemele lsate de osteoporoz. Timp de milioane de ani, pn la practicarea agriculturii, omul i strmoii si au supravieuit din vntoare i cules de plante i fructe, activiti care cereau un efort fizic mult mai intens.

Cercettorii americani au demonstrat c n cazul oamenilor moderni receni exist o densitate osoas mai mic a oaselor spongioase, care este mai pronunat mai ales n ce privete articulaiile membrelor inferioare (olduri, genunchi, glezne). Se ofer astfel un context antropologic patologiilor osoase ale populaiei contemporane, cum ar fi osteoporoza, o fragilizare a oaselor frecvent n cazul persoanelor n vrst, care apare, n parte, din cauza lipsei activitilor fizice, mai ales a mersului. Potrivit cercettorilor, efectuarea de exerciii fizice de la o vrst mic ar trebui s permit obinerea rezistenei osoase maxime n jurul vrstei de 30 de ani. Acest lucru permite meninerea unei mai mari densiti a oaselor, n ciuda fragilitii inevitabile care apare odat cu vrsta.Studiile efectuate asupra astronauilor au artat c atrofierea muscular, dat de lipsa activitii fizice antreneaz i decalcifierea osoas. Acest lucru se ntmpl fiindc reacia organismului este de a reduce esutul muscular atunci cnd respectivul muchi nu este folosit.Studiile arat c, n trei luni, dac fibra muscular nu este folosit, poate determina pierderi de 15% din densitatea mineral osoas. Prin urmare, persoanele care au risc de osteoporoz, adic femeile aflate la menopauz i brbaii trecui de 65 de ani trebuie s aib activitate fizic zilnic pentru o menine o bun calitate a osului i musculaturii, dar trebuie evitate traumatismele i suprasolicitarea coloanei vertebrale prin ridicarea de greuti.Cu toate acestea, trecerea de la sedentarism la un stil de via sntos trebuie s se fac treptat. Astfel, corpul se adapteaz la noile exigene mbuntindu-i calitatea de via, ajungnd la conformitate.Sedentarismul sau lipsa activitii fizice, postura defectuoas la birou, n faa calculatorului sau, acas, n faa televizorului, sunt urmate de apariia durerilor de spate.Meninerea unei posturi sau poziii timp ndelungat suprasolicit musculatura spatelui, conducnd la apariia durerilor cervicale, dorsale sau lombare.Durerile pot fi att mialgice (sau musculare, fiind localizate ntre omoplai i coloana vertebral dorsal, la nivelul cefei sau lombar), ct i nevralgice (nevralgia cervical, cervicobrahial, intercostal sau lombosciatic). Ele pot fi nsoite de senzaie de ameeala sau vertij i de tulburri ale vederii.

Persoanele care lucreaz la birou, trebuie s evite meninerea aceleiai poziii timp ndelungat.Mobilierul de birou trebuie s aib dimensiuni i forme adecvate segmentelor corpului, iar sptarul scaunului trebuie s susin spatele.Evitarea poziiei cu spatele cifozat sau aplecat nainte, prin ederea confortabil n scaun.Spatele trebuie s ia contact cu sptarul n dreptul omoplailor, iar pieptul sau toracele nu trebuie s se sprijine pe marginea sau pe suprafaa mesei.Picioarele nu trebuie s fie ncruciate sau picior peste picior, deoarece este jenat sau ngreunat circulaia venolimfatic de ntoarcere de la nivelul membrelor inferioare.Pentru a evita durerile de spate cauzate de poziia la birou, este indicat s sprijinim picioarele pe o bar, un scunel sau un suport care s ridice genunchii la nivelul liniei oldurilor. Este aa-numita poziie delordozant sau cifozant a regiunii lombare.Stiati ca?1. tiai c sedentarismul ngra? lipsa activiti fizice i alimentaiei defectuoas reprezint principalele cauze apariia surplusului de greutate. Dac nu ne obinuim cu micarea, ne va fi din ce n ce mai greu s facem sport, deoarece organismul se adpteaz stilului nostru de via defectuos;1. tiai c lipsa de micare mbtrnete? un alt efect negativ nedorit al lipsei micrii este mbtrnirea prematur. De ce acest lucru? Pentru c micarea ajut la eliminarea substanelor cu efecte negative asupra organismului;1. tiai c oamenii care nu fac sport sunt mai stresai? cel mai bun remediu pentru eliminarea stresului este sportul: este cea mai uoar i recomanda metod mpotriva stresului;1. tiai c lipsa de micare provoac dureri de cap frecvente? persoanele care nu fac sport sunt predispui la dureri de cap, deoarece nu elimin sportul i n acelai timp acumuleaz grsimi pe pereii vaselor de snge;1. Stiai c sedentarismul provoac risc crescut de diabet zaharat? aceast boal este n strns legtur cu cu coeficientul de gsimi din organism;1. tiai c lipsa sportului afecteaz inima? sportul antreneaz muchiul inimii. Lipsa acestuia dezvolt dou probleme: asupra muchiului inimii i aspra vaselor de snge;1. tiai c sedentarismul crete ansa de apariie a osteoporezei? sedentarismul scade tonusul muscular al organismului. Astfel articulaiile i coloana vertebral sunt din ce n ce mai solocitate, deoarece acelai efort este suportat de oase i cartilaje. Deasemenea oasele sunt mai puin hrnite de fluxul saguin i de aceea se taseaz mai uor;1. Vinul rou ar putea compensa lipsa de activitate fizic (Componenta sntoas a vinului, resveratrolul, ar putea contracara efectele negative ale zborului n spaiu sau ale sedentarismului asupra oamenilor.)Bibliografie:1. Elena B., (1982). Sedentarismul in viata femeii. Bucuresti: Sport-turism.2. http://psiholaobiect.blogspot.ro/2014/12/sedentarismul-dauneaza-mintii.html3. http://psihologie.getforum.org/sedentarismul-tampe-te-t1715.html4. http://younghealthy.org/stiati-ca/5. http://www.eva.ro/sanatate/medicina-preventiva/studiu-bbc-cat-este-de-nociv-sedentarismul-pentru-sanatatea-ta-articol-45945.html6. http://www.descopera.ro/dnews/13305271-sedentarismul-creste-riscul-unei-grave-afectiuni-psihice-rezultatele-unui-studiu-recent-sunt-ingrijoratoare7. http://www.romedic.ro/upload/14172.pdf8. http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/Sedentarismul+activ+boala+tacuta+la+birou+Care+sunt+efectele+noc9. http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sedentarismul-este-foarte-periculos_1109310. http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/medicina-de-familie/sedentarismul/