Sectă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sectă este denumirea dată unui grup de persoane ce formează o comunitate religioasă, care s-a

separat de biserica oficială[1] în scopul corectării unor abateri doctrinare atribuite structurii-

mamă. De regulă, denumirea de sectă nu este acceptată de membrii grupării, care consideră că ei

sunt singurii care dețin „adevărul”.[2]

De regulă, sectele sunt grupări religioase de dimensiuni mici, desprinse de biserica oficială a

unui stat, reprezentând un grup închis, alcătuit din adepții unei anumite doctrine. De cele mai

multe ori, sectele sunt expresia unei disidențe sociale. Ele urmăresc să răspundă unor nevoi fie

individuale, fie de grup, care sunt resimțite ca păreri impuse de o societate sau de către sistemul

religios dominant.[3] Există, de asemenea, secte desprinse din alte secte.

O sectă este caracterizată printr-un devotament sau o dedicare exagerată față de o persoană, o

idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare și control care nu sunt etice, în scopul atingerii

scopurilor conducătorilor de grup, în defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunității.

Aceste tehnici de control includ izolarea de prieteni și membrii de familie, debilitarea, folosirea

unor metode pentru a mări sugestibilitatea și supunerea, controlul informațiilor, anularea

individualității sau a judecății critice, promovarea dependenței față de grup și teama de a-l

abandona, etc.[4]

Secte distructive

O sectă distructivă este un grup de persoane care urmează o mișcare religioasă sau ideologică

în cadrul căreia se practică controlul mintal și care poate fi foarte periculoasă pentru membrii

grupării chiar dacă aparent este inofensivă. Aceste efecte se fac simțite pe termen lung și în

general culminează printr-un scandal legat de abuzuri materiale, sexuale, de agresiuni fizice,

suicideri în masă sau izolate, omucideri sau chiar genocid.

Sectele distructive sunt grupuri care aparent îmbracă forma unor asociații culturale, politice,

religioase sau chiar sub pretextul participării la tratamente de medicină alternativă sau grupuri de

ajutor social. Se caracterizează prin folosirea tehnicii de convingere coergitivă ca metodă de

influențare socială iar în prealabil folosesc tehnici de atragere prin promisiuni ale adepților. În

general sectele au o organizare ierarhică strictă. În unele cazuri liderii se pot folosi de dezastrele

naturale precum cutremure mari, tsunami, etc pentru a induce ideea de sfârșit al lumii, de

efemer. În multe țări aceste secte sunt interzise iar ele funcționează în clandestin.

De asemenea, este considerată periculoasă pentru adepții săi o sectă atunci când după afilierea la

aceasta ei întâmpină probleme de adaptare în societate, la locul de muncă sau în familie și când

le este îngrădită libertatea sau devin dependenți de sectă. Psihologii și sociologii declară că

conform studiilor o treime din adepții acestor secte le abandonează în timp dar că unii care au

personalitatea slabă revin sau se integrează în alte secte.

1

Caracteristici

Principala caracteristică a sectelor distructive este cea de a inocula, folosind controlul mintal, o

personalitate gregară adepților săi, provocându-le așa numitulsindrom disociativ atipic. În afară

de aceasta în general sunt:

organizații autoritare și piramidale, nu există democrație la nici un nivel ierarhic și nu

este permisă critica

existența unui lider sau a unui grup de lideri a căror singură hotărâre contează. Lideril

controlează toate mișcările membrilor sectei, precum banii, și nu i se aplică aceleași reguli

ca supușilor săi.

izolarea membrilor grupului de restul lumii sau de familie

se controlează orice informație venită din lumea exterioară

se induce un aspect demonizator lumii exterioare prin discursuri și se încearcă câștigării

încrederii totale în lider.

În 1995, guvernul național al SUA, a stabilit 10 criterii de de catalogare a sectelor destructive:

destabilizare mintală

un caracter exageral ale pretențiilor bănești cerute membrilor sectei

inducerea unei izolări față de membrii colectivității din care aparținuse până în acel

moment

abuzuri împotriva integrității fizice

recrutarea de copii

discursuri antisociale

tulburări de ordin public

numărul de plângeri depuse împotriva sectei

abaterea de la circuitele economice tradiționale și tentativele de sfidare și confruntare cu

instituțiile publice

Legături externe

Sectele vineaza batrini pentru a le lua casele si pensiile , 1 iunie 1998, Evenimentul zilei

Romania - raiul sectelor , 4 octombrie 1998, Evenimentul zilei

Sectele - refugiul debusolatilor planetei la sfirsit de mileniun 60 de membri ai unei secte

americane au disparut fara urma, 21 octombrie 1998,

SECTA

Pe fondul adâncirii crizei morale a clerului romano-catolic, a extravaganţei şi luxului care făcea din acesta o clasă socială prosperă ce concura cu nobilimea, s-au adâncit nemulţumirile în rândul oamenilor simpli.Toate acestea a culminat cu Reforma iniţiată de Martin Luther, un fost călugăr augustinian care

2

s-a căsătorit ulterior cu o fostă călugăriţă. Acest lucru se întâmpla în anul 1517. Protestantismul ivit astfel în sânul Bisericii Romano-Catolice a dat naştere Bisericii Reformate şi Bisericii Luterane, care au pătruns la noi prin minorităţile etnice din Transilvania, maghiarii şi germanii. Tot în Transilvania, Franciscus Davidus a iniţiat Unitarianismul.Confuzie, abuzuri şi intoleranţăDin protestantism au apărut mai târziu grupările neo-protestante, care au adus în lume confuzie şi dezordine. Unii lideri proveniţi din sînul baptiştilor şi ai adventiştilor şi-au făcut propriile mişcări extremiste care au dat bătaie organelor de ordine şi poliţiei din întreaga lume. În unele situaţii au fost nevoite să intervină chiar trupele speciale ale F.B.I. Între acestea şi sectari au avut loc confruntări sângeroase. De aici vine şi termenul de „sectarism”, care înseamnă, conform aceluiaşi DEX: ,,spirit, atitudine de sectar; îngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limitează la interesele lor mărunte“.Sectele se bazează pe exclusivism şi intoleranţă, iar un lucru des întâlnit în cadrul lor este divinizarea liderului. Membrii grupării sunt gata de sacrificii pentru conducătorul lor, ei sunt dispuşi să facă chiar şi crime. În fiecare sectă se practică spălarea de creieri pentru noii intraţi în sânul acesteia.Chiar dacă Inchiziţia i-a prigonit pe liderii mişcărilor protestante, nici aceştia nu dădeau dovadă de toleranţă cu alţii. Din ordinul lui Jean Calvin au fost arşi pe rug numeroşi oameni.De la pedofilie la crimăGrupările neo-protestante sunt numeroase astăzi:  adventiştii, martorii lui Iehova, penticostalii, nazarenii, evangheliştii, secerătorii, tudoriştii, etc. Pe lîngă acestea au sporit şi cultele păgâne: new-age; biserica unificării; mormonii; baha’i, yoga, meditaţia transcendentală etc. Scopul acestui material nu este să trateze într-un mod exhaustiv fiecare sectă sau grupare, ci să arate lucrarea lor în lume şi unde poate duce aderarea la astfel de comunităţi. Îi vom trece în revistă pe câţiva dintre cei mai demenţi lideri proveniţi din rândul baptiştilor, ai adventiştilor, davidienilor şi ai comunităţilor hippies.Paul Schäfer şi „grija pentru copii”Sub chipul unui pastor baptist respectabil din Germania se ascundea o adevărată fiară. Predicatorul care vorbea despre curăţia sufletească era un pedofil înrăit care, în ciuda faptului că activităţile sale au rămas ascunse de privirile lumii, a intrat în atenţia autorităţilor. Ca să nu răspundă pentru faptele sale a fugit din Germania împreună cu un grup de susţinători fanatici şi au înjghebat o tabără în America de Sud, la poalele Anzilor. Fiecare membru al sectei muncea de dimineaţa până seara. În scurt timp au conceput un complex şi un spital. Aveau şi o fabrică în care se făceau cârnăciori bavarezi, iar produsele lor se vindeau cu succes.Scopul declarat al instituţiei era unul caritativ: aici erau aduşi copii săraci din Chile care erau abuzaţi de Schäfer, însă nimeni nu avea acces la tabăra sa. Regulile erau foarte stricte, nici chiar soţii nu aveau dreptul să trăiască împreună; în caz contrar, femeilor care rămâneau însărcinate li se provoca avort în clinica complexului, iar bărbaţii erau pedepsiţi cu şocuri electrice. Cei care încercau să evadeze erau crunt bătuţi, li se administrau droguri sau electro-şocuri. Paul Schäfer se împrieteneşte la o întâlnire cu dictatorul chilian Augusto Pinochet. Între ei va avea loc un fel de parteneriat: prizonierii politici erau aduşi la spitalul lui Schäfer şi supuşi unor experimente teribile. Unul dintre membrii sectei a reuşit să evadeze, ducând la cunoştinţă autorităţilor germane ce se întâmplă acolo. Mult mai târziu, Paul Schäfer este adus în faţa justiţiei.David Koresh, „noul Mesia”Vernon Howell a început să se creadă noul Mesia. În urma unei vizite în Israel îşi ia numele de David şi îşi înfiinţează o tabără în Waco-Texas, sub denumirea de Mount Carmel. El vorbea

3

despre un ,,nou tărâm al lui Iisus“, iar cei care l-au urmat, numiţi davidieni, proveneau din adventiştii de ziua a şaptea. Acolo îşi pune în practică planurile, supunându-şi adepţii la o intensă spălare de creier. A început treptat săi exploateze, în special femeile. Deşi autorităţile au început să adune informaţii cu privire la practicile de la Mount Carmel, nu au reacţionat, întrucît membrii sectei refuzau să ofere detalii.În schimb, liderul lor, care şi-a schimbat numele legal în David Koresh, a început să-şi înarmeze oamenii cu muniţie de război şi puşti mitraliere. Autorităţile au decis atunci să descindă în tabăra lui Koresh pentru a face o percheziţie. Cînd unităţile F.B.I au început să se apropie, sectarii au deschis focul, ucigând şase soldaţi şi rănindu-i pe alţii. Totul a degenerat într-o confruntare sângeroasă. În cele din urmă, un incendiu a cuprins clădirea: majoritatea davidienilor aflaţi înăuntru, printre care şi numeroşi copii, au sfârşit tragic împreună cu liderul lor. Nu s-a stabilit nici până astăzi de unde a izbucnit incendiul.Jim Jones şi tabăra din GuyanaUn alt ,,profet“ al sectarismului contemporan a fost Jim Jones, care a plecat cu alţi cîţiva nemulţumiţi de sistemul american în Guyana, spre a oferi ,,pace“ şi ,,armonie“ celor care-l urmau. Cu timpul, numeroşi naivi au început să-l urmeze, pentru a se ,,elibera“ de răutăţile lumii. Jim Jones s-a transformat într-un dictator, supunându-şi adepţii la munci epuizante şi ucigîndu-i pe cei care vroiau să evadeze. Un congresman american a venit să cerceteze tabăra lui Jones. Totul părea în regulă, iar membrii comunităţii extrem de fericiţi. Pe când se afla însă la un ceremonial organizat de Jones, a primit un bileţel pe care scria: ,,Suntem exploataţi. Vrem să plecăm de aici. Ajutaţi-ne!“. Atunci congresman-ul a hotărît să-i ducă acasă pe cei care îşi exprimau dorinţa să plece. Jim Jones le-a pus la dispoziţie un camion, dar în acelaşi timp a trimis un asasin după ei. Congresman-ul şi cei care erau cu el au fost împuşcaţi. Autorităţile au hotărît să intervină, dar între timp Jim Jones şi-a pus adepţii să se otrăvească cu arsenic. Cei care nu vroiau erau duşi cu forţa la vasul în care era substanţa otrăvitoare. Au început mai întâi cu copiii. Unul dintre aceştia a reuşit să fugă şi să se ascundă în junglă, povestind ororile pe care le-a trăit.Charles MansonAcesta a început să-şi racoleze simpatizanţi din rândul comunităţilor hippies, care propovăduiau desfrâul liber spunând că acest mod de viaţă este adevărata eliberare. Charles Manson era fiul unei prostituate beţive, care l-a abandonat de mic. A început să fie obsedat de apocalipsă, învăţându-şi susţinătorii că ei trebuie să ducă la bun sfârşit planul apocaliptic. Manson şi aşa-numita sa „familie” au creat valuri de groază în statul California. Fost puşcăriaş, Manson îşi domina discipolii cu un amestec de filozofie biblică denaturată şi texte ale formaţiei Beatles, tendenţios interpretate. Acestea, combinate cu atracţia sexuală şi magnetismul pe care îl exercita asupra femeilor, i-au asigurat controlul fizic şi spiritual complet asupra grupului, împreună cu care a comis crime abominabile, masacrând familii întregi.AsaharaUn alt conducător diabolic a fost japonezul Asahara, care şi-a conceput un sistem propriu de sincretism între buddhism şi citirea apocalipsei. Şi acesta era obsedat de sfârşitul lumii şi a conceput un plan să-l grăbească. Şi-a pus adepţii să elibereze la metroul din Tokyo un gaz foarte periculos. Evenimentul s-a soldat cu zeci de morţi şi mii de răniţi.Probleme sufleteşti şi necunoaşterea credinţeiV-am prezentat aceste câteva cazuri doar pentru a vedea până unde poate duce acest fenomen. Deşi în România nu am avut cazuri de o asemenea amploare, propaganda este specifică tuturor grupările sectare (oricât ar părea de paşnice), care sunt mereu în căutare de noi adepţi. Astfel, de multe ori suntem abordaţi de persoane „binevoitoare”, care se oferă să ne vorbească despre

4

Dumnezeu, folosindu-se de strategii psihologice. În aceste cazuri, persoanele care au diverse probleme sociale sau de relaţionare (singurătate, lipsă de încredere în sine, naivitate, deziluzie etc.), pe fondul necunoaşterii propriei credinţe, devin victime sigure.Pr. Ştefan Botoran

Cine aderă la aceste secte şi de ce?Contrar părerii generale că membrii acestor secte sunt “ciudaţi”, cercetările şi dovezile arată că majoritatea sunt persoane relativ normale, deşi o treime se pare că au avut parte de uşoare tulburări psihice înainte de convertire. Trebuie menţionat, de asemenea, că un studiu recent efectuat de Institutul de Sănătate Mintală din SUA arată că aproximativ 20% din populaţia generală are suferă de cel puţin o tulburare psihică.Membrii includ tineri, bătrâni, bogaţi, săraci, educaţi şi needucaţi. Nu este uşor de identificat tipul de persoană care adera la o sectă. Oricum, experienţele clinice şi studiile efectuate arată că marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescenţei şi ale primei tinereţi, cum ar fi idile eşuate, eşecuri la şcoală sau confuzii profesionale) înainte de venirea în aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face faţă problemelor vieţii era redusă, aceste persoane stresate erau mai deschise decât altele la ofertele de “căi către fericire”.Alţi factori care pot indică o persoană influenţabila de către o sectă includ:- dependenţa (dorinţa de a fi al cuiva; lipsă de încredere în sine)- labilitate psihică (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau îndoială)- naivitate (capacitate redusă de a analiză critic afirmaţiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gândeşte etc.)- intoleranţă la ambiguitate (nevoie de răspunsuri absolute, nerăbdarea de a obţine răspunsuri)- deziluzie culturală (înstrăinare, nemulţumire de condiţia socială)- căutarea de sensuri spirituale.- singurătate şi lipsa prietenilor; secta oferă peste noapte o viaţă socială.- ignoranţa faţă de modurile în care un grup poate manipula individul.Atunci când persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive întâlnesc un astfel de grup care practică tehnici de control al minţii, convertirea se poate produce relativ uşor, în funcţie de cât de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social şi practicile de control al minţii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului, deoarece le este teamă să conteste orientarea dogmatică a sectei.Convertirea la aceste secte nu reprezintă rezultatul unei alegeri, ci a unei căderi, alunecări sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natură să “conducă” individul către un anume grup. Grupul se foloseşte de aceste puncte slabe şi îi amăgeşte pe indivizi pentru a-i convinge să se alăture şi să renunţe la modul lor de viaţă anterior. Manipularea de către grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru raţional, gândit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict şi închis.Bogdan Mateciuc, Trăsături principale ale sectelor religioaseApostolat în Ţara Făgărașului nr. 52 – mai 2011A T E N Ț I E!PERICOLUL  LA  UȘA  DUMNEAVOASTRĂ.

5

Martorii lui Iehova – cine sînt ei în realitate?„Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sînt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume.” [1]            Probabil, ați întîlnit în viața Dvs, fie prin parcuri, fie pe stradă, dar poate chiar și la ușa Dvs, așa persoane care, arată bine la exterior, vorbesc frumos despre Împărăția lui Dumnezeu, oferă așa broșuri ca „Turnul de Veghe”, „Trezițivă” sau „Ce ne învață în realitate Biblia?”; dar de cîte ori v-ați întrebat, cine sînt ei și de unde vin?            Tocmai despre acești oameni, dar mai corect spus despre organizația (nu Biserica) din care ei fac parte, Dvs veți afla unele lucruri, care n-o să le aflați de la ei. Citeşte mai departe; Postat în Erezii, Martorii lui Iehova, Secta "Martorii lui Iehova", Secte74 Comentarii

Sectele în societatea contemporanăNovember 12th, 2012 Pr. IulianToţi am observat că după 1989 în societate au apărut tot felul de secte care îşi arogă privilegiul de a fi apărătoare şi propovăduitoare a cuvântului lui Dumnezeu.

O secta este un cult religios fals, formata dintr-un grup de oameni stransi in jurul unei interpretari specifice a Scripturii. Acest grup depinde de interpretarea data de catre un om, un lider proeminent, sau o organizatie autoritara, invatatura care nu este conforma principiului literar, istoric si lingvistic al Bibliei. Ea pretinde sa se armonizeze cu crestinismul biblic, dar neaga doctrinele fundamentale ale Trinitatii, dumnezeirii lui Iisus Hristos, personalitatii Duhului Sfant, jertfei de ispasire a lui Iisus, mantuirii prin har si prin credinta, invierii trupesti a lui Iisus si autoritatii finale a Scripturii.

Confuzia religioasa care domneste in zilele noastre este mai mare ca oricand, daca acordam atentie inmultirii falsurilor spirituale la o rata alarmanta. Unul din semnele vremurilor este aceasta proliferare de secte, de miscari religioase false si de profeti falsi dar care nu poate fi confundata cu fenomenul diversitatii religioase si varietatii de miscari care exista in lume. Citeşte mai departe; Postat în Adventiştii, Aum Shinrikyo, Baha'i, Copiii lui Dumnezeu, Evangheliştii, Gnosticii, Martorii lui Iehova, Mormonii, New Age, Penticostali, Prietenii lui Smith ("Părtăsia"), Raelienii, Scientologie,Secerătorii, Secta "Martorii lui Iehova", Secte, Societatea Conştiinţei lui Krishna, Ştundiştii51 Comentarii

Ajutaţi membrii sectei „Martorii lui Iehova”, dându-le întrebări!November 9th, 2012 Pr. Iulian

Dând întrebări elementare, fiecare dintre noi, creştinii ortodocşi putem ajuta pe cei ce se numesc „Martori ai lui Iehova”.1. Cerem scuze, sunteţi Martor al lui Iehova? Se spune că Martorii lui Iehova, cheamă numele lui Iehova pentru mântuire, iar în Noul Testament, cineva a făcut acest lucru? A chemat cineva

6

numele lui Iehova pentru mântuire? (Vă vor arăta : „Căci oricine va chema numele Domnului se va mântui” (Romani 10;13), atunci le reproşaţi faptul că acest verset vine ca trimitere din Vechiul Testament). Arătaţi-mi vă rog un verset din Noul Testament, care să arate foarte clar că cineva cheamă numele lui Iehova. (Vă vor întreba neapărat, de ce anume din Noul Testament?). La care îi puteţi întreba: Dar de ce Dvs., dacă credeţi atât de mult în Vechiul Testament, nu îndepliniţi ziua sâmbetei? Sau, altfel formulat, de ce la Dvs., este totul ca în Vechiul Testament? Pentru că Noul Testament spune:• „Şi întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici un alt nume, dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi (Faptele Apostolilor 4;12)”. Aici versetul se referă clar la Iisus Hristos.Citeşte mai departe; Postat în Erezii, Martorii lui Iehova, Secta "Martorii lui Iehova", Secte236 ComentariiMitropolitul Augustin de Florina – despre erezia iehoviştilorOctober 23rd, 2011 admin

IEHOVIŞTII, Fragment din Enciclica Episcopală nr. 72 din 7.02.1969

          A apărut un pericol. Un pericol mare. Un pericol duhovnicesc. Un pericol care ameninţă fiinţa noastră morală, religioasă, dar şi naţională. Iar acest pericol provine de la o erezie, care este cea mai înfricoşătoare şi mai periculoasă din toate ereziile, cu care s-a confruntat Biserica de la întemeierea ei până astăzi. Această erezie este erezia iehoviştilor (hiliaştilor) sau – aşa cum îşi zic de obicei, a Martorilor lui Iehova…

          Ce învaţă iehoviştii? Învăţă lucruri groaznice şi blasfemiatoare, lucruri faţă de care oricine trebuie să-şi astupe urechile, ca să nu le audă. Iehoviştii învaţă contrar acelora pe care le învaţă creştinismul. Pentru că aceşti eretici în primul şi în primul rând neagă fundamentul credinţei creştine. Iar fundamentul credinţei noastre este adevărul că Hristos nu este un simplu om, ci este şi Dumnezeu, Care a plecat cerurile şi S-a coborât aici pe pământ şi a purtat trup şi S-a făcut Om, ca să ne mântuiască. Iisus Hristos este Dumnezeu Cel ce S-a făcut Om. Iată marea taină. Da! Hristos este adevăratul Dumnezeu. Că este Dumnezeu o proclamă Sfânta Scriptură din prima ei pagină până la ultima.Este adevărul pe care l-au propovăduit cu mare glas primii ucenici şi apostoli ai Domnului şi pentru acest adevăr s-au jertfit. 

Sectele şi lucrarea lor în lumeJune 1st, 2011 admin

Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române (DEX) prin sectă se înţelege ,,comunitate religioasă desprinsă de biserica oficială respectivă; grup închis alcătuit din adepţii unei doctrine filosofice sau politice“. Secta este deci o grupare care s-a desprins dintr-o organizaţie iniţială, în scopul corectării unor abateri doctrinare atribuite structurii-mamă. Denumirea de „sectă” nu este în general acceptată de membrii grupării, care consideră că ei sunt singurii care deţin „adevărul”. Mişcarea sectară este amplă şi

7

poate fi deosebit de periculoasă, de aceea ne-am gândit să vă prezentăm câteva cadre generale orientative pe acest subiect.O privire în trecutPe fondul adâncirii crizei morale a clerului romano-catolic, a extravaganţei şi luxului care făcea din acesta o clasă socială prosperă ce concura cu nobilimea, s-au adâncit nemulţumirile în rândul oamenilor simpli.Toate acestea a culminat cu Reforma iniţiată de Martin Luther, un fost călugăr augustinian care s-a căsătorit ulterior cu o fostă călugăriţă. Acest lucru se întâmpla în anul 1517. Protestantismul ivit astfel în sânul Bisericii Romano-Catolice a dat naştere Bisericii Reformate şi Bisericii Luterane, care au pătruns la noi prin minorităţile etnice din Transilvania, maghiarii şi germanii. Tot în Transilvania, Franciscus Davidus a iniţiat Unitarianismul.Confuzie, abuzuri şi intoleranţăDin protestantism au apărut mai târziu grupările neo-protestante, care au adus în lume confuzie şi dezordine. Unii lideri proveniţi din sînul baptiştilor şi ai adventiştilor şi-au făcut propriile mişcări extremiste care au dat bătaie organelor de ordine şi poliţiei din întreaga lume. În unele situaţii au fost nevoite să intervină chiar trupele speciale ale F.B.I. Între acestea şi sectari au avut loc confruntări sângeroase. De aici vine şi termenul de „sectarism”, care înseamnă, conform aceluiaşi DEX: ,,spirit, atitudine de sectar; îngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limitează la interesele lor mărunte“.Sectele se bazează pe exclusivism şi intoleranţă, iar un lucru des întâlnit în cadrul lor este divinizarea liderului. Membrii grupării sunt gata de sacrificii pentru conducătorul lor, ei sunt dispuşi să facă chiar şi crime. În fiecare sectă se practică spălarea de creieri pentru noii intraţi în sânul acesteia.Chiar dacă Inchiziţia i-a prigonit pe liderii mişcărilor protestante, nici aceştia nu dădeau dovadă de toleranţă cu alţii. Din ordinul lui Jean Calvin au fost arşi pe rug numeroşi oameni.De la pedofilie la crimăGrupările neo-protestante sunt numeroase astăzi:  adventiştii, martorii lui Iehova, penticostalii, nazarenii, evangheliştii, secerătorii, tudoriştii, etc. Pe lîngă acestea au sporit şi cultele păgâne: new-age; biserica unificării; mormonii; baha’i, yoga, meditaţia transcendentală etc. Scopul acestui material nu este să trateze într-un mod exhaustiv fiecare sectă sau grupare, ci să arate lucrarea lor în lume şi unde poate duce aderarea la astfel de comunităţi. Îi vom trece în revistă pe câţiva dintre cei mai demenţi lideri proveniţi din rândul baptiştilor, ai adventiştilor, davidienilor şi ai comunităţilor hippies.Paul Schäfer şi „grija pentru copii”Sub chipul unui pastor baptist respectabil din Germania se ascundea o adevărată fiară. Predicatorul care vorbea despre curăţia sufletească era un pedofil înrăit care, în ciuda faptului că activităţile sale au rămas ascunse de privirile lumii, a intrat în atenţia autorităţilor. Ca să nu răspundă pentru faptele sale a fugit din Germania împreună cu un grup de susţinători fanatici şi au înjghebat o tabără în America de Sud, la poalele Anzilor. Fiecare membru al sectei muncea de dimineaţa până seara. În scurt timp au conceput un complex şi un spital. Aveau şi o fabrică în care se făceau cârnăciori bavarezi, iar produsele lor se vindeau cu succes.Scopul declarat al instituţiei era unul caritativ: aici erau aduşi copii săraci din Chile care erau abuzaţi de Schäfer, însă nimeni nu avea acces la tabăra sa. Regulile erau foarte stricte, nici chiar soţii nu aveau dreptul să trăiască împreună; în caz contrar, femeilor care rămâneau însărcinate li se provoca avort în clinica complexului, iar bărbaţii erau pedepsiţi cu şocuri electrice. Cei care încercau să evadeze erau crunt bătuţi, li se administrau droguri sau electro-şocuri. Paul Schäfer

8

se împrieteneşte la o întâlnire cu dictatorul chilian Augusto Pinochet. Între ei va avea loc un fel de parteneriat: prizonierii politici erau aduşi la spitalul lui Schäfer şi supuşi unor experimente teribile. Unul dintre membrii sectei a reuşit să evadeze, ducând la cunoştinţă autorităţilor germane ce se întâmplă acolo. Mult mai târziu, Paul Schäfer este adus în faţa justiţiei.David Koresh, „noul Mesia”Vernon Howell a început să se creadă noul Mesia. În urma unei vizite în Israel îşi ia numele de David şi îşi înfiinţează o tabără în Waco-Texas, sub denumirea de Mount Carmel. El vorbea despre un ,,nou tărâm al lui Iisus“, iar cei care l-au urmat, numiţi davidieni, proveneau din adventiştii de ziua a şaptea. Acolo îşi pune în practică planurile, supunându-şi adepţii la o intensă spălare de creier. A început treptat săi exploateze, în special femeile. Deşi autorităţile au început să adune informaţii cu privire la practicile de la Mount Carmel, nu au reacţionat, întrucît membrii sectei refuzau să ofere detalii.În schimb, liderul lor, care şi-a schimbat numele legal în David Koresh, a început să-şi înarmeze oamenii cu muniţie de război şi puşti mitraliere. Autorităţile au decis atunci să descindă în tabăra lui Koresh pentru a face o percheziţie. Cînd unităţile F.B.I au început să se apropie, sectarii au deschis focul, ucigând şase soldaţi şi rănindu-i pe alţii. Totul a degenerat într-o confruntare sângeroasă. În cele din urmă, un incendiu a cuprins clădirea: majoritatea davidienilor aflaţi înăuntru, printre care şi numeroşi copii, au sfârşit tragic împreună cu liderul lor. Nu s-a stabilit nici până astăzi de unde a izbucnit incendiul.Jim Jones şi tabăra din GuyanaUn alt ,,profet“ al sectarismului contemporan a fost Jim Jones, care a plecat cu alţi cîţiva nemulţumiţi de sistemul american în Guyana, spre a oferi ,,pace“ şi ,,armonie“ celor care-l urmau. Cu timpul, numeroşi naivi au început să-l urmeze, pentru a se ,,elibera“ de răutăţile lumii. Jim Jones s-a transformat într-un dictator, supunându-şi adepţii la munci epuizante şi ucigîndu-i pe cei care vroiau să evadeze. Un congresman american a venit să cerceteze tabăra lui Jones. Totul părea în regulă, iar membrii comunităţii extrem de fericiţi. Pe când se afla însă la un ceremonial organizat de Jones, a primit un bileţel pe care scria: ,,Suntem exploataţi. Vrem să plecăm de aici. Ajutaţi-ne!“. Atunci congresman-ul a hotărît să-i ducă acasă pe cei care îşi exprimau dorinţa să plece. Jim Jones le-a pus la dispoziţie un camion, dar în acelaşi timp a trimis un asasin după ei. Congresman-ul şi cei care erau cu el au fost împuşcaţi. Autorităţile au hotărît să intervină, dar între timp Jim Jones şi-a pus adepţii să se otrăvească cu arsenic. Cei care nu vroiau erau duşi cu forţa la vasul în care era substanţa otrăvitoare. Au început mai întâi cu copiii. Unul dintre aceştia a reuşit să fugă şi să se ascundă în junglă, povestind ororile pe care le-a trăit.Charles MansonAcesta a început să-şi racoleze simpatizanţi din rândul comunităţilor hippies, care propovăduiau desfrâul liber spunând că acest mod de viaţă este adevărata eliberare. Charles Manson era fiul unei prostituate beţive, care l-a abandonat de mic. A început să fie obsedat de apocalipsă, învăţându-şi susţinătorii că ei trebuie să ducă la bun sfârşit planul apocaliptic. Manson şi aşa-numita sa „familie” au creat valuri de groază în statul California. Fost puşcăriaş, Manson îşi domina discipolii cu un amestec de filozofie biblică denaturată şi texte ale formaţiei Beatles, tendenţios interpretate. Acestea, combinate cu atracţia sexuală şi magnetismul pe care îl exercita asupra femeilor, i-au asigurat controlul fizic şi spiritual complet asupra grupului, împreună cu care a comis crime abominabile, masacrând familii întregi.AsaharaUn alt conducător diabolic a fost japonezul Asahara, care şi-a conceput un sistem propriu de sincretism între buddhism şi citirea apocalipsei. Şi acesta era obsedat de sfârşitul lumii şi a

9

conceput un plan să-l grăbească. Şi-a pus adepţii să elibereze la metroul din Tokyo un gaz foarte periculos. Evenimentul s-a soldat cu zeci de morţi şi mii de răniţi.Probleme sufleteşti şi necunoaşterea credinţeiV-am prezentat aceste câteva cazuri doar pentru a vedea până unde poate duce acest fenomen. Deşi în România nu am avut cazuri de o asemenea amploare, propaganda este specifică tuturor grupările sectare (oricât ar părea de paşnice), care sunt mereu în căutare de noi adepţi. Astfel, de multe ori suntem abordaţi de persoane „binevoitoare”, care se oferă să ne vorbească despre Dumnezeu, folosindu-se de strategii psihologice. În aceste cazuri, persoanele care au diverse probleme sociale sau de relaţionare (singurătate, lipsă de încredere în sine, naivitate, deziluzie etc.), pe fondul necunoaşterii propriei credinţe, devin victime sigure.Pr. Ştefan Botoran

Cine aderă la aceste secte şi de ce?Contrar părerii generale că membrii acestor secte sunt “ciudaţi”, cercetările şi dovezile arată că majoritatea sunt persoane relativ normale, deşi o treime se pare că au avut parte de uşoare tulburări psihice înainte de convertire. Trebuie menţionat, de asemenea, că un studiu recent efectuat de Institutul de Sănătate Mintală din SUA arată că aproximativ 20% din populaţia generală are suferă de cel puţin o tulburare psihică.Membrii includ tineri, bătrâni, bogaţi, săraci, educaţi şi needucaţi. Nu este uşor de identificat tipul de persoană care adera la o sectă. Oricum, experienţele clinice şi studiile efectuate arată că marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescenţei şi ale primei tinereţi, cum ar fi idile eşuate, eşecuri la şcoală sau confuzii profesionale) înainte de venirea în aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face faţă problemelor vieţii era redusă, aceste persoane stresate erau mai deschise decât altele la ofertele de “căi către fericire”.Alţi factori care pot indică o persoană influenţabila de către o sectă includ:- dependenţa (dorinţa de a fi al cuiva; lipsă de încredere în sine)- labilitate psihică (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau îndoială)- naivitate (capacitate redusă de a analiză critic afirmaţiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gândeşte etc.)- intoleranţă la ambiguitate (nevoie de răspunsuri absolute, nerăbdarea de a obţine răspunsuri)- deziluzie culturală (înstrăinare, nemulţumire de condiţia socială)- căutarea de sensuri spirituale.- singurătate şi lipsa prietenilor; secta oferă peste noapte o viaţă socială.- ignoranţa faţă de modurile în care un grup poate manipula individul.Atunci când persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive întâlnesc un astfel de grup care practică tehnici de control al minţii, convertirea se poate produce relativ uşor, în funcţie de cât de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social şi practicile de control al minţii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului, deoarece le este teamă să conteste orientarea dogmatică a sectei.Convertirea la aceste secte nu reprezintă rezultatul unei alegeri, ci a unei căderi, alunecări sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natură să “conducă” individul către un anume grup. Grupul se foloseşte de aceste puncte slabe şi îi amăgeşte pe indivizi pentru a-i convinge să se alăture şi să renunţe la modul lor de viaţă anterior. Manipularea de către grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru raţional, gândit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict şi închis.Bogdan Mateciuc, Trăsături principale ale sectelor religioase

10

Scientologia – secta care fură min ț ile

November 27th, 2012 video  Sursa: www.jurnaltv.md

 

Mai nou, moldovenii se trag din extratereştri. Această ipoteză este promovată de  o sectă care activează ilegal în Chişinău.Ideea pare dăunătoare pentru cei care cad în mreaja sectanţilor. Este şi povestea unei tinere din capitală, care după ce s-a lăsat ademenită de scientologie a ajuns de nerecunoscut. Tânăra a plecat de acasă, are un comportament ciudat și a intrat până peste cap în datorii.

Nicoleta, o tânără de 25 de ani, a absolvit recent o facultate şi era în căutarea unui loc de muncă atunci când un necunoscut a abordat-o pe unul dintre site-urile de socializare și i-a propus un job la prima vedere atractiv. Doar că în loc să fie remunerată, fata a fost ademenită de o sectă.

Scientologia este o combinație dintre filosofie și religie, axată pe studierea subconștientului uman, teze înaintate de scriitorul american Ronald Hubbard. Secta este cunoscută deja în occident și promovată de mai multe vedete de la Hollywood, cum ar fi Tom Cruise sau John Travolta. Principalele metode de curăţare psihică folosite sunt sesiunile în grup în timpul cărora se utilizează chiar și hipnoza, afirmă doctorii în filosofie.

Potrivit ministerului Justiției, în Moldova nu este înregistrată nicio mișcare religioasă cu numele de scientologie sau dianetică.

Copii ţinuţi peste 10 ani în celule, sub pământ, de o sectă musulmană din RusiaAugust 8th, 2012 adminDescoperire şocantă în Rusia, unde mai mulţi copii cu vârste curprinse între 1 şi 17 ani au fost găsiţi în nişte celule ca de închisoare, săpate în pământ sub o casa unui dement ce conduce o sectă musulmană din Kazan, în provincia Tatarstan, la sud-est de Moscova.Unii dintre copiii cu vârste de la 1 la 17 ani găsiţi, practic, îngropaţi de vii, nu văzuseră niciodată soarele. Ei aparţin unei familii de fanatici musulmani, în care fondatorul sectei se crede profet, în ciuda faptului că a studiat Islamul.Postul de televiziune Vesti a relatat înfiorătoarea poveste a copiilor. Istoria lor incredibilă i-a şocat până şi pe procurorii care anchetează cazul. Oraşul Kazan, cu o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori, situat la confluenţa Volgăi cu Kazanka, este un exemplu deconveţuire între musulmani şi ortodocşi şi a fost, de asemenea, şocat de dezvăluire.Fondatorul sectei este un bărbat de 83 de ani, Faizrakhman Satarov, care s-a autodeclarat ca fiind “profet” -  fapt ce contrazice principiilor Islamului. El le-a ordonat celor 70 de urmaşi ai săi să rupă orice legătură cu lumea de afară şi să se izoleze în celule săpate în pământ, sub o casă situată în apropiere de oraşul Kazan, la începutul anilor 2000. Anchetatorii au descoperit aproximativ 20 de copii care trăiau acolo.Procurorii i-au acuzat pe bărbatul “profet” şi pe adulţii sectei de tratament şi abuzuri asupra minorilor care au fost ţinuţi celule, în pământ. Ancheta procurorilor continuă.

11

Sursa:  http://www.publika.md/http://www.novdelo.ru/index.php?nav=news&viewart=20583 

Simbolurile sataniste de care creştinul ortodox trebuie să se fereascăSeptember 12th, 2012 admin

O erezie de dimensiuni planetare ce loveşte Ortodoxia se numeşte Noua Eră, New Age sau Noua Eră a Vărsătorului. Adepţii Noii Ere susţin că în perioada dezvoltării Imperiului Roman soarele a intrat în zodia Peştilor, şi astfel a început Era Peştilor. Aceasta a fost epoca în care a trăit Hristos, Era Creştinismului. Acum ei spun că această epocă a luat sfârşit şi începe o nouă eră, Era Vărsătorului.Astfel New Age este o uriaşă reţea de organizaţii ce au o oarecare legătură între ele. Faptul că este o mişcare antihristică se vede şi din doctrina sa pe care se bazează : religiile orientale, teosofia, masoneria, satanismul, vrăjitoria, credinţa în reîncarnare ,etc.Noua Eră foloseşte anumite simboluri, care nu sunt simple embleme ale mişcării, ci simboluri cu conţinut ocult, purtătoare ale energiei duhurilor viclene.Aceste semne sataniste sunt:

 

1. Arcada cerească (culorile curcubeului)Este simbolul cel mai folosit. Pe  acesta îl poate găsi cineva peste  tot: pe cadouri pe jucării, pe

haine. Aşa cum învaţă discipolii Noii Ere, simbolizează puntea dintre om şi Marea Minte Universală, adică Lucifer.

2. Numărul 666Este numărul numelui lui Antihrist, despre care se vorbeşte în Apocalipsa  Sfântului Ioan

Evanghelistul (13, 18). Alice Ann Bailey, mama spirituală a Noii Ere, scrie că numărul acesta are calităţi sacre şi că trebuie folosit cât mai mult posibil, cu scopul de a veni cât mai repedeNoua

Eră. Astfel se explică de ce aproape toate produsele din comerţ sunt marcate cu un cod de bare, în care, la început, la mijloc şi la sfârşit se află liniile care reprezintă cifra 6. Avem adică trei de 6

(666).

12

3. Ying şi yang (simbolul taotismului)

Acest simbol arată  că binele  şi răul sunt două puteri egale care se completează una pe alta.  Îl găsim expus pe sigla unor restaurante şi nu numai.

4. Pentagrama

Este folosită  de magia neagră şi de către iudei. Chiar pe turla catedralei ortodoxe din Sankt Petesburg, în mijlocul crucii era pus şi semnul acesta al jidanilor. Nu după mult timp turla a fost

mistuită de flăcări.

 

5. Svastica (cunoscuta cruce frântă).

Crucea frântă (îndoită) înspre stânga se foloseşte mai ales în ocultism. Crucea frântă înspre dreapta a constituit emblema nazismului.

6. Fulgerul

13

Este simbolul lui Lucifer. Sataniştii se mândresc cu spusa lui Hristos din Noul  Testament: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer (Luca 10,18).

 

7. Emblema păcii

Aşa numita emblemă a păcii, este în realitate o cruce răsturnată şi ruptă, circumscrisă într-un cerc magic. Din păcate mulţi tineri poartă tricouri, blugi şi alt soi de îmbrăcăminte ce poartă acest semn, crezând că este un semn al păcii. Este o tristeţe să mergi pe stradă, la noi în România,

văzând că din trei tineri, unul poartă un tricou cu semnul acesta satanist. Mulţi chiar ştiu că este un semn al celui viclean, dar poartă în continuare  acele haine ce-l au imprimate pe ele, că …

na…este trendy şi cool!

8. Crucea egipteană sau profanată.Se foloseşte  mai ales în magie. Trebuie însă, atenţionaţi acei creştini de-ai noştri care merg la

Sfintele Locuri şi trec prin Egipt că pe papirusurile pe care le aduc de acolo există crucea egipteană. Aşadar, după ce am văzut care sunt semnele sataniste ale Noii Ere, datoria noastră stă

în a ne feri de ele şi a învaţă şi pe alţii ce reprezintă acestea când vedem că le poartă şi nu le cunosc simbolistica.

Membrii acestei mişcări antihristice, vor încerca să  prindă în cursă pe oamenii naivi, prezentându-se sub diferite măşti şi împrăştiind confuzia. De aceea trebuie să avem ochii

deschişi atât turma, dar mai ales păstorii. Să descoperim, în spatele firmelor frumoase şi colorate ţipător, faţa cu adevărat primejdioasă a ereziilor. Această descoperire îi deranjează foarte mult pe

eretici şi de aceea îi atacă cu furie pe cei care îi demască, dar sunt incapabili să vatăme pe cel credincios, deoarece îl acoperă harul Atotputernicului Dumnezeu.

Pr. Dan Bădulescu, Pr. Sinică Palade: Miscarea New AgeDecember 6th, 2010 adminMiscarea New Age este un curent filosofico-religios, răspândit mai ales în Occident. Adeptii acestui curent afirmă o apropiere mai mare de spiritualitate, ei sustinând că acest lucru este necesar pentru ca omenirea să poată intra într-o “nouă eră”, în care va domni armonia universală. Altii văd în New Age o reînviere a gnosticismului.

(…) Astăzi, adeptii New Age sustin părerea că fiecare individ, având origini divine, este chemat să-si construiască propriul drum spiritual, folosindu-se pentru aceasta de un patrimoniu care

14

cuprinde orice traditie mistică sau religioasă, aici incluzându-se si samanismul, neopăgânismul, kabala, ocultismul, dar mai ales propria experientă interioară si propriul discernământ. În această actiune, individul poate fi ajutat de ghizi, îngeri, guru, etc.

Una din “virtutile” de care se prevalează atât post-modernismul, cât si New Age, este anti-dogmatismul. Ca ortodocsi suntem întru totul de acord, numai că new agerii confundă dogmatismul cu dogmele, combătându-le iresponsabil în egală măsură. Prin dogmatism se întelege cu adevărat o atitudine condamnabila, în vreme ce dogmele sunt garantia statorniciei si adevărului învataturii crestine. În ceea ne priveste vom considera ca mai plauzibila datarea postbelica, fără ca aceasta să fie un element în afara oricarei discutii. Următorul moment ar fi analizarea contextului religios si social în care a apărut miscarea. Aici lucrurile sunt deja binecunoscute si nu necesita lămuriri suplimentare. Este vorba de “noul imperiu roman”, SUA, un imperiu fără împărat, cu forma republicana federativa, dar un imperiu de facto. Din punct de vedere istoric sunt la îndemâna paralelele cu imperiul roman păgân. Ambitia de stăpânire a lumii s-a conturat pe deplin după victoria repurtata în 1945 asupra celor două imperii păgâne rivale: al treilea Reich si imperiul soarelui răsare. Totodată a fost întrecut si imperiul aliat, cel britanic, a cărei stea începe să decada treptat. Va rămâne un singur rival redutabil, si el în mod conjunctural fost aliat, imperiul păgân sovietic. Începe războiul rece. Din punct de vedere confesional SUA se prezintă ca un mozaic în care putem totusi desprinde cu ajutorul datelor statistice furnizate de enciclopedia Encarta ’98 următoarea structura: “La jumătatea secolului trecut, populatia SUA era predominant protestanta; ea includea relativ putini romano-catolici si evrei, si aproape nici un aderent al religiilor ne-crestine cum ar fi islamul sau budismul. Printre noile fenomene religioase ale secolului trecut se numără fondarea mai multor denominatiuni americane originale printre care Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Ultimele Zile, cunoscuta popular ca Mormonii; Biserica Scientologică; Biserica adventista de ziua a saptea si Martorii lui Iehova. După anuarul statistic din 1998, cel mai mare grup religios american este cel romano-catolic, aproximativ 25% din populatie. Printre grupurile majore protestante sunt baptistii (19,4%), metodistii (8%), prezbiterienii (2,8%), penticostalii (1,8%) si episcopalienii (1,7%). Biserica Ortodoxă are un număr însemnat (nu este indicat în procente!). Cea mai răspândită religie ne-crestină din SUA este iudaismul (2%), dar si islamul, budismul si hinduismul au adepti numerosi.”

Conform fostului consilier de stat american Zbygniew Brzezinski (actualmente membru al Trilateralei Bilderberg, grup ce este creditat a fi un super guvern mondial), “trebuie (să avem) o religie personală”. Ca urmare a acestor directive ideologice si a aplicării lor în practica, potrivit unui sondaj Gallup în februarie 1978, 10 milioane de americani, tineri de toate categoriile erau adeptii unor religii orientale; 9 milioane erau angrenati în ceea ce se cheamă “spiritual healing” (vindecare spirituală – o forma tipică a practicilor terapeutice de tip New Age inspirata din religiile orientale si practicile samanilor nord-americani). În anul următor, 1979, 500.000 de catolici americani erau practicanti ai healing-ului carismatic de influenta penticostala. Aici este cazul să mentionam apriga concurenta dintre new-ageri si carismatici, conflictul si contradictia lor datorându-se mijloacelor lor diferite folosite în acelasi scop: bunăstarea pământească aici si acum.

(…)Institutul Esalen din Big Sur, California, s-a înfiintat în anul 1962 si este socotit a fi unul din leagănele miscarii. Sub conducerea lui Michael Murphy si Richard Price, institutul s-a orientat către experimentarea de noi terapii si spiritualitate alternativa de orientare asiatica. Ambitia participantilor era aceea de a conferi acestor experimente de meditatie, medicina holistica si

15

diverse forme de masaj o alura intelectuala academica. Aici s-au perindat figuri de seama ale “noii spiritualitati” ca Fritz Perls, întemeietorul gestalt-terapiei, apoi Ida Rolf cu a sa terapie rolfing, Roberto Assagioli, părintele psiho-sintezei, precum si Rollo May, Carl Rogers, Alexander Lowen, Christina si Stanislav Grof. Pe lângă acestia au mai fost prezente personalitati politice ca M. Gorbaciov, Mark Satin si cercetători ai noii fizici (Fritjof Capra, Gary Zukav). În fiecare an 5.000-7.000 de cursanti participa la gama larga de oferte new-age: psihologie transpersonala, psihologie budista, samanism, hipnoza, yoga, tantra, intuitie practica, gestalt-terapie, metoda feldenkrais, rolfing si Cursul miracolelor.

(…) Desi Cursul Miracolelor pretinde că nu are autor (pentru a suscita interesul unor cercuri cât mai largi), totusi urmărind cu atentie sursele indicate de însisi propagatorii acestui curs se pot descoperi persoanele implicate în alcătuirea si distribuirea sa. În site-ul numit THINKING ALLOWED se putea citi în 1998 un interviu pe marginea Cursului acordat de psihologul american Judith Skutch Whitson doctorului Jeffrey Mishlove. J. S. Whitson este printre altele presedinta Foundation for Inner Peace, organizatie ce se ocupa cu publicarea si răspândirea acestui curs. Dar adevaratii autori se numesc Helen Schucman (a murit în 1981) si William Thetford, autori care din “smerenie” se numesc “canalizatori”, folosind un termen contemporan ce înlocuieste demodatul “medium” spiritist. Acesti doi psihologi (Helen Schucman s-a declarat evreica si atee militanta, iar Bill se considera agnostic!), au avut în 1975 o relatie personala care s-a deteriorat, iar în aceasta situatie tensionată Helen a primit următorul mesaj: “Acesta este un curs de miracole. Va rog să luati notite.” Mesajul venea din partea unei entitati ce s-a recomandat a fi Iisus! Aici putem face o paralela cu mesajul “tolle, lege” primit de Fericitul Augustin, mesaj cu adevărat dumnezeiesc ce a dus la convertirea acestuia. Dar ateii si agnosticii de care ne ocupam n-au avut darul deosebirii duhurilor, si nici precautia de a consulta pe cei competenti ce ar fi putut să-i ferească de rătăcire. Si aceasta în situatia când în America exista de zeci de ani milioane de ortodocsi organizati în diverse eparhii, publicatii ortodoxe si Institutul St. Vladimir din Crestwood, New York, cu teologi de prestigiu, sau chiar si mânăstiri californiene cu viata ascetica exemplara. Cursul a avut o răspândire fulgerătoare în mediile “baby boom” din America, generatii postbelice total debusolate spiritual, în căutare neîncetata a adevărului trecând prin experienta rockului, drogurilor, perioada hippy, meditatie transcendentala si alte tehnici si filosofii orientale, astrologie, terapii naturiste sau psihologice, mediul ideal al New Age-ului. Astfel în ianuarie 1987 existau în circulatie 300.000 de copii ale cursului! Judith Skutch caracterizează acest curs – să retinem, una din cartile “canonice” ale miscarii New Age! – ca fiind un sistem metafizic de psihoterapie spirituala. Recent (anii 90), au aparut noi carti care aspira la statutul de “carte de capatâi” si au un autor bine cunoscut, desi acesta locuieste retras într-un loc necunoscut din SUA. James Redfield a scris mai întâi The Celestine Profecy, apoi mai multe urmari ale acesteia, în volumul doi care se numeste The Tenth Insight. Pe internet se poate citi o productie literara înrudita, si anume The Celestine Journal. Dar tot pe internet n-au întârziat să apară si recenzii critice, în special venite din zona neo-protestanta. Una din cele mai pertinente critici se intitulează “Reflections On A Best-Seller” de Rolf Nosterud. Acolo se arata între altele ca: “Prin deghizarea conceptelor oculte într-o terminologie crestina, cartile New Age au introdus, înselator, multime de asa-zisi crestini în cercuri New Age si neo-pagâne… Observati marea cautare de care se bucura îngerii contrafacuti si distorsiunile feministe despre Dumnezeu. Întrucât cei mai multi dintre “cauzatorii de adevăr” contemporani nu cunosc nici datele si nu au nici vointa de a rezista acestor iluzii seducătoare, o noua paradigma – o schimbare masiva în viziunea Americii despre realitate – transforma cultura noastră. În timp ce natiunea noastră

16

rationalizeaza păcatul si idealizează păgânismul, crestinii ar trebui în schimb să ia aminte la avertismentele Scripturilor si la învataturile Duhului Sfânt.”

Aceste recenzii urmăresc – si realizează – o pozitie crestina apologetica, dar din păcate ele esueaza în zona eterodoxiei propunând solutii ce trădează carentele duhovnicesti tipic neo-protestante: lipsa ierarhiei si continuitatii apostolice, neîntelegerea sobornicitatii si a Sfintelor Taine, critica cultului sfintilor si liturgicii bisericesti în general, subiectivismul în interpretarea (adesea literala, fundamentalistă) a Scripturii, considerata ca autoritate suprema si suficienta. Aceste grave abateri dăunează chiar si celor cu cele mai bune intentii cum ar fi C. Cumbey, C. Matrisciana, D. Hunt sau L. Gassmann.

Concluzii

Mai rar se întâlnesc luări de pozitie ortodoxe, ce vin mai ales din spatiul american (OCA, Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Antiohiei), dar si din surse athonite. Consideram ca o necesitate si abordarea mai sistematica a acestor probleme în spatiul nostru, întrucât aceste atacuri anticrestine se fac tot mai simtite în aceasta perioada tulbure de tranzitie. Un bun si promitator început a fost făcut de Diaconul Profesor Doctor P. I. David în ultimele sale aparitii editoriale: Invazia Sectelor si Sectologie. Astfel în capitolul V al primei lucrări intitulat New Age: o “religie” mistico-păgână si sincretista la dimensiunile întregului univers este prezentat mai întâi un scurt istoric, urmat de un minim doctrinar. New Age-ul este considerat pe buna dreptate a fi o provocare pentru crestini, acestia urmând să aleagă liber si constient între Hristos sau Vărsătorul. Suntem încredintati că aceasta provocare se va înteti în anii ce vor urma, propaganda New Age fiind pregătită si promovata de la cele mai înalte nivele politice, acelea ale lojilor masonice supra-nationale, ale unor “guverne mondiale” ce au ca zona de actiune întreaga planeta. Dar chiar conform ideologului lor, Alvin Toffler ce a arătat în lucrarea sa “Socul viitorului” cum aceste perioade cultural ideologice se scurtează aproape logaritmic, miscarea are toate sansele de a se curma mult mai rapid decât si-au planificat acesti “maestri arhitecti”. Însa efectele ei duhovnicesti pot fi devastatoare pe o scara foarte larga, ceea ce îndeamnă Biserica la o mare trezvie si reactie, atât la nivelul ierarhiei, cât si al fiecărui credincios în parte.

Miscarea New Age în România

Psihosectele se leagă direct de universul atât de variat, cunoscut sub numele de New Age, aceasta miscare sau mentalitate în expansiune, complexa si articulata, descrisa ca o “propunere existentiala” de sincretism exacerbat, uimitor, între filosofiile orientale, psihologia inconstientului, ufologie si religii primitive. Un fel de “cloaca universala”, cum a numit-o cineva, si în care poti găsi orice, pentru a-ti construi un “crez pe măsură”.

Psihosectele, auto-intitulate “miscari pentru dezvoltarea mentalului”, creează preocupări nu atât prin numărul crescând de aderenti, cat mai ales prin potentialul de pericol sociala.

Vorbind de acest din urma aspect, documente statistice ale unor tari occidentale le considera în stare să opereze o “destructurare mentala” la adeptii lor, conducându-i sistematic si la ruina economica. De aceea, sunt numite uneori si “culte destructive”.

De obicei, intre aceste psihosecte găsim sistematic unele care activează si în tara noastră, chiar daca, de regula, au un număr limitat de adepti. Între acestea amintim:

· Scientologia

17

· Live Discover Principles

· Silva and Mind Control

· Centrul Roman de Psihologie si Hipnoza Aplicata (Evo Cris)

· Valter Bredeon Seminars

· Cultural and Spiritual Association (Casa)

· Asociatia de Ontopsihologie

· Harmony Body Mind

Psihosectele sunt o realitate în întregime occidentala, prezentând un amestec de intuitii psihanalitice, precepte morale, metode pseudo-stiintifice, practici initiatice, centrate, de obicei, pe credinta intr-o Fiinta suprema si pe speculatii escatologice. Ceea ce au în comun aceste secte este pretentia de a dezvolta pe deplin capacitatile mentale si psihologice ale omului, prin eliberarea de conditionarile mentale, de boala si de nefericire.

Riscul consta si în faptul că, adesea, se ascund sub masca unor asa-zise centre psiho-terapeutice, institute de cercetare si scoli formative, sau de-a dreptul în cursuri pentru manageri sau de dezvoltare a memoriei. Frecventarea acestor “cursuri” se face cu plata unor taxe adesea exorbitante, daca nu cu punerea întregului avut la dispozitia comunitatii respective si cu angajarea “cu normă întreagă” în activitatile organizatiei.

Dintre structurile religioase amintite, pare că Scientologia ar fi cea care isca preocupările cele mai serioase, mai ales că activează în România încă din anii comunismului. Caracteristica majora a acestei miscari e ambitia de a crea o “democratie scientologica” la scara planetara, mizând pe “purificarea” tuturor indivizilor. Când acest lucru se va realiza, în proportie de 80% , nu va mai fi nevoie de alegeri si dezbateri politice, iar cine va continua să se opună miscarii va fi privat de statutul de cetatean. Cercetările făcute asupra acestei miscari au subliniat gravele repercusiuni asupra familiilor care au un membru devenit adept al sectei. Terapia tinde să reducă adeptii la o stare totala de aservire, folosindu-se de sisteme de conditionare mentala. “Confesiunile” adeptilor privind viata lor privata, obtinute în urma sedintelor de terapie, sunt apoi folosite împotriva lor, ca instrumente de santaj.

Se cunosc numeroase cazuri în Europa, dar si la noi în tara, când diverse miscari psihoagresive, apartinatoare miscarii New Age, au tendinte să intre în scoli fie prin intermediul elevilor si studentilor, fie al unor profesori deveniti adepti ai psihosectelor. A creat senzatie cazul unei scoli din Toscana (Italia), în care directorul a cerut profesorilor să participe la un astfel de curs, care ulterior ar fi fost echivalat cu unul de reciclare. Consiliul profesoral a cerut demisia directorului si a solicitat retragerea dreptului de a mai profesa.

Nu trebuie uitat că si lumea politica si cea a afacerilor sunt poluate de New Age. Intr-o lume ambigua, e greu să lupti contra universului New Age, care are elemente “nevinovate” si periculoase la un loc. Ne lipsesc elementele culturale pentru a-i face fata. Singura posibilitate este discernământul duhovnicesc, care ne ajuta să nu ne oprim la suprafata, fascinati de aparente, ci “să aruncăm mai la adânc”, în marea tulbure pe care navigăm, si să vedem toate acele elemente ambigui si controversate, care spun că nu acolo este Hristos.

sursa: http://vlad-mihai.blogspot.com/

18

StundtiiDecember 3rd, 2009 admin

Iacob Spener din Wurtenberg a infiintat o „Asociatie religioasa” numita Stunde (ora). Rostul acestei asociatii consta in a citi si explica Biblia timp de o ora, dupa terminarea ceremoniei religioase.

Din Germania, practica „stundista” s-a raspandit in toate tarile, cu adepti protestanti. Ajungand si in Rusia, programul sau orarul acesta s-a numit stund, iar adeptii cititori planificati ai Bibliei au fost numiti stundisti.

Convertirile propriu-zise la secta stundistilor au inceput dupa a doua jumatate a secolului al XlX-lea, iar primul convertit rus se inregisteaza in jurul anului 1860.

Se cunosc doua cauze ale raspandirii stundiste: cea dintai, dorinta de a invata carte si, in al doilea rand, raspandirea Bibliei tiparita in limba poporului.

Secta s-a raspandit in Basarabia si Bucovina, numindu-se „stundo-baptisti”, ca, apoi, sa se inregistreze scaderea adeptilor din ce in ce mai mult.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, stundistii s-au contopit cu baptistii.

Puncte doctrinare:

Doctrina stundistilor se confunda cu cea baptista-adventa, avand in fruntea comunitatii presbiteri si diaconi.

1. Intrunirile lor erau simple – doar citirea Bibliei, iar altele insotite de frangerea painii. Fratii si surorile stau unii in dreapta, altii in stanga si sunt asezati in forma de potcoava pentru a vedea templul cel viu, cum numesc corpul omenesc, conform textului: „Trupul vostru este templul Sfantului Duh, care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri, caci ati fost rascumparati cu pret. Preaslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru care sunt ale lui Dumnezeu…” (I Cor. VI, 19-20).

In fata mesei sta Fratele cel batran, care conduce adunarea. Ei canta psalmi si rostesc rugaciuni improvizate sau recita imnuri neoprotestante (baptiste) in legatura cu textul din peri-copa evanghelica programata. Dupa citire, urmeaza strigarile programate. La barbati: Milostive, Doamne, fii milostiv mie pacatosul, asa cum ai fost cu talharul; sau, la femei: Milostive, Doamne, nu ma osandi pe mine pacatoasa, cum n-ai osandit pe femeia cea desfranata.

Dupa incheierea „cultului”, se fac anunturi de familie pentru „frati si surori”.

Daca se savarseste „frangerea painii”, cam o data pe luna, se intrebuinteaza paine dospita si numai vin rosu.

19

2. Botezul se face cu fast. Randuiala este asemanatoare cu a baptistilor, pastrand si ceva din traditia veche; botezul se face prin cufundare. Cei ce asista canta: Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat. Aliluia

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/

Trăsături principale ale sectelor religioaseBogdan Mateciuc

 

Ce este o sectă?Prin definitie, secta este o grupare care s-a desprins dintr-o structură/organizatie initială, în scopul corectării unor abateri doctrinare atribuite structurii-mamă. Există, de asemenea, secte desprinse din alte secte.O sectă este un grup sau o miscare caracterizată printr-un devotament sau dedicare exagerată fată de o persoană, o idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare si control care nu sunt etice (de exemplu, izolarea de prieteni si membri ai familiei, debilitare, folosirea unor metode pentru a mări sugestibilitatea si supunerea, controlul informatiilor, anularea individualitătii sau a judecătii critice, promovarea dependentei fată de grup si teama de a-l părăsi, etc.) în scopul atingerii scopurilor conducătorilor de grup, în defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunitătii.Sectele pretind o anumită pozitie pentru ele sau pentru conducătorii lor, ceea ce le asează în opozitie cu societatea si/sau cu familia. Ele adoptă atitudini fătarnice, propagandistice, pentru a câstiga noi membri. Într-o lume în care cifrele vorbesc, un număr mai mare de membri creează iluzia de veridicitate învătăturii religioase.Caracteristicile unei secteVoi prezenta mai jos câteva dintre aspectele care caracterizează sectele religioase, cu precizarea că aceste trăsături nu se regăsesc cumulativ la toate sectele, ele variind destul de mult de la o grupare la alta.1. Ruptură abruptă cu crestinătatea istorică. Deoarece secta crede că întreaga Biserică crestină a devenit apostată la scurt timp de la moartea Apostolilor si că Dumnezeu a dat conducătorilor sectei o nouă lumină privind adevărul mântuitor. În consecintă, ea s-a despărtit de Biserică si a devenit complet independentă. Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiune simplă: de pe vremea lui Hristos nu s-a întâmplat cu adevărat nimic important în Biserică, până când fondatorul sectei a început organizarea a ceea ce este salutat acum ca singurul popor adevărat al lui Dumnezeu. Secta se bucură de separarea initiată si este foarte multumită să rămână separată.2. Tendinta spre perfectionism. Membrii sectei se simt mult mai sfinti fată de cei din alte grupări religioase, mai ales fată de membrii Bisericii istorice. Pentru sectă nu este importantă o sensibilitate fată de păcat, materializată prin convingerea că nu suntem la înăltimea asteptărilor în privinta îndeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Membrii sectelor se laudă cu ceea ce fac. Ei pretind că ascultă de Dumnezeu si îndeplinesc lucrări pe care altii le neglijează. Ei cred că Dumnezeu foloseste standardul lor în ce priveste faptele si se consideră singurii care-l satisfac. Ca urmare, celelalte grupări sunt moarte spiritual, ipocrite si crestine doar cu numele.3. Tendinta de a supra-aprecia lucrurile secundare. Mai precis, sectele tind să ia anumite adevăruri secundare si să le dea o importantă mai mare decât li se cuvine, în timp ce chestiuni de importantă majoră sunt nesocotite. Rezultatul este că teologia sectei devine unilaterală si deformată. De obicei aceste adevăruri sunt cele care au dus la nasterea sectei sau care mentin

20

acum separarea. Membrii sectelor au versete speciale în Scriptură pe care numai ei le înteleg corect si pe care le consideră providentiale în sustinerea teologiei lor.4. Comunitatea exclusivă a celor mântuiti. Secta se absolutizează pe sine prin pretentia că numai ea ar reprezenta comunitatea celor mântuiti/iluminati/alesi. Prin contrast, Biserica este fie apostată, fie unealta diavolului. Membrii sectei sunt prezentati ca sfinti, în timp ce păcatele celorlalti sunt amplificate. Dumnezeu devine astfel proprietatea grupării, El apreciindu-i pe toti oameni asa cum face aceasta. Prin urmare, Dumnezeu îi foloseste numai pe membrii sectei ca instrumente pentru a-si revela voia si adevărul Său. Ei au astfel o misiune specială. Secta se ridică pe sine la pozitia transantă a lui Iisus, aplicându-si cuvintele Lui: "Cine nu este cu mine, este împotriva mea." Ea nu se multumeste cu atitudinea pe care Iisus a recomandat-o ucenicilor Săi: "Cine nu este împotriva voastră, este pentru voi" (Luca 9:50).5. Rolul central al grupării în sfârsitul lumii. Secta este convinsă că a luat nastere conform unui plan special al lui Dumnezeu, pentru a umple un loc lăsat gol de Biserica depărtată de la credinta adevărată. Deseori, nasterea sectei marchează un moment istoric în escatologia lumii. Sfârsitul lumii joacă un rol determinant în teologia grupării: ea devine arena pe care se va desăvârsi glorificarea sectei, atunci când toti ceilalti vor fi înfrânti. Desi poate fi mică si neînsemnată, atunci când vine ziua încheierii socotelilor, ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe care îl merită. Ea este mesagera, cea care pregăteste revenirea lui Hristos si participantă alături de Dumnezeu la judecata finală.Pe evreii vinovati de mândrie spirituală cu privire la locul lor, Iisus i-a avertizat: "Multi de la răsărit si de la apus vor veni si vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov în împărătia cerurilor. Iar fiii împărătiei vor fi aruncati în întunericul cel mai din afară" (Mat. 8:11,12).6. Conducător carismatic sau mesianic. Acesta fie se consideră Dumnezeu, fie numai el interpretează Scripturile asa cum ar voi Dumnezeu, interpretări care nu pot fi contestate de membri. Conducătorul este auto-numit si nu se subordonează nici unei alte autorităti. El hotărăste cum trebuie să gândească, să reactioneze sau să simtă membrii în diferite situatii ale vietii.7. Dependentă psihologică fată de grup. În timp, membrilor li se induce credinta că părăsirea sectei echivalează cu părăsirea lui Dumnezeu si cu pierderea mântuirii. Astfel, secta capătă un rol tot mai mare în viata individului, cu valente de viată socială si familială. Prin urmare, membrii au tendinta să rupă legaturile cu familia si cu prietenii care nu frecventează gruparea respectivă. Ei renuntă la telurile în viată si la activitatile de interes pe care la aveau înainte de a se alătura grupului; întreaga lor viată începe să graviteze în jurul sectei, rezultând o izolare de societate - restul lumii nu sunt mântuiti, nu sunt crestini, nu sunt transformati; Secta devine singura sursă valabilă de informare.Lumea este împărtită în noi si ei: curati si păcătosi, binele absolut si răul absolut. Persoana trebuie să se schimbe în permanentă pentru a se conforma normelor grupului; tendinta spre rusine si vina sunt folosite ca pârghii emotionale pentru a-i influenta si manipula pe membri.Dacă persoana se izolează de familie sau de societate, ea îsi poate pierde simtul realitatii. De aici decurge un comportament nefiresc în societate, la serviciu, etc. Dacă individul nu petrece timp de unul singur, el îsi va pierde capacitatea de a fi obiectiv si de a avea o imagine corecta asupra lucrurilor.Premize pentru convertireFarber, Harlow si West (1957) au lansat termenul de "sindrom DDT" pentru a descrie transformarea la nivelul gândirii suferita de prizonierii din războiul din Coreea: debilitate, dependenta, teama. Lifton (1961), care a studiat modificarea gândirii folosita în universitatile din China, a demonstrat ca procesul nu necesita afectiuni sau probleme fizice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorul statului, au mai multe în comun cu aceasta transformare a gândirii decât cu situatia prizonierilor de război, în sensul ca ele nu folosesc forta fizica. Pentru a-si controla subiectii, ele recurg la subterfugii si la domeniile naturale de intersectie între ele si individ. Sectele induc stări de dependenta pentru a obtine controlul asupra membrilor si folosesc metode de pedeapsa psihologica pentru a întretine acest control. Procesul,

21

după opinia mea, poate fi descris pe scurt ca un sindrom DDT modificat: debilitate, dependentă, teamă.Desi procesul descris aici este complex si variat, cele de mai jos reprezintă schema clasica de aderare la o sectă:

Individul vulnerabil se întâlneste cu grupul. Conducătorul (conducătorii) grupului se prezintă pe sine ca un binevoitor care îi poate

îmbunatati viata. Individul răspunde pozitiv, are parte de o crestere a respectului de sine si a sentimentului

de securitate, acestea având loc pe fundal psihologic. Individul poate fi considerat ca "racolat". Prin intermediul împărtăsirii de experiente, a mărturisirilor si a exemplelor

individualizate, conducătorul(ii) grupul capătă acces la punctele tari si la cele slabe ale individului.

Prin mărturisiri ale membrilor grupului, prin denigrarea "concurentei" (alte biserici sau grupuri religioase), prin accentuarea constanta a amintirilor rusinoase ale individului si a altor slăbiciuni, prin îndoctrinarea treptata cu sistemul de gândire strict si închis al cultului, se afirmă superioritatea grupului ca un adevăr fundamental.

Mărturisirile membrilor, întărirea încrederii individului în grup, amintirea discreta a slăbiciunilor individului si diferite forme de presiune îi creează individului sentimentul ca bunăstarea lui viitoare, sub toate aspectele, depinde de respectarea credintelor grupului, mai exact a "programului de schimbare".Aceste tehnici de influentare sunt însotite de o subminare a respectului de sine al individului (de exemplu prin exagerarea păcătoseniei faptelor pe care individul trebuie să le mărturisească), suprimarea sau slăbirea gândirii critice prin alocarea de sarcini care să ocupe cât mai mult din timpul liber al individului si prin repetarea constanta ca numai lucruri rele se pot întâmpla dacă nu se respecta reteta de "transformare" sau mântuire a grupului. Aceste manipulări îl fac pe individ sa-si exprime loialitatea fata de grup si să se angajeze să se schimbe conform cu schema locala. De acum el sau ea va fi considerat ca fiind "pe cale" (ca mergând pe calea "mântuirii", "iluminării", "curătirii", etc.). Dependenta individului fata de grup este deja creata si afirmata implicit sau explicit. Mai mult, el sau ea accepta autoritatea grupului în definirea binelui sau a răului, în inima individului precum si în ceea ce priveste lumea.Convertitul face apoi obiectul asteptărilor nerealist de mari din partea grupului. Se afirma "cu dragoste" potentialul de care este el capabil, în timp ce membrii grupului mărturisesc cu putere nivelurile la care au ajuns ei sau idolii lor (conducătorii sau fondatorii grupului). Misiunea de căpătâi a grupului (o falsa mântuire) sunt o justificare pentru toate expectatiile denaturate.Deoarece cuvântul grupului este întotdeauna adevărat iar gândirea "negativa" nu este acceptata, esecurile individului sunt numai si numai ale lui, în timp ce îndoielile personale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca păcate personale. Individul are parte de o alienare tot mai mare. Firea lui de dinainte de a veni în sectă este eliminata; îndoielile cu privire la grup sunt eliminate din gândire; este mentinut sentimentul de vinovatie de a nu te ridica la nivelul asteptărilor grupului. Singura adaptare posibila este fragmentarea si compartimentizarea. Nu este surprinzător deci ca multi doctori considera disocierea ca reprezentând miezul tulburărilor si disfunctionalitatilor legate de secte.Alienarea individului va atrage după sine ruperea psihologica, dacă nu si fizica, de lumea exterioara, în special de familie. Informatiile din exterior amenintă să tulbure falsul sistem de valori si echilibru al individului, pe care acesta le-a preluat de la grup în încercarea de a se conforma cerintelor implicit afirmate ale grupului. Aceasta alienare accentuează dependenta individului fata de grup.Grupul promovează echilibrul disociativ al individului, încurajând activ dependenta acestuia, de exemplu prin exagerarea "păcatelor" din trecut si a conflictelor cu familia, prin denigrarea celor din afara, prin folosirea de cântări care să abată orice gândire critica si prin oferirea de posibilităti prin care individul poate ocupa un anume loc în structura grupului (de exemplu a

22

lucra în beneficiul grupului, a vinde reviste pe strada, a munci pentru construirea/întretinerea locului de adunare).Grupul favorizează dependenta crescânda a individului, prezentând pericole si tragedii care se vor întâmpla dacă individul sau o forta din afară (vizita unui membru al familiei, de exemplu) tulbura echilibrul disociativ care îi permite lui sau ei să functioneze în acel sistem închis. De obicei pedeapsa este de natura psihologica sau metafizica. În unele secte, la initiativa conducătorului grupului sau a unor membrii "fierbinti pe cale", individul este ostracizat, evitat si catalogat ca având un "duh rau" sau ca fiind rebel. Mai mult, individul este avertizat că dacă perseverează în acea atitudine critica, îsi pierde mântuirea si, în general, îl asteaptă iadul. Trebuie amintit ca aceste amenintări sau pedepse apar în contextul unei dependente fata de grup si al unei alienări psihologice (separări) fata de sistemul de suport din trecut. Aceasta face avertizările grupului mult mai puternice decât avertizările folosite de grupările religioase traditionale, de genul "vei ajunge în iad dacă mori având un păcat de moarte".Rezultatul acestui proces, atunci când este dus până la capăt, este o persoana care vrea să para foarte fericita, dar care ascunde o suferintă adâncă. Cu un zâmbet nenatural pe fata, persoana va mărturisi cum i s-a schimbat viata si chiar cum "fratii" au devenit oxigen pentru ea. În aceste cazuri dependenta este totala iar persoana nu concepe sa-si trăiască viata separat. Întâlniri cât mai frecvente, petrecerea împreună a timpului, presărată cu mărturisiri personale, totul creează un univers închis si îi dau individului senzatia ca nici nu ar putea trai fără grup. Am discutat cu multi fosti membri de secte care, atunci când au părăsit adunarea si au vorbit cu alti fosti membri, a fost surprinsi să constate ca multi dintre "fratii" lor zâmbeau si ei fals, cu totii crezând ca ei sunt singurii care nu se simt bine acolo.Cine aderă la aceste secte si de ce?Contrar părerii generale ca membrii acestor secte sunt "ciudati", cercetările si dovezile arata ca majoritatea acestor membri sunt persoane relativ normale, desi o treime se pare ca au avut parte de usoare tulburări psihice înainte de convertire. Trebuie mentionat, de asemenea, că un studiu recent efectuat de Institutul de Sănătate Mintală din SUA arata ca aproximativ 20% din populatia generală are suferă de cel putin o tulburare psihică.Membrii includ tineri, bătrâni, bogati, săraci, educati si needucati. Nu este usor de identificat tipul de persoana care adera la o sectă. Oricum, experientele clinice si studiile efectuate arata ca marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescentei si ale primei tinereti, cum ar fi idile esuate, esecuri la scoala sau confuzii profesionale) înainte de venirea în aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face fata problemelor vietii era redusa, aceste persoane stresate erau mai deschise decât altele la ofertele de "cai către fericire".Alti factori care pot indica o persoana influentabilă de către o sectă includ:

dependentă (dorinta de a fi al cuiva; lipsa de încredere în sine) labilitate psihică (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau îndoiala) naivitate (capacitate redusa de a analiza critic afirmatiile cuiva, ceea ce vede, aude sau

gândeste, etc.) intolerantă la ambiguitate (nevoie de răspunsuri absolute, nerăbdarea de a obtine

răspunsuri) deziluzie culturală (înstrăinare, nemultumire de conditia socială) căutarea de sensuri spirituale. singurătate si lipsa prietenilor; secta oferă peste noapte o viata sociala. ignorantă fată de modurile în care un grup poate manipula individul.

Atunci când persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive întâlnesc un astfel de grup care practica tehnici de control al mintii, convertirea se poate produce relativ usor, în functie de cât de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social si practicile de control al mintii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului deoarece le este teama să conteste orientarea dogmatica a sectei.

23

Convertirea la aceste secte nu reprezintă rezultatul unei alegeri, ci a unei căderi, alunecări sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natura să "conducă" individul către un anume grup. Grupul se foloseste de aceste puncte slabe si îi amageste pe indivizi pentru a-i convinge să se alăture si să renunte la modul lor de viata anterior. Manipularea de către grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru rational, gândit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict si închis.Cum se schimbă cei care aderă la secte?După ce convertitii se înrolează într-o sectă, modul de gândire, de simtire si de actiune al cultului devine o a doua natura, în timp ce aspectele importante anterioare venirii în sectă sunt suprimate sau se atrofiază prin abandonare. Noi convertiti încep sa-si formeze o carapace datorita asaltului propagandistic al sectei. Încep să apară ca "defazati", rigizi si stereotipici în răspunsuri, cu un vocabular limitat, cu o capacitate redusa de analiza si fatis distanti în relatiile cu ceilalti. Multi parinti au spus: "Acesta nu e copilul meu!". Astfel de constatări întăresc opinia ca membrii unor astfel de secte sunt un fel de "zombi" sau niste roboti. Desi aceasta descriere este o exagerare, ea reflecta totusi faptul ca manipulările sectare formează în timp o forma denaturata de constiinta la unele persoane.Cu timpul, convertitii reduc din distanta fata de restul lumii, din "defazaj". Învata diferite metode sau adopta atitudini de suprafata pentru a combate opinia generala despre ei si pentru a-i minti mai usor pe altii si pe sine. Deseori ei pierd legătura cu persoanele cunoscute anterior venirii în grup, ca rezultat al opozitiei sectei fata de parinti si de societate. Mai mult, în cadrul grupului devin apreciati pentru conformarea cu cerintele sectei de care au devenit atât de dependenti. Eventual sunt prezentati noilor veniti ca "eroi ai credintei", modele vrednic de urmat.Dacă li se permite amintirile suprimate sau îndoielile înabusite să vina la suprafata, acestea pot declansa o anxietate care, la rândul ei, poate favoriza anumite stari de cvasi-transa, cum ar fi vorbirea în limbi, în scopul apărării sistemului de gândire, de sentimente si de comportament al cultului. Astfel de persoane pot avea un comportament normal, cel putin la suprafata. Totusi, adaptarea lor la societate depinde de măsura în care si-au păstrat vechiul mod de gândire, telurile, valorile si afectele personale. Un nivel normal de dezvoltare psihologica si integrare a personalitatii este foarte greu de atins.Cum îi influentează pe oameni apartenenta la o sectă?Deoarece sesizează deseori schimbările negative care le scapă noilor convertiti, familiile acestora sunt de obicei primele rănite. În încercarea lor de a-si ajuta rudele căzute în aceste culte, familiile au parte de frustrări, lipsa de ajutor, vina si, din cauza ca putini le înteleg situatia, de singurătate.Membrii pot fi afectati în sensul ca îsi pierd autonomia psihologica. Mai mult, separarea grupului de restul societatii, în numele ideii biblice de "iesire din lume", îi lipseste pe membri de ocazia de a învata din variatele experiente ale unei vieti normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani într-o stare de "blocaj al dezvoltării". În unele cazuri, ei au parte de căderi psihice. Copiii din astfel de secte sunt supusi riscului de neglijare din partea parintilor din cauza ca parintii si-au modificat sistemul anterior si normal de afecte, declinându-si acum tacit responsabilitatea pe motivul "voii Domnului" sau al unei entităti superioare.Cei care părăsesc grupul au parte de sentimente de anxietate, depresie, mânie, teama, vina, tulburări de gândire, "plutire", trecere de la atitudinea sectară fata de lume la una nesectară, sau senzatia ca sunt întepeniti într-o stare intermediară. Aceasta tulburare emotională afectează capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma responsabilitătile vietii.Într-adevăr, multi fosti membri au nevoie de un an sau doi pentru a se întoarce la vechiul nivel de adaptare, în timp de unii suferă căderi nervoase sau rămân afectati psihologic ani de zile.Nu toti cei care adera la o sectă sunt afectati din punct de vedere psihologic. Unii se refugiază într-o sectă din fata dificultătilor vietii, prea mari pentru ei. Altii au putut păstra o distanta emotională si au urmat secta fără a deveni însă cu adevărat o parte din el si fără a fi prea afectati de ideologia grupului. În fine, unii au tăria de a rezista presiunii propagandistice, ceea ce le permite sa-si păstreze un grad de autonomie chiar într-un mediu foarte presant.De ce pleacă oamenii din secte?

24

Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive. După ce au devenit constienti de coruptia si/sau ipocrizia din interiorul grupului, indivizii care si-au păstrat un grad de independenta si o oarecare legătura cu vechile lor valori pot pur si simplu să plece, deziluzionati. Alti membri pleacă pentru ca s-au plictisit de rutina prozelitismului sau a colectării de fonduri, prezenta în adunare dându-le un sentiment de "tras barca pe uscat". Uneori chiar si cei mai "fierbinti" membrii ai cultului ajung să se simtă nepotriviti în fata cerintelor exagerate ale sectei si pleacă, nu pentru ca au încetat să mai creadă, ci pentru ca se simt niste esecuri irecuperabile. Altii pot renunta la sectă după ce se reîntâlnesc cu vechile valori, teluri în viata, interese sau relatii, ca rezultat al vizitelor parintilor sau a discutiilor cu fosti membri.Este usor să părăsesti o sectă?Persoanele care încep să se gândească să părăsească adunarea se vad supusi anumitor presiuni să rămână. Unii fosti membri povestesc ca au avut nevoie de luni, chiar ani de zile pentru a găsi puterea să plece. Unii au fost atât de intimidati încât au plecat în secret.Desi majoritatea membrilor din secte singuri în cele din urma, rudele nu trebuie să fie linistite. Mai întâi, multi, dacă nu majoritatea celor care pleacă singuri sunt afectati din punct de vedere psihologic, deseori într-o maniera pe care ei nu o înteleg. În al doilea rând, unii nu pleacă niciodată si sunt afectati foarte grav. În al treilea rând, nu se poate prezice cine va pleca si cine nu sau cine va fi afectat. În consecinta, a renunta la atentie din partea rudelor înainte de vreme este ca si cum ai renunta la precautii în cazul tinerilor care fumează marijuana pe motivul ca majoritatea celor care încearcă marijuana nu devin drogati.Ce este consilierea pentru iesirea din sectă? Cum diferă aceasta de deprogramare?Consilierea pentru iesirea dintr-o sectă si deprogramarea implică discutarea cu membrii sectei (uneori în sedinte lungi, pe parcursul multor zile), pentru a-i ajuta să identifice practicile manipulante si înselatoare ale sectei, sa-si refacă legăturile avute anterior de convertire si sa-si reia capacitatea de a gândi independent si critic. Aceste doua concepte diferă însă printr-un aspect foarte important.Deprogramarea, spre deosebire de consiliere, este asociata unui proces de "salvare" în care membrii familiei si prietenii au un rol extrem de important.Desi propaganda din interiorul sectei încearcă să contracareze procesul de "salvare", numindu-l "cădere de la credintă", "părăsire a căii", "întoarcere la păcat" sau la lumea cea rea, multi fosti membri care au fost ajutati să se re-echilibreze au declarat ca au fost surprinsi de respectul si grija de care au avut parte.Riscurile esuarii unui astfel de proces de "salvare" sunt mari. În unele cazuri copiii au dezvoltat o ura fata de parinti si în general, fata de cei din afara grupului. Lipsa de tact si de răbdare a familiei a fost atent speculata de sectă pentru a întări în mintea persoanei imaginea de răutate a lumii din afara, persoana devenind în cele din urmă mai legată de grup.Reactii organizate la adresa sectelorÎn Occident, opozitia socială, organizată, fată de secte a început să apară în anii 1960, în special din partea părintilor, din cauza eforturilor unor secte de a-i atrage pe tineri si datorită influentelor asupra acestora. Recrutarea în secte conducea si conduce în unele cazuri la abandon scolar si la adoptarea unui stil de viată separat de familie, într-un cadru strict sectar. Conformismul, obedienta si disciplina membrilor sectelor au tras semnale de alarmă. Unele secte le solicitau membrilor să se separe fizic de mediul social anterior si să se retragă în anumite locuri, întrerupând orice contact cu familia si cu cei din afara organizatiei.Părintii si alte persoane îngrijorate au acuzat sectele că folosesc metode de înselare si manipulare pentru recrutarea si păstrarea membrilor. Una dintre cel mai grave acuzatii a fost aceea că sectele folosesc tehnici de spălare a creierului astfel încât membrii devin incapabili de a gândi independent, obiectiv.Primul grup social anti-secte a fost Comitetul Părintilor pentru Eliberarea Copiilor din secta Copiii lui Dumnezeu (pe scurt, FREECOG), format la începutul anilor 1970. FREECOG denunta secta Copiii lui Dumnezeu din cauza practicilor sexuale care includeau sexul în grup si recrutarea de noi membri prin tehnici de seducere sexuală. Până la jumătatea anilor 1970,

25

publicitatea realizată împotriva sectelor a condus la aparitia unei miscări anti-secte în America de Nord, în Europa de vest si în alte zone din lume. La începutul anilor 1980, majoritatea asociatiilor de părinti s-au unit în ceea ce a devenit Cult Awareness Network (Reteaua Anti-Secte).Date fiind pericolele apartenentei la o sectă, multi părinti au recurs la retragerea fortată a copiilor lor din acele secte. În unele cazuri copiii au fost luati cu forta si tinuti închisi împotriva vointei lor. Părintii au recurs apoi la deprogramare, ceea ce implica presiuni psihologice intense pentru a rupe dependenta individului de grupul respectiv. În replică la aceste măsuri, unele grupuri de "apărare a drepturilor omului" au atras atentia că sunt încălcate anumite libertăti fundamentale ale cetăteanului.Controversa în ceea ce priveste sectele a condus la studierea organizată a noilor religii. Informarea si cunoasterea în detaliu a practicilor si credintelor unei secte sunt necesare ca o măsură de prevenire a alienării acelor persoane care ar putea fi recrutate în astfel de organizatii religioase.

Secta Vidrenilor - un exemplu de fanatism religios dus la extrem – VIDEO

http://www.acasatv.ro/povestiri-adevarate/secta-vidrenilor-un-exemplu-de-fanatism-

religios-dus-la-extrem-video.htmlSecta Vidrenilor, cu membri care refuza sa vorbeasca, nu-si lasa copiii la scoala sau la medic si-i insoara intre ei, este un exemplu de fanatism religios impins la extrem.  Sigur, nu sunt de condamnat discursurile despre propriul Dumnezeu si despre credinta. Dar cand cei mici mor pentru ca nu sunt dusi la spital, lucrurile se schimba.

Exemple de fanatism religios gasim si-n ortodoxie. Ce anume i-a intunecat mintea calugarului Daniel, de la Tanacu, cel care a sfarsit dupa gratii pentru ca a condus un ritual de asa-zisa exorcizare? Doar el stie..

Numai simpla pronuntare a cuvantului "secta" ii face pe multi dintre crestini sa se cruceasca si sa scuipe in san... Adevarul gol-golut e ca astfel de comunitati exista peste tot in lume. Iar numarul cultelor ai caror membri traiesc in mizerie si-n afara legii e in continua crestere.

Un clan din Maguri-Racatau, Cluj, de exemplu a ajuns in centrul atentiei cand s-a aflat ca unul dintre membri, tata a opt copii, ii izoleaza voit de viata "pacatoasa" de afara. In timp ce barbatul isi sustine discursurile cu patosul unui profet, micutii habar nu au ce este acela un medic. Nu au prieteni si nu scot o soapta fara acordul capului familiei.  

Mama i-a lasat, mai mult de nevoie, in urma cu cateva luni.  "Am fost batuta si izgonita", povesteste femeia.  Totul, dupa ani in sir de daruire cu abnegatie unei false credinte. Si dupa un vis ciudat al liderului sectei, caruia i s-ar fi inchipuit ca Eugenia si-a inselat sotul si si-a violat copiii.

Povestea Vidrenilor isi are, de fapt, radacinile prin anii '80.  Atunci, un batran numit Nicolae Vidreanu s-ar fi certat cu fratii sai penticostali pentru suprematie in cadrul bisericii din localitate.  Iritat de faptul ca nu este recunoscut ca lider spiritual,  si-a casatorit cei cinci baieti cu cinci surori. Numite, intamplator, Vidreanu. In secta traiesc, dupa propriile reguli enigmatice, in jur de 40-50 de persoane.

26

Au facut un legamant de tecere si trec peste el doar cand merg la magazinul din comuna, sa-si ia de-ale gurii. Isi ingroapa mortii in munte si nu anunta cand li se nasc copii.  Se casatoresc intre ei si considera invatatura drept unealta a Satanei.  Cei mici merg la scoala pana in clasa a opta.

Dupa... sunt indoctrinati. Inghit, zilnic, pastile despre Dumnezeul descris de "inteleptii" sectei.  Biserica le e propria locuinta. Cel mai mai grav este, insa,  ca Vidrenii refuza asistenta medicala.  Au fost cazuri cand copii care ar fi avut o sansa s-au stins tocmai din acest motiv.

Vreme de 15 ani,  Vidrenii din secta au plecat capul in fata liderului spiritual.  Femeie simpla, fara prea multa carte, Eugenia a fost cea care a zguduit zidul de tacere si mister ce protejeaza secta.  A cerut ajutor autoritatilor iar cei opt copii au ajuns la protectia copilului Huedin.

In urma cu mai bine de un an si jumatate, instanta a decis ca tatal sa fie decazut din drepturi. Micutii, cu varste intre 2 si 14 ani, au ramas in grija statului.

Exemple de fanatism religios sunt multe. E greu de uitat ce s-a intamplat la manastirea Tanacu, in 2005, dupa un asa-zis ritual de exorcizare. O calugarita a fost crucificata si a pierit infometata si insetata, dupa trei zile de chin. "Tartorul" care ar fi incercat sa o lepede de Satana: calugarul Daniel Corogeanu, staretul lacasului. 

Dupa cele trei zile de post fortat si rugaciune, maicutele s-au speriat si au chemat salvarea. Era mult prea tarziu, insa. Odata cu primele intrebari ale anchetatorilor, a inceput un intreg taraboi. Trimisii Bisericii s-au lovit de furia credinciosilor, care vedeau in parinte un sfant.

In cele din urma, parintele a ajuns in fata instantei si a primit 14 ani de inchisoare.  In nicio clipa, insa, nu s-a declarat vinovat si nu si-a asumat raspunderea pentru cele intamplate. Ba chiar, la un moment dat, anunta ca-si va cauta dreptatea la Haga.

Secta Vidrenilor-Maguri Racatau 2008 (4min 36sec.)http://www.youtube.com/watch?v=j0NsJTfNV04

Romani rataciti in credinta.Secretele sectelor care vand 'minuni'- Partea 3http://www.youtube.com/watch?v=l0xoRbdN0EY

http://perchatkin.com/perchatkin/archives/5596В Сакраменто зверски убита семья украинских религиозных беженцев-пятидесятников

Опубликовано 24.10.2012 слуга

Денис Буханцов со своим единственным спасшимся 6-ти месячным сыном Марком. «Я

так благодарен Богу за то, что сохранил мне Марка» — говорит он.

Эта трагедия потрясла и тронула сердца всего общества — никто не остался

равнодушный.

23 октября 2012 года в Сакраменто весьма зверским образом вырезана семья украинских

религиозных беженцев-пятидесятников. Алина Буханцова (в девичестве Олиферчик), 23

27

года и её двое детей: Эммануэла 3 года и Авенир 2 года были зверски зарезаны деверем-

дядей по мужу 19-летним Григорием Буханцовым.

3-летняя Эммануэла и 2-годичный Авенир зарезаны одержымым дядей

29-летний Денис Буханцов утром во вторник уехал на занятия в колледж. Примерно через

7 часов Деннис приблизительно в 15:30, возвратившись домой в дуплекс на проезде Де

Сото в Ранчо-Кордова (Rancho Cordova) обнаружил свою 23-летнюю жену Алину

Буханцову (с ножом в горле), 3-летнюю дочь Эммануэлу и 2-летнего сына Авенира

зарезаными ножом.  Поняв что 6-ти месячного сына Марка там нет Денис кинулся

проверить его в люльке в своей комнате. Он спрятался под одеяльцем с накрытыми

глазками и спал. Денис говорит, что его глаза были красными от долгого плача. Денис

очень благодарен Богу за Его милость, что Марк остался жив.

Он укрыл своего сына одеяльцем и побежал позвонить в полицию к соседям за помощью.

Семья Буханцовых и Олиферчиков простила Григорию Буханцову убийство жены-дочери-

невестки и детей-внуков во Имя Иисуса Христа. »Он принес много горя нам, но он наш

брат и мы все равно любим его и прощаем», —  сказал от имени семьи в интервью

местной телекомпании Даниил Буханцов.

Счастливая семья Буханцовых

Пресс-секретарь полицейского департамента Сакраменто сержант Джейсон Рамос,

объявил, что молодая женщина была жестоко умерщвлена вместе с детьми. «По всему

видно, что молодая женщина умирала в сильных мучениях» — сказал Рамос.

28

Очевидцы говорят, что сцена убийства была настолько кровавой, что даже видавшие виды

профессионалы выходят из дома с дрожащими руками.

Множество ножей, найденные в доме были использованы Григорием в убийстве. Он что

пробовал их, или не так резали?!

Авенир Буханцов

Алине и её 2-ух летнему сыночку Григорий перерезал горло и наносил удары в туловище.

3-летняя Эммануэла погибла от удара ножом в сердце.

Денис и Алина Буханцовы запустили младшего брата Дениса, Григория Буханцова в дом в

понедельник 22 октября. Григорий был мокрый от дождя и не имел места где мог бы

переночевать. Денис свидетельствует что Григорий был спокоен и не проявлял никаких

признаков агрессии. Он остался на ночь, а на следующее утро, после того как Денис уехал

в колледж, Григорий перерезал Алину и двух малышей.

Семейный минивен Додж Гранд Караван был угнан Григорием. Примерно в два часа ночи

полиция северо-восточного пригорода Сакрамето города Роклин (Rocklin) обнаружила

минивен у ресторана «Деннис» (Denny’s) в 30 км на север от места убийства. Буханцов

был найден спящим в палатке-навесе ресторана Деннис в городе Роклин с кучей

купленной, дешевой еды.

Полиция взяла Григория Буханцова в 2 часа ночи, допрашивала его на протяжении часов

и в 6 утра в среду выдвинула обвинение народа Калифорнии в убийстве Алины и его двух

племянников — детей Алины и Дениса. Григорий уже высказал желание покончить с

собой в тюрьме «как Солтис». Бесславие-бес украинско-сакраментского маньяка не

оставляет его.

Григорий Буханцов

Григорий Буханцов

 По сидетельству Григорий был агрессивный подросток-наркоман из отступившей

молодёжи церкви Вифания. По некоторым свидетельствам он не только покупал

наркотики, но и расспространял среди своих горе-друзей по церкви.

Григорий Буханцов по свидетельству бывшего управляющего Славянским общественным

центром Флорина Чюрюка, который знал его многие годы, приехал в Америку хорошим

мальчиком и стал проблемным подростком, который бросил старшую школу.

Григорий рос отступником от Бога, почему его отец Алексей пытался его исправить. За

это Григорий не раз клеветал на отца в полицию «за то что заставлял молиться». Из-за

29

этих вызовов в полицию по клевете Григория, Алексей Буханцов был зарегистрирован в

штате Калифорния как преступник.

Разврашение Григория, как и многих детей верующих родителей, произошло в воскресной

школе (в данном случае церкви «Вифания», где заправлял известный разоблачённый,

сверх-»религиозный» агент КГБ Романов).

Григорий Буханцов угрожал перерезать семью «как Солтис», который тоже посещал

церковь «Вифания»

9 августа 2011 года Алексей Буханцов обратился в семейный суд чтобы получить запрет

на приближение к нему, его жене и ещё 11 другим членам семьи (в том числе к сыну

Денису и невестке Алине — жене Дениса) его сына Григория Буханцова. Причиной

такого запрета были три последних атаки Григорием членов семьи с его угрозой убить их

«как Солтис».

Николай Солтис — серийный семейный убийца из церкви Адама Бондарука, убивший 6

членов семьи, в том числе свою беременную жену и 3-летнего сына, заманив его

игрушками из Волмарта на свалку и предварительно содомски изнасиловав его перед тем

как зарезал.

Последний дебош Григория Буханцова в семье был с киданием мебелью и ударом его

отца, Алексея Буханцов, с такой силой что тот упал. Иск поданный Алексеем Буханцовым

9 августа 2011 года говорит об инциденте, учинённом Григорием Буханцовым против

отца в присутсвии брата Назара: «Damaged the family kitchen table by knocking it over in

anger. Grabbed a chair and waived it and shook it around and hit the ceiling making a hole in it

and threw it until broke. Slapped me in the face so hard I fell. He was using profanity while

doing all of this. Was threattening to kill family members like «Soltys» did starting from me and

to burn the house while everyone is sleeping.» («Поломал семейный обеденный стол

опрокинувл его в гневе. Схватил стул, махал и тряс его вокруг, ударив им потолок, сделав

дыру; кидал его пока не сломал. Ударил меня в лицо так сильно, что я упал. Он матюкался

всё время как делал это. Он угрожал убить членов семьи, как это сделал Солтис начиная с

меня и поджечь дом пока все спят.»)

Другой иск Алексея Буханцова подан на Григория 4 ноября 2011 года об избиении сестры

Марии Буханцовой: «First Gregoriy begin yelling threats at his sister Mariya. Then he began

hitting her in her stomach and face, broke her cell phone. He started making death threads to

Mariya. Nazar Bukhantsov witnessed the entire episode. He was scared, ran away and asked the

neighbors to help. Gregoriy was under influence of alcohol and drugs and began yelling and

threatening the neighbors. Then the neighbors called the police and Gregoriy was arrested and in

jail for 23 days. Mariya has bruises. Gregoriy hit Aleksey (father) and David Bukhantsov

(brother) in their faces, damaged household items and property (holes in walls), says threats on a

day to day basis.» («Сначала Григорий начал выкрикивать угрозы своей сестре Марии.

30

Потом он начал избивать её в живот и лицо, сломал её мобильный телефон. Он начал

угрожать смертью Марии. Назар Буханцов видел всё случившееся. Он был напуган и

убежал попросив соседей о помощи. Григорий быв под влиянием алкоголя и наркотиков

начал кричать и угрожать соседям. После этого соседи вызвали полицию. Григория

арестовали и посадили в тюрьму на 23 дня. У Марии синяки. Григорий ударил Алексея

(отца) и Давида (брата) Буханцовых в лицо, ламал бытовые вещи, и дом (дыры в стенах),

почти ежедневно угрожал.» — написано в иске.

Андрей Бондарук, бывший сосед семьи Буханцовых в Кармайкле (Carmichael) сказал, что

Григорий приносил семье неприятности: избил сестру, задирания к соседям.

«Неприятности — слишком легко сказано. Он делал серьёзные угрозы. Он сравнивал себя

с Солтисом.»

Григорий угрожал «прийти ночью с его друзьями (из проблемной молодёжи церкви

Бондарука), перекрыть все выходы и поджечь дом, пока все спят».

В декабре 2011 года Григорий Буханцов был арестован за кражу со взломом в элитном

районе Кармайкла, когда он забрался в дом и украл АйПад. Он был осуждён на 1 год в

тюрьму, но был освобождён через несколько месяцев на испытание под надзором.В конце

октября 2012 года он должен был быть в суде за какое-то нарушение.

Один из пресвитеров церкви «Вифания» Степан Скоць сказал американскому

республиканскому каналу «Фокс ньюс», что несмотря на предложенную помощь в церкви

Григорий не мог управлять демоном, который появился в старших классах школы: «Что-

то произошло внутри него. Он начал употреблять наркотики. Стал диким

(неуправляемым), агрессивным, иногда безумным».

Адам Бондарук на мемориальном служении вечером в пятницу 26 октября

Примерно 6 месяцев тому назад епископ «Вифании» Адам Бондарук посетил вместе с

Григорием Буханцова после его освобождения из тюрьмы дом его родителей в восточном

пригороде Сакраменто Кармайкл (Carmichael). В доме Буханцовых Бондарук сказал

Григорию: «Григорий, ты молодой парень. Каждый делает ошибки. Мои дети делают

ошибки. Мы проходим через всевозможные испытания. Ты должен прекратить так

поступать.» На это Григорий вскочил со стула и сделал заявление, которое испугало всех,

свидетельствует присутсвовавший там Флорин Чюрюк. Чюрюк свидетельствует что это

было как сам сатана ввошёл в него.

Его отец, Алексей Буханцов, добрый, тихий человек заплакал.

Тогда его отец Алексей Буханцов, его жена и младший сын покинули их дом в Кармайкл,

Калифорния и переехали в Седалию, Мизури. Причиной переезда также могло было быть,

что Алексей Буханцов был зарегистрирован преступником в штате Калифорния на

основании клеветнических доносов Григория, когда тот еще был в школе.

31

Когда семейство Буханцовых покинуло Калифорнию, то Григорий обратился к пасторам

церкви Вифания о материальной помощи на покупку билета на автобус, чтобы

последовать за своими родителями в Мизури.

После побега родителей Григорий стал, как ни в чём ни бывало, наведываться к своему

брату Денису и его жене Алине, которые остались в Сакраменто. Он спал у них на диване,

питался с их холодильника, говорит Чюрюк.

Григорий не мог устроиться на работу, как бывший заключённый, не имел места

жительства после отъезда родителей. Он жил некоторое время у Павла Цымбала. «Я брал

его в церковь (Вифания) с нами. Но он не хотел меняться» — сказал Цымбал. Григорию

было отказано в жительстве Цымбалом приблизительно месяц назад. «Я видел его неделю

назад, и его глаза были сумасшедшими (одержимыми)» — добавляет Павел.

Григорий Буханцов предстал перед судьёй в клетке для особо опасных преступников под

конвоем 4 служащими шерифа

Представ перед судьёй в пятницу по свидетельству назначенного судьёй бесплатного,

общественного адвоката Григория «у него выступили слёзы». Проводится

психиатрическая экспертиза Григория. Предварительно определено, что он совершал

убийства осознанно. Григорий Буханцов предстал перед судьёй в клетке для особо

опасных преступников под конвоем 4 депутатов шерифа (на выходе он был сопровождаем

ещё дюжиной)! Обвинение народа Калифорнии настаивает на смертной казни.

Буханцовы

Алексей Буханцов, отец семейства родом из Воронежа. В Мариупол он женился где и

проживал до выезда в Америку по поправке Лаутенберга как беженцы-пятидесятники в

1997 году. Роды Алексея Буханцова и его жены принадлежали к гонимой

нерегестрированной, подпольной церкви пятидесятников (например Бондарук

принадлежал к регистрации, где зарегистрировал церковь в Эстонии за что и был снят со

служения во времена СССР). Семья Буханцовых есть настоящей христианской семьёй с

принципами благочестия, непорочности деторождения и отречения от сотрудничества с

КГБ. Ранее семья Буханцовых принадлежала к церкви Николая Гелеса, но по каким-то

причинам они перешли к Бондаруку — самой большой в Америке украинско-русской 10-

ти тысяче-членной церкви Адама Бондарука »Вифания», в которой они стали членами. В

восточном пригороде Сакраменто Кармайкл были соседями Бондарука до того как

потеряли дом и перебрались в рент.

Глава семейства Алексей Буханцов, отец Дениса и Григория работает пчеловодом.

Американские журналисты пытались задать вопросы по телефону родителям Буханцова,

но те уклонились от ответов.

32

Интервью на сакраментском радио Виолетты Таскар

Виолетта Таскар работает долгие годы над проблемой наркомании среди «верующей»

молодёжи Сакраменто. Она знает внутреннюю информацию, как уничтожаеться

молодое поколение «религиозной» мафией США.

Отвечая на вопрос радиоведущего: «почему произошла такая трагедия, что это, веяние

оккультного праздника Хеллоуин, или осеннее циклическое обострение шизофрении»?

Виолетта Таскар: Я думаю, что эта шизофрения длится уже много лет в Сакраменто, и

эта шизофрения пришла от того, что в церкви пришла бездуховность. И эта трагедия не

новинка в Сакраменто, был Солтис и другие. И я знаю, что в церквах на задних рядах и

парковках продают наркотики, и когда появляется в зале красный лучик, это сигнал,

что привезли наркотики, и пастора знают об этом.

Мне очень жаль, что руководители церквей прячут свою голову и говорят, что этого нет.

И вот это лицемерие порождает вот таких детей, которые творят то, что они творят.

И тюрьмы Калифорнии трещат от арестованных детей верующих родителей. Потому,

что церковь живет двойной жизнью, двойными стандартами, дома они одни, в

церкви другие, а говорят они совсем о другом. А дети, они как губка, они смотрят не на

наши слова, а на наше поведение. И от этого все идет, разочарование, и дети не могут

терпеть этой лжи, лицемерия. Они уходят и находят выход на улице, у своих

сверстников. Я написала об этом статью в газету «Три минуты молчания», в которой я

поднимаю эту тему, и это молчание, замалчивание, длится не три минуты, а уже много лет

в Сакраменто.

Виктор Покидюк: Я не считаю правильным сегодня говорить против пасторов,

яобращаюсь к родителям, у которых есть дети, и говорю им, бегите, уводите своих

детей с больших церквей, из 2-й славянской церкви Брайта, церкви Вифания, и

найдите своим детям церковь, где мы сможете с ними вместе сидеть, молиться и плакать.

И не отдавайте своих детей в воскресные школы, потому, что эта система, которая

построена по американскому стилю вырастила испорченное поколение.

33