CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 3 (237) 15 februarie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Dispozit iv pentru colectarea

energiei umane

“Suntem simbioza dintre acþiune ºi sunet”

- Dupã anul 2000, s-aaestompat noþiunea de fanfarãmilitarã. Puteþi sã ne vorbiþidespre rostul acestui ansam-blu militar?

- Într-adevãr, dupã anul2000, s-a renunþat la denu-mirea de fanfarã militarã.Astãzi vorbim de muzica mi-litarã. Aceastã schimbaremajorã se datoreazã transfor-mãrilor prin care trece Armata

României pe care ºi muzicamilitarã le resimte pe deplin.A trebuit ca, ºi pe plan muzi-cal, sã abordãm un alt stil ºiun nou gen muzical specificcelorlalte muzici militareaparþinând armatelor þãrilormembre NATO. Schimbãrilesurvenite sunt în concordanþãºi cu cerinþele serviciuluiMuzicilor Militare.

((ppaagg.. 66))

SSoobbrriieettaatteeaa,, vviirrttuuoozziittaatteeaa ººii ddiisscciipplliinnaa ddeeaannssaammbblluu ssuunntt ttrrããssããttuurrii ccee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã iinntteerr-pprreettããrriillee mmuuzziicciilloorr mmiilliittaarree.. TTrrããssããttuurrii ppee ccaarree lleerreeggããssiimm ppee ddeepplliinn ººii llaa mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã aa CCoorr-ppuulluuii 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall..

TTooaattee aacceessttee ttrrããssããttuurrii aauu ffoossttoobbþþiinnuuttee ººii ssuunntt mmeennþþiinnuuttee ddee ccããttrreettooþþii mmeemmbbrrii aacceesstteeii ffoorrmmaaþþiiii mmuuzziiccaalleepprriinnttrr-uunn eeffoorrtt ccoonnssttaanntt ddee llaa oo aaccttiivv-iittaattee llaa aallttaa.. ªªii,, nnuu ssuunntt ddeelloocc ppuuþþiinnee..

RReeaalliittaatteeaa ddiinn tteerreennSãptãmânal, îi vedem în curtea

unitãþii de pe strada Antiaerianã,etalându-ºi, atunci când situaþia ocere þinutele de ceremonie pline de

fireturi. Privindu-i, cad în ispita pãcatului de acrede cã urmaºii lui Orfeu care compun muzicamilitarã a Corpului 1 Armatã Teritorial suntsãraci în activitãþi ºi, cã timpul ºi-l ocupã prac-ticând cu asiduitate sportul naþional, tãiatul frun-zei la câini.

Aºa cã, solicit spri-jinul ºefului muziciimilitare cãpitanulDaniel FLOREA(alias Ivanovici), pen-tru a vedea pe viu cumse pregãteºte ºi sedesfãºoarã o activitatea muzicii militare.

((ppaagg.. 77))

AATTEENNÞÞIIEE ,,AATTEENNÞÞIIEE ,, ccâânnttãã mmuuzz iiccaa mmii ll ii ttaarrãã!!ccâânnttãã mmuuzz iiccaa mmii ll ii ttaarrãã!!

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Disciplinã ºi responsabilitate

Se împlinesc 147 ani de când domnitorul Alexan-dru Ioan Cuza a semnat Înaltul Ordin de Zi nr. 29 din 1februarie 1861, care consfinþea înfiinþarea intendenþeimilitare române ºi 7 ani de când a luat fiinþã la Ploieºti,Brigada 1 Logisticã, continuatoare a tradiþiilor Regi-mentului 7 Infanterie.

Prin ordinul sus-amintit, ca o recunoaºtere a roluluiºi locului celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupatde aprovizionarea trupelor cu cele necesare pentru traiºi luptã, s-a format Corpul Ofiþerilor de Intendenþã Mi-litarã, condus de intendentul general al armatei.

PPeennttrruu aa aajjuunnggee ssãã ffaaccii ppaarrttee ddiinnttrr-oo ssttrruuccttuurrããmmuuzziiccaallãã ccuumm eessttee mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã îîþþii ttrree-bbuuiiee,, ppee llâânnggãã ttaalleennttuull nnaattiivv ººii aappttiittuuddiinniillee

ccaarree ssee ddeezzvvoollttãã ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii,, ººii ffooaarrttee mmuullttããpprreeggããttiirree..

PPrreeggããttiirree,, ppee ccaarree ººii cceeii ccaarree aauu ccaa sseemmnn ddee aarrmmãã,,lliirraa ººii ffaacc ppaarrttee ddiinn mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã aa CCoorrppuulluuii 11AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall aauu îînncceeppuutt-oo îînnccãã ddiinn ccooppiillããrriiee..

Disciplina ºi responsabilitatea merg mânã în mânã.Putem realiza orice în aceastã lume dacã preluãm cuadevãrat responsabilitatea totalã a vieþii noastre, dacãaliniem mintea, emoþiile ºi acþiunile noastre în aºa felîncât sã atragem toatã puterea care ne înconjoarã ºicare existã în noi. Disciplina este o aliniere, oordonare a vieþii noastre. Ea nu trebuie privitã ca opedeapsã, impusã din afarã, ci ca pe o formã profundãde iubire de sine! ªi putem vedea în naturã ce puteremagicã emanã ordinea, de la nivelul sistemelor solareºi pânã la cel atomic.

Simbolistica magico-mmitologicãPaleozoologii au costatat, de asemenea, prezenþa

leului/panterei pe teritoriul cua-ternar al României : leul depeºterã ( pantera spelaea ºi Felisleo spelaeus), alãturi de altefeline. Aceasta conduce laipoteza transfigurãrii mitice aleului/panterã preistoric în lite-ratura popularã româneascã.

Sub semnul lirei

Sabia-emblemã de tip akinakesdescoperitã la Medgidia -

piesã traco-geto-dacicã unicã în Europa

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Mesajul comandantului Corpului 1 Armatã Teritorial

Factor hotãrâtor înobþinerea victoriilor

- aaffiirrmmãã ººeeffuull MMuuzziicciiii MMiilliittaarree aa CC..11AA..TTrrtt..,, ccããppiittaannuull DDaanniieell FFLLOORREEAA -

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Sarajevo-EUFOR a predat Bosniei controlul asupramiºcãrilor militare interne. Forþa Europeanã din Bosnia arestituit acestei þãri controlul asupra miºcãrilor militare de peteritoriul sãu, ca urmare a progreselor în domeniul securitãþiiinterne. Evenimentul a avut loc la Doboj ºi a fost marcat prinorganizarea unei ceremonii la care au luat parte comandantulEUFOR, generalul-maior Ignacio Martin Villalain ºi ªefulStatului Major BH, generalul-locotenent Sifet Podzic. Într-uncomunicat al EUFOR se precizeazã cã prin aceastã mãsurã,armata bosniacã preia controlul direct asupra miºcãrilor per-sonalului, armelor ºi echipamentelor sale. În comunicat semai menþioneazã cã decizia luatã constituie un pas uriaº pecalea reformelor din domeniul Apãrãrii, începute în 1995,dupã semnarea Acordului de la Dayton. BERLIN-Ger-mania respinge cererea Statelor Unite privind trimitereade militari în sudul Afganistanului. Germania a refuzatpropunerea Statelor Unite de trimitere a unor unitãþi comba-tante în regiuni din sudul Afganistanului. Secretarul ameri-can al Apãrãrii, Robert Gates trimisese Germaniei ºi altormembri NATO o scrisoare în care cerea trimiterea a 3.200 demilitari în Afganistan pentru a ajuta trupele americane. Mi-nistrul german de Externe, Franz Josef Jung a declarat cã nuintenþioneazã sã schimbe mandatul celor 3.500 de militarigermani care fac parte din Forþa Internaþionalã de Asistenþãpentru Securitate. ªi cancelarul Angela Merkel crede cãmandatul trupelor germane nu trebuie renegociat, a declaratUlrich Wilhelm, purtãtorul de cuvânt al Guvernului de laBerlin. MOSCOVA-Exerciþii militare ruse în OceanulArctic ºi Atlantic. Rusia a trimis avioane de vânãtoare ºibombardiere cu razã lungã de acþiune în Oceanul Arctic ºi înnordul Oceanului Atlantic, pentru a participa la manevre caredemonstreazã revigorarea puterii militare. La recentele exer-ciþii au fost folosite peste 40 de avioane, intervenþia acestorafiind fãcutã dupã încheierea altor exerciþii similare efectuateluna trecutã de nave de rãzboi ºi bombardiere, în largul coas-telor Franþei ºi Spaniei. La exerciþiile de amploare au parti-cipat douã bombardiere strategice Tupolev Tu-160, “Black-jack”, douã bombardiere strategice Tu-95 ºi opt bombardiereTu-22. Rusia a mai trimis în regiune ºi avioane de vânãtoarede tip MiG ºi Suhoi. WASHINGTON-Proiectul debuget al Pentagonului a fost prezentat. PreºedinteleStatelor Unite, George W. Bush, a prezentat la începutulacestei luni proiectul de buget pentru 2009. Proiectul prezen-tat prevede fonduri de 515,4 miliarde de dolari pentru Depar-tamentul Apãrãrii din care 10,5 miliarde de dolari pentruproiectul scutului antirachetã ºi 70 de miliarde pentru ope-raþiunile din Irak ºi Afganistan. Bugetul Pentagonului pentruanul fiscal 2009 va fi cu 7,5%(35,9 miliarde de dolari) maimult decât fondurile aprobate de Congres pentru 2008. Altefonduri sunt destinate modernizãrii armatei (183,8 miliardede dolari), pregãtirii suplimentare a militarilor americani(158,3 miliarde de dolari), sporirii efectivelor Forþelor Te-restre ºi Corpului de puºcaºi marini (20 de miliarde dedolari). Statele Unite intenþioneazã sã cheltuie câteva mi-liarde pentru sporirea securitãþii la frontiere, inclusiv, 775 demilioane pentru construirea unor garduri, 442 de milioanepentru suplimentarea numãrului poliþiºtilor de frontierã ºi 3miliarde pentru alte activitãþi. Proiectul bugetar propus depreºedinþie urmeazã sã fie dezbãtut ºi votat în Congresînainte de a intra în vigoare la 1 octombrie 2008. GENE-VA-Birouri ale Naþiunilor Unite din capitala Ciadului aufost jefuite sau incendiate. Mai multe birouri ale NaþiunilorUnite între care Birourile de coordonare a actelor umanitareale ONU (OCHA) au fost jefuite, iar altele, incendiate în tim-pul luptelor din capitala Ciadului, N’Djamena, a anunþat laGeneva, o purtãtoare de cuvânt a ONU. Naþiunile Unite auevacuat în Camerun, aproximativ 120 de funcþionari carelucrau la Ciad, însã, ONU funcþioneazã în continuare în ca-pitala N’Djamena cu ajutorul personalului local. LON-DRA-Un eºec în stabilizarea Afganistanului sporeºteriscul terorismului în Occident. Secretarul general NATO,Jaap de Hoop Scheffer a avertizat cã un eºec al misiunii destabilizare a Afganistanului va spori riscul comiterii unoratacuri teroriste în Occident. Jaap de Hoop Scheffer a fãcutaceste declaraþii în contextul vizitei-surprizã efectuate înAfganistan de secretarul de Stat american, CondoleezzaRice ºi de David Miliband, ministrul britanic de Externe.Secretarul general al NATO a îndemnat statele membreNATO sã aloce mai multe resurse pentru antrenarea armateiafgane. Statele Unite ºi Marea Britanie sunt nemulþumite deatitudinea unor þãri precum Germania, Italia sau Spania,care refuzã sã trimitã trupe în sudul Afganistanului, undecontinuã sã aibã loc confruntãri cu miliþiile talibane. (B.E)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Lt.col. Emanuel Bãrbulescu int. 0602 Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 3/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

La Vilnius, Lituania, în zilele de 07 ºi 08 februarie a avutloc Reuniunea Informalã a Miniºtrilor Apãrãrii(RIMAP) aiþãrilor NATO. România a fost reprezentatã de cãtre ministrulApãrãrii, Teodor Meleºcanu, ºi de cãtre ºeful Statului MajorGeneral, amiralul Gheorghe Marin. Din delegaþia românãprezentã la Vilnius au mai fãcut parte ambasadorul Românieila NATO, Sorin Ducaru ºi ºeful Reprezentanþei Militare aRomâniei la NATO ºi UE, general-locotenent Sorin Ioan.

România va menþine contribuþia la KFORTematica RIMAP s-a axat pe douã paliere: operaþiunile

NATO din Kosovo (KFOR) ºi Afganistan (ISAF), precum ºitransformarea Alianþei (forþa de reacþie rapidã, apãrareaantirachetã, securitatea energeticã ºi apãrarea împotrivaatacurilor cibernetice). Ministrul Meleºcanu a evidenþiat, încadrul reuniunii, menþinerea contribuþiei României la KFORla nivelul actual, de 150 de militari.

Totodatã, ministrul Meleºcanu a subliniat necesitatea camisiunea KFOR sã se canalizeze, conform mandatului, peaspectele asigurãrii securitãþii ºi stabilitãþii regionale,pãstrându-ºi neutralitatea faþã de temele politice ale regiunii.

Cea mai mare parte a discuþiilor abordate în timpul reuni-unii au fost axate pe operaþiunea ISAF,desfãºuratã de NATO în Afganistan.

În pregãtirea dezbaterii subiectului laSummit-ul de la Bucureºti, a fost evidenþiatãnecesitatea conturãrii unei viziuni de perspec-tivã a implicãrii NATO în Afganistan, bazatã pecreºterea coeziunii Alianþei în abordareaaspectelor majore de securitate, în special, însudul Afganistanului, preluarea gradualã, decãtre armata afganã, a responsabilitãþilor legatede propria securitate, precum ºi creºterea coor-donãrii cu celelalte organizaþii internaþionale.

S-a dat startul programului decooperare între Rusia ºi NATO peanul 2008

Potrivit agenþiilor de presã acreditate laeveniment, la Vilnius s-a luat o decizie:preºedintele Rusiei, Vladimir Putin, a primitinvitaþia de a participa la un consiliu

NATO-Rusia la Bucureºti. Rompres, aprecia cã “în pofidadivergenþelor, la actuala întrunire informalã a NATO de laVilnius s-a dat startul programului de cooperare între Rusia ºiNATO pe anul 2008”, dupã ce acesta fusese blocat în decem-brie, la insistenþa SUA, din cauza moratoriului Rusiei la par-ticiparea la CFE-Tratatul forþelor convenþionale din Europa.

Preºedintele Ciadului, Idriss Deby Itno, a lansat un “apelsolemn” Uniunii Europene pentru desfãºurarea rapidã aforþelor EUFOR în þara sa ºi în Republica Centrafricanã, învederea protejãrii refugiaþilor din Darfur, relateazã AFP.“Adresez un apel solemn Uniunii ºi iþiatoarei acestei idei,Franþa, sã facã în aºa fel încât forþa militarã sã se instaleze câtmai rapid posibil, pentru a uºura greutãþile pe care lesuportãm în prezent”, a spus presedintele.”Comunitatea inter-naþionalã trebuie sã salveze refugiaþii din Darfur”, a subliniatel. EUFOR vizeazã desfãºurarea a circa 3.700 de militari, din-tre care 2.100 francezi, în estul Ciadului ºi în Republica Cen-trafricanã, pentru protejarea celor 450.000 de refugiaþi dinDarfur. Desfãºurarea sa a fost suspendatã în momentul în carerebelii au lansat, la 28 ianuarie, atacul împotriva capitaleiN’Djamena.

Luni, 11 februarie a avut loc activitatea de autoevaluare aStatului Major al Forþelor Terestre pe anul 2007, eveniment lacare a participat ºeful Statului Major General, amiralul dr.Gheorghe Marin. La activitate au participat, de asemenea,ºeful Statului Major al Forþelor Aeriene ºi ºeful StatuluiMajor al Forþelor Navale, generali ºi ofiþeri din Statul MajorGeneral ºi din celelalte structuri centrale ale MinisteruluiApãrãrii, comandanþi de mari unitãþi ºi de unitãþi din StatulMajor al Forþelor Terestre.

Operaþionalizãri la standarde NATOÎn analiza prezentatã, ºeful Statului Major al Forþelor Te-

restre, generalul-locotenent dr. Teodor Frunzeti, a prezentatrezultatele ºi neîmplinirile structurilor din subordine în anultrecut, precum ºi principalele obiective pentru acest an. Ast-fel, în anul 2007, Statul Major al Forþelor Terestre a oper-aþionalizat la standarde NATO ºi a afirmat 54 de structuri, întimp ce aproximativ 4.000 de militari au îndeplinit misiuni înteatrele de operaþii sau au participat la exerciþii internaþionale.În acelaºi timp, în unitãþile SMFT au fost instruiþi aproxima-tiv 3.500 de soldaþi voluntari angajaþi în urma procesului deprofesionalizare a Armatei.

Generalul-locotenent dr.Teodor Frunzeti a prezentat efor-turile personalului din subordine pentru asigurarea stãrii deoperativitate a tehnicii din dotare, dificultãþile apãrute în

derularea unor contracte de mentenanþã ºi de aprovizionare cuunitãþi din economia naþionalã, unele probleme în asigurareaunor echipamente performante pentru militarii din teatrele deoperaþii, precum ºi în lichidarea stocurilor excedentare demuniþii ºi echipamente atipice.

Implicarea, un factor comunAmiralul Gheorghe Marin le-a mulþumit

tuturor comandanþilor pentru activitateadesfãºuratã ºi a arãtat, pornind de la obiec-tivele principale ale Armatei României pentruanul 2008, cã restructurarea nu mai este orien-tatã cãtre unitãþile luptãtoare, ci cãtre struc-turile de la eºaloanele centrale ºi de comandã.Totodatã, ºeful S.M.G. a evidenþiat obligaþiilecomandanþilor în managementul activitãþii depersonal, în special în selecþionarea militarilordin categoriile inferioare pentru promovareape filierã indirectã. A fost accentuat rolulinstrucþiei colective în închegarea structurilorluptãtoare. Dumnealui a cerut, de asemenea,implicare în propunerea ºi promovarea unorsoluþii viabile de îmbunãtãþire a activitãþiloreconomico-financiare la nivelul structurilor, deasigurare logisticã ºi de achiziþii.

Autoevaluarea Statului Majoral Forþelor Terestre pe anul 2007

Paraºutiºtii buzoieni au adus omagiul lor ºi recunoºtinþa celui carea fost considerat “Asului paraºutiºtilor militari”, generalul-maior(r)Grigore Baºtan.

La împlinirea a 25 de ani de la moartea generalului Grigore Baºtan,recordmenul saltului de la 10.000 de metri, la statuia celebrului para-sutist, din Buzãu, a avut loc sâmbãtã, 08 februarie, un ceremonial mi-litar ºi religios. La ceremonia de comemorare a participat fiul gene-ralului, comandorul Marius Baºtan, ofiþeri, subofiþeri ºi militari volun-tari din B. 60 Paraºutiºti, oficialitãþi locale ºi militare din GarnizoanaBuzãu. Generalul Grigore Baºtan a rãmas în memoria comunã, nu doarprin voinþa de fier ºi mentalitatea de învingãtor specificã luptãtoruluiparaºutist, ci ºi ca inovator, de numele sãu fiind recunoscute inovaþiileºi modernizãrile aduse completelor de paraºute.

FLACÃRA RECUNOªTINÞEI

Reuniunea Informalã a Miniºtrilor Apãrãrii

Preºedintele Ciadului ceredesfãºurarea rapidã a EUFOR

Paginã realizatã de locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

În dimineaþa zilei de marþi, 5 februarie 2008, la coman-damentul Corpului 1 Armatã Teritorial s-a desfãºurat „Auto-evaluarea stãrii structurilor” pe anul 2007 în prezenþa gene-ralului-locotenent dr. Teodor FRUNZETI, generalului-maiordr. ªtefan OPREA, generalului-maior dr. Nicolae ROMAN,generalului de brigadã dr. Visarion NEAGOE, generaluluide brigadã dr. Ion PÂLªOIU ºi a generalului de brigadã IoanGRECU. Prezentarea a fost fãcutã de cãtre comandantulCorpului 1 Armatã Teritorial, generalul-maior NicolaieDOHOTARIU.

La indicatorul „„PPeerrssoonnaall””, gl. mr. DOHOTARIU a scosîn evidenþã faptul cã în 2007 a ieºit din structurile Corpului1 un numãr foarte mare de militari. Numai soldaþi ºi gradaþivoluntari au fost aproximativ 980. Chiar dacã existã undeficit de 4% la nivelul personalului, structura pe corpuri decadre se încadreazã în limitele impuse. Problemele apãruteîn cursul anului au fost generate de metodologia de încadrarecare este greoaie, de faptul cã sunt militari pregãtiþi într-oanumitã specialitate ºi sunt încadraþi pe funcþii de altã spe-cialitate sau sunt încadraþi pe funcþii cu grad mai mare saumai mic decât cel deþinut.

Activitatea în acest domeniu a mai fost îngreunatã, în2007 ºi pentru cã nu s-au executat convocãri pentrupregãtirea rezerviºtilor (nu existã încã o Hotãrâre de Guverncare sã prevadã modul în care sã se facã plata salariilor petimpul concentrãrii), iar la cursurile din þãrile partenere auparticipat doar militari din unitãþile operaþionalizate.

Pe linie de asigurare psihologicã s-a remarcat un deficit,de peste 100 de ofiþeri, ceea ce a fãcut ca un ofiþer psihologsã se ocupe de mai multe unitãþi.

De asemenea, s-a precizat cã, anul trecut, în Teatrele deOperaþii, Corpul 1 Armatã Teritorial a avut, detaºaþi, apro-ximativ 2380 de militari.

Generalul-locotenent dr. Teodor Frunzeti, ºeful StatuluiMajor al Forþelor Terestre a intervenit, aproape, dupãprezentarea fiecãrui indicator, atrãgând atenþia asupra efi-cienþei participãrii la cursurile de învãþare a limbilor strãine.„Dupã 6 luni de la absolvirea cursurilor, la testare, mulþi din-tre absolvenþi sunt la fel ca la început... Aceasta presupunecã trebuie gãsitã o soluþie ºi trebuie sã fie motivaþi în aºa felîncât sã se menþinã la nivelul atins la terminarea cursului.”

ªeful S.M.F.T. a mai spus cã ºi problema ofiþerilor psi-hologi e pe cale de a se rezolva prin aducerea specialiºtilorpe filierã indirectã. „Dar nu-i opreºte nimeni pe cei ce suntpe funcþii, civili, sã opteze ºi sã se pregãteascã pe filierãindirectã pentru a-ºi pãstra funcþia”.

Legat de creºterea numãrului de subofiþeri la cursuri înstrãinãtate, generalul-locotenent Frunzeti a precizat cã uneledintre acestea se plãtesc integral, altele doar pe jumãtate ºi

cã, în funcþie de posibilitãþi, acest fel de pregãtire va conti-nua.

La „„LLooggiissttiiccãã”” s-a prezentat faptul cã starea de operati-vitate a tehnicii s-a încadrat, pe tipuri ºi categorii, între 80 ºi98%. De asemenea, au fost scoase din funcþiune peste 308active fixe ºi 52237 de bunuri materiale, din care, peste 168de mijloace auto. Dintre acestea s-au valorificat doar 5,4%.

S-a mai evidenþiat faptul cã sunt mari unitãþi care trebuiesã gestioneze cazãrmile scoase din funcþiune cu o suprafaþãtotalã de aproximativ 5167,75 ha. De exemplu, Baza 2

Logisticã are în administrarepeste 4345,25 ha, în 10 ca-zãrmi.

Pentru întreþinerea ºirepararea clãdirilor din ca-zãrmi, s-au executat în 2007,20 de lucrãri în marile unitãþiºi unitãþile subordonate Cor-pului 1, cu o valoare de peste3.776.000 lei.

Domnul general-locote-nent dr. Frunzeti a þinut sãprecizeze, legat de indicatorul„sprijin logistic” cã se varezolva problema costumelorîmpotriva intemperiilor careau fost înlocuite pânã acum,cu foile de cort, iar la asigu-rarea cu veste de protecþie aatras atenþia asupra faptuluicã „dacã vrem veste cu nivelde protecþie 4, trebuie sã fimconºtienþi cã cele noi nu suntmai uºoare decât cele exis-tente decât cu, cel mult, 2 kg.”

Tot ºeful S.M.F.T. a pre-cizat cã unele pavilioane dincazãrmile dezafectate se vortransforma în locuinþe de ser-viciu, dar cã, pentru a urgentaactivitatea de construire estenecesar sã se constituie câtmai repede comisiile pe garni-zoane, sã se facã selecþiacererilor, sã se discute cucadrele solicitate ºi sã se facãpropuneri cãtre comisia cen-tralã. „„NNuu aaººtteeppttaaþþii ssãã vvãã îîmm-ppiinnggãã cciinneevvaa ddee llaa ssppaattee!!””

Subindicatorul „asiguraremedicalã” a scos în evidenþãfaptul cã numãrul zilelor deabsenþã de la program, în2007, s-a redus faþã de 2006,cu 33%. Cele mai multe zilede absenþã s-au înregistrat înrândul personalului civil con-tractual ºi în cel al subofiþe-rilor ºi maiºtrilor militari.

Legat de „sistemele informatice” s-a precizat faptul cã înCorpul 1 Armatã Teritorial, gradul de asigurare cu tehnicãde calcul este de 43% din necesar, iar din acest procent, 60%sunt mijloace depãºite moral ºi fizic.

La indicatorul „„oorrddiinnee ººii ddiisscciipplliinnãã”” s-a scos în evidenþão parte din cauzele care au generat cele peste 847 de abaterisancþionate ºi cele 27 de evenimente soldate cu 8 morþi ºi 18rãniþi. Astfel, abaterile au fost provocate de nerespectarearegulilor de conduitã, de formalism, de disfuncþii în relaþiaºef-subordonat, de carenþele în educaþie ºi de neglijenþã.

Accidentele de circulaþie au avut la bazã cauzeprecum: imprudenþa, comportamentul inadecvat,agresivitatea la volan, lipsa de înþelegere / toler-anþã faþã de participanþii la trafic ºi, nu în ultimulrând, nerespectarea regulilor de circulaþie.

Comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial, gl.mr. Nicolaie Dohotariu a mai propus printrealtele, la sfârºitul prezentãrii: cã este nevoie sã secreascã competenþele de încadrare ale coman-danþilor de mari unitãþi ºi unitãþi; este nevoie sã seurgenteze realizarea infrastructurii necesareimplementãrii programelor informatice de evi-denþã ºi sã se modifice prevederile Legii 80/1995ºi cele ale Legii 138/1999 cu privire la „punerea ladispoziþie a cadrelor militare”, în aºa fel încât sãfuncþioneze „Prezumþia de nevinovãþie” ºi în acestdomeniu.

Generalul-locotenent dr. Teodor Frunzeti, ºeful S.M.F.T.a apreciat în încheiere, cã „„vv-aaþþii îînnddeepplliinniitt oobbiieeccttiivveellee ppee22000077”” ºi, cu toate acestea, „vã reþin atenþia asupra faptuluicã, încã, sunt mulþi cei care aºteaptã sã fie îmboldiþi sã facãceva. Dacã nu sunt împinºi de la spate, stau. Consider cãsuntem în armatã tocmai pentru cã ºtim ce avem de fãcut ºinu e nevoie ca dupã ce am primit o sarcinã, sã vinã ºeful ºisã ne spunã ce ºi cum sã facem”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Se împlinesc 147 ani de când domnitorulAlexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Ordinde Zi nr. 29 din 1 februarie 1861, care con-sfinþea înfiinþarea intendenþei militareromâne ºi 7 ani de când a luat fiinþã laPloieºti, Brigada 1 Logisticã, continuatoare atradiþiilor Regimentului 7 Infanterie.

Prin ordinul sus-amintit, ca orecunoaºtere a rolului ºi locului celor care,de-a lungul veacurilor, s-au ocupat deaprovizionarea trupelor cu cele necesare pen-tru trai ºi luptã, s-a format Corpul Ofiþerilorde Intendenþã Militarã, condus de intenden-tul general al armatei. Acest corp aveaatribuþii bine definite în domeniile: subzis-tenþã, echipament, cazarmament, asistenþãsanitarã ºi solde.

Conºtienþi cã, indiferent de starea în carese aflã trupele, la pace sau rãzboi, asigurareaoºtirii cu cele necesare traiului este misiuneaprimordialã a structurilor de intendenþã,acestea au perfecþionat continuu sistemul deasigurare, care, nu în ultimul rând, a fost fac-torul hotãrâtor în obþinerea unor victoriirãsunãtoare ale Armatei Române.

Astfel, dacã rememorãm doar eveni-mentele majore petrecute pe pãmântul româ-nesc dupã aceastã zi de 1 februarie 1861,putem aprecia cã, în ciuda greutãþilor gene-rate de fondurile insuficient alocate acti-vitãþii de asigurare materialã a trupelor, încãde la înfiinþare, intendenþa a fost mereuprezentã, fãcându-ºi cu prisosinþã datoria.

Misiunea încredinþatã de conducereaarmatei slujitorilor acestei nobile specialitãþimilitare, de a asigura la timp, în oricecondiþii, fãrã întrerupere, de calitate, la pacesau la rãzboi, a alimentelor, echipamentuluiºi materialelor de resort necesare efectivelorde militari a fost îndeplinitã, în permanenþã,oportun ºi cu deosebitã responsabilitate.

Putem afirma fãrã a greºi cã, în ultimuldeceniu, intendenþa a cunoscut ample ºi pro-funde mutaþii ºi perfecþionãri, în special, deordin calitativ, care au vizat, prioritar, urmã-toarele aspecte: asigurarea unor condiþiioptime pentru îmbunãtãþirea hrãnirii ºi

echipãrii militarilor, prin elaborarea de noireglementãri specifice ºi externalizareagamei de servicii specifice; realizarea unorstructuri organizatorice, compatibile cu celeale statelor membre NATO; adaptarea sis-temului de aprovizionare cu tehnicã ºi mate-riale de resortul intendenþei, la cerinþele ºiexigenþele tranziþiei cãtre economia de piaþã,formarea ºi perfecþionarea cadrelor de inten-denþã în condiþiile noilor cerinþe.

Acest moment aniversar gãseºte Brigada1 Logisticã în avangarda acelor mari unitãþicare, în cadrul procesului de restructurare alforþelor armate care vizeazã nevoile deapãrare specifice, acordã permanent sprijinullogistic tuturor unitãþilor ºi marilor unitãþidin structura Corpului 1 Armatã Teritorialcare parcurge ansamblul activitãþilor ºimãsurilor de operaþionalizare, încât, într-uninterval de timp planificat, sã îºi îndepli-neascã misiunile în baremul ºi cu eficienþastabilite, sã fie compatibile cu structurilemilitare europene ºi euro-atlantice.

Implicarea acestei brigãzi în numeroaseactivitãþi dovedeºte, încã o datã, profesiona-lismul corpului de cadre ce îºi desfãºoarãactivitatea în aceastã mare unitate.

Doresc sã le mulþumesc tuturor cadrelormilitare de intendenþã din marile unitãþi ºiunitãþile subordonate Corpului 1 ArmatãTeritorial care asigurã, prin prezenþa ºi ca-litãþile lor, buna funcþionalitate a acestuiminuþios ceasornic care este sistemul militar.Le adresez îndemnul de a promova ºi înviitor calitãþile care trebuie sã-i defineascã înorice împrejurare: competenþã, pasiune,dãruire, cinste ºi corectitudine.

Cu prilejul sãrbãtoririi „Zilei IntendenþeiArmatei Române” ºi a Zilei Brigãzii 1 Logis-tice vã adresez cele mai sincere felicitãri, vãurez multã sãnãtate ºi cât mai multe împliniriîn plan profesional ºi în viaþa personalã.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

COMANDANTUL CORPULUI 1ARMATÃ TERITORIAL

General-maior Nicolaie DOHOTARIU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008

Pagina 3

Autoevaluarea structurilor la C.1 A. Trt.

“Suntem în armatã pentru cã ºtim ce avem de fãcut”

Mesajul comandantului Corpului 1 Armatã Teritorial cu ocaziaaniversãrii Zilei Intendenþei Armatei române ºi a 7 ani de activitate aBrigãzii 1 Logistice

Factor hotãrâtor în obþinerea victoriilor

„Suntem în concernulnaþiunilor democratice”

Joi, 7 februarie a.c., la sediul Batalionului 33 Vânãtori deMunte „POSADA” din garnizoana Curtea de Argeº, s-adesfãºurat un ceremonial militar ºi religios, prilejuit de repa-trierea militarilor argeºeni din Teatrul de Operaþii dinAfganistan.

La eveniment, alãturi de militarii unitãþii ºi de familiileacestora, au mai fost prezenþi secretarul de stat CorneliuDOBRIÞOIU, ºeful Departamentului pentru Politicã deApãrare ºi Planificare, general-locotenent MihailORZEAÞÃ, locþiitorul ºefului S.M.G., general-locotenentdoctor Teodor FRUNZETI, ºeful S.M.F.T., general-locote-nent Florian PINÞÃ, comandantul Comandamentului 2Operaþional Întrunit, general-maior Nicolaie DOHOTARIU,comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial, generali ºi ofiþeridin Ministerul Apãrãrii, reprezentanþi ai administraþieilocale.

Sub titulatura de Batalion de Manevrã, vânãtorii demunte au acþionat în perioada august 2007 – ianuarie 2008 înprovincia ZABUL din Afganistan, unde au avut de executattot spectrul de misiuni din cadrul operaþiilor de stabilitate,demonstrând profesionalism, onoare, spirit de corp de elitã ºicamaraderie cu toate celelalte structuri internaþionale parti-

cipante la misiunea I.S.A.F. III.Toþi participanþii la ceremonial au pãstrat un moment de

reculegere în memoria sublocotenentului post-mortemAurel MARCU, cãzut la datorie pe timpul participãrii lamisiune. Momentul a devenit ºi mai emoþionant când ceiprezenþi la ceremonial au aflat cã în mulþime se aflã prezen-tã ºi soþia colegului lor trecut la cele veºnice.

În semn de recunoºtinþã ºi apreciere pentru înaltul pro-fesionalism, spiritul de sacrificiu, devotamentul ºi curajul,dovedite în timpul misiunii în Teatrul de Operaþii dinAfganistan, prin Decret Prezidenþial a fost conferit OrdinulNaþional „Serviciul Credincios în grad de cavaler pentrumilitari cu însemn de rãzboi” locotenentului Vasile GrigoreNicolae ºi Medalia Naþionalã „Serviciul Credincios clasa aII-a pentru militari cu însemn de rãzboi”, sergentului-majorEnescu Constantin Marius ºi sergentului-major SolomonConstantin Mircea Daniel.

În alocuþiunea sa, secretarul de stat, CorneliuDOBRIÞOIU i-a felicitat pe vânãtorii de munte pentru felulîn care ºi-au fãcut datoria, pentru tãria moralã ºi de caracterºi pentru înaltul profesionalism de care au dat dovadã în mi-siunea pe care au desfãºurat-o în sudul Afganistanului.

Secretarul de stat a þinut sã precizeze cã: „prezenþaArmatei României în Teatrul de Operaþii din Afganistandemonstreazã cã suntem în concernul naþiunilor democra-tice, care vor sã ajute un popor în mare cumpãnã ºi sã con-

tribuie la edificarea unei societãþi care sã semene cu so-cietãþile democratice.

În încheiere, secretarul de stat le-a urat vânãtorilor demunte un „Bine aþi venit acasã, sãnãtate, bucurie ºi liniºtesufleteascã alãturi de cei dragi!”

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Peennttrruu aa aajjuunnggee ssãã ffaaccii ppaarrttee ddiinnttrr-oo ssttrruuccttuurrããmmuuzziiccaallãã ccuumm eessttee mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã,, îîþþii ttrree-bbuuiiee,, ppee llâânnggãã ttaalleennttuull nnaattiivv ººii aappttiittuuddiinniillee

ccaarree ssee ddeezzvvoollttãã ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii,, ººii ffooaarrttee mmuullttããpprreeggããttiirree..

PPrreeggããttiirree,, ppee ccaarree ººii cceeii ccaarree aauu ccaa sseemmnn ddee aarrmmãã,,lliirraa ººii ffaacc ppaarrttee ddiinn mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã aa CCoorrppuulluuii 11AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall aauu îînncceeppuutt-oo îînnccãã ddiinn ccooppiillããrriiee..

MMâânnddrriiaa bbuunniiccuulluuiiPentru plutonierul-major Cãtãlin AMÃRÃ-

ZEANU, sub-ºef al muzicii militare a C. 1 A. Trt.,alegerea de a deveni instrumentist muzical se datoreazãinfluenþei venite din partea bunicului sãu. Cu mai mulþiani în urmã, bunicul a fãcut parte, ca instrumentist, dintr-un ansamblu folcloric, care interpreta pentru Casa Regalãa României dinacele timpuri.

La vârsta deºase ani a începutsã înveþe sã cântela vioarã. Ceea cei-a dezvoltat pasi-unea pentru mu-zicã, ajungând ast-fel ca, la vârsta de13 ani, sã se orien-teze cãtre instru-mentele de suflat.Aceastã orientare îlva duce peste un ancãtre ªcoala deMuzici Militare.

La terminareastudiilor militarede muzicã, vaajunge subofiþerinstrumentist în anul 1992, la Divizia 70 Aviaþie de laOtopeni în cadrul unei fanfare militare împreunã cu alþicolegi de ºcoalã.

Având ca instrument principal clarinetul ºi secundarpianul, nu s-a oprit aici. ªi-a dezvoltat aptitudinile muzi-cale, atât la vioarã, cât ºi la trompetã. ªi a mai învãþat ºisaxofonul. Oricum era la modã. Inclusiv preºedinteleS.U.A. din acei ani interpreta la saxofon. De ce nu ºi unsubofiþer?

Dupã anul 1995 a fost nevoit sã se reprofileze. Adevenit îndrumãtor cultural la un batalion de infanterie. Afost pentru el o perioadã interesantã în care împreunã cumilitarii în termen din acea unitate a participat la maimulte manifestãri culturale.

Iar atunci când militarul în termen a devenit a raritate,a trebuit sã se reprofileze, devenind subofiþer de statmajor în cadrul Biroului Pregãtire pentru Luptã la aceeaºiunitate de infanterie unde, de aceastã datã, a rãspuns depoligon ºi de biblioteca unitãþii.

Realizând faptul cã se îndepãrta tot mai mult de pasi-unea lui, muzica, în anul 2002, va reveni la arma de bazã,ca instrumentist în actuala muzicã militarã.

Nu a lãsat deoparte nici pregãtirea în domeniu. În anul2006 a absolvit Facultatea de Muzicã din Bucureºti, undeîºi va lua licenþa în pedagogie muzicalã. Bunicul lui, deacolo, din ceruri, poate sã fie mândru de nepotul sãu.

Zilnic, pe parcursul a câte 5 ore, face pregãtire indi-vidualã. ªtie cã, în muzicã, este nevoie de foarte multãrepetiþie pentru a realiza performanþã ºi a nu te înstrãinade instrument. Orice partiturã pusã pe pupitru trebuieînsuºitã. „Dacã laºi instrumentul o sãptãmânã ºi el te valãsa o lunã”, îmi spune subºeful muzicii.

În muzicã nu este de ajuns sã ai doar talent ºi unifor-mã nouã ºi frumoasã. Este nevoie ºi de instrumente caresã facã faþã solicitãrilor. Acelea pe care le are în dotare audurata de funcþionare expiratã de circa 10-15 ani.

Sperã, însã cã, atunci când lucrurile se vor aºeza pefãgaº normal ºi muzicii militare i se va acorde atenþiacuvenitã.

EEcchhiilliibbrruull mmuuzziicciiii mmiilliittaarreeTuba fa este cel mai grav instrument (în sensul muzi-

cal al cuvântului) din muzicile militare. Este corespon-dentul contrabasului din orchestra filarmonicã. El estecontrabalanþa celorlalte instrumente. Prin acustica lui,

echilibreazã acordurilemuzicii militare ºi dã onotã stabilã pieselormuzicale.

Cel care cântã laun asemenea instru-ment, trebuie sã aibãcu adevãrat plãmânisãnãtoºi ºi o consti-tuþie fizicã robustã,calitãþi de care plu-tonierul AdrianCURELEA instru-mentist ºef, nu ducelipsã. Dispune ºi dealte calitãþi ce l-au aju-tat sã parcurgã untraiect ascendent în

cariera muzicalã.Primii paºi cãtre muzicã i-a fãcut destul de târziu, toc-

mai când trebuia sã meargã la liceu. Pãrinþii au descope-rit cã fiul lor are înclinaþie pentru muzicã ºi l-au îndem-nat sã meargã la ªcoala Militarã de Muzicã. Ceea ce a ºifãcut. Astfel, în anul 1998, va deveni subofiþer în armamuzicilor militare.

Primul ansamblu de muzicã militarã din care a fãcutparte a fost fanfara Colegiului Militar de la Breaza deunde va ajunge la fanfara Brigãzii 1 Mecanizatã, actualamuzicã militarã unde profeseazã ºi în prezent.

Alãturi de colegii lui a participat în anul 2002 la festi-valul muzicilor militare de la Morges, Elveþia. L-auimpresionat în mod deosebit fanfarele militare ale armateiS.U.A. (prezente ºi ele la festival) prin felul în careprezentau degajat muzica ºi reuºeau sã combine stilurilemoderne, cu cele din trecut.

Un moment deosebit, care i-a marcat cariera muzicalã,s-a petrecut în anul 1997 pe când era elev în anul IV alªcolii Militare de Muzicã. Atunci a participat la Olimpia-da Naþionalã de Muzicã desfãºuratã la Reºiþa unde aobþinut premiul întâi, în urma interpretãrii pe eufoniu aconcertului de David partea a doua.

Nu s-a oprit acolo. A înþeles cã dispune de reale apti-tudini în domeniu care trebuie puse în aplicare. Ceea ce aºi fãcut. A absolvit Facultatea de Muzicã din Bucureºti.În prezent, se aflã la masterat pe care îl va finaliza înaceastã toamnã, când va susþine examenul de disertaþie ceare ca subiect – „dirijat corul”. Proba va fi ºi practicã. Iar,în cor, vor fi ºi colegii lui pentru a-i da o mânã de ajutorîn obþinerea titlului de master în muzicã.

IInntteerrpprreettaarree ccuu mmâânnaa ssttâânnggããPrimii paºi în domeniul muzicii, plutonierul-major

Gabriel HUMEUCÃ i-a fãcut în cadrul ªcolii de ArtãPopularã unde, timp de doi ani, a studiat acordeonul. Laîndemnul pãrinþilor, s-a îndreptat cãtre ªcoala de MuziciMilitare. Avea 14 ani când a susþinut examenul deadmitere. A studiat în ºcoalã pe durata a cinci ani cainstrument de bazã, cornul ºi secundar, pianul.

La început nu i-a plãcut cornul datoritã poziþiei în carese interpreteazã la el. Se cântã cu mâna stângã, cu pâlnia

lipitã de ºold.Atunci l-a consi-derat un instru-ment dificil. Însã,când a reuºit sã îlc u n o a s c ã , l - aîndrãgit pe deplin.

Când a finalizatstudiile muzicalemilitare, a primitrepartiþie la fanfaraAcademiei ForþelorAeriene de laBraºov. De undeva reuºi sã ajungãla actuala muzicãmilitarã ca sub-ofiþer instrumentistla corn. În anul2002, va participa

alãturi de colegii lui la turneul din Elveþia. De atunci ºipânã în prezent, a reuºit sã-ºi finalizeze studiile univer-sitare în cadrul Facultãþii de Muzicã.

Este un pasionat al melosului popular. În cadrul tara-fului, împreunã cu alþi colegi din cadrul muzicii militareinterpreteazã la orgã diferite partituri populare. Aici, par-titurile sunt mai puþine. Se bazeazã mai mult pe urecheamuzicalã, pe stilul pe care l-a dobândit ºi ºi l-a formatprin ani de repetiþii intense. Cursurile de la ªcoala de ArtãPopularã l-au fãcut sã iubeascã folclorul românesc. Îl con-siderã de neegalat prin frumuseþea muzicii, textului, por-tului, dar, mai ales, prin interpretare, care nu e la îndemâ-na oricãrui instrumentist, fie el chiar ºi absolvent al ªcoliide Muzici Militare.

RReeqqvviieemmLa sugestia unui unchi care este subofiþer de muzici

militare, actualul subofiþer, instrumentist la trombon, ser-gentul-major Dan ANGHEL a hotãrât cã singura profe-sie pe care o va face în viaþã va fi aceea de subofiþer demuzicã militarã. ªi aºa a ºi fãcut.

A intrat în ªcoala Militarã de Muzicã în anul 1997unde a studiat ca instrument principal trombonul, iarsecundar, pianul.

La absolvire, în anul 2002, va ajunge la FanfaraDiviziei 1 Aeriene de la Ploieºti. Timp de un an ºi-adesfãºurat activitatea în cadrul respectivei fanfare. Un anmai târziu, va reuºi sã ajungã la actuala fanfarã.

Pe timpul cât a fost elev, a participat la OlimpiadaNaþionalã de Cor unde au obþinut locul I.

De la acea Olimpiadã a rãmas profund impresionat„când la un moment dat a trebuit sã interpreteze „TatãlNostru”, iar înainte cu câteva minute, dirijoarea coruluiaflase cã îi decedaserã pãrinþii. Aceasta a dirijat corulplângând. Iar ei, membrii corului au cântat ºi au plânspentru durerea dirijoarei lor. Atunci a înþeles cel mai binecã, în muzicã, nu existã doar frumos, ci ºi durere.

În anul 2002 a participat la Festivalul Muzicilor Mi-litare care s-a desfãºurat în garnizoana Brãila. Printre for-maþiile participante, a remarcat în mod deosebit felul în

care fanfara militarãungarã a interpretatcâteva melodiiromâneºti. În contra-partidã, el ºi colegiilui au cântat ”Dansmaghiar” deBrahms.

La fel ca ºicolegii lui ºtie cãtrebuie sã fiepregãtit permanent.Ochii unei întregiasistenþe sunt aþintiþiîntotdeauna asupramuzicii. Atuncicând dirijorulcoboarã bagheta,totul trebuie sã fieireproºabil.

Pentru desãvârºirea studiilor muzicale, a ales sã dev-inã student al Facultãþii de Muzicã, unde se ºi aflã în acestmoment în anul I.

Îmi spune cã are o singurã dorinþã legatã de profesie.ªi anume, aceea cã se roagã la bunul Dumnezeu sã nu sedesfiinþeze muzica militarã al cãrei membru este. Dar,dupã cum se ºtie, Dumnezeu nu face minuni.

AAppllaauuddaaþþii ddee 2200..000000 ddee ssppeeccttaattoorrii

Plutonierul-major Marian DUMITRU, ºef instru-mentist clarinet, considerã cã, instrumentul la care inter-preteazã este baza muzicii militare, alãturi de trompetã.

Contactul cu muzica l-a avut devreme, dar sporadic,atât cu vioara, cât ºi cu acordeonul. ªi asta, datoritã fap-tului cã era îmboldit de numeroºii unchi ºi veri care îlîndemnau cãtre muzicã.

A ales sã meargã la ªcoala Militarã de Muzicã destulde târziu. A intrat direct în anul trei, în urma susþineriiunui concurs pe care l-a promovat cu notã maximã. Petimpul ºcolii a studiat, ca instrument de bazã, clarinetul,iar saxofonul secundar. A trebuit sã tragã tare ca sã recu-pereze timpul pierdut. ªcoala a terminat-o cu nota 10 lainstrument.

În anul 1990 a primit repartiþie la nou-înfiinþata fan-farã militarã de la Otopeni unde va ajunge împreunã cumai mulþi colegi de ºcoalã.

De-a lungul timpului, a învãþat cã, în muzica militarã,totul se face în echipã ºi cã nu participã doar la eveni-mente frumoase. A avut ºi neºansa de a participa la cere-moniale funebre, care au fost numeroase. De fiecare datãcând a plecat de la cimitir, a luat cu el în suflet ºi durereacelor care îºi conduc pe ultimul drum semenul drag.

Turneele pe care le-a întreprins în þarã l-au învãþat cugreul. A împins autobuzul care nu mai pornea, dar, maiales, a învãþatcum se fac penelede cauciuc. Nuuitã nici astãzi cãatunci cândajungeau undevaºi urmau sã fiecazaþi pestenoapte, datoritãcondiþiilor pre-care, dormeauîmbrãcaþi. Iar adoua zi trebuiausã fie impecabili.

Dupã operioadã de doiani, petrecutã laaviaþie, va ajungela actuala muzicã, de unde în anul 2002 va participa laturneul din Elveþia. Este, de fapt, turneul care i-a marcatcariera de instrumentist militar.

La finalul interpretãrii repertoriului care a fost inspiratdin folclorul românesc o salã cu 20.000 de spectatori s-aridicat în picioare ºi i-a aplaudat îndelung. De emoþie,tuturor celor care formau fanfara militarã româneascã le-au dat lacrimile, iar instrumentele le-au tremurat în mâini.Pentru asemenea clipe unice, meritã sã uiþi de toategreutãþile.

Tot în Elveþia, dupã încheierea spectacolului, au fostvizitaþi de membri celorlalte fanfare strãine participantela turneu. Strãinii au fost surprinºi de faptul cã românii aurepurtat un asemenea succes cu instrumentele învechitepe care le au în dotare. Nu le-au rãmas datori strãinilorreplicându-le cã instrumentele sunt precum vinul. Cu câtsunt mai vechi, cu atât cântã mai bine.

Din punct de vedere al carierei muzicale, are convin-gerea cã a reuºit sã facã aproape totul. Dar, ºi-ar dorifoarte mult sã mai trãiascã odatã emoþiile pe care le-aavut în turneul din vara anului 2002. Au fost extraor-dinare ºi de neuitat.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 4

Sub semnul l i r e i

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008

Pagina 5

Sintagma, a înfrunta riscul, pare a fidin ce în ce mai mult înlocuitã cu posi-bilitatea de a înlãtura imprevizibilul dinpropria evoluþie ºi de a-l impune adver-sarului mai puþin abil, ori mai slab înzes-trat tehnic. Din aceastã perspectivã,putem spune cã viitorul unei acþiuni vafi influenþat hotãrâtor de boom-ul infor-maþional ºi tehnic, de rapiditatea cu carese modernizeazã noile generaþii de arme.Ca urmare a dezvoltãrii domeniuluiinformaþional, a infrastructurii acestuia,observãm cum, conducerea resurselor,de orice naturã, se face cu mare vitezãde reacþie ºi flexibilitate. Cibernetizareatehnicii ºi apropierea de dezideratul„conducerii în timp real” creeazã posi-bilitatea unui control mai bun al prezen-tului ºi, mai ales, al „dirijãrii” viitoruluispre cel mai posibil ºi dezirabil curs.

Noile tehnologii utilizate în constru-irea unor aparate de zbor fãrã pilot aucondus ºi la diversificarea tipurilor demijloace de zbor, astfel cã, de la fabri-carea unui avion fãrã pilot, la realizareaelicopterului fãrã pilot, nu a mai fostdecât un pas.

Uimitor poate fi faptul cã ideeaconstruirii unui astfel de mijloc de zbora început cu adevãrat la sfârºitul primu-lui rãzboi mondial. Aparatele de zborutilizate au fost perfecþionate în timpul

celui de-al doilea rãzboi mondial, iar,din 1990, au intrat în etapa permanen-tizãrii în acþiunile din teatrele de ope-raþii. Discuþiile pe seama acronimuluiUAV (unmanned aerial/aircraft vehi-cle), UAVS (unmanned aircraft vehiclesystem) sau varianta strict militarã,UCAV (unmanned combat air vehicle)continuã ºi accentueazã faptul cã acesterealizãri nu sunt simple mijloace dezbor, ci sisteme care includ ºi altetehnologii ºi chiar pot fi platforme pen-tru sisteme de armamente inteligente.

Gama misiunilor ce pot fi îndeplinites-a diversificat la rândul ei ºi, de la mi-siuni de cãutare ºi salvare a persoanelordispãrute, astãzi, sunt îndeplinite misi-uni de cercetare ºi observare „dincolo delimita orizontului”, realizarea unormagistrale de date ºi imagini, misiuni deluptã.

Avantajele utilizãrii unui UAV suntmultiple. Un elicopter poate culege celemai multe informaþii, cu riscurile celemai mici. Este exclus riscul pierderiiunui pilot sau a unui echipaj ºi suntextrem de eficace în situaþii de luptãurbanã. În afarã de sprijin cu foc pentruForþele Terestre, un astfel de aparatidentificã ºi urmãreºte þinte, evalueazãefectele ºi poate chiar sã suplineascãcentrele de comunicaþii afectate sau sãavertizeze despre prezenþa agenþilorNBC.

Dincolo de orice speculaþii care s-arputea vehicula în teoria acþiunii, ade-vãrul indubitabil este cã ne aflãm în faþaunui nou mod de a proiecta, norma ºiexecuta acþiunile tehnice, ºi cã acestmod de acþiune încorporeazã o compo-nentã ºi o tehnologie determinantã.

Capacitatea de adaptare a sistemelormoderne la mobilitatea situaþionalã afenomenului militar rãspunde, în acelaºitimp, dezideratului obþinerii unor rezul-

tate maxime, cu forþe puþinnumeroase, angajate într-ogamã largã de acþiuni, pe spaþiimari, cu schimburi frecventeale intensitãþii ºi violenþeiacestora. Aºa poate fi explicatefortul tuturor statelor pentruachiziþionarea ºi producerea desisteme multifuncþionale, fia-bile ºi de mare precizie, înparalel cu demasificareaarmatelor ºi profesionalizareaefectivelor.

Abordarea acestei proble-matici ne obligã la arecunoaºte cã aceºti parametriexpuºi ai sinergiei acþiuniiforþelor, nu pot exista fãrãinformaþii. Vã semnalãmapariþia în mass-media inter-naþionalã a unor tipuri de eli-coptere UAV, realizãri ale unor firme derenume în domeniu.

EElliiccoopptteerree ffããrrãã ppiilloott llaa zzbboorr

Propunerea specialiºtilor suedezi aifirmei SAAB la dezvoltarea conceptuluiUAV se numeºte SKELDAR – M. Unaparat de zbor fãrã pilot certificat pentruevoluþii în spaþiu fãrã restricþii. Premise-

le care au stat la bazarealizãrii acestui pro-dus au fost abundenþainformaþiilor de spe-cialitate ºi experienþacâºtigatã de cãtre spe-cialiºtii firmei suedeze– în dezvoltarea avio-nicã ºi a aparatelor dezbor.

Din datele publi-cate în pliantele deprezentare, aflãm cãnoul produs poate ate-riza ºi decola ºi de pepuntea navelor. Deasemenea, pe distanþe

medii, poate îndeplini o gamã diferitã demisiuni de cercetare, transmitere dedate, imagini ºi misiuni de rãzboi elec-tronic. Avantajul folosirii acestui mijlocde zbor conduce la anticiparea momen-tului angajãrii forþelor, ºi la stabilireatipului de angajare.

De remarcat este faptul cã pe timpulevoluþiei aeriene, elicopterul UAV poatesã menþinã „tãcerea”, amprenta sa ter-micã fiind foarte redusã. Aceastadatoritã formei, compactã ºi re-voluþionarã ºi sistemului de propulsieînalt tehnologizat. Graþie acestor ele-mente, SKELDAR-M se poate pãstra înregim de zbor timp de patru-cinci ore,duratã în care transmite în timp real,i m a g i n i ,date ºiinformaþi icãtre uncentru decomandã –control.

S t r u c -tura fusela-jului ester e a l i z a t ãdin fibre dec a r b o n ,titan, aliajecompoziteuºoare, iarm o t o r u lpoate fiadaptat, înfuncþie deopþiuni, sãfuncþionezecu petrol sau combustibil uºor. Dintreelementele suplimentare, sisteme deavionicã, se remarcã cu computer debord performant, GPS, camere video,I.R., de înaltã rezoluþie, detectoare ºiindicatoare care îi asigurã autonomie de

zbor de 200 km la un plafon maxim de3500 m pe durata cât menþine liniºteradio totalã.

SKELDAR-M nu necesitã instalaþiispeciale de lansare sau de recuperare. Învarianta „gata de zbor” are lungimea de4,1 m, înãlþimea de 1,3 m ºi o greutatemaximã de zbor de 200 kg, iarmanevrele de dirijare sunt realizate doarde cãtre operator. Designul modularabordat în realizarea elicopterelor UAVface posibilã alegerea încãrcãturii pen-tru o evoluþie ulterioarã.

Accesibilitatea în mediile de acþiuneeste asiguratã de vitezã, peste 130 km/h,designul revoluþionar, special, forma ºidimensiunile reduse la care se adaugãmentenanþa necostisitoare.

Sharc – rechinul de pe punteConstrucþia elicopterului UAV se

aflã ºi în atenþia concernului EADS carea anunþat la jumãtatea anului trecut cãau fost efectuateteste de zbor cu eli-copterul Sharc.Forma extrem deinteresantã, necon-venþionalã chiar, îlaseamãnã mai multcu un vehiculspaþial. Misiunilepentru care a fostconceput variazã înfuncþie de utiliza-tor, Sharc fiind unaparat de zbor fãrãpilot care poate decola ºi ateriza la rân-dul sãu ºi de pe puntea unor ambarcaþi-uni ºi nave de luptã. Elicopterul realizatde EADS are o greutate maximã la deco-lare de 190 kg ºi o încãrcãturã utilã, ma-ximã de 60 kg. Inteligentã este variantaconstructivã de propulsie, cu rotoarecontrarotative, aspect cunoscut mai

degrabã dupã tipul elicopterelor ruseºti,Ka. De reþinut cã antenele senzorilor, deultimã generaþie ºi cu rezoluþie extremde mare, sunt integrate în înveliºul exte-rior fapt care creeazã mai mult spaþiu îninteriorul fuselajului pentru aparaturaspecialã de detecþie. Sharc succede mo-

delului ORKA, aflat deja în serviciulforþelor navale ale unor armate moderne.ORKA este un produs de zbor modular,operabil de pe fregate ºi corvete. Estespecializat în acþiuni de rãzboi electro-nic, luptã antisubmarin ºi cercetare. S-adovedit a fi un concept fiabil prin faptulcã poate evolua în modul de tãcere elec-tronicã, aparatura de la bord detectândmiºcãrile pe o suprafaþã de 200 km. Pen-tru a realiza misiunile propuse la oautonomie de zbor de aproximativ 2800km/h, elicopterul este echipat cu sistemelectrono-optic IR/ CCR-TV, senzori demiºcare, radar ºi marcatori laser. ORKApoate evolua timp de 8 ore în aer cuîncãrcãturã utilã de 180 kg la viteza demax. 200km/h ºi la un plafon de 3600 m.

Zboruri de anduranþãDe partea cealaltã a Atlanticului,

specialiºtii firmei Boeing au testat cusucces modelul unui elicopter fãrã pilot

A 160 T Hummingbird. În lunaoctombrie, anul trecut, zborul eli-copterului realizat de Boeing a înregis-trat un record: 12 ore în zbor. Hum-mingbird a transportat o încãrcãturã de225 kg, la o înãlþime de 1600 m. Cupuþin timp înainte, în luna septembrie,elicopterul efectuase într-un test, un

zbor în care a transportat o încãr-cãturã de 450 kg. Durata de zbor afost de circa 8 ore. Forma specialãa acestui aparat de zbor îl reco-mandã pentru misiuni deanduranþã, corpul elicopterului ºifuselajul stocând mai multe seturide senzori adaptaþi unor misiunimultiple. Aparatul de zbor, cu oformã aerodinamicã specialã are olungime de aproximativ 10.5m, iardiametrul rotorului cu elicele are11m. Utilizarea tehnologiilor devârf în domeniul avionicii ºi al sis-temelor de propulsie îi permitatingerea unei viteze de aproxima-tiv 250km/h, evoluþii la plafoanede maximum 9000 m ºi oautonomie de zbor de peste 4000km. Toate acestea vor conduce larealizarea obiectivelor propuse de

cãtre specialiºtii firmei americane:menþinerea aparatului în zbor pentru 18ore cu o încãrcãturã de 135 kg la bord.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

VVeeddeerree ddee ddiinnccoolloo ddee oorriizzoonntt

Elicoptere UAV, la înãlþime

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 6

CMYK

În prezent, rãzboiul este privit: ca fenomen social, ca o „conti-nuare a politicii cu alte mijloace” (Carl von Clausewitz). El estedefinit ca o confruntare violentã, între toate componentele activitãþiisociale, politice, economice, diplomatice, ideologice, psiho-morale,informaþionale etc. Elementul definitoriu este confruntarea militarã– lupta armatã specificã – ca instrument al promovãrii intereselorstatului.

O problemã de interes major în studiul conflictelor sociale estecea a utilizãrii forþei armate. Prin natura ºi consecinþele ei, înultimele decenii, problema a devenit dramaticã, deoarece, în actu-alul stadiu tehnologic, conflictele armate pericliteazã echilibreleecologice, evoluþia umanitãþii; În acest context, clarificarea pro-blematicii enunþate include cu necesitate precizarea condiþiilor încare conflictele sociale includ confruntãrile armate, a modalitãþilorprincipale în care ultimele se pot manifesta ºi, desigur, a modului încare, caracterul istoric al determinãrilor sociale se manifestã în cazulconflictelor armate.

Fenomenul militar, în analiza sa, nu este privit ca un elementindependent, autonom în cadrul sistemului social. În strânsã legã-turã cu celelalte fenomene, determinã configuraþia societãþii. Cutoate cã se prezintã în structuri variate ºi cu finalitãþi ºi efectediferite, el este, în oricare dintre ipostazele sale, un produs specifical politicii care l-a generat.

Numeroase generaþii de filosofi, sociologi, analiºti de diverseorientãri, teoreticieni militari s-au preocupat de descifrarea esenþeiconflictului armat, a mecanismului prin care acþioneazã, a conþinu-tului ºi amplorii influenþelor pe care le exercitã în societatea ome-neascã.

Studiile fãcute scot în evidenþã, în unanimitate, faptul cã esenþafenomenului militar îl constituie violenþa. Dar, nu orice tip de vio-lenþã, ci violenþa colectivã, care reprezintã “trezirea ºi exacerbareaagresivitãþii aþipite în subconºtientul fiinþei umane ºi desemnatã înconºtiinþa maselor”1. Alvin Toffler afirmã cã “ameninþareaomniprezentã ºi necesarã a violenþei oficiale în societate ajutã lamenþinerea sistemului în funcþiune. În acest sens paradoxal,ameninþarea voalatã cu violenþa este aceea care ajutã ca viaþa coti-dianã sã decurgã nonviolent.”2.

Conflictul militar poate fi definit ca, reprezentând un ansamblude fapte ºi evenimente sociale, ancorate în timp ºi spaþiu. Conflictularmat este unul din fenomenele sociale care ilustreazã cel mai bineideea dezvoltãrii, “forþele, mijloacele, principiile, formele ºi pro-cedeele de luptã nu sunt imuabile. Ele sunt supuse unor continueschimbãri, perfecþionãri ºi înnoiri, odatã cu procesele fundamentaleale evoluþiei întregului social.”3

În definirea esenþei rãzboiului nu întotdeauna au fost incluse oserie de laturi ºi trãsãturi importante ale acestui fenomen social, fãrãde care nu se poate înþelege rãzboiul în multitudinea însuºirilor salecaracteristice.

Studiul rãzboiului, de asemenea, nu se poate limita la analizaaspectelor sale pur militare (lupta armatã), deoarece rãzboiul areimplicaþii profunde asupra tuturor domeniilor vieþii sociale.“Rãzboiul - scrie Jerzy J.Wiatr - nu poate fi redus la acþiunile mi-litare ... nu poate fi interpretat numai cu ajutorul categoriilor pur mi-litare ... El este o stare a întregii societãþi ...”4. Ca o stare a întregiisocietãþi, rãzboiul, prin evidenþierea tipului de relaþii sociale carestau la baza lui, reprezintã în mod incontestabil, o formã specificãde conflict social.

În rãzboi, pe prim-plan se situeazã un anumit gen de violenþãfizicã, organizatã dupã reguli militare. Scopul violenþei este slãbireacapacitãþii de rezistenþã a inamicului în asemenea mãsurã încât sã-ldetermine la încetarea oricãrei împotriviri ºi la acceptarea voinþeiînvingãtorului. Pentru realizarea acestui scop, violenþa este organi-zatã la scarã socialã, adicã: existã o forþã militarã, cât mai puternicã,cu o anumitã organizare ºi disciplinã, care s-a pregãtit în prealabil

oricât de sumar, în vederea desfãºurãrii acþiunilor de luptã; forþamilitarã este înzestratã cu mijloace materiale (armament ºi tehnicãde luptã) pentru exercitarea violenþei.

Trãsãturile enunþate mai sus trebuie abordate în totalitatea lor,într-o strânsã legãturã ºi interdependenþã: lipsa uneia sau alteia din-tre aceste trãsãturi schimbã esenþa conflictului social ºi, ca atare, numai putem vorbi de rãzboi. Astfel, caracterizarea de mai sus ne per-mite sã stabilim natura realã a unor situaþii conflictuale care suntadesea identificate (în mod greºit) cu rãzboiul, ca: luptele dintretriburile ºi ginþile epocii primitive aflate într-o veºnicã cãutare dehranã sau a celor din epoca noastrã care nu sunt expresia unei relaþiipolitice conflictuale (pirateria, banditismul colectiv, gangsterismul,brigandajul, loviturile de palat, etc.). Trebuie sã arãtãm cã situaþiilepolitice conflictuale în care nu se foloseºte violenþa militarã blo-cadele economice, demonstraþiile de forþã sau ameninþãrile cu forþa(manevre militare în apropierea graniþelor unui stat etc.) sau sefoloseºte numai de cãtre una din pãrþi (a se vedea intervenþiile mi-litare), se pot transforma cu uºurinþã într-un rãzboi de amploare. Înpracticã este uneori destul de greu sã se stabileascã trecerile de la osituaþie conflictualã la alta - deoarece limitele sunt foarte mobile - ºisã se determine, cu precizie absolutã dacã este sau nu rãzboi. Deaceea, trãsãturile enunþate anterior sunt considerate un criteriu sigurpentru determinarea rãzboiului ca situaþie conflictualã specificã.

Caracterizarea conflictelor armate în modalitatea menþionatãdezvãluie natura ºi posibilitatea lor socialã ºi oferã repere pentru adistinge modalitãþi posibile de utilizare a forþei armate în funcþie departicularitãþile situaþiilor sociale conflictuale. Dacã un conflictarmat are ca obiectiv impunerea unei anumite soluþii într-o situaþieconflictualã, la finalitatea urmãritã se poate încerca sã se ajungã uti-lizând forþa militarã, fie prin atacarea forþei militare adverse cuscopul de a o neutraliza, încât sã se poatã impune orientarea doritãa evenimentelor sociale, fie prin încercarea de a controla direct, fac-torii de putere social - politici ºi economici ai pãrþii adverse, încâtaceasta sã nu mai fie în mãsurã sã utilizeze forþa armatã pentru a seopune ºi sã accepte condiþiile ce i se impun, fie prin hãrþuiri inter-mitente, cu forþe relativ mici, dar mobile, urmãrindu-se pe termenscurt doar scopuri parþiale.

Deºi este un fenomen social, rãzboiul are cea mai redusã audi-enþã dintre toate fenomenele ºi procesele sociale.

CCoonnfflliiccttuull,, ffaattaalliittaattee ººii rreeaalliittaattee Societatea respinge rãzboiul. Oamenii considerã cã rãzboiul

este un fenomen negativ, cu implicaþii grave în domeniul social.Percepþia negativã a populaþiei ºi societãþii civile asupra rãzboiuluis-a accentuat de-a lungul timpurilor. Rãzboiul este un produs alunui dezechilibru ajuns în faza de conflict, dar el nu reprezintã osoluþie definitivã pentru restabilirea echilibrului, ci doar o soluþieviolentã, cu costuri foarte mari, cu multe riscuri ºi cu o mulþime deefecte.

În toate timpurile, rãzboiul a fost nepopular. Chiar ºi în situaþiarãzboaielor de eliberare, lupta armatã, deºi era, poate, unica moda-litate de obþinere (prin forþã) a dreptului la libertate, nu a fostagreatã, ci doar suportatã ca necesitate.

Existã un paradox: pe de-o parte, rãzboiul este respins de so-cietate, ca modalitate de soluþionare a problemelor sociale com-plexe ºi, pe de altã parte, acest fenomen are determinãri sociale pre-cise, rezultate tocmai din evoluþia spre conflict a unor tensiuni dealtminteri fireºti în dinamica socialã. Existã cel puþin douã tipuri dedeterminãri sociale. Unele sunt de naturã generalã, fac parte dinconflictualitatea socialã, altele sunt specifice pentru fiecare tip derãzboi.

Cele de naturã generalã se referã la: creºterea tensiunilorsociale, generatoare de crize ºi conflicte; apariþia unor interese

care opun categoric o entitate altei entitãþi (îndeosebi, state, grupuride state, alianþe, dar ºi entitãþi non-statale, transfrontaliere, în reþeaetc.); apariþia ºi proliferarea, în anumite medii sociale, a unui spiritrevanºard, justiþiar ºi rãzboinic.

Cele specifice sunt, în general, punctuale ºi se referã la: extin-derea a ceea ce entitatea respectivã considerã a fi spaþiu vital;inducerea ºi proliferarea unui spirit punitiv sau de revanºã; intereseeconomice cu determinãri ºi localizãri în mediul social.

Conflictul armat, ca modalitate de ieºire dintr-un blocaj strate-gic, este de naturã obiectivã. El are, din punct de vedere filosofic,aceleaºi explicaþii pe care le are un fenomen natural (cutremur, ura-gan, potop etc.). Este o descãrcare socialã de energii ºi tensiuniacumulate într-un anumit interval de timp, iar efectul sãu este unnou echilibru social sau o nouã structurare socialã.

Existã însã ºi rãzboaie care nu au aceastã funcþie. Ele sunt unprodus al anomiei sociale, al intereselor de grup ºi sunt folosite, nupentru a se ieºi dintr-un blocaj strategic, ci pentru a crea un blocajstrategic, pentru a impune o stare favorabilã anumitor segmentesociale.

Un astfel de rãzboi este cel terorist. ªi chiar dacã, la ora actu-alã, nu toatã lumea este de acord cã terorismul este rãzboi, el seprezintã ca o agresiune continuã, surprinzãtoare ºi criminalã asupraomului fizic, instituþiilor economice, sociale, culturale ºi politice,asupra unora dintre statele ºi organismele internaþionale, în gene-ral, asupra acelor instituþii care construiesc sau impun o anumitãordine internaþionalã.

Pe de altã parte, tot mediul social este acela care genereazã ºiprolifereazã spiritul de ripostã împotriva rãzboiului asimetric, pen-tru pãstrarea ºi menþinerea acelui mediu de securitate ºi de ordinefavorabil intereselor proprii.

Mediul social nu este însã omogen ºi nici imuabil. El variazã,în raport cu determinãrile economice, politice, informaþionale, înjurul unor repere culturale trainice, adicã, în sistemul unor valoricare a constituit dintotdeauna osatura ºi, deci, structura sa de forþãºi de rezistenþã.

Se pare cã mediul social s-a polarizat. La un pol se aflã o partea populaþiei planetei - lumea civilizatã - care se opune violenþelor,dar susþine rãzboiul împotriva terorismului, crimei organizate,degradãrii fiinþei ºi condiþiei umane, iar la celãlalt pol se aflã ceicare genereazã aceste ameninþãri asimetrice. Nu este foarte uºor defãcut o departajare între unii ºi alþii, chiar dacã valorile ºi filosofiileacestor douã tabere sunt diametral opuse. Intervine în ecuaþie joculcomplicat al intereselor, iar acesta amestecã oamenii ºi lumile.

Conflictul armat nu se mai prezintã, nici ca un dat, nici ca ofatalitate. El reprezintã pur ºi simplu o realitate ca oricare alta, careface parte din viaþa oamenilor, depinde de oameni, mai exact, decomunitãþile umane, ºi, de aceea, trebuie cunoscutã, înþeleasã ºifolositã (sau evitatã) de oameni ºi de entitãþile umane. Este ade-vãrat, conflictul armat încã subjugã ºi înspãimântã. Oamenii de petoate continentele se roagã la Dumnezeu sã-i fereascã de boli, decalamitãþi naturale, de dezastre ºi de rãzboaie. Fãrã a neglija ca-racterul distrugãtor al rãzboiului, trebuie, totuºi, sã afirmãm cãacesta are rolul lui social, declanºându-se de regulã atunci cândtoate celelalte forme de rezolvare a unei probleme frontaliere sauinternaþionale s-au epuizat.

Sublocotenent Cristian E. BÃRBULESCU

Note: 1. Constantin Pãunescu, Agresivitatea ºi conduitaumanã, Editura Tehnicã, Bucureºti, 1994, p. 14.

2. Alvin Toffler, Powershift, Editura All, Bucureºti, 1996, p.23.

3. Lupta armatã, Editura Militarã, Bucureºti, 1978, p.8.4. Jerzy J.Wiatr, Socyologia Wojska, Warszawa, 1964, p.38.

Implicaþ i i a le confl icte lor armate asupra socialului

- Dupã anul 2000, s-aa estompat noþiuneade fanfarã militarã. Puteþi sã ne vorbiþi desprerostul acestui ansamblu militar?

- Într-adevãr, dupã anul 2000, s-a renunþatla denumirea de fanfarã militarã. Astãzi vor-bim de muzica militarã. Aceastã schimbaremajorã se datoreazã transformãrilor prin caretrece Armata României pe care ºi muzica mi-litarã le resimte pe deplin. A trebuit ca, ºi peplan muzical, sã abordãm un alt stil ºi un nougen muzical specific celorlalte muzici militareaparþinând armatelor þãrilor membre NATO.Schimbãrile survenite sunt în concordanþã ºi cucerinþele serviciului Muzicilor Militare. Ni s-acerut sã prezentãm o nouã faþã a muzicilor mi-litare. Muzica militarã, chiar dacã inter-preteazã partituri vechi, trebuie sã fie adap-tabilã cerinþelor actuale. Rostul unui ansamblumuzical militar este deosebit de important pen-tru orice gen de structurã militarã. Nu existã înlume instituþie militarã care sã nu dispunã demuzicã militarã. În turneele pe care le-amîntreprins în þãrile din vestul Europei, cânderam membru al muzicii reprezentative aarmatei, am vãzut câtã importanþã se acordãmuzicilor militare de acolo. ªi, cu mândrie, potsã declar cã noi, militarii români avem ºi va-loare ºi tradiþie în domeniul muzicilor militare.

- Care sunt diferenþele majore dintre omuzicã militarã ºi o orchestrã simfonicã?

- Diferenþele sunt mari ºi aceasta se datore-azã, în primul rând, numãrului de instrumen-tiºti care evolueazã în cele douã structuri mu-zicale. Numãrul exagerat de mic de instrumen-tiºti nu ne permite sã interpretãm lucrãri deamploare. Nu dispunem de instrumentele decoloraturã pe care le are o orchestrã simfonicãprecum sunt: fagotul, oboiul, cornul englez,saxofoanele dublate de instrumentele cu corzi.

O muzicã militarã evolueazã de cele mai

multe ori îns p a þ i ilibere ºi,adeseori, înm i º c a r e ,indiferentde timp ºianotimp. Oorches t r ãsimfonicãîºi desfã-ºoarã acti-vitatea, cupredilecþie,în spaþiiunde acus-tica este înavantaj. ªi,nu în ulti-mul rând,d i f e r e n þ aexistã ºi în privinþa repertoriului pe care struc-turile respective le interpreteazã.

- Dacã situaþia ar impune-oo, v-aaþi armo-niza ritmul cu cel al unei orchestre simfonice?

- Da, cu condiþia sã dispunem de un numãrmare de instrumentiºti. Mai depinde ºi de com-pozitorul pe care îl adopþi în piesele pe care ledirijezi ºi de armonizarea celor douã structuride formaþii muzicale. Având în vedere faptulcã, fiecare instrumentist dintr-o muzicã mili-tarã are o dublã specializare, cred cã putem sãcompletãm foarte bine o orchestrã simfonicã încadrul unui spectacol organizat în momentul încare au nevoie de forþã la alãmuri (instru-mentele de suflat). Muzica militarã este întot-deauna solicitatã de orchestrele simfonice sprea le ajuta când au lucrãri de amploareaparþinând compozitorilor care au compuslucrãri mari pentru a cãror interpretare sunt

folosite structuri orchestrale mari. De exem-plu, opera Aida cere o asemenea orchestraþie.Dar, pânã în prezent, noi nu am fost solicitaþi.

- Ce posibilitãþi aveþi în afarã deîndeplinirea misiunilor specifice?

- Misiunea de bazã a muzicii militare a C.1 A. Trt. este aceea de a participa la ceremoni-alele militare care se organizeazã cu diferiteprilejuri în structurile subordonate comanda-mentului C. 1 A. Trt. ºi nu numai. În lunaaprilie a acestui an vom participa la activitãþilecare se vor organiza în Bucureºti, cu ocaziadesfãºurãrii Summit-ului NATO. Pe timpulverii, în cadrul sezonului estival, vom susþineconcerte de promenadã în parcurile Ciºmigiuºi Herestrãu la sfârºit de sãptãmânã. Dorim sãne aducem contribuþia la reînvierea acelui spi-rit muzical care a existat în trecut, dar, maiales, sã oferim publicului spectator spreascultare, partituri specifice muzicii militare.

- Toate aceste activitãþi sunt însãcondiþionate ºi de asigurarea materialã dindotare. Rãspunde ea cerinþelor actuale?

- Asigurarea materialã de care dispunemuzica militarã este insuficientã. Instru-mentele pe care le avem în magazie sunt foartevechi. Multe dintre ele au fost fabricate în anii‘60, ‘70 ai secolului trecut. Sunt de mult ieºitedin uz. Tot ce avem sunt preluate din generaþieîn generaþie. Reuºim sã completãm aceste lip-suri prin talent, dar, mai ales, prin instru-mentele personale ale membrilor muzicii mi-litare, pe care aceºtia ºi le aduc de acasã ºi lepun la dispoziþie pentru a-ºi uºura munca. Dar,nu este decât o soluþie de moment. Dacãinstrumentistul va pleca, dotarea materialã vafi tot cea din magazie.

Þinuta pe care o purtãm la activitãþi esteasiguratã la toate capitolele. Atât cea deinstrucþie, de serviciu, cât ºi cea de ceremonie.

Aici, într-adevãr stãm bine. ªi, nu numai aici,ci ºi la mijlocul de transport. Beneficiem acumde un autobuz care oferã tot confortul necesarunui transport în condiþii bune. Dacã, ºi lainstrumente, s-ar face o schimbare, ar fi extra-ordinar.

- Care sunt activitãþile de perspectivã alemuzicii militare a C. 1 A. Trt. pe anul în curs?

- Odatã sunt cele curente. Am solicitatInspectorului Muzicilor Militare sã repartizezeºi muzicii Corpului 1 A. Trt. un turneu înstrãinãtate. Existã o posibilitate în acest sens,condiþionatã însã de factorul financiar. Dacãvor fi alocate resursele necesare, avem posibi-litatea sã întreprindem un turneu în Ungariasau Bulgaria. Avem în atenþie ºi festivalulmuzicilor militare care se va desfãºura în gar-nizoana Brãila. ªi, nu în ultimul rând, vomsprijini cu instrumentiºti muzicile militare dingarnizoana Bucureºti când vom fi solicitaþi decãtre acestea.

- Muzica militarã asigurã doar „fardul”unui ceremonial militar?

- Asigurã ritmul pe care se desfãºoarãrespectivul ceremonial, deoarece, orice cere-monial se finalizeazã cu o defilare la careîntreaga asistenþã aplaudã. Este cel mai frumosmoment al activitãþii respective. Atunci ºiacolo, mai ales civilii vãd spiritul militar. Noi,muzica militarã suntem simbioza dintre acþi-une ºi sunet.

- Ce credeþi cã ar mai de spus ºi nu s-aaspus despre muzica militarã pe care o con-duceþi?

- Doresc sã mãresc acest colectiv. Sã fimaºa cum a fost în trecut muzica militarã, pentrua putea participa chiar ºi la turnee inter-naþionale. Sã redevenim cu adevãrat o muzicãmilitarã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

“Suntem s imbioza dintre acþ iune º i sunet”- a f i rmã ºe fu l Muz ic i i M i l i ta re a C . 1A .T r t . , cãp i tanu l Dan ie l FLOREA -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008

Pagina 7

CMYK

SSoobbrriieettaatteeaa,, vviirrttuuoozziittaatteeaa ººii ddiisscciipplliinnaa ddee aannssaammbblluussuunntt ttrrããssããttuurrii ccee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã iinntteerrpprreettããrriillee mmuuzzii-cciilloorr mmiilliittaarree.. TTrrããssããttuurrii ppee ccaarree llee rreeggããssiimm ppee ddeepplliinnººii llaa mmuuzziiccaa mmiilliittaarrãã aa CCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall..

TTooaattee aacceessttee ttrrããssããttuurrii aauu ffoosstt oobbþþiinnuuttee ººii ssuunnttmmeennþþiinnuuttee ddee ccããttrree ttooþþii mmeemmbbrrii aacceesstteeii ffoorrmmaaþþiiii mmuuzzii-ccaallee pprriinnttrr-uunn eeffoorrtt ccoonnssttaanntt ddee llaa oo aaccttiivviittaattee llaa aallttaa..ªªii,, nnuu ssuunntt ddeelloocc ppuuþþiinnee..

RReeaalliittaatteeaa ddiinn tteerreennSãptãmânal, îi vedem în curtea unitãþii de pe strada

Antiaerianã, etalându-ºi, atunci când situaþia o cereþinutele de ceremonie pline de fireturi. Privindu-i, cad înispita pãcatului de a crede cã urmaºii lui Orfeu care com-pun muzica militarã a Corpului 1 Armatã Teritorial suntsãraci în activitãþi ºi cã, timpul ºi-l ocupã practicând cuasiduitate sportul naþional, tãiatul frunzei la câini. Aºa cã,solicit sprijinul ºefului muzicii militare, cãpitanul DanielFLOREA (alias Ivanovici), pentru a vedea pe viu cum sepregãteºte ºi se desfãºoarã o activitate a muzicii militare.Ceea ce am putut sã vãd m-a obligat sã îmi schimb ideilepreconcepute cu care pornisem. Realitatea din teren a fostcu totul alta decât ce auzisem eu.

La telefon, „Ivanovici” îmi spune cã, pe data de 7 fe-bruarie a.c., muzica militarã a fost solicitatã sã asiguresuportul muzical la ceremonialul militar care se vadesfãºura în garnizoana Curtea de Argeº la Batalionul 33Vânãtori de Munte, cu ocazia repatrierii.

La ora 04.00 din ziua respectivã sunt în picioare,aºteptându-l pe ºeful muzicii cu care mã deplasez la se-diul muzicii militare de pe Olteniþei. Aici, acasã la instru-mentiºtii militari cu toatã ora matinalã, activitatea este întoi. Se verificã instrumentele, þinuta ºi se face prezenþapersonalului. Totul trebuie sã fie pus la punct. Nu seadmite nici o scãpare.

Subºeful muzicii militare, plutonierul-major CãtãlinAMÃRÃZEANU îmi spune cã, în urmã cu o zi au repetatîntreg repertoriul pe care vor trebui sã-l interpreteze ºi aurepetat miºcãrile de front care se regãsesc în Regulamen-tul Instrucþiei de Front al Muzicilor Militare pentru aelimina orice fel de problemã. Dar, neprevãzutul îºi facesimþitã prezenþa. Unul dintre subofiþerii instrumentiºti(cel de la toba micã) este bolnav ºi nu poate participa. Aºacã, vor trebui sã-l înlocuiascã cu altcineva.

A sosit momentul plecãrii. Ne îmbarcãm cu toþii înautobuzul condus de salariatul civil, Lixandru BADEAcare, la comanda lui „Ivanovici” porneºte motorul,punând cap compas Curtea de Argeº unde trebuie sãajungem la ora 08.30.

Ora matinalã, 05.15 la care pãrãsim unitatea face sãstrãbatem cu destulã uºurinþã strãzile capitalei care, înscurt timp, se vor aglomera ºi intrãm pe Autostrada 1.

Nea Sandu (aºa îl alintã cei de la muzicã pe ºofer) ºtiecã trebuie sã ajungem la timp, deoarece, la ora stabilitã,batalionul va efectua o ultimã repetiþie necesarã însã ºipentru muzica militarã. Aºa cã, bagã cãrbuni.

ÎÎnn mmuuzziiccãã rrããbbddaarreeaa ee oo ccaalliittaatteeLa ora stabilitã intrãm pe poarta

unitãþii, iar ºeful muzicii ia legãturacu locþiitorul comandantului pentrua stabili detaliile referitoare lamodul de desfãºurare a ceremoni-alului.

Spre surpriza întregii muzici,locþiitorul le spune cã nu se vor maiface repetiþii deoarece acestea s-aufãcut cu o zi înainte. Pe chipurilecelor din muzicã se poate citi mâh-nirea, mai ales, la cei tineri. Cei maivârstnici sunt mai resemnaþi înaceastã privinþã. Unul mai bãtrânîncearcã sã-l consoleze pe altul maitânãr.

„Tinereþe, nu va fi pentru primaoarã când te vei trezi la patru ca sãajungi la opt ºi sã te apuci de cântatla unsprezece. Rãbdarea în muzicã eo calitate”, îi spune acesta.

Aºa cã, având încã douã ore ladispoziþie, formaþia se retrage cãtreautobuz rãmânând în aºteptare.

SSuunneettuull ttrroommppeetteeiiCu douãzeci de minute înainte de ora

unsprezece, toþi membrii muzicii coboarãdin autobuz. Se verificã þinuta cu atenþie.Se dã cu peria pe pantofi, se strângnodurile la cravate, se verificã instru-mentele. Fiecare îºi va ocupa locul în for-maþie: plutonierul Adrian CURELEA, latoba mare, plutonierul-major RocoURLÃÞEANU, la toba micã, sergentul-major ªtefan ANGHEL, la cinele, plu-tonierul-major Florin PETRARIU, laeufoniu, plutonierul-adjutant GheorghePRISTANU, la basflighorn, iarplutonierul-adjutant EduardTÂRNOVEANU, la clarinet mi bemol.

Comandantul batalionului solicitãºefului muzicii un trompetist care sã fiealãturi de garda de onoare ce va da onorulpersoanei oficiale care va participa la ce-remonial. Este desemnat plutonierul-major Mihai GHEORGHE care îºi ocupã locul în dreaptagãrzii port drapel având trompeta aºezatã în poziþie deaºteptare pe ºoldul drept.

Soseºte maºina cu persoana oficialã, comandantul

unitãþii comandã pentru onor. Cu o miºcare scurtã,trompetistul duce instrumentul la gurã. Sunetul puternicce se revarsã din trompetã acoperã întreaga cazarmã. Esteauzit ºi din locuinþele de peste drum unde la ferestre aparlocalnici care privesc cu interes cãtre unitate. Garda sedeplaseazã cãtre locul de desfãºurare a ceremonialului iartrompetistul îºi reia locul în formaþia de muzicã.

CCâ⺺ttiigguull ddee iimmaaggiinneeMuzica îºi începe deplasarea cãtre locul stabilit. În

momentul în care intrã pe platou se face liniºte. Toþi mi-litarii ºi civilii invitaþi sã asiste la ceremonial privesc cuinteres deplasarea muzicii. Cei din muzicã sunt conºtienþide faptul cã toþi ochii sunt aþintiþi asupra lor. Aºa cã,deplasarea se face în cea mai perfectã ordine.

Privindu-i, dupã ce au intrat în dispozitivul unitãþii, nupoþi sã nu remarci contrastul izbitor de culori dintre bleu-marinul muzicii ºi ripstopul de deºert al vânãtorilor demunte. Pentru muzicã, ideea de a fi echipatã în bleumarinºi nu în kaki, a fost de bun augur. Câºtigul de imagine estetotal. Mai rãmâne ºi cel de interpretare.

SSppeeccttaaccooll ddee ccuullooaarree ººii ssuunneettNu se lasã aºteptat. Începe ceremonialul. Odatã cu

comanda datã de cãtre comandantul de batalion, ºefulmuzicii ridicã în aer bagheta pentru a comanda. Atenþie!Bagheta este coborâtã scurt ºi muzica militarã începe sãinterpreteze marºul de întâmpinare.

Ochii fiecãrui instrumentist sunt aþintiþi la baghetacãpitanului. Totul se face cu precizie. Nu se aude nici onotã falsã. De la marºul de întâmpinare, se trece la

intonarea imnului de stat ale cãrui note grave se aud dis-tinct în liniºtea ce a cuprins platoul unitãþii de la poalelemunþilor Fãgãraº.

Urmeazã ºi celelalte etape ale ceremonialului militarla care muzica îºi aduce din plin contribuþia. Se trece laconstituirea dispozitivului de defilare. Comandantulunitãþii cere muzicii sã se îndrepte cãtre locul unde se vadeplasa în vederea defilãrii. Având în vedere faptul cã, înasistenþã, erau ºi foarte mulþi civili. ªeful muziciiraporteazã comandantului de batalion sã accepte ca mu-zica sã plece ultima de pe platou, iar unitatea sã sedeplaseze cãtre locul de defilare, acompaniatã de muzicã.Pe subunitãþi, în acordurile muzicii, vânãtorii de munteîncep deplasarea cãtre locul ordonat. Finalul retragerii depe platou este fãcut de cãtre muzica militarã, care sedeplaseazã cântând cãtre locul ultimei evoluþii. Dinmulþime, zeci de aparate de fotografiat sunt aþintiteasupra celor de la muzicã. ªi, cu adevãrat, au ce sã imor-talizeze. Deplasarea muzicii este un adevãrat spectacol deculoare ºi sunet.

OOnnoorruull mmuuzziicciiiiDispozitivul pentru defilare este constituit, iar muzica

ºi-a ocupat locul. Batalionul de vânãtori de munte începedefilarea pe marºurile interpretate de muzica militarã.Coloana de defilare fiind destul de lungã, muzica inter-preteazã o suitã de marºuri. ªeful muzicii ridicã în aerbagheta pentru atenþionare. Ultimul pluton de vânãtori de

munte defileazã prin faþa asistenþei. Pentru muzicã,soseºte momentul de referinþã. Bagheta lui „Ivanovici”taie aerul indicând urmãtoarea comandã. Întreaga muzicãexecutã patru paºi în faþã. Se acordã onorul asistenþei. Lasemnalul tobei, întreaga muzicã executã întoarcerea lastânga deplasându-se cu cântec. În urma muzicii, rãmânaplauzele cu care întreaga asistenþã îi rãsplãteºte pentru

prestaþia executatã.

MMuuzziiccaa aa ccâânnttaatt......Ne îndreptãm cu toþii cãtre autobuz. Parafrazând

replica shakespearianã, putem ºi noi sã spunem lafinalul ceremonialului cã „Muzica a cântat. Muzicapoate sã se retragã.” Ceea ce se ºi petrece în scurttimp.

Pãrãsim unitatea, îndreptându-ne, de aceastã datã,cãtre Bucureºti. În autobuz este liniºte. Fiecare muzi-cant îºi verificã instrumentul cu care a cântat. Acesteasunt ºterse cu grijã ºi puse în cutiile lor.

ªeful muzicii îi informeazã cã, în zilele ce vorurma, vor avea un program bogat în activitãþi. Aºa cã,fiecare trebuie sã profite de timpul avut la dispoziþiepentru refacere, deoarece, chiar de a doua zi, vorîncepe repetiþiile.

Pentru mine nu mai rãmâne decât sã mã confruntcu adevãrata realitate, ºi anume, aceea cã muzica mi-litarã nu se plânge de lipsã de activitate. Din contrã,agenda este bogatã în activitãþi. Iar, membrii muziciimilitare sperã ca aºa sã fie de fiecare datã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

A T E N Þ I E ,A T E N Þ I E , c â n t ã m u z i c a m i l i t a r ã !c â n t ã m u z i c a m i l i t a r ã !

Biblia tipãritã în limba românã deobicei este îmbrãcatã în piele de culoareneagrã. Cãutând la standurile cu lite-raturã de specialitate, putem gãsi bibliiîmbrãcate în piele de altã culoare decâtcea neagrã.

Mulþi specialiºti în domeniu s-auîntrebat dacã nu cumva este nepotrivit sãlegãm Biblia într-o altã culoare, maideschisã. Sigur, pare un amãnunt puþinimportant. ªi totuºi! Trebuie sã fie vreunraþionament la baza acestei tradiþii.

Investigaþiile privitoare la acestaspect au stabilit cã, din toate ediþiileSfintei Scripturi, numai ediþiile biblieiromâneºti, începând cu cea din 1968,sunt legate în negru. Câteva ediþiigreceºti, câteva franþuzeºti, câtevaenglezeºti, altele în germanã, spaniolãetc, nici una nu are copertã neagrã. La felºi ediþiile româneºti, Biblia de la Buzãu,Biblia din 1914, Biblia lui Gala Galac-tion... De asemenea, ºi celelalte ediþii,începând cu Biblia de la 1688, eraulegate în altã culoare.

O raþiune care sã fii determinataceastã opþiune poate avea câteva repere.Un reper ar fi acela cã majoritateacãrþilor bisericeºti, - dacã nu toate –

tipãrite în aceastã perioadã, sunt coper-tate în negru. De exemplu, cãrþile de cult,volumele din seria „Pãrinþi ºi scriitoribisericeºti” etc.

Posesorii acestor lucrãri nu cred sã fiiexistat vreo presiune, directã sau indirec-tã, din partea regimului ateu, motivatã sãzicem, de dorinþa de a face cât mai puþinsesizabilã prezenþa cãrþilor bisericeºti,culoarea neagrã fiind una, într-adevãr,mai puþin frapantã.

Se crede, mai curând, cã este vorbade asocierea culorii negre cu lucrurilebisericeºti, datã fiind sobrietatea pe careo sugereazã negrul sau, oricum, eli-minarea oricãrui risc de interpretare saude sugestie, pe care l-ar presupune altãculoare. Dominanta neagrã nu se veri-ficã, însã, decât în situaþii limitate, foarteconcrete, ºi anume: rasele cãlugãrilor ºiale preoþilor, precum ºi înveºmântarea înnegru a Bisericii în perioada PostuluiMare ºi a credincioºilor în perioadele dedoliu. Ar mai fi îmbrãcãmintea, de altfelfrumoasã, a vãduvelor ºi a bãtrânelor. Înrest, spaþiul eclezial, cu panoplia deobiecte bisericeºti, evitã sistematicculoarea neagrã, dominante fiind culorileluminoase: galbenul auriu, albastrul,

roºu, verde etc. Culoarea neagrã a raselorcãlugãrilor ºi a preoþilor trimite la o starede cãinþã, la o stare de doliu, realitatealumii înconjurãtoare, ca ºi cea lãuntricãdeseori, îndreptãþind o astfel de atitudinepermanentã.

Dar, când preotul slujeºte în bisericã,culoarea neagrã a þinutei de fiecare zieste ea însãºi acoperitã de veºmintestrãlucitoare. ªi aceasta pentru cã se„îmbracã în veºmântul mântuirii”,veºmintele preoþeºti fiind chipulîmpãrãþiei lui Dumnezeu, semn vãzutextrem de important al faptului cãHristos Însuºi, Arhiereul prin excelenþã,este Cel care sãvârºeºte prin preot taineledumnezeieºti, împãrtãºind lumii slavadumnezeiascã.

Nu ne putem închipui de nici un felSfânta Evanghelie legatã în negru, ci,dimpotrivã, împodobitã în culorideschise, atunci când nu este ferecatã înaur sau argint.

Concluzia ar fi cã, în nici o situaþie,culoarea neagrã nu este asociatã dum-nezeirii ºi lucrurilor dumnezeieºti.

Adaptare dupã Vestitorul Ortodo-xiei de colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 8

În avanpremiera celei de-a 60-a aniversare a ziarului „Orizontmilitar”, fost „Scutul Patriei”, dela Cluj, jurnaliºtii acestei redacþii,„ca oameni de presã, dar ºi delitere”, au publicat lucrarea „Ori-zont militar – secvenþe din coti-dian”.

Volumul, îngrijit de redac-torul-ºef, colonelul Leon-IosifGrapini, cu o prefaþã scrisã de ge-neralul de brigadã(r) dr. GheorgheVãduva ºi cu un cuvânt deprezentare scris de criticul literarIrina Petraº, ºi apãrut pe copertapatru, este o radiografie a unei stãri de spirit, o culegere dearticole de suflet, reportaj, interviu, cronicã, însemnãri, eseu,pamflet, portret, apãrute în paginile publicaþiei din 12.02.2003ºi pânã în 12.02.2007. Astfel s-a conturat „Orizont militar –secvenþe din cotidian” pentru „a oferi cititorului frânturi dinuniversul cazon reþinut în zecile de mii de pagini ale colecþieiziarului... fãcând astfel posibilã incursiunea în trecutul maimult sau mai puþin îndepãrtat”.

Aºa cum reiese din prefaþã, gazetarii de la „Orizont mili-

tar” sunt „sãritori la greu ºi atenþi la forþacuvântului, cu care nu se joacã, nu-lforþeazã ºi nu-l bruscheazã. Sunt scriitoriai unor orizonturi reale, nu ai unor orizon-turi miºcate, ai vieþii trãite cu intensitate,sinceritate ºi responsabilitate, dincolo defrustrãri ºi de furtuni artificiale, în spaþiul

plin al unui efort tenace ºi responsabil, cum este cel al mili-tarilor ce compun Corpul 4 Armatã Teritorial”.

La rândul sãu, criticul literar Irina Petraº scrie: „Dincolode importanþa momentului aniversar, de sentimentul cã unlucru bun are, iatã, istorie, reþin din aceastã carte – rememo-rare, pacea. Ca promisiune, ca realitate. Cãci, textele antolo-gice aici demonstreazã, neîndoielnic, cel puþin douã lucruri:mai întâi, cã avem de-a face cu niºte profesioniºti ai apãrãriineamului, cu niºte oameni pentru care patria – cu subtilelesale valenþe matriotice – nu a decãzut nici o clipã din stima cei se cuvine, ideea de patriotism nu s-a extenuat, ea maiînseamnã ceva, iar datoria descrie firesc insul aparþinãtor unuiloc ºi deschis, paºnic, spre lumea largã. Apoi, aceste texte maisunt ºi dovada rãgazului pe care l-au avut militarii Orizontu-lui de a se apleca asupra filei albe, proba cantitãþii de har scri-itoricesc cu care s-au descoperit înzestraþi ºi pe care n-au ezi-tat sã-l reverse în paginã în haina celor mai diverse specii li-terare ºi jurnalistice”. Aºadar, alãturându-mã celor scrise maisus nu putem decât „sã aºteptãm în pace ºi siguranþã”împlinirea celor 60 de ani de existenþã ºi chiar dacã, încã, nuºtim ce ne oferã ziua de mâine, le dorim cât mai multe apariþiiîntru mulþi ºi frumoºi ani!

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

CARNETCULTURAL

Dragobete le

CCooppeerrttaa nneeaaggrrãã aa bbiibbll iieeiiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Pretinzând cã nu ar aveaînzestrãri de povestitoare ºimemorialistã (ceea ce nu-ichiar adevãrat), poeta, eseistaºi traducãtoarea mult apreciatãIrina Mavrodin a recurs lametoda „convorbirilor“ care s-au adunat într-un interesantvolum, realizat de jurnalistulAl. Deºliu de la Focºani. Mate-ria este extrem de diversã, darnaraþiunea dialogatã se consti-tuie în esenþã ca o biografietravestitã. Autoarea sedestãinuie, puncteazãmomentele importante ale

vieþii ºi, mai ales, trãirile, sentimentele ºi gândurile careo bântuie încã din adolescenþã. Pe parcurs ne vom întâlnifireºte cu poeta, cu sensibilitatea ei, aflatã mai mereu înprim-plan ºi, totodatã, cu eseista emiþând judecãþi de va-loare, nu numai asupra operelor, ci ºi asupra vieþii literar-culturale de la noi sub multiple aspecte.

Poeta ne povesteºte – acesta-i cuvântul – mai întâidespre familia ei, cu vechi ascendenþe, pe de-o parte,greceºti, pe de alta, autohtone, rãzeºeºti. Tatãl, eminentprofesor de francezã, a fost arestat în timpul teroarei sta-liniste ºi trimis la Canal. De asemeni, fratele ei, Alexan-dru, student la Medicinã, condamnat la 3 ani deînchisoare ca urmare a Revoluþiei din Ungaria (1956).Irina Mavrodin a rãmas marcatã de drama familiei, maiales a fratelui sãu, mort de tânãr. Scrie despre el cu odurere neostoitã. Încã din copilãrie, a avut în faþã modelulde profesionalism, de onestitate ºi armonie al pãrinþilor,care cultivau în viaþã, ca ºi în literaturã, valorile auten-tice. Întrucât erau mari francofili, vorbeau curentfranceza ca pe a doua limbã, ºi ºi-au educat ºi copiii înspiritul galic.

În „convorbiri “eseista exprimã o diversitate de idei ºiopinii, în primul rând privindu-i pe marii creatori, care nuo datã i-au fost ºi modele: „Cred cã Eminescu este unuldintre scriitorii care m-au învãþat limba românã, exigenþafaþã de limba românã în care scriu ºi, pe care o vorbesc“.

Poeta a debutat mai târziu decât generaþia ei, cu vo-lumele Poeme (1970) ºi Reci limpezi cuvinte (1971),dupã ce trecuse hula proletcultistã. Tot cam pe atunci s-aafirmat ºi eseistã cu volumul Spaþiul continuu (1972),ceva mai înainte, ca o excelentã traducãtoare (Madamede Staël, Albert Camus, Madame de Sévigné).

Car tea d in v i t r i nã

Confesiunile unei poete

“Orizont militar” - 60 de ani de existenþã

De la “amintiri despre prezent”la un vis ce se vrea realitate

Dupã invazia comercialã din ultimii ani prilejuitã deSfântul Valentin, încet-încet, românii regãsesc calea spretradiþie. Aproape toþi adolescenþii cunosc legendazburdalnicului fecior al Babei Dochia, al cãrui nume esteasociat cu al celui “beat de dragoste”, dar ºi cu cele-brarea Sf. Ion de primãvarã (cap de primavarã), descrisãamplu de cercetãtorul James Frazer în “Creanga de aur”.

Etimologic, prin supoziþie, Dragobete ar puteaproveni din slava veche: dragu biti - a fi drag. Însã, zeuliubirii la nord ºi sud de Dunãre este cunoscut cu multînaintea sosirii slavilor în acest spaþiu geografic.

O altã ipotezã spune cã numele provine din cuvinteledacice trago - þap si bete - picioare (pedes, în latinã).Pierzându-se limba dacã, trago a devenit drago, iar pede- bete (cum se numesc cingãtorile înguste, fâºiile þesute).Þapul simbolizeazã puterea de procreare, forþa vitalã,fecunditatea.

Dar, mai este cunoscut ºi ca Dragomiru-Florea sau“Granguru” pentru cã, acum, are loc nunta pãsãrilor dinpãdure. Pentru a-ºi atrage perechea, Graurul auriu punecâteodatã în cuib ceva “orbitor”, un bãnuþ strãlucitor.

Prolifica tradiþie popularã a lãsat în urmã obiceiuriludice, dragi pânã ºi tinerilor de azi. Astãzi, grupuri defete ºi bãieþi “fac Dragobetele”, pornind în lume chiuindºi hãulind pentru a culege ghiocei ºi viorele. Tineriischimbã vorbe de dragoste între ei, sperând sã fie iubiþide toþi pe tot parcursul anului. Se pare cã la sfârºitul luniifebruarie este singura datã în an când un bãiat poate furaun sãrut fãrã sã fie apostrofat de fatã sau de adulþi, astãzideosebit de toleranþi.

Adolescenþa nu e individualã, ci se bazeazã pe grup,probabil, de aici decurgând obiceiul relativ recent al ca-valerilor ºi domniºoarelor de onoare de la nunþi. În plus,tinerii practicau un obicei de iniþiere premaritalã cu sco-pul de a se feri de farmece ºi fãcãturi de urât. Tot acumeste momentul înfrãþirii între tineri, când se cresteazã pebraþul stâng ºi-ºi suprapun zgârâieturile.

În cele din urmã, Dragobetele este o fãpturã miticãcare personificã logodna animalelor ºi, prin extensie, afetelor ºi bãieþilor. Sãrbãtoarea este asociatã cu momentulîn care animalele devin fertile. Gospodinele dau pãsãrilordomestice hranã consideratã afrodisiacã, iar cine arenorocul sã audã pupãza va avea spor ºi va da dovadã dehãrnicie tot anul. (P.I.)

Disciplina ºi responsabilitatea mergmânã în mânã. Putem realiza orice înaceastã lume dacã preluãm cu adevãratresponsabilitatea totalã a vieþii noastre,dacã aliniem mintea, emoþiile ºi acþiu-nile noastre în aºa fel încât sã atragemtoatã puterea care ne înconjoarã ºi careexistã în noi. Disciplina este o aliniere,o ordonare a vieþii noastre. Ea nu tre-buie privitã ca o pedeapsã, impusã dinafarã, ci ca pe o formã profundã deiubire de sine! ªi putem vedea în naturãce putere magicã emanã ordinea, de lanivelul sistemelor solare ºi pânã la celatomic.

Ordonarea tuturor pãrþilor vieþiinoastre, alinierea gândurilor, senti-mentelor ºi acþiunilor ne conferã putereade a ne împlini dorinþele. Pentru unalpinist, disciplina nu e o povarã, ci unsprijin pentru a cuceri vârful muntelui.Însã, cu siguranþã, povara este ne-realizarea unei acþiuni pe care ne-ampropus sã o realizãm, nerespectarea unuicuvânt sau promisiuni faþã de noi înºinesau faþã de ceilalþi. Precum hamurilestrunesc caii unei cãruþe, ºi disciplinastruneºte mintea ºi simþurile pentru canoi sã ajungem în siguranþã ºi în scurttimp la destinaþie.

Mulþi oameni acþioneazã în viaþãprecum niºte copii rebeli, care încearcãsã desfacã regulile ºi sã obþinã ce-ºidoresc. Dacã pentru un copil, lipsa dis-ciplinei este o expresie a inocenþei, pen-tru un adult lipsa disciplinei sau respon-sabilitãþii ar însemna o mare problemãsau cauza multor probleme din viaþa sa.Trebuie sã ne asumãm responsabilitateaa tot ceea ce facem. Fiecare cuvânt,gând ºi emoþie e importantã. Totul esteimportant! Dacã sesizãm cã în viaþanoastrã este încã haos, atunci sã preluãmresponsabilitatea schimbãrii acesteia!

Sã ne reorganizãm viaþa fãcând ce tre-buie sã fie fãcut, prin instituirea disci-plinei, care ne va elibera! Atunci cândrealizãm un lucru pe care îl amânasemmult timp, simþim o mare eliberare ºipace.

O micã acþiune prezentã, dacã esteaplicatã în mod consecvent, timp decinci ani, de pildã, poate sã transforme,în mod radical, locul în care vom ajungela sfârºitul acestei perioade! Dacã ar fisã exersãm zi de zi o limbã strãinã, pestecinci ani, am vorbi fluent. Am puteacânta la chitarã, dansa, picta sau sculp-ta, am putea deveni un actor! Am puteafi tonici, puternici ºi plini de energie!Noi decidem cum sã ne petrecem timpulºi cum va fi viaþa noastrã, atunci cândvom atinge marcajul celor cinci ani.Avem libertatea de a alege!

Sã aruncãm o privire atentã la modulîn care ne comportãm ºi la ce determinãanxietate în fiinþa noastrã. Ne pierdemtimpul pentru cã suntem dezorganizaþi,încât nu putem stabili nimic? Avem unmod de a fi în crizã, deoarece ne aflãmmai mereu, împotriva termenului limitãsau cheltuim bani deoarece am trecut determenul limitã, plãtind penalitãþi lataxe? Ne strecurãm ºi ocolim confrun-tãrile – care sporesc anxietatea – cândam putea sã învãþãm cum sã stãm înain-tea cuiva, privindu-l direct în ochi ºi cucalm, sã-i spunem ceea ce trebuie spus?

Amânarea ne împovãreazã! Disci-plina este opusul amânãrii. Ea este abi-litatea noastrã de a respira adânc ºi de aface ceea ce trebuie fãcut, chiar dacãacest lucru este puþin neplãcut. Dar,dupã ce l-am realizat, putem respiraliberi! Onestitatea ºi integritatea înrelaþiile cu ceilalþi ne conferã pace ºiconcentrare.

Putem continua sã ne luptãm cu

viaþa noastrã, cu greutãþile, cu finanþeleºi cu relaþiile noastre! Sau, putem decideca, în loc de luptã, doar sã câºtigãm! Noiputem alege aceasta! Noi putem alegesã nu ne mai subminãm prin vechile obi-ceiuri ºi sã ne schimbãm.

Dacã ne vom menþine ferm în disci-plinã ºi în acþiune, dacã vom preluarasponsabilitatea ºi vom acþiona înacord cu ceea ce dorim sã împlinim,dacã vom înceta sã ne subminãm, sã neplângem ºi sã cãutãm scuze, daca vomintra în starea de adult ºi vom face ceeace trebuie fãcut, atunci când trebuiefãcut, atunci, întreg universul se vaîntoarce pentru a ne susþine prin abun-denþa de coincidenþe. Ah, da, universulne iubeºte, dar putem simþi aceasta doaratunci când ºi noi ne iubim!

Ce-ar fi dacã am face ceea ce ne-arproduce bucurie? Dacã îl vom învingepe copilul plângãcios, care ar vrea sãgãseascã cãi uºoare pentru problemeledificile, dacã vom pãtrunde în starea deadult, atunci vom învãþa sã iubim acestproces! Vom învãþa sã apreciem fru-museþea ºi minunãþia acþiunii. Ne vomdeschide cãtre multe daruri de preþ, înfiecare zi, în fiecare moment, pentruîntreaga noastrã viaþã!

Disciplina este o pedeapsã doar pen-tru copilul încãpãþânat, care serãzvrãteºte împotriva unui pãrinte sever.Ea nu constituie o pedeapsã pentru unadult motivat, angajat, care doreºte, cuadevãrat, sã mobilizeze universul ºi sãrealizeze lucruri extraordinare! Pentruacest adult este vorba de plãcere, debucurie, de un parteneriat plin de iubirecu lumea, ca sã facã ceea ce doreºte cuangajare ºi bucurie!

Da, da, aceasta (disciplina) consti-tuie un dar pe care ni-l oferim noiînºine! Sã ne acceptãm aºadar viaþacu responsabilitate plinã de entuziasmºi iubire!

Disciplinã ºi responsabilitate

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008

Pagina 9

((uurrmmaarree ddiinn nnrr..ttrreeccuutt))

SSiimmbboolliissttiiccaa mmaaggiiccoo-mmiittoollooggiiccããCorbul/acvila, în accepþiunea sa veche, a fost ºi a rãmas

o pasãre solarã, un mesager solar al cerului ºi, totdeauna, opasãre divinatorie. La daci, are un simbolism contradictoriu

de pasãre solarã ºi, toto-datã, tenebroasã, de pasãrea vieþii ºi a morþii, depasãre apotropaicã ºifunerarã.

Acvila de pe emblemãare aripile strânse în po-ziþie liniºtitã, de receptaculpsihologic al dubletului

sub formã de pasãre a sufletului. „Pasãrea suflet“ exprimãfigurarea simbolicã a sufletului, uneori dupã moarte. Este o„imagine a vehiculului care transmigreazã sufletul“13, ima-ginea unei pãsãri considerate sacre care aminteºte dearborele cosmic, ceresc, al vieþii ºi al morþii.

Motivul ºarpelui apare frecvent pe diferite tipuri dearme, fiind considerat simbol tribal. Este animal cosmic prinexcelenþã, fiind alcãtuit din materia primordialã. Esteprezent de la începutul lumii în opera creatã. Pare a fi pre-existent, ca un element fluent al Apelor primordiale. Elîncarneazã o fãpturã „inferioarã, obscurã, incomprehensibilãºi misterioasã“14.

Simbolismul mitic al ºarpelui cosmic legat de Apele pri-mordiale apare în mitologia mixhelenicã din Pontul Euxingetic. În cetatea maritimã Tomis a fost descoperitã statuetaunui ºarpe fantastic, cu plete, încolãcit în spiralã, numit detomitani Glykon. Conceput în apele Mãrii Negre, ca ungeniu protector al corãbierilor ºi pescarilor, Glykon ree-diteazã un mit getic mai vechi : mitul ºarpelui Apelor pri-mordiale, care a fost preluat din paleofolclorul local pontic ºiadaptat nevoilor spirituale ale locuitorilor, pe jumãtate geþi,ai cetãþilor maritime greceºti15.

ªarpele apare ºi ca „signumde ordin totemic, moºtenit de dacide la antecesori“16. Stindardul dacmoºteneºte trãsãturi ale ºarpeluicelest în conºtiinþa bãºtinaºilor. Înarta geto-dacicã ºarpele magic afost folosit cu scopuri apotropaicepe podoabele de paradã ale cãpe-teniilor tribale.

La daci, cerbul simbolizasoarele care se urca pe cer. Dincauza herbului lui înalt ºi ramifi-cat, ca o coroanã de arbore, se credea cã el poartã pe caparborele vieþii.

Imaginea cerbului apare frecvent. Scriitorii greci antici,poetul Pindar, istoricul Pherekidis etc., consemneazã o le-

gendã : toþi se referã la o cerboaicã de aur care apãrã gurileDunãrii. Dupã aceastã legendã- socotitã geto-sciticã - nimfaTaigeta, iubita lui Zeus, închinase zeiþei Ortaisa (asemeneaArtemidei, zeiþa vânãtorii la greci), în oraºul Istria de lagurile Dunãrii, o cerboaicã având coarnele de aur, ca sãapere Delta17. Cerboaica aceasta cu coarne de aur avea ca-litãþi excepþionale, fapt care îl determinã pe regele Teseu alAtenei sã porneascã la vânãtoare pe urmele ei(cu un mileniuî.Hr.). Cerboaica aceasta din descrierile mitografilor anticiera, probabil, reprezentarea totemicã a regelui Deltei.

Capra/þapul face parte din familia Bovidae ºi estecunoscutã popular sub numele de caprade stâncã sau ibex, iar ºtiinþific Caprahircus ibex. În trecutul îndepãrtat apopulat înalþimile munþilor noºtri, darîn prezent se mai gãseºte doar în zonaTransfãgãrãºanului. Þapul are rolimportant în mitologia tracã nord-dunãreanã, de aceea, simbolul sãu esteîntâlnit des în ornamenticã. În mitolo-gia poparelor din sud-estul Europei,

capra ºi dubletul ei masculin- þapul - au fost concepute capersonificãri demonice ale prolificitãþii zoologice ºi ferti-litãþii telurice.

În Tracia, în cadrul trenelor dionysiace s-au dezvoltatcâteva manifestãri coreice : tragedia, dansul ritual al sacri-ficãrii þapului ºi dansurile acoliþilor divini18. Primul danssimboliza puterea germinatoare, procreaþia, lubricitatea. Încadrul acestui dans o atenþie deosebitã se acorda cultuluifalic. Al doilea dans era cel al satirilor ºi panilor, simbolizatropotul brutal al cetelor de fãpturi antropocaprine în revul-sia lor coreicã. Acestea erauaºa-numitele dansuri alesikinnilor. Din cântecul ceînsoþea dansul ritual al sa-crificãrii þapului, numittragedia, ca ºi din dansulsikinnilor s-au dezvoltat,mai apoi, primele specta-cole teatrale la greci : trage-dia ºi coregrafia.

Paleozoologii aucostatat, de asemenea,prezenþa leului/panterei peteritoriul cuaternar al României : leul de peºterã ( panteraspelaea ºi Felis leo spelaeus), alãturi de alte feline. Aceastaconduce la ipoteza transfigurãrii mitice a leului/panterãpreistoric în literatura popularã româneascã. Însã, datoritãfaptului cã leul a dispãrut din fauna localã încã înainte deHristos, s-au elaborat ipoteze care au fãcut discutabil acestanimal mitic. S-a susþinut cã nu poate fi vorba de leu/pan-terã, ci de un alt animal similar, mai vechi, din fauna localã,care a fost substituit târziu de imaginea leului; cã leul ar fi

putut fi sugerat ca animal mitic de zodiac ºi de cãrþile po-pulare de sorginte europeanã ºi occidentalã ; cã leul este ofãpturã fantasticã, de basm mitizat, zooantropomorfã sauantropozoomorfã, mai mult caracterologic mitic decât fizio-logic teratologic19.

Substratul paleozoologic al leului mitic se aflã deci întrecutul faunei locale carpatice. Teza paleozoologicã a fostconfirmatã ºi de cercetãrile arheologice.

ConcluziiAsemenea simboluri sunt obiºnuite ºi pe armele de tip

akinakes ale aristocraþiei militare iraniene. Multã vreme,ºcoala tradiþionalã, bazatã pe autoritatea unor savanþi, ca P.Reinecke, M. Ros-tovtzeff20, V. Pârvan ºialþii, a susþinut origineasciticã a pieselor de artãlucrate în stil animalier,descoperite în mediulneamurilor nord tracice.Sabia-emblemã de laMedgidia a oferit lumiiºtiinþifice prilejulrevizuirii vechii con-cepþii privind arta ani-malierã tracicã. Executatã de meºteri artizani în ateliereindigene21, aplica de bronz de tip akinakes descoperitã laMedgidia, pune în evidenþã, atât prin conþinut, cât ºi prinelementele de stil, o artã traco-geto-dacicã originalã ºi inde-pendentã de cea greceascã, sciticã ºi celticã. O asemeneaformã de armã orientalã putea fi preluatã de cãtre localnicidirect de la perºi22, întrucât se ºtie cã aceºtia au stãpânitcâtva timp teritorii la est de Balcani, iar regele Darius I a tre-cut Istrul în 514 î. Hr. Sabia-emblemã de la Medgidia amai oferit lumii ºtiinþifice prilejul revizuirii unei alte vechiconcepþii scitice cu privire la tezaurele „princiare“ de laCraiova ºi Agighiol din sec. IV î.Hr. ºi, de asemenea, prile-jul reconsiderãrii artei traco-geto-dacice în componentelesale fundamentale.

Profesor dr. NATAªA PETEU

Note:13. R. Vulcãnescu, p.199.14. R. Vulcãnescu, p. 522.15. R. Vulcãnescu, p. 246.16. V. Pârvan, Getica, o protoistorie a Daciei, Ediþia a II-a,

Bucureºti, 1982, p. 350.17. N. Densuºeanu, Dacia preistoricã, Bucureºti, 1910, p. 550.18. R. Vulcãnescu, op. cit. p. 517.19. R. Vulcãnescu, p.520.20. Mihai Gramatopol, Artã ºi Arheologie dacicã ºi romanã, Edi-

tura Sport-Turism, Bucureºti,1982, p. 36. 21. D.Berciu, op.cit., p. 184.22. D. Berciu, p. 174.

Cunoscut ºi ca rãzboiul sovieto-finlandez,rãzboiul de iarnã a izbucnit în momentul încare Uniunea Sovieticã a atacat Finlanda pe30 noiembrie 1939, la trei luni dupã izbucnireacelui de-al doilea rãzboi mondial.

Drept consecinþã, Uniunea Sovieticã a fostexclusã din Liga Naþiunilor pe 14 decembrie.Iosif Visarionovici Stalin, conducãtorul statu-lui sovietic, se aºteptase sã cucereascã întrea-ga þarã pânã la sfârºitul anului, dar rezistenþafinlandezã a zãdãrnicit toate planurile sovieti-cilor, deºi aceºtia din urmã îºi depãºeau ina-micii în proporþie de 3 la 1.

Finlanda a rezistat pânã la 12 martie 1940,când þara a fost obligatã sã semneze un tratatde pace prin care ceda agresorului sovieticaproximativ 10% din teritoriul naþional ºiaproape 20% din capacitãþile sale industriale.

Rezultatele rãzboiului de iarnã au fostamestecate. Deºi, în cele din urmã, forþelesovietice au reuºit sã strãpungã apãrarea fin-landezã, nici sovieticii ºi nici finlandezii nu auterminat rãzboiul fãrã a fi puternic afectaþi.Pierderile sovieticilor au fost extrem de mari,iar statutul internaþional al þãrii a avut desuferit.

Chiar mai rãu, capacitatea de luptã aArmatei Roºii a fost pusã sub semnul între-bãrii, un aspect care a contribuit din plin laluarea deciziei lui Hitler de atacare a UniuniiSovietice la 22 iunie 1941. Forþele sovietice nuºi-au îndeplinit obiectivele iniþiale (cucerireaFinlandei), reuºind numai sã ocupe teritorii înzona lacului Lodoga. Vulnerabilitatea Finlan-dei a fost salvatã ºi, în plus, þara a câºtigat unuriaº capital de simpatie internaþionalã.

Tratatul de pace din 15 martie 1940 a opritpreparativele franco-britanice de trimitere deajutoare Finlandei prin nordul peninsuleiScandinave ºi a stânjenit de asemenea accesulGermaniei la rezervele de minereu de fiersuedez. Invaziile germane ale Danemarcei ºiNorvegiei din 9 aprilie 1940 au abãtut atenþiamondialã cãtre luptele pentru controlulNorvegiei.

Rãzboiul de iarnã (talvisota, în limba fin-

landezã) a fost un dezastru militar pentru Uni-unea Sovieticã. Stalin a tras învãþãmintelenecesare din acest eºec ºi ºi-a dat seama cãtrebuia renunþat la controlul politic totalasupra Armatei Roºii. Dupã încheierearãzboiului cu Finlanda, Kremlinul a iniþiat unproces de readucere în activitate a ofiþerilor decarierã ºi numirea lor în funcþii militare deconducere ºi a trecut la modernizarea forþelorarmate, hotãrâri inevitabile care ar fi permissovieticilor sã reziste unui atac german.

De-a lungul istoriei sale, Finlanda a fãcutparte multã vreme din Regatul suedez, dupãcare a fost cuceritã de cãtre Imperiul Þarist în1808. Finlanda a fost transformatã într-unstat-tampon autonom care ar fi tre-buit sã apere capitala rusã, SanktPetersburg de la Marea Balticã.

Dupã revoluþia care i-a adus pebolºevici la putere în Rusia la 25octombrie 1917, Marele Ducat alFinlandei (cum era denumit dinpunct de vedere administrativ încadrul Imperiului Þarist) ºi-a procla-mat independenþa pe 6 decembrie1917.

Între Germania ºi Finlanda s-aunãscut legãturi puternice cândImperiul German a susþinutmiºcarea clandestinã de indepen-denþã din timpul primului rãzboi-mondial. În rãzboiul civil care aurmat, trupele Finnish Jagar antre-nate de germani ºi trupele regulate germane aujucat un rol de primã importanþã. Doar înfrân-gerea Germaniei în primul rãzboi mondial aîmpiedicat proclamarea unei monarhii depen-dente de Germania în frunte cu regeleFriedrich Karl von Hessen. Dupã rãzboi,relaþiile germano-finlandeze au rãmas apropi-ate, deºi finlandezii nu erau prea mari admira-tori ai noului curent politic apãrut în Germa-nia.

Relaþiile dintre Uniunea Sovieticã ºi Fin-landa au fost tensionate – datoritã, atât politiciide rusificare din timpul Imperiului Þarist, cât

ºi urmãrilor rebeliunii socialiste finlandezeeºuate, care au contribuit la neîncrederea reci-procã. Stalin s-a temut cã al treilea Reich vaataca URSS-ul din Finlanda, care era o bunãbazã de atac, în condiþiile în care graniþa sovi-eto-finlandezã era doar la 32 km depãrtare deLeningrad (fost Sankt Peterssburg). În 1932,Uniunea Sovieticã a semnat un pact de nea-gresiune cu Finlanda. Pactul a fost prelungitpentru încã 10 ani, în 1934.

În aprilie 1938 sau chiar mai devreme,Uniunea Sovieticã a început negocieri diplo-matice cu Finlanda în încercarea de aîmbunãtãþi apãrarea mutualã împotriva Ger-maniei. Principala preocupare a sovieticilorera aceea cã Germania avea sã foloseascã Fin-landa pe post de cap de pod pentru a atacaLeningradul ºi, de aceea, au cerut guvernuluifinlandez sã accepte cedarea unei zone care sã

asigure o apãrare mai eficientã a oraºului –leagãn al revoluþiei bolºevice. Cea mai mareparte a anului a trecut cu discuþii sterile. Înacelaºi timp, situaþia politicã din Europa s-aînrãutãþit.

Germania ºi URSS au semnat pe 23 august1939 Pactul Ribbentrop – Molotov. Pactul deneagresiune sovieto-german conþinea ºi clauzesecrete prin care þãrile Europei Rãsãriteneerau împãrþite între cei doi semnatari. S-acãzut de acord ca Finlanda sã devinã parte a„sferei de influenþã sovietice”. Invazia ger-manã a Poloniei de pe 1 septembrie 1939 afost urmatã de atacul sovietic din rãsãrit, pro-

dus pe 17 septembrie. În numai câteva sãp-tãmâni, Polonia a dispãrut de pe harta politicãa Europei ºi a fost împãrþitã între Germania ºiURSS.

În toamna anului 1939, dupã atacul ger-man din Polonia, Uniunea Sovieticã a cerut înmod imperativ Finlandei sã fie de acord cucedarea unei fâºii de teritoriu de 25 km lãþime.Guvernului finlandez i s-a mai cerut sã conce-sioneze URSS-ului Peninsula HANKO, învederea construirii unei baze navale. Înschimb, Uniunea Sovieticã se oferea sã cedezeo zonã în Karelia, de douã ori mai mare, darmai slab dezvoltatã.

Guvernul finlandez a refuzat sã acceptecererile sovietice. Pe 26 noiembrie 1939, so-vieticii au înscenat un incident în timpulcãruia artileria sovieticã a bombardat oregiune din zona satului de frontierã Mainila,dupã care au dat vina pe finlandezi. Sovieticiiau pretins cã artileria finlandezã a bombardatîn mod deliberat teritoriul statului de frontierã,ucigând militari ºi civili. Uniunea Sovieticã apretins ca finlandezii sã-ºi cearã scuze ºi sã-ºimute forþele armate la 20-25 km depãrtare defrontierã. Guvernul Finlandei a tãgãduit oriceresponsabilitate pentru incident ºi a refuzat sãretragã armata din zonã. Refuzul acesta a fostfolosit de Uniunea Sovieticã ca sã nu mairespecte tratatul de neagresiune. Pe 30 noiem-brie, 23 de divizii ale Armatei Roºii, în total450.000 de mii de militari, au atacat, atingândîn scurtã vreme linia fortificatã Mannerhim.

În zona de frontierã ocupatã de sovietici, înorãºelul Terijoki – azi, Zelenogorsk, a fostcreat pe 1 decembrie 1939 un regim mari-onetã, o aºa-numitã Republicã Democratã Fin-landezã, avându-l în frunte pe Otto VilleKemsinen. Crearea acestei republici s-a fãcut,atât în scopuri propagandistice ºi diplomatice,(guvernul lui Kuusinen a devenit singurulguvern finlandez recunoscut de URSS), dar ºiîn scopuri militare (sovieticii sperau casocialiºtii din armata Finlandei sã trãdeze).Aceastã republicã a existat doar pânã pe 12martie 1940, fiind, ulterior, încorporatã înR.S.S. Karelo-Finicã.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

Rãzboiul de iarnã ( I )

Sabia-emblemã de tip akinakes descoperitã la Medgidia - piesã traco-geto-dacicã unicã în Europa

Sunt oameni care scriu o carte într-o viaþãîntreagã, dar profesorul Philip Parker a reuºitsã scrie, nu mai puþin de 85.000 în cinci ani,ceea ce înseamnã: 46 pe zi. Cauza: un soft-ware performant care poate produce cãrþi pebandã rulantã, la cele mai mici costuri.

Cotidianul italian La Repubblica prezintãcazul profesorului de marketing PhilipParker cãruia i-a venit ideea unui astfel desoft, aflând din anumite studii cã, în anumiteprivinþe, producþia de carte nu a evoluat de petimpul lui Gutenberg, ceea ce l-a fãcut sãcaute “un sistem automatizat care sã eliminesau sã reducã în mod substanþial costurileasociate muncii umane”.

Astfel, în decurs de numai câþiva ani, apus la punct aceastã adevãratã maºinã descris cãrþi, care are la bazã un principiu destulde simplu: o bazã de date bogatã ºi un pro-gram capabil sã le selecteze ºi sã le aranjezedupã anumite argumente sau domenii pentrua le transforma, astfel, într-o carte. Costulfinal al operaþiunii este foarte mic: abia dacã

ajunge la 16 eurocenþi.Pentru moment însã, softul nu poate scrie

ºi romane, aºa cum o face cel mai sofisticatdin Rusia, care a reuºit performanþa de a-ºivinde chiar foarte bine cãrþile. Cãrþile scrisede softul lui Parker, care se vând pe Amazon(pentru amatori), trateazã însã cele mai inso-lite argumente: dicþionar sicilian-englez, cãrþide cuvinte încruciºate din diferite limbi,cercetãri asupra asigurãrilor de viaþã dinChina pe anul 2006, import-exportulmãnuºilor chirurgicale în Polonia pentru anul2007 etc.

Potrivit celorde la Amazon,cartea cu cel maimare successcoasã pânã acumde sotftul profe-sorului Parker esteuna de medicinã.Proiectul creatoru-lui celui mai pro-

lific scriitor are un succes moderat, bazat pecomentarii ale cititorilor, de cele mai multeori, pozitive, cu toate cã nu a provocat o re-voluþie editorialã.

Cu ajutorul unui dispozitiv lipit decoapse, o plimbare în jurul blocului arputea alimenta un celular pentru ojumãtate de orã. BBC News informeazãcã oamenii de ºtiinþã din SUA ºiCanada au reuºit sã punã la punct undispozitiv care poate sã adune energiape care o produce corpul uman, ceea ces-ar dovedi a fi o descoperire majorãpentru cei care folosesc proteze.

Cercetãtorii spun cã în orice acþiune pecare o facem avem nevoie de energie: fiepentru a gândi, fie pentru a miºca braþul saupentru a merge. Posibilitatea de a reuºi

captarea aces-tei energii ar fide un real folospentru foartemulte domeniidin medicinã,dat fiind faptulcã omul pro-duce cantitãþi

imense de energie în toate acþiunile pe care leîntreprinde. Noul dispozitiv conceput sãînregistreze ºi sã capteze energia pe carepicioarele o produc când mergem degajândcãldurã funcþioneazã similar sistemului de

frânare a unei maºini electrice, întrucât mer-sul este foarte asemãnãtor modului în care omaºinã ruleazã ºi frâneazã, muºchiipicioarelor accelerând ºi încetinind în modconstant. Ideea de a colecta energia umanã nueste nouã, deoarece de mult timp se ºtie cãomul cumuleazã în grãsimile sale echivalen-tul a 1.000 de kg de baterii.

Astfel, armata americanã a mai încercatsã introducã dispozitive în bocancii sol-daþilor, care sã cumuleze energia celui caremerge ºi pe care sã o redirecþioneze cãtretalpa soldatului. Noul dispozitiv se dovedeºtede fapt mai eficient ºi în ceea ce priveºtemãrimea ºi capacitatea de a colecta energiapentru cã, mulându-se pe coapsã, el porneºteºi se opreºte atunci când e nevoie pentru acapta energia ºi a nu o consuma.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 10

Perspective decolaborãri între

ROMEXPO ºiVERONAFIERE

Contrar aºteptãrilor, cele mai recentestudii aratã cã viaþa la oraº îi determinã peoameni sã aibã mai puþini copii decât cei dela sate. Trendul merge în paralel cu un altul:omenirea tinde sã se mute la oraº. Potrivitestimãrilor Naþiunilor Unite, pentru primadatã în istoria omenirii, populaþia globuluitrãieºte mai mult la oraº decât la sat. Oraºeleau devenit acum casã pentru jumãtate dincei 6.6 miliarde de oameni câþi trãiesc pepãmânt. Se estimeazã ca, pânã în 2030,aproximativ 5 miliarde din cele 8.2 miliardede oameni care vor trãi pe planetã sãlocuiascã în mediul urban. De acestfenomen sunt responsabili mai mulþi factori,genetici ºi sociali.

Printre cauzele sociale ar fi, în primulrând, competiþia socialã, datã de faptul cãoamenii preferã mai puþini copii pentru a leasigura o cât mai bunã pregãtire ºi a fi astfelcompetitivi pe plan social. Cercetãtorii de la

Univeritatea College din Londra au obser-vat cã, dacã cetãþenii Imperiului Romancare trãiau la oraº aveau ca principalãtemere pentru copiii lor condiþiile vitrege deviaþã, principalatemere a pãrinþilorîn zilele noastreeste cã urmaºii lornu vor avea suc-ces, ca adulþi.

Astfel, bogãþiaunei familii numai este precum întrecut un prilej dea avea mulþi copii,ci unul de a avea puþini, dar în care seinvesteºte foarte mult pentru a face faþãcondiþiilor de concurenþã socialã tot maiacerbã din spaþiul urban. Unele dintre þãrileîn care acest efect este foarte vizibil suntItalia ºi Mexic, unde rata natalitãþii a scãzut

drastic, fenomen ce se poate observa ºi înzonele urbane ale Africii. În Etiopia, spreexpemplu, existã o diferenþã de aproapepatru copii între mãrimea familiei la oraº ºila sat, cea mai mare înregistratã pânã acum.

Printre cauzele genetice ar sta ºi faptulcã, în zonele rurale, unde comunitãþile sunt

mai mici, ºansele ca oameniicare se cãsãtoresc sã aibã ungrad de rudenie sunt foartemari. Statisticile aratã cãveriºorii de gradul trei saupatru care se cãsãtoresc au maimulþi copii decât cei care trã-iesc în oraºe ºi nu au nici ungrad de rudenie între ei. Acestestudii sunt surprinzãtoare dacãstãm sã ne gândim cã ritmul în

care populaþia omenirii creºte este foartemare (nu datoritã natalitãþii, ci creºteriimediei de vârstã a populaþiei), ceea ce, de obunã bucatã de vreme încoace, pune mariprobleme sociale, demografice ºi politice.

Relaþiile dintre ROMEXPO ºi VERONAFIERE-unul dintrecei mai importanþi organizatori de târguri din nordul Italiei – auasigurate toate premisele pentru a intra într-o nouã etapã. Con-ducerea VERONAFIERE a avut pe 25 ianuarie 2008 o întâlnirecu conducerea ROMEXPO ºi cu domnul George Cojocaru,Preºedinte-Director General în cadrul cãreia s-au stabilitreperele pentru iniþierea ºi dezvoltarea colaborãrii bilateraleeconomice pe termen lung.

În acest sens, conducerea VERONAFIERE-reprezentatã deMassimiliano Tranfo ºi Giovanni Colombo, secretar generalEURASCO-a propus o nouã colaborare între cei doi organiza-tori de târguri axatã pe douã direcþii: tehnologii alimentare ºienergii regenerabile. În continuare, a avut loc o prezentare amanifestãrilor expoziþionale între care cele douã companii arputea colabora. Astfel, la Verona se organizeazã trei expoziþiisuperspecializate în tehnologiile alimentare: SIABEE- în dome-niul brutãriei ºi panificaþiei, EUROCARNE-în domeniul pro-duselor din carne ºi peºte ºi ENOLITECH-în domeniululeiurilor alimentare ºi al vinului. În calendarul expoziþional alROMEXPO, corespondentele acestora sunt INDAGRA FOOD(din 2008 INDAGRA abordeazã 2 componente: INDAGRAFOOD-produse ºi echipamente din industria alimentarã, care seva desfãºura între 04-08 iunie 2008 ºi INDAGRA FARM-pro-duse ºi echipamente din domeniul agriculturii ºi zootehniei, careva avea loc între 05-09 noiembrie 2008) ºi EXPO DRINK. Câtpriveºte tehnologiile regenerabile, Verona organizeazã mani-festãrile PROJETTO FUOCO, SOLAREXPO ºi GREEN-BUILDING, care ºi-ar putea gãsi corespondenþe în diverseletematici ale manifestãrilor expoziþionale din BucureºtiROMENVIROTEC-SEP, ROMTHERM ºi EXPO RENEWENERGY.

„Considerãm cã România a devenit o piaþã foarte interesan-tã ºi, am ales, sã colaborãm cu ROMEXPO, în primul rând, pen-tru cã se aflã în aceastã zonã, iar dupã studiile noastre, piaþa dinSud-Estul Europei oferã foarte multe oportunitãþi. Un argumentîn plus îl constituie faptul cã ROMEXPO este un organizatorserios de târguri, cu o dimensiune ºi poziþionare pe piaþã impor-tante, cu o infrastructurã modernã, cu un personal bine pregãtitºi cu un program expoziþional foarte bogat. Din toate acestepuncte de vedere, ROMEXPO se aseamãnã cu VERO-NAFIERE, aºa cã, avem toate motivele pentru a demara o cola-borare pe termen lung. Noi venim cu tehnologia organizãrii, cubrandul ºi cu expozanþii noºtri, iar ROMEXPO cu spaþiul expo-ziþional, cu profesionalismul lor recunoscut în plan european,dar ºi cu expozanþii sãi ºi potenþialul pieþei româneºti“, a spusMassimiliano Tranfo.

„În calitate de secretar general EURASCO, o organizaþienon-profit, înfiinþatã în anul 1972, am fost bucuros sã pot vota,în cursul anului trecut, pentru admiterea ROMEXPO în rândulcelor mai importanþi organizatori europeni de târguri de agricul-turã, datoritã organizãrii manifestãrii expoziþionale INDAGRA.Am ºi vizitat expoziþia ºi am fost foarte încântat de ceea ce amvãzut, atât ca servicii, cât ºi ca expozanþi. Desigur, îl cunosc ºipe domnul George Cojocaru, în calitatea sa de membru alComitetului Director al Asociaþiei Globale a Organizatorilor deTârguri ºi Expoziþii ºi vicepreºedinte pentru Europa ºi am decissã facem pasul cãtre un parteneriat cu ROMEXPO ºi datoritãseriozitãþii Domniei sale “, a declarat Giovanni Colombo.

La finalul discuþiilor, s-a convenit ca, la urmãtoarea întâl-nire – care se va desfãºura la începutul lunii februarie la Verona,cu ocazia Fieragricola, cea mai mare manifestare expoziþionalãîn domeniul tehnologiilor agroalimentare-delegaþiile celor douãsocietãþi sã demareze negocierile asupra unui proiect concret derealizare a unui parteneriat de tip joint ventures. Acest tip departeneriat se doreºte a fi realizat ºi pentru o expoziþie con-sacratã energiei neconvenþionale. Se ºtie cã, la nivelul comu-nitãþii europene, existã un proiect care vizeazã anul 2020, ca anîn care sã se reuºeascã ca energiile neconvenþionale sã asigurecirca 20% din necesar.

„Propunerile reprezentanþilor de la VERONAFIERE suntdeosebit de interesante. Sunt convins cã proiectul propus departea italianã va putea fi armonizat cu perspectivele de dez-voltare ale manifestãrilor expoziþionale ºi ale infrastructuriiROMEXPO ºi cã, astfel, relaþiile româno-italiene pe domeniulorganizãrii târgurilor ºi expoziþiilor vor intra într-o nouã etapã.VERONAFIERE doreºte un parteneriat strategic cu ROMEX-PO, unul serios ºi pe termen lung, care sã încurajeze substanþialmediul de afaceri din cele douã þãri“, a declarat GeorgeCojocaru, Preºedinte-Director General ROMEXPO.

VERONAFIERE este unul dintre cei mai importanþi organi-zatori de târguri ºi expoziþii din nordul Italiei, care dispune deun complex expoziþional de 300.000 de metri pãtraþi, din care,125.000 de metri pãtraþi, interior, fiind al treilea mare organiza-tor de târguri din Italia, dupa Milano ºi Bologna. La VERO-NAFIERE se organizeazã 30 de târguri, cu tematici foartediverse, de la industria agroalimentarã, la construcþii, mobilã ºidesign interior, energii regenerabile ºi timp liber. Cifra de afa-ceri a VERONAFIERE se ridicã la 70 de milioane de euro. În2007, la târgurile din Verona au participat 14.000 de expozanþi,care au ocupat o suprafaþã netã de 600.000 de metri pãtraþi. Târ-gurile VERONAFIERE au fost vizitate anul trecut de circa 1,1milioane de vizitatori, din care aproximativ 12% au fost strãini.

Centrul de presã ROMEXPO

Omenirea se mutã la oraº

Un nou mod de a schimba culoarea unui metal fãrã a fi necesarãfolosirea unui proces de vopsire, anume, prin raze scurte, dar intense delaser, ar putea schimba pe viitor caracteristicile unor metale, precum alu-miniul ºi aurul, ceea ce ne duce cu gândul la încercãrile alchimiºtilor dinvechime de a obþine aur din alte materiale.

Printre miraculoasele proprietãþi ale laserului pare sã fie ºi aceea de aaltera caracteristicile optice ale materialelor: o razã laser intensã poate sãschimbe culoarea unui material, fãrã a-l acoperi cu un înveliº de vopseasau pigment. Existã însã problema ca o razã îndeajuns de puternicã pen-tru a schimba culoarea unui material sã îl ºi topeascã.

Doi cercetãtori de la Universitatea Rochester din New York au încer-cat sã facã în aºa fel încât sã reducã efectul de topire pe care îl are razalaser, reducând durata de aplicaþie a razelor scurte ºi intense pânã la ofemtosecundã (o milionime de miliardime de secundã). Astfel, cei doi

alchimiºti moderni au reuºit sãschimbe nuanþa unor metale, trans-formând nuanþa de gri a aluminiuluiîn auriu, iar culoarea aurului într-unaneagrã. Aºadar, procedeul laserreuºeºte sã modifice culoarea me-talelor, acestea devenind mult mairezistente la uzurã decât suprafeþelevopsite, mai ales, la temperaturi mari.

Dar, tehnica este atât de sofisti-catã ºi cere atât de mult timp, încât se

crede cã abia în urmãtorii ani se vor putea face alte progrese care sã poatãduce la folosirea dispozitivului pe o scarã mai largã. Unii specialiºti nusunt însã atât de impresionaþi de ceea ce au reuºit sã facã cei din NewYork, întrucât metalele supuse razelor laser nu au afectatã structurainternã, ci doar unele straturi superficiale ale lor, ceea ce, pânã la urmã,fac ºi vopselurile, a cãror industrie a evoluat mult în ultimul timp.

Deci, se poate spune cã, atât încercarea alchimiºtilor din vechime, câtºi a celor moderni de a modifica esenþa metalelor prin intermediulatributelor lor, este constant sortitã eºecului, … cel puþin pentru moment!

Alchimie în epoca laserului

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* O poveste nu poate fi o insultã. O citeºti sau nu, oasculþi sau pleci din faþa celui ce o spune.

* Pânã la urmã, toþi ne inventãm câte o poveste ºi cre-dem în ea, ne-o închipuim ca fiind propria noastrã viaþã.

* Sã urãºti pe cineva înseamnã sã te cobori la condiþialui.

* Numai toleranþa poate lega generaþiile între ele, eaeste adevãrata solidaritate umanã, iar absenþa ei provoacãgoluri în istorie, adevãrate pustiuri.

* De propriile noastre amintiri nu putem fugi, în faþalor suntem neputincioºi ca în faþa morþii.

* Frumosul este legat de orice este lãudabil, raþional,folositor ºi cuviincios.

* Înþelepciunea e arta de a privi lucrurile din toateunghiurile.

* Un ceas întrebuinþat cu folos face cât mulþi ani petre-cuþi în mrejele indolenþei.

* Rezultatele nu se mãsoarã cu fraze frumoase, lipsitede conþinut, ci cu realitatea asprã.

* Oamenii se lasã prea uºor cuceriþi ºi stãpâniþi deiluzii.

* Omenia nu este privilegiul unui neam sau al altuia, cial oricãrui om vrednic de acest nume.

* Numai ceea ce dureazã de-a lungul vremii conteazã.* Existã un singur mijloc de a te apãra de opinia pu-

blicã: s-o suporþi.Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Dispozit iv pentru colectareaenergiei umane

Cel mai prolific scriitor din lume:85.000 de cãrþi în cinci ani

TIP

EVURI

Rãspunsurile testului din nr. 3 (237)1. Primul balon care s-a ridicat în aer la 19 septembrie

1785 a fost construit de fraþii Etienne (1745-1799) ºiJoseph Montgolfier (1740-1810) din Annonay (Franþa).

2. Prin „balon de oxigen” se înþelege un rezervor deoxigen prevãzut cu un tub de aspiraþie ºi întrebuinþat lareanimarea bolnavilor.

3. Luminiscenþa este proprietatea unor substanþe de aemite radiaþii luminoase provenite dintr-o energie neter-micã sau, tot prin luminiscenþã, se înþelege o emisiune deraze luminoase reci.

4. Romanul „Bãtãlia tãcerii” a fost scris de prozatorulfrancez Vercors (1902-1991).

5. Uvertura „1812” aparþine compozitorului rus PiotrIlici Ceaikovski (1840-1893).

6. N. IORGA, Cugetãri, 40.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008

Pagina 11

GTA IV pe PC-uuri în octombrie 2008?

Nici n-au apucat cei de la Rockstarsã anunþe apariþia GTA IV pe Xbox360 ºi PlayStation 3, cã s-a ºi pus înm i º c a r emaºina deb â r f e ,zvonuri ºiºuºanele peWeb, iar oportare acelebruluijoc pe PC-uri e deja aºteptatã pentruoctombrie 2008.

Site-ul francez Jeuxpo.com dã casigurã apariþia pe PC a ultimului GTAîn toamna asta, ºi îºi susþine afirmaþiacitând surse din interiorul retailer-ilorde jocuri video. Computerand-videogames.com, comentând pe temaasta, ajunge la concluzia cã nu e chiardeplasat sã vedem în viitorul apropiatGTA IV pe PC, atâta timp cât pânãacum au trecut aproximativ 6 pânã la 8luni între lansarea versiunilor de con-solã ºi a celei de PC (ºi îºi mai scoateºi Rockstar pârleala dupã amânarea deanul trecut, nu?).

HAZE vine pe 20 mai?Mult-aºteptatul ºi mult-amânatul

shooter HAZE, dezvoltat în exclusivi-tate pentru PlayStation 3, va sosi pe 20mai, dacã e sã-i credem pe cei de laAmazon sau de la GameStop.

Debutul jocului celor de la FreeRadical a fost pânã acum amânat de,nu mai puþin de 6 ori, ajungându-se lasituaþia în care HAZE sã fie comparatcu amicul nostru Duke Nukem sau cuS.T.A.L.K.E.R. SoC. Din fericire, separe cã britanicii din Nottingham seapropie (în sfârºit...) de ultimeleretuºuri la codul sursã al FPS-ului, ast-fel încât s-ar putea sã-l vedem pe piaþãpe 20 mai. Oricum, la cât de des a fostîntârziatã lansarea jocului în ultimaperioadã, n-ar mira pe nimeni, cred,sã-l mai vadã încã o datã amânat! Aºacã, pânãatunci, maitragem oporþie denectar penas ºi neb ã g ã mconºtiincioºi la un Crysis pe LAN, cãoricum shooter-ele jucate pe consolãsunt cam aiurea...

Resistance 2 vine pe 2 septembrie?

Se ºtie deja cã unul din shooter-elecele mai de succes pentru PlaySta-

tion 3 va avea un sequel. Ce nu seºtie (sau, mai bine zis, nu se ºtia)încã e când se va lansa.

Un anunþ de pre-order de pe pa-

gina GameStop îi trãdeazã însã pecei de la Insomniac Games,dezvãluind cã mãreþul Resistance 2va ateriza pe rafturile magazinelorpe 2 septembrie 2008. Deºi pânã laconfirmarea oficialã, anunþul respec-tiv nu þine de foame, totuºi e de su-bliniat cã, de obicei, gigantul ameri-can de gaming NU se înºalã cândposteazã pe site datele de lansare lajocuri (atât i-ar mai trebui, pentru cãatunci când îi lasã pe gameri sã facãpre-comenzi ºi nu le onoreazã la ter-menul stabilit pe site, asta deja intrãla categoria penal...).

Oricum, noi nu ne facem marisperanþe... Doar n-o sã ne zicã ei acu“da fraþilor, îl lansãm pe enºpe încutare, da’ vã zicem numa vouã cãne avem ca fraþii...”. (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

AU LOC ÎNBISERICI

A DA MÂNA

AMNEZICI

MANIERÃ DEACÞIUNE

ÎN ABIS!

FOARTERIGIDÃ

UZATE

OVAÞII

SUNETASCUÞITPUTERE UNITARÃ

E INDICAT

GREªELI

PROGRAMEZILNICE

COCCIS

STATAFRICAN

GOL LAMIJLOC

DRAGOSTE

MAESTRU

SE ÎNCHINÃCELOR MARI

PARALEL CU PÃMÂNTUL

T- I - B - F -L A C - A - M -P R O -MOROACÃ-F U L G I -O M Ã T -B R A Z I -ABUR-NI-S-II-LINÃ-ILA-A S U D A - T I -SPIÞE-INARI-VATA-LA-RU-A-NINSORI-NORI-R-CAI-ETIL-DEMN-AM-GERUI-ANI-BANCÃ.

1. Cine a realizat, în 1992, filmul „Roºii verzi prãjite”?2. Ce actori au interpretat rolurile principale în filmul lui

Jean Negulesco „Tãicuþu’ picioare lungi” realizat în 1955?3. Ce compozitor este autorul uverturii simfonice

„1812”?4. Cine a realizat ºi brevetat, în 1827, primul toc rezervor

(stilou) din lume?5. Cine este autorul teoriei sonicitãþii ºi aplicãrii ei în avi-

aþia militarã ºi marinã?6. Cine a spus: „Minciuna este sâmburele care dã roade

în toate pãmânturile, de aceea se cultivã cu atâta plãcerepretutindeni. Roadele ei, însã, sunt amare ºi seci?”

În urma unui sondaj, Entertainment Weekly arealizat un clasament al celor mai bune 10 feteBond. Iatã care sunt acestea:

Ursula Andress Prima fatã Bond se pare

cã a fost ºi cea care a rãmas înamintirea fanilor celebreiserii. Ursula Andress, înrolul lui Honey Ryder, aapãrut în primul film cu agen-tul 007, Dr. No (1962). Deºivocea cu accent suedez i-afost complet dublatã în post-producþie, fanii nu vor uita,cu siguranþã, momentul ieºiriidin apã a sirenei blonde, care a lansat trendul urmatapoi de toate fetele Bond: sexy, dar puternicã.

2. Honor Blackman Britanica Honor Blackman, alias Pussy Galore

în Goldfinger (1964), a arãtat pentru prima datãcum poate o lady sã piloteze avioane ºi sã-ºiînvingã adversarii cu vorbe dulci.

3. Diana Rigg A jucat în On Her Majesty’s Secret Service

(1969) rolul unei moºtenitoare din lumea mafiei,Tracy di Vicenzo, reuºind sã transmitã dincolo demarele ecran, poate, cea mai dramaticã interpretarea unei fete Bond.

4. Eva Green Este ultima fatã Bond, apãrutã pe marile ecrane

în Casino Royale (2006). Cu rolul Vesper Lynds-a remarcat drept o combi-naþie memorabilã deinteligenþã, tenacitate, ele-ganþã ºi farmec, intrândimediat în galeria celor maiinteresante apariþii femi-nine din peliculele cu agen-tul 007.

5. Barbara Bach Deºi era o actriþã ameri-

canã, Bach a interpretat în1977, în plin Rãzboi Rece,rolul Anyei Amasova (The

Spy Who Loved Me), un spion KGB care i-acucerit instantaneu pe bãrbaþi ºi pe James Bonddeopotrivã. Amasova se simþea la fel de bine lup-tând în Sahara sau rostogolindu-se printrecearºafuri, iar, pentru mulþi, ea a reprezentat unsimbol al miºcãrii feministe.

6. Famke Janssen Cu rolul Xeniei Onatopp din Golden Eye

(1995), fanii lui Bond au avut, în sfârºit, parte deceea ce îºi doreau de atâta timp, o femeie care sãfoloseascã sexul drept armã, ºi încã una de care nuse putea sãtura. Inteligentã ºi incitantã, Onatoppºi-a lãsat rivalele în umbrã.

7. Michelle Yeoh Wai Lin a fost, poate, prima femeie spion care

îºi putea mãsura inteligenþa ºi abilitãþile cu cele alecelebrului agent 007 în Tomorrow Never Dies(1997), iar fanii au vãzut cam cum ar arãta Bond,dacã ar purta fustã.

8. Lotte Enya În From Russia With Love a întruchipat-o pe

Rosa Klebb, o fatã Bond, un pic atipicã. Nu era fru-moasã, de atrãgãtoare nici nu poate fi vorba, însã arãmas în istoria seriei Bond drept prima femeiedominatrix care adora sã-ºi înfigã cuþitul (ascunscu grijã în talpa pantofului), la propriu, în eroul bri-tanic.

9. Jill St. John Vicleanã ºi diabolicã, pasionatã de bijuterii,

roºcata Jill St. John, alias Tiffany Case, în Dia-monds Are Forever (1971) nu s-a chinuit preamult sã-l cucereascã pe James Bond (Sean Con-nery). A fost suficient sã alerge în bikini pe o plat-formã petrolierã în flãcãri pentru ca agentul ºi altemilioane de bãrbaþi sã-i cadã la picioare.

10. Carol Bouquet În 1981, în For

Your Eyes Only,Melina Havelock(interpretatã de CarolBouquet) era prototi-pul de fatã Bond: fru-moasã, nu zâmbea, nuvorbea mult ºi nu aveaîn gând decât un singur lucru, sã-ºi rãzbunepãrinþii… cu o micã arbaletã ºi foarte multãhotãrâre. Deºi nu a strãlucit printr-o personalitatefocoasã, eroina ºi-a arãtat atât de bine picioarele,încât nu a mai contat câte minusuri avea!

Cristina FRATU

Cele mai bune 10 fete BOND

NNooii llaannssããrr ii ppee eennººppee îînn ccuuttaarree lluunnãã.. .. ..JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Reprezentanþii mai multor naþi-uni se întâlnesc într-un restaurant.Toþi au cerut câte un pahar de vin,dar când au adus vinul, în fiecarepahar era o muscã.

Suedezul a cerut alt vin înacelaºi pahar.

Englezul - vin nou în pahar nou.Finlandezul a scos musca ºi a

bãut vinul.Rusul a bãut vinul cu tot cu

muscã.Chinezul a mâncat musca, dar

nu a bãut vinul.Evreul a prins musca ºi a vân-

dut-o chinezului.Românul a bãut trei sferturi de

pahar ºi a cerut sã-i fie schimbat.Norvegianul a prins musca ºi

s-a dus la pescuit.Irlandezul a mãrunþit musca ºi

i-a trimis paharul englezului.Americanul a început proces

împotriva restaurantului ºi a cerut65 milioane de dolari, daunemorale.

Scoþianul a prins musca de gâtºi a zis:

- Chiar acum sã scuipi tot ce aibãut!

☺☺Se facea cã rabinul-ºef zicea

poporului la o mare adunare:- „Sã rupem lanþul robiei!!!-„Sã-l rupem!”, striga

mulþimea. Numai Itzic, într-uncolþ, stãtea ºi se scobea, mirat, înnas.

Rabinul-ºef, vãzându-l, strigãîncã o datã:

- „Sã rupem lanþul robiei!!!”-„Sã-l rupem”, striga

mulþimea. Doar Itzic, mirat,stãtea ºi se scobea în nas.

- „Auzi Itzic, dar ce-ai, nu eºtide acord cu mine când îndemn sãrupem lanþul robiei?”, întreabãnedumerit rabinul.

„Pãi, ºtiu ºi io, mã gândeamcã mai bine îl vindem!”

☺☺- Ce este mai valoros decât

laptele matern?- Ambalajul ...

☺☺Un rus se scoalã dimineaþa ºi

vede tancuri cu steagul Americiiîn faþa casei. Iese urlând: „free-dom, freedom!!!!”. Un soldat iesedin tanc: „Niet freedom. HA-LLOWEEN!!!”

NOTÃ MUZICALÃ

BUCALE

ROD DINPOMI

MUZICA DINGLAS!

INDOLENÞÃSUSÞINUT

PARFUM

CASCADE

BABAROS

CUTARE

CAMPIONATMONDIAL

ÎN CONTUR!

PLANE

AMULETÃ

VAS DECIORBÃSCARA

VALORILOR

VIASCULTAT

LA TELEFON

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

PP RR OO PP UU NN EE RR II

LOCUL SIGILIULUI

(abr.)

SE AFLÃ ÎNRÃZBOI

ÞINE 12 LUNI

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 3(237) din 15 februarie 2008Pagina 12

CMYK

Priºtina - UE îºi vasuplimenta cu 1.400

de oameni forþele de poliþie din Kosovo

Veteranii de rãzboi, invalizii ºi vãduvele derãzboi vor primi indemnizaþii lunare de patru orimai mari comparativ cu sumele acordate în prezent.Valoarea indemnizaþiilor va fi cuprinsã între 92 leiºi 148 lei, precum ºi un spor lunar de câte 10 leipentru primul an de participare la rãzboi, indiferentde duratã. Potrivit unui proiect de lege aprobat laînceputul acestei luni de Guvern, noile indemnizaþiivor fi de 148 de lei lunar pentru marii mutilaþi ºi ceiîncadraþi în gradul I de invaliditate, de 132 lei lunar,pentru cei încadraþi în gradul II de invaliditate, de112 lei lunar, pentru persoanele încadrate în gradulIII de invaliditate ºi de câte 92 de lei lunar pentruveteranii de rãzboi ºi pentru vãduvele de rãzboi,dacã nu s-au recãsãtorit. De asemenea, invalizii,precum ºi veteranii de rãzboi primesc, pe lângã in-demnizaþiile menþionate, ºi un spor lunar de câte 10lei lunar pentru primul an de participare la rãzboi,indiferent de durata participãrii. La acest spor seadaugã câte 5 lei pentru fiecare lunã de participarela rãzboi ce depãºeºte un an calendaristic. În 2008,valoarea totalã estimatã a fondurilor necesare pen-tru acordarea indemnizaþiilor ºi sporurilor este de9,77 milioane lei.

MediuPrimul oraº nepoluantdin lume va fi construit cu 22 miliarde de dolari

Cupa Naþiuni lor

Primul oraº nepoluant din lume va costa apro-ximativ 22 de miliarde de dolari ºi va fi construit încinci ani, informeazã Reuters. Localitatea - denu-mitã Masdar - va fi amplasatã la periferia emiratu-lui Abu Dhabi, ºi va gãzdui 50.000 de locuitori, iarpe strãzile acesteia nu va circula nici o maºinã.

Directorul firmei care administreazã proiectul adeclarat cã autoritãþile din Abu Dhabi (capitalaEmiratelor Arabe Unite, al cincilea exportator depetrol din lume) vor finanþa construirea oraºului cupatru miliarde de dolari, iar restul sumei va fiîmprumutatã.

Locuitorii noului oraº vor folosi un sfert dinnecesarul de energie al unei localitãþi similare ºi vorconsuma apã cu 60% mai puþin. Curentul electricva fi asigurat, atât de o centralã cu hidrogen, cât ºide un sistem performant de transformare a energieisolare. Clãdirile din Masdar City vor avea cât maipuþine etaje, contrastând cu zgârie norii din AbuDhabi. Totodatã, oraºul va profita din plin de brizamãrii.

Indemnizaþiile lunarepentru invalizi, vãduve ºi veterani de rãzboi,majorate de patru ori

Sfârºitul celei de-a treiasãptãmâni a lunii ianuarie dinacest an, m-a gãsit la Baza 90Transport Aerian, înaºteptarea revenirii în patrie amilitarilor din Batalionul 33Vânãtori de Munte de laCurtea de Argeº.

Tot acolo, pe pistã, amavut posibilitatea de a-lcunoaºte pe locþiitorulcomandantului Batalionului33, maiorul DumitruMARINESCU. Echipat înþinuta de deºert, încãlþat cu opereche de bocanci, totculoarea deºertului, pe carefolosinþa îndelungatã îºi puseamprenta (nu erau modelromânesc) ºi cu bereta verdea vânãtorilor de munte pe cap,ofiþerul îºi aºtepta colegii.

Având timp suficientpânã la aterizarea aeronavei,intru în dialog cu vânãtorul demunte ºi aºa aflu cã:

„M-am nãscut ºi crescutlângã o unitate de vânãtori demunte, adicã, lângã fostulBatalion 28 Vânãtori deMunte de la Râmnicu-Vâlcea.La terminarea liceului civil,pentru a-mi îndeplini visul dea deveni vânãtor de munte,

am urmat cursurile ªcoliiMilitare de Ofiþeri Activi„Nicolae Bãlcescu” din Sibiu.

La terminarea studiilormilitare, în anul 1986, ºansam-a ajutat sã ajung undedoream. ªi anume, la vânã-torii de munte. Anul acestavoi aniversa 22 de ani numaiîn aceastã armã.

Între anii 1998-1999, timpde nouã luni, am urmatcursurile ªcolii de Munte aarmatei franceze. A fost oexperienþã ineditã pentrumine, cu multe greutãþi care

m-au pregãtit pentru ceea ceurma sã fac mai departe.

În anul 2003, am partici-pat la prima misiune înAfganistan pe o perioadã depatru luni. Am fost integrat încadrul I.S.A.F., ca instructorpentru noua armatã afganã.

A urmat a doua misiune.În anul 2005 am participat lamisiunea U.N.A.M.I. dinIrak, ca ofiþer de legãturã, încadrul Diviziei Multi-naþionale Sud-Est. De aceastãdatã, am fost cu o companiede vânãtori de munte.

Ca sã nu ducem dorulpãdurilor noastre de brazi, laplecarea din þarã, am luat cunoi câþiva puieþi, pe care,odatã ajunºi în Irak, i-amplantat ºi îngrijit în timpul câtne-am desfãºurat misiunea.

Anul trecut, începând culuna august, am participat lacea de-a treia misiunea într-un teatru de operaþii. Pe tim-pul acestei misiunidesfãºurate în Afganistan, amîndeplinit funcþia de locþiitoral comandantului de batalion.A fost una dintre cele maigrele ºi dificile misiuni pecare le-am îndeplinit. Pe tim-pul desfãºurãrii misiunii, nuam fost feriþi de evenimentegrave. Unul dintre ele s-a sol-dat cu decesul unuia dintre

camarazii noºtri, sublocote-nent post-mortem AurelMARCU.

Dorul de þarã ºi de munþiinoºtri ne-a determinat sãbotezãm munþii afgani care seaflau în apropierea tabereiunde eram dislocaþi. Le-amdat numele de Piatra Craiului,Cãciula Ciobanului ºiFãgãraº. Când pronunþamaceste denumiri, aveamconvingerea cã suntem la noiîn þarã.

Acolo, departe de þarã,casã ºi familie, la mii de kilo-metri distanþã, înþelegi celmai bine, ce reprezintã pentrutine, ca român, þara, drapelulºi imnul.

De-a lungul celor trei mi-siuni, am purtat aceeaºiberetã de vânãtor de munte ºiaceiaºi bocanci. De fiecaredatã, am simþit cã respec-tivele obiecte fac parte dinfiinþa mea.

Când voi trece în rezervã,doresc sã îmi îndeplinesc unvis. Sã trec pe sub Arcul deTriumf cu bereta ºi bocanciicare m-au însoþit de-a lungultimpului, acolo, departe deþarã”, îmi spune zâmbitorvânãtorul de munte.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

Având în vedere faptul cã în lunaiunie a acestui an, în Austria ºi Elveþia seva desfãºura turneul final al celei de-aXIII-a ediþii a campionatului europeande fotbal, vom face o retrospectivã aacestei competiþii sportive europene.

În anii treizeci ai secolului XX,numeroase voci solicitau ºi doreau insis-tent o cupã a Naþiunilor Europene. Acþi-unile pentru organizarea acestei com-petiþii au fost iniþiate de cãtre preºedin-tele Federaþiei Franceze de Fotbal,Henry Delaunaj ºi s-au desfãºurat înparalel cu organizarea viitorului Campi-onat Mondial de Fotbal. Din nefericire,însã, proiectul lansat de Henry Delaunaya fost înmormântat într-unul din rafturileFederaþiei Internaþionale de Fotbal.

Asupra organizãrii unei competiþiiforbalistice europene se va reveni dupã1945, când fiul lui Henry Delaunay,Pierre, scoate de la naftalinã proiectulacoperit de colbul nepãsãrii, cu privire laorganizarea competiþiei europene. Îl vasupune spre atenþie Federaþiei Inter-naþionale, unde, surprinzãtor esteîntâmpinat cu opoziþie tocmai de cãtreþãrile care vor câºtiga ulterior campi-onatul european de fotbal: GermaniaFederalã de atunci, Italia, Olanda, Bel-gia, Elveþia ºi Þãrile de dincolo deCanalul Mânecii.

Proiectul a primit votul a 14 þãri, cupredilecþie al celor din estul continentu-lui ºi a purtat denumirea de Cupa Naþi-unilor. Pe 27 februarie 1957 la Koln,comisia de organizare a prezentat primulproiect al competiþiei, care a stabilit dis-putarea meciurilor în sistem eliminatoriuîn perioada 1958-1959. Henry Delaunay,iniþiatorul proiectului, moare în 1955 ºinu va mai apuca sã-ºi vadã visul cuochii. Fiul lui, Pierre, cel care a readus înactualitate iniþiativa, a fost cooptat încomisia de organizare.

La prima ediþie din anii 1958/1959,s-au înscris 17 echipe naþionale, stabilin-du-se ca partidele sã se dispute în sistemeliminatoriu, cu o partidã de baraj anteri-

or. S-a stabilit ca turneul final sã se orga-nizeze cu formaþiile calificate în semifi-nalã, în Hexagon.

De la cele 17 echipe înscrise în primaediþie, s-a ajuns ca, la actuala ediþie, sãfie înscrise 50. De la organizarea me-ciurilor în sistem eliminatoriu, s-a trecutla sistemul de meciuri preliminare, pegrupe, cu calificarea primelor douã laturneul final, cu 16 participante. Aflu-enþa numãrului mare de echipe s-a pro-dus la ultimele ediþii, odatã cu dezmem-brarea URSS-ului în zece state, aIugoslaviei în cinci ºi a Cehoslovaciei îndouã state.

Reuºita primei ediþii a mãrit numãrulcompetitoarelor. Un numãr tot mai marede þãri s-a înscris pentru participarea laediþia a doua, ca urmare a reuºiteiprimeia. Numãrul participanþilor a cres-cut permanent. În prima ediþie au fost17, în a doua au fost 29. Au fost ºi þãricare au refuzat participarea: R.F.S.,Cipru, Scoþia ºi Finlanda.

La a treia ediþie, din anul 1968, aufost 31 de þãri, moment în care s-a trecutla repartizarea pe grupe, cu partideduble, tur-retur. A început sã creascã ºinumãrul de meciuri, de la 28 de partide,în prima ediþie, la 54 ºi apoi la 103, în1968.

Pânã în 1980, la turneele finale par-ticipau numai semifinalistele. În 1980, înItalia, s-au calificat opt formaþii, reparti-zate pe douã grupe. Patru ani mai târziu,la ediþia francezã din 1984, s-a organizatîn premierã ºi finala micã, pentrudesemnarea medaliatei cu bronz. Totpentru prima datã, la ediþia din Hexagon,cele 15 partide ale turneului final s-audisputat în ºapte localitãþi.

Pânã la ediþia din 1996, nu au maifost aduse modificãri. La aceastã ediþieenglezã, numãrul þãrilor a crescut la 47ºi, implicit, la 261 de meciuri în preli-minarii. Acest fapt a dus la mãrirea

numãrului de þãri în turneul final,ajungându-se la 16, aºa cum se vadesfãºura ºi în acest an. O altã noutate ova aduce ediþia din 2000, când turneulfinal are loc în douã þãri, de data aceasta,vecinele din Benelux, Olanda ºi Belgia.Acest aspect se va repeta ºi la ediþiaactualã, a cãrui turneu final se disputã înAustria ºi Elveþia.

De-a lungul celor 51 de ani de când apornit la drum caravana „Cupei Naþi-unilor”, zece þãri au primit dreptul de aorganiza turneul final, la care se adaugãcele douã ediþii ale celei actuale. Trei þãriau fost organizatoare în douã rânduri:Franþa, în 1960 ºi 1984, Italia în 1968 ºi1980, ºi Belgia în 1972 ºi coorganiza-toare în 2000. Alte ºapte þãri au fostgazde câte o singurã datã: Spania,Jugoslavia, Germania, Suedia, Anglia,Portugalia ºi Olanda (în calitate de coor-ganizatoare).

Cele 12 ediþii anteriore au revenit lanouã reprezentative. Cea mai titratã

naþionalã fiind cea a Germaniei (aici seregãseºte ºi evoluþia R.F.S.-ului), care acucerit trei trofee, de douã ori a fost înfinalã ºi o datã s-a clasificat pe locul 3.Pe locul urmãtor s-a aflat Franþa, cudouã medalii de aur ºi una de bronz,URSS, cu o cununã ºi trei medalii deargint ( a câºtigat prima ediþie), Italia, cucâte o medalie de aur, argint ºi bronz,Cehoslovacia, cu aur, argint ºi treimedalii de bronz, Olanda, cu o medaliede aur ºi patru de bronz, Danemarca, cuo medalie de aur ºi una de bronz, Spania,cu o medalie de aur ºi una de argint, iarGrecia a fost surprinzãtoarea învingã-toare a ediþiei precedente. Trei reprezen-tative au cucerit argintul: Iugoslavia,Belgia, Portugalia, iar Ungaria, Anglia ºiSuedia au cucerit câte o medalie debronz.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

SSuuppoorrtteerriiii ssppoorrttuulluuii rreeggee,, „„ffoott-bbaalluull”” ººttiiuu ccãã JJuulleess RRiimmeett eessttee cceellccaarree aa ssuussþþiinnuutt oorrggaanniizzaarreeaa CCaammppii-oonnaattuulluuii MMoonnddiiaall ddee FFoottbbaall.. PPeennttrruummeerriitteellee ssaallee îînn oorrggaanniizzaarreeaa aacceesstteeiiccoommppeettiiþþiiii ssppoorrttiivvee,, nnuummeellee lluuii aa ffoossttaattrriibbuuiitt ccuuppeeii ccaarree eessttee ooffeerriittããeecchhiippeeii ccâ⺺ttiiggããttooaarree aa ttuurrnneeuulluuiiffiinnaall.. LLaa lloocc ddee cciinnssttee,, ddee aacceeaassttããddaattãã,, îînnssãã,, ppee ppllaann eeuurrooppeeaann,, aarr ttrree-bbuuii ssãã ffiiee ppuuss ººii nnuummeellee lluuii HHeennrryyDDeellaauunnaajj iinniiþþiiaattoorruull oorrggaanniizzããrriiiiCCaammppiioonnaattuulluuii EEuurrooppeeaann ddee FFoottbbaall..

BBeerree ttaa ºº ii bbooccaanncc ii ii

Uniunea Europeanã îºi va spori cu 1.400 deoameni forþele de poliþie din Kosovo. Acestea vor ficonduse de cãtre Reiner Kuehn( Germania), în timpce adjunctul sãu va fi un ofiþer din jandarmeriafrancezã. Forþele de poliþie din cadrul misiunii vor fiîmpãrþite în trei segmente: pentru monitorizare -conduse de un ofiþer de poliþie ungar, pentru luptãîmpotriva crimei organizate ºi a crimelor de rãzboi- conduse de un ofiþer de poliþie american ºi unitãþide poliþie specializate - conduse de un ofiþer italian.Publicaþia în limba albanezã, Koha Ditore, scrie cãGermania ºi Italia vor oferi majoritatea trupelor depoliþie - 200 fiecare, Franþa ºi România - 150fiecare, Polonia - 130, Suedia - 100, Marea Britanie- 50, urmate de Elveþia, Norvegia ºi alte þãrieuropene. SUA ºi Turcia vor oferi ºi ele trupe pen-tru misiune. UE a adoptat la începutul acestei luni,în sesiune de urgenþã, un document numit ‘JointAction’ în legãturã cu bazele legale ºi financiarepentru desfãºurarea misiunii UE în Kosovo ºi Meto-hija. (B.E.)