scurt

tratatdespre

iubireOvidiu Raetchi

NEMIRA

CUPRINS

CuvAnt inainte.......

Turnul poetului gi turnul rizboinicului...............

Iubire: religie gi fuziune nucleari.........

7

I1s

tndregostirea: idee platoniciani, intAlnire, strAngere.... .... 22

Obsessi.ae loae disorder gi spargerea sinelui ..... 30

Optimul t5u............. .................. 35

Te iubesc ................. 40

Lista cu iubili ......... .................... 43

Teoria haosului qi femeia indragostitl: negare, dezviluire,

emasculare ritualic5, rXnire. Cazul Jeni Acterian............. 50

Arheologia celorlalli in Celxlalt .................... 63

Lolita. Patologia primei iubiri......... .............. 70

Iubirea ca deochi. Privirea fatalxlaFicino .... 76

Teoria s5rutului. Femeia, frigul

qi bizonul tnsingerat.. ................. 82

Iubirea-mil5 9i iubirea-pasiune. Crima in dragoste. .......... 87

Multiplicarea conttiin{ei in dragoste............... ................. g7

Redimensionarea celuilalt in iubire ............... 101

Gelozia: Cezar si Mahomed. Profetul qi tmpxratul.......... 105

Si iubegti doui femei. .................1L4

Dezvrijirea. Moartea iubirii........ ..................117

Lagitatea in dragoste. Petrarca..... .................. 120

Seduclia 9i limitele ei............... ...132

Dublul qi androginul................. .................... 139

Iubit qi iubitor. Ipotezalui Fedru.... .............. 145

Marele proiect unificator: dragoste gi sexualitate ............. 149

Eroarea sdrmanului Catullus. Efectul Dulcineea.............. 1 53

Iubire, murire, partqare. Copilu1...... ............164

TURNUL POETULUISI TURNUL RAZBOINICULUI

I

Geli Raubal a fost marea iubire a lui Hitler. Singura - se

confesa el.

ti .r" rr.po atd,tiicaunei surori vitrege pe care Fiihrerul

o acceptase lAnge el pentru *iface menajul. Era o fati plinide viagi, inalte pentnr standardele vremii, cu zAmbet con-

tagios qi cu ochi mari. Nu pare, in pozele de epoci, o fru-

musele; e limpede insi ci insuflelirea ii dedea farmec. Voia,

ca orice adolescenti, sl mearg5 la petreceri qi si flirteze cu

ofilerii. Hitler avea insi alte planuri. ,,Cred ci o voi lua de

sofie", ii m[rturisea unui lider nazist.

Nimeni nu l-a vdzut pe Hitler radios decAt in prezenla lui

Geli. Musticea, se infoia cAnd se afigau tmpreuni, avea tot

soiul de gingaii 9i de ghidu$ii. Pirea fericit. Numai ci aceasti

fericire avea trn mecanism foarte subtil de supraviequire: calea

SCURT TRATAT DESPRE IUEIRE

era stramtd; Geli trebuia si fie naivi, puri, izolatd", disponi-

bilA 9i total fascinati de fostul caporul. Orice dep5qire a aces-

tor granile dure rdnea ;i anula dragostea lui Hitler.CAt timp era inci foartet|ndrd\coplegite de personalitatea

incircati a unchiului, Geli i s-a supus buimacX gi plinn de

admiratie. tntre 19 9i 21 de ani, dupi ce s-a murar cu Ftihrerul(aparent pentru studii), i s-a dedicat doar lui. Putea ieqi numai

pentru a-i line companie - sau cu aprobxeasa. Apoi, dupice a implintt 22 de ani, Geli a tnceput revolta. Fascinalia a

dispirut, lfuAnd locul unei pofte simple de via1i. A cerut si,

plece la Viena, ca qi Hitler cAndva, penrru srudii. I s-a interzis.

Un inceput de pasiune penrru un gofer al gefului nazist a fost

declanqatod crizei: dnerul indrinnqa fost conce diat,iar ea

a suportat o revirsare de furie a celui mai temut om din lume.

Un lider absolut, un Fi.ihrer care are lntotdeauna dreptate

(prin decred) nu poate accepta dezacordul sau revolta unei

puEtoaice. Un barbat suprem - incarnare a virilitefii ariene,

conform dogmei - nu poate fi respins sau rdnit.

DeznodimAntul era inevitabil: dupl o cearri.violenrd -in care Hitler ardcnit,Penrru ultima oard, nu! iliinterzic"gi a plecat trAntind u92 -, Geli Raubal s-a sinucis.

Sunt multe lucruri neclare in aceasti sinucidere, ca gi innatura relaliei dintre ea 9i Fiihrer. Zeci de documente qi

declarafi, astazi publice, vorbesc despre o pasiune sexuali

maladivi a lui Hitler pentru propria nepoare. ,,Mi obligi sifac lucruri groaznice", se confeseazi Geli mai multor10

Tunnul poETULUT st TURNUL RAzBolNtcuLUt

demnitari nazi;ti. Dar mirturiile lor pot fi puse la tndoiah -deveniseri intre timp disidenf ai regimului gi aveau motive

snl ridiculizeze pe cancelar. Oricum ar fi, chiar qi cei mai

generogi biografi ai Fi.ihrerului admit ci la mijloc e cel pugin

o puternici pasiune erotici reprimati. $i tn privinga sinuci-

derii pirerile sunt impd4ite: opinia publicn a vremii, de

pildn, a fost convinsi cil se afla in faga unei crime pasionale.

tr, "."rt

caz,Hitler ar fi un actor convingitor gi tenace: cAnd

Hess il anuflli despre sinucidere, acesta se prlbugegte intr-o

stare de depresie vecini cu coma. Nu poate participa la in-

mormAntare, abia la doui zile este tn stare si.vizitez,e mor-

mAntul. Renunqi la munci qizace intr-o stare de prostralie.

E momentul tn care devine vegetarian: catneaii aminte;te

de trupul insAngerat al lui Geli. Transformi camera fetei

tntr-un sanctuar tn care doar el are dreptul si intre. ttt fi.."tan, de ziualviGeli, camera se umple de flori.

Moartea lui Raubal, spune Heinrich Hoffman, fotogra-

ful Fiihrerului, ,este momentul in care germenii dezuma-

nizdrriiau inceput si creasci in Hitler'i.

II

Balerinele: femei fatale,formate tn ani de complicitate

9i de trudx alituri de barbali musculari, graliogi, gentili.

Femei predestinate cumva risfilului gi superficialitiliierotice - ai spune.

11

SCURT TRATAT DESPRE IUBIRE

Nu e cazul lui Irinel Liciu, poate cea mai frumoasl gi mai

charismaticl dintre prim-balerinele Operei Nalionale. Aceastd

femeie spectaculoasd+ aflatitin vArful gloriei personale, se ln-

drigostegte la prima vedere, dupi o intAlnire intAmpldtoare,

de un poet necunoscut gi provincial: $tefan Augustin Doina6.

El ii scrie o poezie pe un mir, apoi lI reteazd, in doui:

nParteaasta e$ti tu, partea asta sunt eu!" Pe4ile se despart:

Doinag e arestat de comunigti, pentru ci nu denuntrase un

disident. E trimis la tnchisoare. Irinel, in acest timp, dan-

seazd pe cele mai importante scene, admirati de elita co-

munisti, care se da in vAnt dupl balet. Nu doar ci nu iIuiti, ci gi danseazi pentru el. Sigurul lucru pe care il pre-

tinde de la admiratorii nomenclaturigti: libertatea luiDoinag. Graqie eforturilor sale orfice, poetul este eliberat.

Se cisitoresc. El e inci" sirac - ca orice poet dnir. Ea con-

tinud si sriluceasci. Dupd ce scrie citeva ore pe zi, Doina4

merge la Operi, a$teptand-o pe Irinel. ,,Bund seara, domnule

Irinel", ii spun portarii, respectand ordinea firii: ea il intreline.

CAnd renunle la balet, Irinel rupe orice legituri cu lu-

mea dansului. Era balerind 9i atAt: nu profesoari, nu core-

grafe. Singurul ei univers rimAne Doinag, a cirui izolarc

invali si o protejeze. Ore ln gir el traduce din Goethe; ore

in gir ea il vegheazl, pdstrind tdcerea. Este garantul linfutii.

Frumusele a cu aer creol, asiatic, iberic - sunt multe forme

de exotism adunate pe chipul ei - invagd si gSteasci baroc;

o formi casnici de sofisticare, ctretnlocuiegte piruetele de

12

TuRNur- poETULUT Sr TURNUL RAzBolNtcuLUl *-*

ieri. Aceeaqi frumusele exodca trece cu vederea, spun unii'

vagile exploriri lirice pe care poetul simte nevoia si le facl

in alte universuri feminine. Dar poate ci sunt numai vorbe.

Acum el este cel lncircat de glorie - poet premiat gi studiat.

Totugi, nirnic nu se schimbi: cilitoresc numai impreuni.

Decid si moarii impreuni: cel care r{mAne in viat6 se va sinu-

cide, spun ei prietenilor - poate in glumn. Irinel e scepticd, tot

in glumi: berbalii sunt lagi, Doinaq n-o sI fie in stare s-o faci.

Poate de aceea, pentru a evita aceasti forml de egec,

Doinaq se tmbolniveqte. Cancer. Moare pe masa de opera-

gie: inima i-a cedat. Jumntilile de mir se pierd, schimbd

registrul ontologic. ,Partea asta e$ti tu, partea asta sunt

eu!", tgi aminteqte Irinel, plecAnd spre casd de la spital.

Pune totul in ordine gi se sinucide imediat, cu un pumn de

medicamente. El avea 80 de ani. Ea,74.

Biletul lisat de Irinel e scurt:

Domnul meu pi Dumnezeul meu, iartd-md! DoinaS, dul'

cele mea, o prea mare iubire uci.de.

III

LJn mare iubit - poetul - e cel care o alege din mullime

pe cea mai frumoasi gi mai doritl dintre femei. Ea il ur'

meazd: nu pentru gloria sa tnci neinventati, ci doar pentru

cl e un mare iubit. Cea mai rAvnita femeie renunti la tot qi

13

SCURT TRATAT DESPRE IUBIRE

se inchide singuri in turnul de fildeg al poetului, pizindu-isinguritatea. CAnd el pleaci, eailurmeazd., in cel mai frumos

a$ de autosuspendare dintr-o lume lipsite de sens.

Un iubit e$uat - rdzbornicrl - e cel care o alege din mul-

lime pe cea mai vulnerabili 9i mai accesibili dintre femei.

Ea e obligate si il urmeze; gloria lui e mai presus de orice.

Totuqi, chiar 9i cea mai vulnerabill dintre femei refuzil

turnul de fier ln care e consemnard de rizboinic * preferlsd se suspende singurd din lumea lui lipsitn de farmec.

O inegalitate tragicd,lntre un mare iubit gi un rebuterotic: pe unul ll urmeazl, in moarte cea mai rAvnitidintre femei, pe altul il refuzilprin moarre cea mai acce-

sibila dintre ele. Va fi nevoie, probabil, de camere de

gaz^re gi de lagire de concentrare penrru ca rebutul ero-

tic si-9i uite pentru o clipi trisre[ea 9i hidoqenia. Unrnunte de cadavre pentru incapacitatea de a scrijeli o po-

ezie pe un mir gi de a-l rupe in doud pirli egale.

Semn ci iubirea este, totu$i, un lucru important.