ProtoiereulSerghie Ovseannikov

LIBERTATERenunyd,nd la legalism,

sa ajungern Ia iubire

CARTE despre

Traducere din limba rusl:

Denis Chiriac

ENIIURfl EGVMEHITH

2Or9

Protoiereul Serghei Ovseannikov s_a niscutla Leningrad, in anul 1952. Astudiat la Faculta_tea de Fizicd a Universitifii de Stat din Lenin_grad intre anii 1969-1976.intre l97l_t973 asa_tisficut stagiul militar obligatoriu, slujind in ba_talionul de artilerie. Dupi satisfacerea stagiuluimilitat a muncit in cadrul Institutului Fizic deCercetare $tiinfifici. in anul l9g0 a fost admis incadrul Seminarului Teologic de la Leningrad, pecare l-a absolvit doi ani mai tArziu.

in 1986 a absolvit Academia Teologici de laLeningrad cu titlul de Doctor in Teologie. in l9g7a fost hirotonit diacon de Mitropolitul Alexei(ulterior ajuns patriarhul Alexei al Il_lea). Aslujit in satul Virifa. in l9g9 a efectuat un stagiude formare in domeniul Biblisticd la Londra."ln1990 a fost hirotonit preot, la Londra, de citreMitropolitul Antonie de Suroj. A fost trimis sdslujeascd in Amsterdam.

Din 1991 pAni in 2004amuncit in cadrul So_cietdlilor Biblice Unite in calitate de consultantprivind traducerea Sfintei Scripturi. Din 1994este directorul $colii Ruse din Amsterdam (incalitate de voluntar). Din 1999 este parohul Bise_ricii ,,Sfhntului Ierarh Nicolae', al Bisericii Orto_doxe Ruse din oragul Amsterdam.

Cuprins

Din partea autorului ......................5

in loc de prefali. Despre lipsa mea de

Iibertate sau Din ob seraafiile unui delinuf ................... ....... ".. 7

Partea intAi

LIBERTATEA PIERDUTA

Capitolul 1,. Atm a rdmas omtil fdrdlibertttte...................... 19

Despre care libertate vorbim ...................'...... 19

De unde au oamenii libertate sau Curr;. am apirut? .........21

Era glaciari sau Cum a apirut frica? ................ ........'....'..'.24

Capitolul 2. Libertatea, frica Ei robin .....................................29

Frica in intuneric qi la lumind ....................'....29

Robia ir pustia Egiptului '..'.".'..34Ce si facem cu sdngele de rob? .................'...'37

Partea a doua

AFLAREA SINELUI

Capitoluls.Cetnseanmdnfitutnsuli ............43

Povestire despre omul adevdrat .......................................'. 43

Cine egti? .........'.47

Homoludens. Dovleci gi roluri .'................' 51

Tradifia,,omului de nisip" ........................ 55

Oare trdiesc propria mea viafd? ............'...57

zq8 Cuprins

SfdntuI Efrem Sirul: ,,Intrd in tine insufi,, ..................... 59Sfdntul Vasile cel Mare: ,,Ia aminte la tine insufi,, ......62

,,Eu" gi,,almeu" .........................,65Sentimentele nu sunt ca frunzele de varzi .................. 65Trupul sau o replicd dati gnosticismului ....................66Eul gi congtiinla sau Dovleci made in Europe................. 68Eul meu gilumea mea............. ...................70

incotro s-a lndreptatAvraam? .......................74Dorinle evidente gi tainice .........77

Capitolul 4. Sufletbolnao gi suflet sdndtos ..... g0Despre bucurie ....... 80Sufletuscat ..............84De ce trebuie sd ne pierdem sufletul? ............87Cum si iegim la lumind .............. 93

Capitolul S.Despre omulcelnou ............. .......100Cum si-l infelegem pe Apostolul pavel ...... 100Despre cele exterioare gi cele interioare ......104,,Am plecat de la lege" (dar nu preadeparte) saa Despre recunogtinli

Capitolul 6. Dacd preferali lipn de libertate, trebuie sdo luali pe aici sau Despre patimi in expunere sumnrd........ 115

Bucuriile mici ale unui apartament comunal .................. 11SCalea tn labirint....... .................. 118Libertatea migcirii mdinii gi marijuana ................ ............ 119Ascetica este atdt de simpld .....122Sd intrdm in impas ....................124Patimile trupegti sau Standarde,,depigite,, ..................... 126

Ldcomia pintecelui .............126Iubirea de arginli ................. 128Desfrdnarea .....192

Nisipuf funinginea gi fuga in cercuri ............................... 136

Cuprins 49

intristarea 9i deznddejdea '..........'...' ....'..\36Mdnia ...............139

Slava degartX qi mdndria ....144

Patimile ca protoelemente .........'.'. ..'......."...147

Partea a treia

PRIN PRISMA LIBERTATII

Capitolul 7. Libertatea Ei politica.Reuolulin este egald cr't libertatea? '.'.....'...-"-.'... 151

Raiul gi democraf,a .'...........-.'... 151

R5sdritul gi Apusul .-.'..'....'.......164

,,Revolupe,tune-aiinvX,tut" .......'.'.... .......'.-.165

Capitolul S.Religia Ei tradifia - sfdrEitullibertdfii?......"' 168

Organismul gi organizafia ......'.'.'......' ...'....'. 168

Spovedania dupd Freud ..........173

Sfin,tenia din punct de vedere al libert5fii ..-....--...'..'...-....178

Capitolul g.Iubirea ....'..........'..'...180

Iubegte, Ei fd ce vrei ......"..'.......' 180

Spovedania gravitafiei: sexualitatea ....'.....' 181

Libertatea qi viala de familie .'.. 184

Capitolul 70. Frica .'..'....'...".....'.. 189

Nu avem de ce ne teme, in afard de frica insdqi '.....-'.'.... 189

De ce judecata lui Dumnezeu este infricogdtoa re? ......... 194

Frica de Domnul gi frica filosoficd --.....'..-..-.199

Partea a patra

IE$IREA LA LIBERTATE

Capitolul TT.Delaspafiulatimp .'-.....'..'......'203

Simbolsau realitate?ln ce vremuri tritim?

Capitolul !2. Creatiaitatea r

cametodd de tntoarcere acad ..).......... ................2L4Dar dacd,,Dumnezeu a murit,?Acfiunea liberi dupi allarea sensului ........21g

Capitolul !3, Eaanglulia: IeEi Ia libertate ! .... ZZ0Linigtea gi libertatea ......intAlnirea: ajungesi mai agtepfi! .................225

Epilog. Muncaabiatncep ..........2gL

Distribu;ie:S.C. Egumenita S.R.L.tel./fax: o236326.73o

e-mail : editura@egumenita.rowww.egumenita;ro

r8 in loc de prefagi

Dar avusese loc o transformare radicald. M-apdrdsit frica penitenciarului, ftica unor posibileumiliri qi batjocoriri - frici obiqnuite pentru toli de-

finulii. Realitatea fdcea tot ceea ce-i stdtea in puteripentru a intoarce frica aceasta la locul ei, dar am gd-

sit un mod de a-i face fald: trebuia sd o infrunt inlrepatru ochi. Nu aveam voie sd md intorc qi sd fug,sd renun!, ci trebuia sd o privesc drept in ochi. AmdobAndit experienla de a privi tintd frica.

Mai tArziu, mi-au apdrut o mullime de intrebdrinoi. Cea mai importantd dintre ele era: $tiu mdcar

ceva despre Dumnezes? intr-adevdr, dacd recu-noagtem cd ,,libertatea poate exista numai in Dum-nezetJ",trebuia sd incep prin a recunoagte cd nu qtiu

nimic despre Dumnezeu.

S-au scurs mulli "trTr. momentul acela, mai

mult de patruzect. Acum pot sd spun despre liberta-te mai mult decAt atunci. Astdzitrebuie sd recunoscaceasta qi, ce-i mai important, trebuie sd-mi repetaceasta mie insumi o datd in plus. Cdci istorioaraaceasta se tot indepdrteaz6' de mine din momentulacela,urmAnd traiectoria unei spirale. Aminfeles cd

e greu sd iti vorbeqti lie insuti despre libertate. Este

incredibil de dificil, inlrucAt nu inlelegi cine este

acel ,,eu insumi". Nu inlelegeam nici faptul ch nune naqtem liberi (aceasta a fost urmdtoarea experi-enld pe care am trdit-o). Pentru ca omul sd se nascd

in libertate, trebuie sd trdiascd ceva, cel pulin sd-qi

asume propria sa lipsd de libertate - aceasta a fosturmdtoarea treaptd a drumului meu.

PARTEA TNTAT

LI BERTATEAPI ERDUTA

CAPITOLUL I

CuvT A RAMAs oMUL FARA LIBERTATE

Despre care libertate vorbim

Adesea prin ,,libertate" se are in vedere viataeliberath de orice presiune gi problemd. insd, liber-tatea despre care voi vorbi este altceva. Este trece-rea intr-o altd stare. E destui de greu sd redai starearespectivd prin cuvinte.

De exemplu, gtim: Sdiubegtipe aproapele tdu capetine tnsuli (Matei 22,39). Uneori facem efortul de aJiubi pe aproapele, insd toate eforturile noastre suntzadarrice. Aproapele nu se dovedegte a fi aqa cumvrem noi qi nu reugim si-l iubim. De ce? Pentru cdnu-l vedem aga cum il vede Dumnezeu. Iar stareade libertate este starea cdnd omul se vede pe sine gipe allii aga cum ii vede gi ii iubegte (!) Dumnezeu.

Protoiereul Serghei Ovseannikov

Lumea din jurul nostru conste din probleme,iar in starea de libertate lumea se intoarce pe dos,

deoarece dispar tensiunea interminabild, obligafiapermanentd qi nevoia de arezoha problemele. Pu-

tem spune cd ln starea de ne-libertate omul vede

existenla unei probleme, iar in starea de libertatevede in lata sa o provocare creativd de a infrumuse-ta lumea aceasta.

Problemele sunt ca gratiile de pe fereastrd: pri-vegti iumea intreag6 din penitenciar. De exempiu,sunteli pdrinfii unui adolescent. Acesta se comportdin mod.inadecvat, e dificil cu el, strigd, nu face ceea

ce trebuie g.a.m.d. Ve simfili in propria cas5 ca intr-oinchisoare. Omul care se afld in starea de lipsd de

libertate vede gi aude doar o problemd Pe care nugtie cum sd o solufioneze. Omul care a trecut la sta-

rea de libertate vede un adolescent rdtdcitor care,

foarte probabil, kebuie doar imbrdliqat gi mdngAiatpe creqtet.

Omul ln stare de libertate vede relalia sa cu cei-

laili ia un nivel diferit, din punct de vedere al cali-tdlii. Nu va face ceva ,,pentrtl ca s6....", ci deoarece

ceva ,,il cheamd/ provoacd sd..." .

Dacd vom fi cinstifi cu noi inqine, vom vedea

cd adesea facem ceva din dorinla de a corespundeagteptdrilor strdine. Confunddm starea de libertatecu starea de obligalie care,la rAndul ei, se naqte dinfricil.Iar fricaeste dugmanul principal al libertdlii.

Odatb pierzAndu-gi libertatea, omul se sfrddu-iegte din toate puterile sd o dobAndeascd iardgi. De-

oarece ln aceasta, in libertate, se regdsegte firea sa 9i

Libertatea pierduti

scopul existenlei sale. Dar cAt des omul o ia pe caleagregitd! Dd din coate qi epureazd spaliul din jurulsdu, iar drept rezultat gdseqte singurdtate in locullibertdlii. Sau considerd cd libertatea este una cucorectitudinea. De zidul acesta se lovesc adesea ceicare sunt preocupali de cdutarea libertd;ii politice.

Calea spre libertate este traseui unui labirint. Ilipoli face multe cucuie pe drumul acesta, dar des-tinalia meritd e{ortul depus, fiindcd libertatea esteegald cu bucuria; libertatea este egald cu creativita-tea; libertatea este egald cu iubirea.

Sd revenim deci 1a inceputul1abirintu1ui...

De unde au oamenii libertate sauCum am aperut?

De obicei, copiii sunt cei care,la o anumitd vAr-std, pun intrebarea ,,Cum am apdrut?" Bineinleles,este o intrebare cAt se poate de justificatd. Aceastanu reprezintd o parte componentd din programuleducaliei sexuale. Mai degrabd, este o intrebare le-gatd de soarta omului: De ce gi de unde am apdruttocmai eu (!), nu Petia gi nici Maga sau Aqraf dinUganda?

intrebarea aceasta este continuatd in mod firescde urmdtoarea: Dacd am apdrut tocmai eu, e foarteprobabil cd trebuie sd implinesc ceva ce mi-a fostrAnduit tocmai mie. Din cAte qtiu eu, sentimentulacestei inlelegeri a vielii a apdrut la fiecare om, darulterior, odatd cu frecerea anilor, acesta poate fi um-brit de aite sentimente, dar poate fi gi uitat.

22 Protoiereul Serghei Ovseannikov

Indubitabil cd pentru mine sensul viefii apareodatd cu triirea primei experiente religioase. Tre-buie sd spun de la bun inceput cd percepfia noastrdprivind prima experienld religioasd este interpreta-td in mod fals mai tdrziu,la vArsta maturitdlii. Cioc-nindu-se de structurile acestei lumi, maturul consi-derd ci unele ,,organizalii religioase" (biserici) suntresponsabile de trdirile religioase. Or, nu este chiaraga. ,,Religia" ,in sensul sdu original, inseamnd 1eg5-

fura omului cu Dumnezeu (sau cu zeii, in Roma giGrecia Anticd). La un moment definit al viefii sale,omul igi simte ,,religia",legdfura sa cu Dumnezeu.Momentul acesta nagte sentimentul inlelegerii vie-fit, r^" descoperd caracterul ei neintAmpldtor.

In Biblie este scris: $i a ftcut Dumnezeu pe om

dupd chipul Sdu; dupd chipul lui Dumnezeu I-a ficut;a fdcut bdrbat Ei femeie (Facerea '1.,27). CAtd bogdfiegi cdt sens in fraza aceasta! insd ea cuprinde gi ele-mente greu de inleles. De exemplu, a fdcut pe om,la numdrul singular, iar apoi aceastd realitate ni se

destdinuie ca un plural: a ftcut bdrbat Ei femeie. To-tugi, in opinia mea, in fraza aceasta trebuie sd fimuimifi mai mult de altceva: omul a fost creat ca chipal lui Dumnezeu. Ce inseamnd aceasta?

Dacd citim textul cerfii Facerea in limba greacl,,vedem cd acolo, in locul termenului ,,clip", std cu-vAnful ,,icoand". Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a creatpe om, bdrbatgi femeie, ca pe icoand a lui Dumnezeu.Aceasta ne spune textul grecesc al Bibliei. $i limbajulnostru ne-o confirmd, nu In zadar in limba rusi icoa-nele se numesc pAnd in momentul de fali ,,clipLtri" .

Libertatea pierdutl

Interpretarea aceasta a fost suslinutd de Mitro-politul Antonie de Suroj. El spunea adesea c6, inmomentul cre5rii, omul a fost ca o icoand noud qi

frumoasd. Dar, odatd cu timpul, icoana s-a invechita fost acoperitd de praf gi de murddrie, s-a gtets,

aqa incAt nu mai putem vedea chipul, din pricinazgdrietarilor qi a peteior: Ce sfAnt a fost reprezentatpe icoana aceasta? A fost chipul unui bdrbat sau alunei femei? Sau poate a fost un inger?

Omd a fost un mic copilag ce strdlucea de fe-ricire, dar apoi i-a fost pusd pe umeri povara ma-fi;.r'izdrii - dificultatea definirii sinelui gi a loculuisdu in via,td. Bucuria a fost pierdut5, iar chipul luiDumnezeu din om s-a intunecat gi s-a stins.

in cazul acesta, ce este chipul lui Dumnezeudin om?

Chipul reprezintd reflexia deplindtdlii. Prinintermediul chipului se intrevede deplindtatea, se

lumineazd gi poate fi auzit6. pufin. Numai Dumne-zeu este liber in toatd puterea cuvdntului, cdci El acreat lumea. Or, pentru actul creafiei, pentru oricareact creator este nevoie de libertate. $i Dumnezeu l-ainzestrat pe om cu libertatea aceasta. incd invdfdto-rii Bisericii Creqtine Primare spuneau cd chipul luiDumnezeu este tocmai libertatea! De aceea, la in-ceputul lumii, omul putea sd creeze la fel cum creaDumnezeu. in Biblie citim cd Dumnezeu acreat lu-mea prin cuvdnt. Sd fie! - exclama Creatorul. $i a zis

Dumnezeu: ,,Sd fie lumind!" $i a fost lumind. $i a zis

Dumnezeu: ,,Sd fie lumindtori pe tdria cerului"... $i a

fost aqn (Facerea 1.,3; L4-15).

23

Protoiereul Serghei Ovseannikov

Dupd ce lumea fusese create, gi omul a pronun-lat ,,cuvinte creatoate": A pus Adam ntrme tuturoranimalelor Ei tuturor pdsdrilor cerului Ei tuturor fiarelorsdlbatice (Facerea 2,20). Om1rl, drept colaborator gico-creator al lui Dumnezeu, este pus in fruntea lu-mii animalice, a pdsdrilor gi a plantelor. Aga a apd-rut lumea, prin cuvAntul lui Dumnezeu gi prin cu-vAntul omului. Astfel apar gi eu, in momentul cAndtrebuie sd dau un nume. Nu este o condilie obliga-torie ca toate viepitoarele sd primeascd un numenou. Este de ajuns dacd le-am dat un nume trdirilormele. Aga am apdrut eu.

Era glaciar5 sau Cum a apf,rut frica?

Raiul 9i viala Raiului... Se pdrea cd in Rai nuexista timp, cd zilele crealiei aveau numdrdtoarealor, dar apoi a inceput ziua a gaptea gi sAmbdta veg-nicd: viala Raiului fdrd sfdrgit! Linigtea sAmbeteidupi hnalizarea actului credrii reprezintd viala armonioasd qi plind de bucurie. Mai tdrziu, omului iiva rdmAne doar amintirea gtearsd a acestei armonii,iar porunca ,,fine minte ziua sdmbetei" reprezintdaducerea-aminte despre lumea armoniei, o amintiredespre Rai.

Mai tArziu, se produce dezastru. Pacea gi ar-monia vielii trec printr-o perioadd de inghe!. Grd-dina Raiului, Edenul, se ciocnegte de un ghelar, iarintreaga viald ingheald - omul pierzdnd chipul luiDumnezeu. Se instaileazd, perioada glaciard a istori-ei omenegti.

Libertatea pierdut{

in Biblie gdsim o povestire lungd despre cdde-rea in pdcat. Ce infelegem prin expresia ,,cddere tnpdcat"? Ce s-a lntdmplat acolo? Haidefi sd lecturdmincd o datd scena respectivd.

Adam gi Eva au ajuns sub influenla unui inge-ldtor - garpele. El le-a promis cunoagtere: in ziua tncare aeli mfrnca din el ai se aor deschide ochii gi oefi fi cn

Dumnezeu, cunoscind binele Ei rdul (Facerea 3, 5). Opromisiune extrem de atractivd: Vefi avea cunoaq-tere, iar atunci veli fi ca nigte dumnezei! Cum sd nute laqi lnqelat!? insd, nu in zadar satana mai are unnume: cel vicleary ingelStorul. Prin iingugire pofi sdobfii multe, dar riddcina lingugirii este minciuna.Iar minciuna denatureazd calea, o face strAmbd caun arc.

La drept vorbind, aceste cuvinte lingugitoareerau doar o provocare. Din pdcate, omul a cedat infala ei.

De aceea femeia, socotind cd rodul pomului este bunde mkncat Ei pldcut ochilor Ia aedere Ei vrednic de dorit,pentru cd dd Etiinfd, a luat din el Ei a mdncat Ei a dat bdr-batului sdu gi a mhncat Ei el (Facetea3,6).

Curios lucru, ce cunoa$tere speciald gi minuna-td i-au oferit omului roadele acestui pom? Atunci Iis-au deschis ochii Ia amdndoi Ei au cunoscut cd erau goi.(Facerea 3, 7)

Un deznoddmdnt cu totul neagteptat! Se-'iasumi un risc atdt de mare, sd pierzi Grddina Raiuluidin pricina neascultdrii, numai ca sd afli cd eqti gol!?lnk-adevdr, este o lntorsdturd neagteptatd! Nicl nuam presupus cd daci egti gol, dar nu posezi ,,cunoag-

25

26 Protoiereul Serghei Ovseannikov

tetea" aceasta/ atunci nu e nimic r6u. Dat dacd, ,,aicunoscut" cd eqti gol, atunci incep toate problemele.

Goliciunea primilor oameni, dup6, tdlcuireaMitropolitului Filaret al Mopcovei,, este echivalentdcu frumusefea originard. Dupd cddere, frumuseleaaceasta s-a ascuns gi a devenit de nevdzut pentruom, fiind inlocuitd de fricd qi de ruqine. lntrucAt a

apdrut,,cunoaqterea" teferitoare la propria goliciu-ne. JudecAnd dupd acestea, infelegem cd este vorbadespre o cu totul altd tipologie de cunoagtere, an-terior necunoscutd lumii din Rai. Pesemne, aceastaera o nou6,,cunoagtere", care se gdsea cu precdderein minte.

Sh urmdrim ce se intAmpld dupd aceastd scendde mAncare a roadelor: $l a strigat Domnul Dumne-zeu pe Adnm Ei i-a zis: ,,Adame, unde eqti?" Rdspuns-aacesta: ,;Am auzit glasul Tdu tn Rai gi m-am temut, cdcisunt gol Ei m-am ascLtns" (Facerea 3, 9--1,0). Foarte in-teresant, se pare cd a apdrut nu numai cunoagtereagoliciunii - gi. omul acum nu se mai putea ascundenicdieri de ea - dar a apirut frica: M-am temut!Suntgol qi imi este fricd! Trebuie sd md ascund. Omul a

dobAndit o cunoagtere tristd...ln plus, a apdrut gi minciun a, cdciea insolegte fri-

ca. CAnd omul incearcd sd se convingd pe sine insuqide ceva, mai ales cE ,,are dreptate", minciuna dobAn-deqte dreptul sd lucreze in el tocmai in virtutea aces-tei ,,dreptlti". Apoi pofi sd te strddui sd-i convingiqi pe ceilalli de minciuna ta. Iatd un exemplu bun.Dumnezeu il intreabd pe Adam: Nu cumua ai mhn-cat din pomul din care fi-am poruncit sd nu mdn6nci?

Libertatea pierduti

(Facerea 3,11).I-a fost pusd o intrebare directd: Deunde fi-a venit cunoagterea aceasta? Cine fi-a spuscd egti go1? Cdci singura metodd de a primi cunoag-terea goliciunii era sd glrgti din roadele pomuiui in-terzis. insH Adam nu-I dd un rdspuns direct. in loc sd

facd aceasta, construiegte un intreg lanl cauzd-efect:Femeia pe care mi-ai dnt-o sd fie cu mine, aceen mi-n datdinpom qi ammilncaf (Facerea 3,12).

Momentul acesta trebuie inleies in felul urmd-tor: ,,Da, am mAncat din roadele pomuiui. Dar oareaceasta este vina mea? A fost iniliativa mea? $tiuCine este in realitate vinovat gi Cine este cauza tu-turor. Tu, Dumnezert, mi-ai dat-o pe femeie. Iar ea

mi-a dat din roadele pomului. Numai de aceea le-amqi gustat".

La urma urmelor, Cine std ln fruntea acestuilan! logic? Cine este cauza primard? ,,Tu, Dumne-zeu, egti cauza pdcatului meu". Aga zice Adam.

O logicd splendidd! Logica omuiui care nu cu-noaqte libertatea, ci numai frica. Frica de pedeapsddicteazd, acest tip de logicd. Aga s-a terminat liberta-tea omeneascd,locul ei fiind ocupat de fricd.

*tr*

Astfel s-a lntunecat in om chipul lui Dumnezelr,din creator acesta devenind megtegugar. in fiecareviald existd momentul cAnd omul igi aduce amintede libertatea sa. Mai bine spus, i se oferd gansa sd-qiaminteascd cd frica nu este cauza primard gi moto-rul acliunilor noastre, ci urmarea libertdfii pierdute.

intr-adevar, hbertatea - chipul lui'Dumnezeuin om - este alterati in noi, din pricina perioadei

27

Protoiereul Serghei Ovseannikov

glaciare instalate gi a despdrlirii de Rai, gi nu se re-gdseqte niciodatd in deplinitatea sa, ci este spartd incioburi mdrunte. Aceste frAnturi de libertate existhtotugi, aceste fragmente pot fi adunate in insuli;e.Mai mult de atAt, putem gdsi un fragment destul demare de libertate, un mal de libertate, penku a ac-

fiona pe acesta in momentul necesar al viefii. Darpentru aceasta lrebuie sd muncim. in u."uriu qi re-zidd munca omului: sd-qi restaureze libertatea, adu-nAnd-o din bucdti.

CAPITOLUL 2

LTsTRTATEA, FRICA $t RoBIA

Frica in intuneric gi Ia lumind

De ce ne temem cel mai tare pe lume? Rdspun-

sul depinde de vdrsta noastr6. Kornei Ciukovski, incartea De la doi la cinci, a creionat cu multd preciziesitualia copildriei: copilul mic cere: ,,Nu stinge fo-cul, cd nu vhd sd dorm!"

intunericul sperie, intrucAt pentru micu! tocmaiin intuneric trdiesc fiinlele necunoscute gi infrico-gdtoare. Toate lucrurile par sd albl'viafa 1or, dar tnintuneric viala lor devine oarecum impredictibile.

$i e mai bine sd impiedici surprizele mdcar printr-ometodd simpld gi naiv5: sd laqi lumina aprinsd.

Momentui adormirii gi al trezirii reprezintd insine momente deosebite. Mai ales trezirea, cAnd con-gtiinla gi trupul, fiecare in {elul lui, incearcd si-qi de-

fineascd locul qi lumea in care se afld. Trupul incear-cd s5 recunoascd colpri cunoscute gi necunoscuteale patului qi ale camerei, iar congtiirtla ,,scanteaz6"lumea in care a nimerit omul. Dacd omul este de

vArstd micd, adesea trebuie sd infrunte ftica, inainteca toate lucruriie s6-qi ocupe iocurile obiqnuite, cdci

aceasta nu se intAmpld intr-o singurd clipi. Treptat