7/24/2019 Scrisoare Despre Umanism

1/1

Scrisoare despre umanism n Repere pe drumul gndirii Omul,gnditor i rostitor al fine

Martin Heideggerdistinge acceptiile termenului de umanism, afrmand ca

inseamna mai ales grija pentru asigurarea esentei umane. Aceasta esenta a

ost dierit abordata :Aristotel sustine caracteristica socialitatii natie, !ant

afrma omul ca scop in sine, iar flosofa politica a sec al "#$$$%lea impune idea

omului ca finta in&estrata cu drepturi inalienabile. 'egatura intima de

esenta, intre limba si finta e recunoscuta si de gandirea traditionala,

conorm careia cuantul nu e un mijloc de comunicare, ci orta a spiritului in

sanul realitatii, capabil de infintare sau desfintare a lucrurilor, aand rolul de

logos al lucrurilo. (ilosoul german accepta ca limba sereste la comunicare,

dar utilitatea sa nu ii acopera esenta si nu o epui&ea&a. Relatia indisolubiladintre finta si limba, este sarcina undamentala. )ugetand asupra esentei

actiunii, flosoul german considera ca rostul gandirii este de a se

abandona fintei si de a se lasa revendicata de ea pentru a rosti

adevarul . gandirea deine gandire in masura in care gandeste. Orice

umanism este insa defnitoriu legat de metaf&ica, unde omul e defnit ca

un animal rational .$ntre om si restul fintelor se naste o prapastie de

netrecut. *l nu poate f consecent esentei sale decat intr%o stare perpetua

de desc+idere. Omul se desc+ide spre finta, iar finta il locuieste. otriit

fllosoului german, gandirea construieste - locul de adapost al

fintei rostind esenta omului in conormitate cu destinul sau si

conducand-o in domeniul de aparare a nevatamatului .(iinta se

distribuie pe sine conorm destinarii sale. Astel, rostirea are consistenta si

stabilitate. Acest floso existentialist german a considerat ca

existenta omului in lume e neautentica, banala, individul nefind el

insusi, el actioneaza asa cum actioneaza ceilalti.