Scrisoare de la Corpul de Guvernare Aspecte semnificative ... · Scrisoare de la Corpul de...

yb1

6-M

16

01

04

CUPRINS��

Textul anului 2016 2��

Scrisoare de la Corpul de Guvernare 4��

Aspecte semnificative ale activita �tii de anul trecut 8��

Lucrarea mondiala de predicare �si de predare 44��

Indonezia 80��

Cu o suta de ani ın urma – 1916 172��

Totaluri 176��

AnuarulMartorilor lui Iehova

��

2016

ANUARUL

MARTO

RILOR

LUIIEHO

VAPE

2016/

IND

ON

EZIAyb16-M

˘ 2016WATCH TOWER BIBLE AND TRACTSOCIETY OF PENNSYLVANIAAnuarul Martorilor lui Iehovape 2016˘ Druck und Verlag:Wachtturm Bibel- undTraktat-Gesellschaft, Selters/Ts.Tiparit ın martie 2019

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza.Ea este distribuita ın cadrul unei lucrarimondiale de instruire biblica, sus �tinuteprin dona �tii.2016 Yearbook of Jehovah’s WitnessesRomanian (yb16-M)Made in GermanyTiparit ın Germania

��

Citirea �si studierea Bibliei

��

Predicare �si predare

��

Via �ta �si calita �ti cre �stine

��

Obiectivele mele spiritualepentru 2016

AnuarulMartorilor lui Iehova

��

2016Con �tine raportul pentruanul de serviciu 2015

Numele posesorului

��

„Mul �ti . . . se vor urı unii pe al �tii. . . . Iubirea celormai mul �ti se va raci.” (Mat. 24:10, 12) Isus a prezis prinaceste cuvinte ca oamenii care aveau sa traiasca ın aniidinaintea distrugerii Ierusalimului din 70 e.n. nu aveau saaiba iubire ıntre ei. Spre deosebire de ace �stia, discipoliilui Cristos aveau sa fie identifica �ti pe baza iubirii pe care

TEXTUL ANULUI 2016

„Iubirea voastrafra �teasca sa ramana!”(Evrei 13:1)

2 ANUAR 2016

o manifestau (Ioan 13:35). Cat de ıncurajatoare trebuiesa fi fost pentru cre �stinii evrei din Ierusalim cuvintele luiPavel! Acestea constituiau o recunoa �stere a faptului caıntre ei exista iubire fra �teasca �si un ındemn de a continuasa o manifeste.

ˆIn prezent, suntem aproape de distrugerea ıntregului

sistem al lui Satan. Asemenea fra �tilor no �stri din secolul I,noi traim ın mijlocul unor oameni care iubesc banii, pla-cerile �si se iubesc pe ei ın �si �si, dar ıi iubesc prea pu �tin peDumnezeu �si pe semeni (2 Tim. 3:1-4). Cu toate acestea,iubirea domne �ste ın randul Martorilor lui Iehova pe totpamantul. Sa-l laudam pe Iehova, personificarea iubirii,continuand sa manifestam iubire fra �teasca!

TEXTUL ANULUI 2016 3

Dragi fra �ti �si surori,Profetul Isaia a recunoscut cu umilin �ta ca reu �sitele �si

prosperitatea de care s-a bucurat regatul lui Iuda se da-torau ın exclusivitate binecuvantarii lui Iehova. Dupacum citim ın Isaia 26:12, el a declarat: „O, Iehova, . . .tu ai facut pentru noi toate lucrarile noastre”. Reflec-tand la tot ce s-a realizat pe parcursul anului de servi-ciu trecut, �si noi suntem de acord cu aceste cuvinte.ˆIntr-adevar, Iehova face „lucruri minunate care n-aumai fost facute” ınainte (Ex. 34:10). Sa ne gandimdoar la cateva binecuvantari pe care le-am primitdin mana sa.

Site-ul nostru oficial, www.jw.org, a fost folositıntr-un mod remarcabil. El este disponibil ın peste600 de limbi �si pot fi citite �si descarcate publica �tii ınpeste 750 de limbi. Cat de eficient este site-ul nostruın a-i ajuta pe oamenii cu o inima sincera sa cunoascaadevarul? De exemplu, un so �t �si o so �tie erau dezama-gi �ti de ipocrizia religioasa.

ˆIn timp ce cautau ındru-

mare spirituala, au gasit site-ul nostru. De atunci, l-auaccesat cu regularitate pentru a citi articole din publi-ca �tiile noastre �si pentru a urmari materiale video. Eichiar au descarcat bro �sura Sa examinam Scripturile ınfiecare zi �si au ınceput sa citeasca textul zilei ımpreunacu cei doi copii ai lor adolescen �ti. De fapt, exact asta

Scrisoare de laCorpul de Guvernare

4 ANUAR 2016

faceau ın diminea �ta ın care Martorii lui Iehova au ba-tut la u �sa lor. Martorii au aflat ca, ıntrucat obi �snuiausa viziteze site-ul nostru, membrii acestei familii facu-sera deja multe schimbari.

ˆI �si ındepartasera tatuajele,

ı �si scosesera piercingurile, renun �tasera la obiectele lorde cult, nu mai celebrau sarbatorile �si nu mai urma-reau filme nepotrivite, �si toate acestea ınainte de a ficontacta �ti de Martori. Cand a fost redactat Anuarul,ambii parin �ti �si fiica lor erau vestitori, iar parin �tiidoreau sa se boteze ın scurt timp.

Am primit multe cuvinte de apreciere pentru o altamasura minunata: postul de televiziune JW Broad-casting. Emisiunea lunara este acum disponibilaın peste 70 de limbi, urmand sa fie tradusa �si ın altelimbi. Multe familii urmaresc emisiunea ın seara dedi-cata ınchinarii ın familie. Un frate a spus: „Organiza �tialui Iehova este mai mare ca oricand �si totu �si niciodatanu ne-am sim �tit mai aproape de sediul mondial”.

Congresele sunt evenimente deosebite pentru po-porul lui Iehova, iar congresele regionale �tinute ınanul de serviciu 2015 nu au facut excep �tie.

ˆIn progra-

mul congresului regional au fost prezentate 42 de ma-teriale video �si de imagini, precum �si �sase preludii ın-cantatoare, unul la ınceputul fiecarei sesiuni. Referitorla program, un frate cu experien �ta a spus: „Se pare caniciun participant nu voia sa plece de la locul sau ıntimpul programului deoarece nu dorea sa piarda ni-mic”. O misionara a facut urmatoarea remarca desprecongresul regional de anul trecut: „Datorita materia-lelor video, adevarul �si Regatul au devenit mai realepentru mine”.

SCRISOARE DE LA CORPUL DE GUVERNARE 5

De asemenea, Iehova ne-a binecuvantat cu mai multecantari ale Regatului noi pe parcursul anului trecut. Uncuplu a scris: „Noile cantari sunt asemenea unei ım-bra �ti �sari din partea lui Iehova. Ele ne-au ınseninat mul-te clipe ıntunecate”. Congresele regionale ne-au amin-tit de eforturile facute cu iubire de orchestra �si de corulWatchtower ın folosul nostru, toata aceasta muncaavand scopul de a-i aduce �si mai multe laude lui Iehova.

Folose �ste congrega �tia voastra carucioarele pentrumarturia publica? Ce binecuvantare s-a dovedit aceas-ta forma de marturie! Unii oameni care locuiesc ınzone reziden �tiale sau ın cladiri ın care accesul persoa-nelor straine este interzis au pentru prima data posibi-litatea de a afla adevarul.

În plus, mul �ti al �ti oameni,

inclusiv Martori inactivi, primesc ajutor spiritual prinmarturia publica.

În ianuarie 2015, un barbat din Co-

reea de Sud s-a apropiat de un carucior de literatura. Ela spus ca de pu �tin timp ıncepuse sa se gandeasca seriosla lucrurile spirituale. S-a ini �tiat un studiu biblic.

În fe-

bruarie, barbatul a participat pentru prima oara la oıntrunire a congrega �tiei; ın martie a renun �tat la fumat.În aprilie a vizitat filiala din Coreea de Sud �si continuasa faca progrese spirituale mari. Aceasta este doar unadintre nenumaratele experien �te care au fost trimise lasediul mondial.

Ne rugam ca bro �sura primita la congresul regionalsa-i motiveze pe mul �ti care au fost activi candva sa seıntoarca la Iehova, Dumnezeul nostru iubitor, ınaintesa fie prea tarziu. Va ındemnam pe to �ti sa-l imita �ti peIehova primindu-i cu drag pe cei care se ıntorc (Ezec.34:16).

6 ANUAR 2016

ˆIntr-adevar, Iehova �si-a binecuvantat poporul ın

anul de serviciu trecut. Ce ne mai sta ın fa �ta? Va trebuisa a �steptam �si sa vedem. Va asiguram ca noi, membriiCorpului de Guvernare, va iubim pe to �ti foarte mult�si ca ne rugam deseori pentru voi.

Cu cele mai alese sentimente,Fra �tii vo �stri,

Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova

Va ındemnam peto �ti sa-l imita �ti peIehova primindu-icu drag pe ceicare se ıntorc

SCRISOARE DE LA CORPUL DE GUVERNARE 7

„IAT˘A ce va face zelul lui Iehova al armatelor”,

spune profetul Isaia ın Isaia 9:7, descriind ce aveasa realizeze Dumnezeu prin Regatul sau.

ˆIn mod

asemanator, Isus Cristos, Regele acestui Regat,a manifestat un zel fierbinte pentru ınchinareaadevarata ın timpul serviciului sau pamantesc(Ioan 2:17). Dupa cum vom vedea, Martorii luiIehova din toata lumea imita zelul lui Iehova �sial lui Isus ajutandu-i pe oameni sa simta iubireaTatalui lor ceresc.

Aspecte semnificativeale activita �tii deanul trecut

El Salvador: Congresul regional din 2015

8 ANUAR 2016

Bolivia: Construirea biroului de traducere la distan �ta ın limba aymaradin El Alto

ASPECTE SEMNIFICATIVE 9

10 ANUAR 2016

LA 6 octombrie 2014 s-a lansat de proba un post de tele-viziune prin internet ın limba engleza, numit JW Broad-casting.� Din august 2015, emisiunile sunt traduse ınpeste 70 de limbi pentru ca mai mul �ti fra �ti �si surori sa sebucure de aceste emisiuni spirituale ıncurajatoare. Nu-mero �si telespectatori din ıntreaga lume �si-au exprimataprecierea pentru aceasta noua masura extraordinara.Dar ce a presupus lansarea postului JW Broadcasting?

Trebuia gasit un spa �tiu adecvat. La sediul mondial alMartorilor lui Iehova din Brooklyn, New York, s-a ales

� Postul JW Broadcasting poate fi accesat vizitand pagina web tv.jw.org.

„Ne place foarte multpostul JW Broadcasting!”


locul cel mai potrivit ın cladirea de pe strada ColumbiaHeights nr. 30.

ˆIn numai o saptamana, locul a fost elibe-

rat, iar Departamentul de ıntre �tinere a ınceput sa prega-teasca spa �tiul pentru producerea emisiunilor televizate,ın timp ce echipa de design a construit un platou care saaiba un aspect demn �si totu �si modern. Mul �ti fra �ti �si su-rori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au lucrat de dimi-nea �ta pana seara ca sa conceapa designul studioului �siun plan pentru a-l construi repede. Cercetari care se facın mod normal ın cateva luni au fost facute ın catevazile, iar Departamentul de aprovizionare a trecut ime-diat la treaba comandand sute de produse.

S-au instalat kilometri de cabluri, iar echipa a trebuitsa se asigure ca toate echipamentele se potriveau �si func-�tionau corespunzator.

ˆIntre timp, orchestranoastra ınre-

gistra muzica de generic ın studiourile audio-video dinPatterson cu ajutorul fra �tilor �si al surorilor veni �ti din ın-treaga lume pentru ınregistrarile planificate ın acea pe-rioada. Au fost scrise scenariile, s-au facut repeti �tii, iarechipe audio-video de la Brooklyn, Patterson �si Wallkill�si din alte �tari au lucrat intens la produc �tia video pentruprima emisiune. Cand studioul a fost gata �si echipamen-tele au fost instalate, s-a ınceput pregatirea materialelorpentru emisiunile din urmatoarele cateva luni.

Cand am ıntrebat un expert ın domeniu cat timp ar finecesar ın mod obi �snuit pentru amenajarea unui stu-dio de aceasta dimensiune, el a spus ca ar dura cam unan �si jumatate. Fra �tii �si surorile noastre au fost harnici �siau facut totul ın doar doua luni.

Rezultatele au ıntrecut a �steptarile. Fiecare emisiunelunara, postata de regula ın prima zi de luni a lunii, estevizionata de peste doua milioane de ori ın timpul acelei

Studioul JW Broadcastingdin Brooklyn, New York 13

14 ANUAR 2016

luni. Toate materialele video de pe post sunt vizionatede peste zece milioane de ori pe luna.

Cum considera slujitorii lui Iehova aceasta masuraspirituala noua? Va prezentam doar cateva dintre expri-marile lor de apreciere.

„Este una dintre cele mai fericite seri din via �ta mea.ˆIn seara aceasta, eu �si so �tia mea ne-am uitat la emisiu-nea din mai 2015 de pe JW Broadcasting �si nu pot sadescriu ın cuvinte cat de fericit sunt. Este unul din-tre cele mai pre �tioase cadouri pe care le-am primit

de la Iehova. Mul �tumimCorpului de Guvernare�si tuturor fra �tilor �si su-rorilor care au muncitdin greu pentru ca noisa beneficiem de aceas-ta masura spirituala mi-nunata.” (Indonezia)

„Panadecurand,mul �tifra �ti nu au auzit nicio-data un membru al Cor-pului de Guvernare �ti-nand o cuvantare. Acum

nu numai ca-i putem auzi, dar ıi �si vedem. Nu ne-amsim �tit niciodata atat de aproape de Corpul de Guver-nare �si de comunitatea noastra interna �tionala de fra �ti.”(Kenya)

„ˆIntrucat so �tul meu nu este Martor al lui Iehova, ımi

este greu sa �tin ınchinarea ın familie cu cei doi copii aimei adolescen �ti. A �sadar, pentru mine, emisiunile de peJW Broadcasting sunt nepre �tuite. Ma fac sa simt ca apar-�tin organiza �tiei �si sunt foarte ıncurajatoare pentru mine

„Postul JW Broadcastingm-a apropiat mai multde organiza �tia luiIehova �si de Corpulde Guvernare. �Stiu cafac parte dintr-o familiefoarte iubitoare”(Kenya)


�si copiii mei. Aceasta este cu adevarat o binecuvantarede la Iehova.” (Marea Britanie)

„Ne place foarte mult postul JW Broadcasting! Ni s-araspuns la rugaciuni cand emisiunile au fost traduse �siın alte limbi. Suntem ın mod special ıncuraja �ti de voi,dragi fra �ti, cand vedem cu cata bucurie �si caldura vor-bi �ti despre ınchinarea adusa lui Iehova. De cand a apa-rut postul nostru de televiziune, sim �tim mai mult caoricand ca facem parte din organiza �tia extraordinara alui Iehova.” (Republica Ceha)

„Faptul de a-i asculta pe membrii Corpului de Guver-nare ın limba mea m-a apropiat mai mult de Iehova.”(Brazilia)

„ˆIi slujesc lui Iehova de 16 ani, dar emo �tiile �si bucuria

pe care le-am sim �tit azi nu se pot compara decat cu ceeace am sim �tit cand m-am botezat. Va mul �tumesc, dragifra �ti, pentru JW Broadcasting!” (Brazilia)

Cu ajutorul lui Iehova, suntem siguri ca JW Broad-casting va continua sa fie o mare binecuvantare spiri-tuala pentru ıntreaga familie mondiala �si ca ıi va aduceıntr-o masura �si mai mare laude �si glorie lui Iehova.

CˆAT de emo �tionant este sa vedem ca Iehova grabe �ste

raspandirea ınchinarii adevarate pe tot pamantul! (Is.60:22) Drept urmare, continua sa fie mare nevoie de saliale Regatului.

ˆIn ıntreaga lume, peste 13 000 de sali tre-

buie construite sau necesita lucrari ample de renovare.Pentru a accelera lucrarea de construire ın cel mai

economic mod posibil, Corpul de Guvernare imple-menteaza schimbari ın cadrul mai multor departamen-te de construc �tii. Departamentul mondial de proiecte�si construc �tii, ınfiin �tat recent la sediul mondial dinBrooklyn, New York, a muncit asiduu pentru stabilireapriorita �tilor ın ce prive �ste proiectele de construc �tie �si de

Accelerarea lucrarii deconstruire a salilor Regatului

16 ANUAR 2016


renovare la nivel mondial �si pentru accelerarea acesto-ra. Departamentele regionale de proiecte �si construc-�tii de la filialele pentru Australasia �si pentru EuropaCentrala �si de la filialele din Africa de Sud �si din StateleUnite coordoneaza proiectele din regiunile aflate subsupravegherea lor, concentrandu-se la construirea mairapida �si mai economica de sali ale Regatului. De ase-menea, aceste departamente instruiesc filialele din re-giunea lor ın privin �ta ıntre �tinerii cladirilor folosite ınscop teocratic din teritoriul filialelor respective. Iar lafiecare filiala, Departamentul local de proiecte �si con-struc �tii coordoneaza lucrarile de construire �si de ıntre-�tinere a salilor Regatului �si a salilor de congrese.ˆ

In ianuarie 2015, to �ti batranii din Statele Unite auparticipat la o ıntrunire speciala prin transmisiune vi-deo la care s-au prezentat noi masuri pentru proiecta-rea, construirea �si ıntre �tinerea salilor Regatului. Iata ca-teva informa �tii de la aceasta ıntrunire.

Construire: Proiectele standard �si materialele vor fiadaptate la circumstan �tele locale, �tinandu-se cont deındrumarile de la Comitetul de editare al Corpului deGuvernare. Cladirile vor necesita pu �tina ıntre �tinere �sivor fi rezistente; totu �si, vor avea un aspect placut �si vorfi economice.ˆ

Intre �tinere:ˆIn fiecare congrega �tie vor fi instrui �ti vo-

luntari pentru ıngrijirea locurilor noastre de ınchinare�si pentru prelungirea duratei lor de folosire.

Este adevarat, lucrarea de construire �si de ıntre �tinereeste uria �sa. Dar eforturile conjugate ale slujitorilor luiDumnezeu vor contribui mult la accelerarea acestei lu-crari ıntr-un mod ın care fondurile donate sa fie folosi-te cu ın �telepciune.

18 ANUAR 2016

PROGRESUL pe care ıl ınregistrea-za lucrarile de construc �tie a nouluisediu mondial din Warwick, NewYork, este cu siguran �ta o dovada asprijinului lui Iehova.

Anthony Morris, membru al Cor-pului de Guvernare, a spus ca fra �tiidin ıntreaga lume vor fi bine-veni �tisa viziteze sediul de la Warwick du-pa finalizarea lucrarilor.

Lucrarile de laWarwick progreseaza

Intrarea principala de la noul sediu mondialdin Warwick, New York


20 ANUAR 2016

ˆIN TIMP ce lucrarea din casa ın casa continua sa fie prin-cipala modalitate prin care Martorii lui Iehova raspan-desc adevarul biblic, folosirea meselor �si a carucioarelorcu literatura se dovede �ste a fi o metoda foarte eficientade predicare a ve �stii bune despre Regatul lui Dumne-zeu (Mat. 24:14). Vestitorii Regatului folosesc standuri,mese de prezentare �si chio �scuri pentru a le predica oa-menilor ın locuri publice.

ˆIn plus, congrega �tiile din ın-

treaga lume au aproximativ 250 000 de carucioare. Careau fost rezultatele?ˆ

In Dar es Salaam, Tanzania, din 2014, de cand a fostimplementat aici programul special de marturie publi-ca ın ora �sele mari, aproape 700 de oameni au cerut un

Se ajunge la cei greu de gasit


studiu biblic. Multe persoane interesate participa la ın-truniri �si se apropie de Dumnezeu.

În decurs de un an,

peste 250000 de publica �tii au fost luate de la carucioa-rele de literatura de oameni din �tari din Africa �si de pealte continente.ˆ

In Insulele Solomon, unde mai pu �tin de 2 000 devestitori predica ıntr-un teritoriu vast, cuprinzand peste300 de insule locuite, marturia publica ın ora �sele maria devenit o metoda importanta de raspandire a semin-�telor adevarului.

În Honiara, capitala �tarii, fra �tii au dis-

tribuit peste 104000 de reviste �si peste 23 600 de bro-�suri, multe fiind oferite unor persoane de pe insule �sidin sate izolate, unde nu sunt Martori.

Într-o singura

dupa-amiaza, ei au dat 400 de car �ti Ce ne ınva �ta ın rea-litate Biblia?, iar 60 de persoane au cerut un studiu bi-blic la domiciliu.ˆ

Intr-o diminea �ta devreme, doi pionieri regulari, Mi-chael �si Linda, amplasau un stand cu literatura langa ofaleza de pe insula Margarita, Venezuela. Un barbat penume Anıbal s-a apropiat de stand �si a acceptat carteaCe ınva �ta Biblia. El le-a spus lui Michael �si Lindei ca ta-tal lui murise chiar pe acea plaja ın urma cu �sapte ani �sica de atunci mama lui sufera de depresie. Saptamanaurmatoare, Anıbal s-a ıntors �si le-a zis ca aceea era ziuaın care murise tatal sau. El �si-a scos telefonul mobil, asunat-o pe mama sa �si l-a rugat pe Michael sa-i spunacateva cuvinte de mangaiere. Michael a facut aceasta �si,de atunci, ea i-a sunat pe cei doi pionieri de mai multeori, iar ei i-au citit versete ıncurajatoare.

Într-un mesaj,

Tanzania: Trecatorii sunt interesa �ti de publica �tiile expusepe carucioare ın Dar es Salaam

22 ANUAR 2016

mama lui Anıbal a scris: „Astazi ma simt mult mai binedeoarece m-a �ti ıncurajat �si m-a �ti ajutat sa-mi ıntaresccredin �ta”.

Programul special de marturie publica ın ora �selemari a fost implementat ın 127 de locuri din 14 ora �sedin Statele Unite.

ˆIn primele �sapte luni din anul de

serviciu 2015 s-au ınceput 8 445 de studii biblice. Aceas-ta forma de marturie s-a dovedit utila �si pentru mul �tidintre cei care ın trecut s-au asociat cu noi, ajutandu-i sapractice din nou ınchinarea adevarata. De exemplu, unbarbat pe nume Terry se uita la publica �tiile expuse pe omasa de prezentare din Los Angeles, California. Atuncicuplul de Martori de la masa l-a ıntrebat daca mai citisepublica �tiile noastre. El a spus ca este Martor al lui Ie-hova, dar ca este inactiv de aproximativ patru ani. Cu-plul a citit �si a analizat ımpreuna cu el Ezechiel 34:11,unde Iehova zice: „Eu ınsumi ımi voi cauta oile �si levoi ıngriji”. Ei i-au spus despre site-ul nostru �si despreJW Broadcasting. A doua zi diminea �ta, Terry i-a trimisun e-mail fratelui explicandu-i ca, doar cu cateva mo-mente ınainte sa vada masa de prezentare, l-a imploratpe Dumnezeu sa-l ierte pentru ca neglijase ıntrunirilecongrega �tiei �si sa-l ajute sa se apropie mai mult de el.„Apoi m-a �ti salutat voi cu caldura, a spus Terry. Mi-a �ticitit acel verset ıncurajator �si mi-a �ti oferit informa �tiilenecesare ca sa ma ıntorc ın organiza �tia lui Iehova. A fostun raspuns la rugaciunea mea.”ˆ

In Addis Abeba, Etiopia, marturia publica organizatade filiala se desfa �soara ın patru locuri.

ˆIn trei luni, fra �tii

au oferit 37 275 de publica �tii �si 629 de persoane au ce-rut sa fie vizitate de Martori. Mul �ti au acceptat cartea Ceınva �ta Biblia. Printre ace �stia s-a aflat �si un barbat ın var-


sta care a ınceput imediat sa o citeasca. El urmase ıntrecut cursurile unui seminar teologic �si avea ıntrebaridespre Isus �si despre Regatul lui Dumnezeu. De aceea, adoua zi, s-a ıntors la stand ca sa primeasca raspuns la ın-trebarile lui. Ziua urmatoare a acceptat un studiu biblic�si la sfar �situl saptamanii a asistat pentru prima data la

Etiopia: Literatura ın amhara pe un carucior ın Addis Abeba

24 ANUAR 2016

ıntrunire.ˆIn prezent, barbatul participa cu regularitate

la ıntruniri �si progreseaza.ˆIn Mexic, un evreu s-a apropiat de un stand de litera-

tura �si i-a ıntrebat pe cei doi fra �ti de acolo daca au vreopublica �tie despre moarte. Ei i-au spus ca nu le mai ra-masese niciun exemplar al revistei despre moarte, dari-au oferit o revista avand ca subiect viitorul. Barbatull-a prins pe unul dintre fra �ti de bra �t �si a spus: „Nu maintereseaza viitorul. Singurul meu gand e sa ma sinu-cid”. Apoi a ınceput sa planga. Fra �tii l-au ıntrebat de cese gandea la aceasta. „Tocmai mi-a murit fiul”, a spus elprintre suspine. Ei i-au aratat capitolul 7 din cartea Ceınva �ta Biblia. I-au citit primele doua paragrafe de lasubtitlul „Cand ı �ti moare cineva drag” �si finalul capito-lului, unde se vorbe �ste despre speran �ta pe care o au ceimor �ti. Impresionat de ce a auzit, el l-a prins pe frate dinnou de bra �t �si a ıntrebat: „Chiar este adevarat?”. Fra �tiil-au asigurat ca Iehova va ımplini aceasta promisiune.„Ce trebuie sa fac pentru a-mi revedea fiul?”, a ıntrebatel. Martorii au stabilit sa-l viziteze pe barbat acasa. Candau mers la el, acesta ıi a �stepta, dornic sa ınceapa sa stu-dieze Biblia.

„Cat de mult a binecuvantat Iehova aceasta formade marturie!”, a spus un supraveghetor itinerant carea ajutat la organizarea programului special de marturiepublica ın New York. „Nu doar ca s-a dovedit o metodafoarte eficienta de a se ajunge la zeci de mii de oameni,dar a �si facut posibil sa se ia legatura cu mul �ti Martoriinactivi sau exclu �si, «oi pierdute», care sunt acum aju-ta �ti sa se ıntoarca la turma.” (Ezec. 34:15, 16)


ÎNTRUC

ÂT ınchinatorii adevara �ti ai lui Iehova recu-

nosc ca de la el vine lumina spirituala, ei se roaga starui-tor ca ‘lumina �si adevarul sau’ sa-i conduca �si sa-i ındru-me (Ps. 43:3).

În timp ce lumea se afla ıntr-un ıntuneric

spiritual dens, adevaratul Dumnezeu continua sa- �si bi-necuvanteze slujitorii cu lumina spirituala. Drept ur-mare, cararea lor „este ca lumina zorilor a carei stralu-cire cre �ste” (Prov. 4:18). Lumina tot mai stralucitoare dela Iehova continua sa le lumineze calea pe plan organi-zatoric, doctrinar �si moral. Sa vedem unele dintre ınva-�taturile noastre care au fost clarificate ın ultimii ani.

Lumina straluce �ste tot mai tare

2012‘Toate aceste regate’(Dan. 2:44)w12 15/6 p. 17

Mardoheu �si Estera ‘ımpart prada’ (Gen. 49:27)w12 1/1 p. 29

Pustiire cauzata de„un rege cu ınfa �ti �sarefioroasa” (Dan. 8:23, 24)w12 15/6 p. 16

Degetele de lapicioarele chipului dinvisul lui Nebucadne �tar(Dan. 2:41-43)w12 15/6 p. 16 Cand a aparut a �saptea

putere mondialaw12 15/6 p. 15,19

26 ANUAR 2016

2013„Sclavul fidel �si prevazator” (Mat. 24:45-47) w13 15/7 p. 8, 20-25

‘Sclavul rau’ (Mat. 24:48-51) w13 15/7 p. 24

Cei un �si nu vor fi pe pamant la Armaghedon w13 15/7 p. 5

‘Asirianul vine ın �tara noastra’ (Mica 5:5) w13 15/11 p. 20

Sunt aduna �ti cei ale �si (Mat. 24:31; Mar. 13:27) w13 15/7 p. 5

Necazul cel mare w13 15/7 p. 3-8

Ilustrarea despre grau �si neghina (Mat. 13:24-30) w13 15/7 p. 13, 14

Isus vine, sose �ste(Mat. cap. 24 �si 25)

w13 15/7 p. 7, 8, 24

Isus inspecteaza templulspiritual – 1914 -1919(Mal. 3:1-4)w13 15/7 p. 11, 12 Semnifica �tia numelui „Iehova”

sgd p. 5


2014Numirea batranilor �si a slujitorilor auxiliari w14 15/11 p. 28, 29

Motivele pe care le-au avut iudeii din secolul Ipentru a fi ‘ın a �steptarea’ lui Mesia (Luca 3:15)

w14 15/2 p. 26, 27;w14 15/6 p. 22

Durata purificarii templului spiritual (Mal. 3:1-4) w14 15/11 p. 30

Casatoria dupa ınviere (Luca 20:34-36) w14 15/8 p. 29, 30

„Temelia solida a lui Dumnezeu” (2 Tim. 2:19)w1415/7 p. 8, 9, 13

Cei doi martori (Rev. cap. 11) w14 15/11 p. 30

2015Gog din Magog (Ezec. cap. 38 �si 39) w15 15/5 p. 29, 30

Situa �tiile ın care o sora trebuie sa- �si acopere capul cand conduceun studiu biblic w15 15/2 p. 30

Ilustrarea despretalan �ti (Mat. 25:14-30)w15 15/3 p. 20-24

Ilustrarea desprecele zece fecioare(Mat. 25:1-13)w15 15/3 p. 13-16

Tipuri �si antitipuriw15 15/3 p. 9-11,17, 18; w15 15/6 p. 32

28 ANUAR 2016

„INIMA ımi tresalta de bucurie”, a spus o sora cu ocaziaprogramului de dedicare a filialei din Madagascar, �ti-nut sambata, 24 ianuarie 2015. Cei 584 de invita �ti aufost ıncanta �ti sa vada noua cladire de locuin �te cu 19 ca-mere, precum �si sala de mese extinsa �si bucataria reno-vata. Mai multe spa �tii pentru birouri au fost puse ladispozi �tia Departamentelor pentru serviciu �si de con-tabilitate �si a Departamentului local de proiecte �si con-struc �tii.

ˆIn plus, s-au construit studiouri noi pentru De-

partamentul audio-video �si pentru limbajul semnelor �sis-a ınceput transcrierea ın Braille. Dupa ce au ascultat oprezentare a istoriei lucrarii de predicare din Madagas-car, invita �tii au urmarit cu interes cuvantarea de dedica-re �tinuta de Mark Sanderson din Corpul de Guvernare.

Dedicarea unor filiale

Slujitorii lui Iehova din Jakarta, Indonezia, s-aubucurat cand apele care au inundat ora �sul s-au retras latimp, astfel ıncat dedicarea noii filiale sa poata avealoc la 14 februarie 2015. Filiala ocupa un etaj dintr-ocladire de birouri cu 42 de etaje �si 12 etaje dintr-unbloc-turn de apartamente din apropiere. Cateva depar-tamente din Betel func �tioneaza ın cladiri mai mici dinvecinatate. Anthony Morris din Corpul de Guvernare a�tinut cuvantarea de dedicare, iar urmatoarea zi 15 257de persoane s-au adunat pe un stadion pentru a auzi cu-vantarea sa, „Persevera �ti ıntr-o lucrare buna”. Progra-mul s-a transmis ın alte 41 de locuri, unde au participat11189 de persoane, aceasta fiind cea mai mare ıntruni-re a slujitorilor lui Iehova din Indonezia. Ronald Jacka,unul dintre primii misionari repartiza �ti ın Indonezia, aspus: „Cand am ajuns aici ın 1951, erau doar 26 de ves-titori ın �tara. Dar astazi peste 26 000 au asistat la acestprogram special.

ˆIntr-adevar, Iehova i-a binecuvantat

pe slujitorii sai din Indonezia!”.

Noua cladire de locuin �te cu 19 camere de la filiala din Madagascar

30 ANUAR 2016

LA 31 august 2015, Traducerea lumii noi era tradusa in-tegral sau par �tial ın 129 de limbi. Biblia este disponibi-la �si pe www.jw.org ın 129 de limbi, inclusiv ın �saptelimbaje ale semnelor. Urmatoarele edi �tii au fost lansatepe parcursul anului de serviciu 2015:

DATA LANS˘ARII LOCUL LIMBA EDI �TIA

5 septembrie 2014 Malaysia malaeza Scripturile grece �sti�

6 septembrie 2014 Coreea de Sud coreeana Edi �tia revizuita

19 septembrie 2014 Georgia azerbaidjana Edi �tia integrala a Bibliei

26 septembrie 2014 Kazahstan kazaha Edi �tia integrala a Bibliei

10 octombrie 2014 Ghana ga Scripturile grece �sti�

14 noiembrie 2014 Filipine hiligaynon Edi �tia integrala a Bibliei

12 decembrie 2014 Nigeria isoko Scripturile grece �sti�

13 decembrie 2014 Etiopia amhara Edi �tia integrala a Bibliei

19 decembrie 2014 Fiji fijiana Edi �tia integrala a Bibliei

26 decembrie 2014 Mexic tzotzil Scripturile grece �sti�

29 decembrie 2014 Ghana ewe Edi �tia integrala a Bibliei

22 martie 2015 Brazilia portugheza Edi �tia revizuita

9 mai 2015 Zambia luvale Edi �tia integrala a Bibliei

17 iulie 2015 Haiti creola haitiana Edi �tia integrala a Bibliei

28 august 2015 Kenya kikuyu Scripturile grece �sti�

28 august 2015 Rep. Dem. Congo kongo Edi �tia integrala a Bibliei

� Aceasta a fost prima oara cand a aparut o parte a Traducerii lumii noi ın aceastalimba.

Traducerea lumii noiın mai multe limbi


Înregistrare legalaÎnregistrarea legala nu este esen �tiala pentru ca Martorii lui Ie-hova sa desfa �soare activita �ti religioase. Totu �si, aceasta ne per-mite sa de �tinem sau sa ınchiriem proprieta �ti pentru ıntruniri �sisa importam literatura noastra religioasa.

˙În 2004, tribunalele ruse �sti au dizolvat persoana juridica

folosita de Martorii lui Iehova din Moscova. Drept urmare, fra-�tii no �stri din Moscova s-au confruntat cu �si mai multa ostilita-te. Au fost har �tui �ti de ofi �teri de poli �tie, unii dintre ei au fostataca �ti ın lucrarea de predicare, iar contractele de ınchirierepentru unele locuri de ıntrunire au fost anulate de proprietari,astfel ca fra �tii nu au mai avut unde sa �tina ıntrunirile cre �sti-ne. Printr-o hotarare din 2010 a Cur �tii Europene a Drepturi-lor Omului (CEDO) s-a confirmat ca Rusia a ıncalcat drepturile

Raport juridic

Rusia: Predicand vestea buna ın Moscova

32 ANUAR 2016

Martorilor lui Iehova din Moscova �si s-a dispus ca persoana juri-dica sa fie ınregistrata din nou. Ne face placere sa va informamca, la 27 mai 2015, Departamentul din Moscova al Ministeru-lui Justi �tiei al Federa �tiei Ruse a ınregistrat o noua Organiza �tieReligioasa Locala a Martorilor lui Iehova ın Moscova.

ImpozitarePersoanele juridice folosite de Martorii lui Iehova ın ıntreagalume sunt ın general scutite de impozit, a �sa cum sunt majori-tatea organiza �tiilor religioase �si caritabile.

Însa guvernele refu-

za uneori sa ne recunoasca dreptul de a fi scuti �ti de impozit.˙

În Suedia, autorita �tile sus �tin ca Betelul este o societa-

te comerciala care „angajeaza” beteli �sti, nu o comunitate reli-gioasa de slujitori ın serviciul special cu timp integral. Statul aperceput zeci de mii de euro impozit de la Betel ca „angajator”�si de la beteli �sti ca „angaja �ti”. Pentru a solu �tiona aceasta pro-blema, Martorii din Suedia au ınaintat cereri ın instan �tele in-terne �si au adresat Cur �tii Europene a Drepturilor Omului �sasecereri separate.

Neutralitate �si obiec �tia de con �stiin �tacu privire la serviciul militarSlujitorii lui Iehova iau ın serios porunca Bibliei de ‘a fauri braz-dare din sabiile lor’ �si de ‘a nu mai ınva �ta razboiul’ (Is. 2:4). Eiı �si pastreaza neutralitatea chiar �si cand unele guverne nu punla dispozi �tie un serviciu civil alternativ.

˙ Legisla �tia actuala din Coreea de Sud nu recunoa �ste drep-tul la obiec �tia de con �stiin �ta.

În ultimii 60 de ani, peste 18 000

de barba �ti Martori au fost ınchi �si pentru ca au refuzat sa ınde-plineasca serviciul militar. Aproape fiecare Martor din �tara aavut sau are un prieten ori un membru al familiei ın ınchisoa-re.

În 2004 �si ın 2011, Curtea Constitu �tionala a Coreei de Sud

a sus �tinut ca pedeapsa cu ınchisoarea ın astfel de cazuri esteconstitu �tionala.

Însa, ın iulie 2015, Curtea a organizat o audie-

re publica pentru a reanaliza aceasta chestiune. Martorii lui Ie-hova din ıntreaga lume se roaga pentru o solu �tie la aceastaproblema care dureaza de mult timp, astfel ıncat fra �tii tineri dinCoreea de Sud sa nu mai fie ınchi �si pentru credin �ta lor.

˙ Trei Martori ai lui Iehova din Eritreea sunt ın al 22-lea ande deten �tie pentru ca au refuzat sa efectueze serviciul militardin motive de con �stiin �ta. Paulos Eyassu, Negede Teklemariam�si Isaac Mogos nu au fost pu �si sub acuzare ın mod oficial �si nicinu au avut posibilitatea de a se apara ın fa �ta unei instan �te.

ˆIm-

preuna cu al �ti peste 50 de fra �ti �si de surori, ei ı �si pastreaza in-tegritatea, ın ciuda tratamentului brutal �si a condi �tiilor mizeredin ınchisoare. Suntem convin �si ca Iehova aude suspinele celorınchi �si pentru credin �ta �si ca va ac �tiona ın folosul lor (Ps. 79:11).

˙ˆIn Ucraina, Vitali �Salaiko a fost chemat ın august 2014

sa se prezinte pentru serviciul militar ın timpul mobilizarii. Caobiector de con �stiin �ta, el a refuzat serviciul militar, dar �si-a ex-primat dispozi �tia de a efectua un serviciu civil alternativ. Pro-curorul l-a acuzat pe fratele �Salaiko de sustragere de la servi-ciul militar ın timpul mobilizarii, ınsa atat instan �ta de fond, cat�si instan �ta de apel l-au gasit nevinovat. Curtea de apel a afir-mat ca interesul pentru siguran �ta statului nu justifica limitarea

Ucraina: Vitali �Salaiko se bucura sa ia parte la lucrarea de predicare

34 ANUAR 2016

drepturilor garantate �si ca „dreptul la obiec �tia de con �stiin �ta nupoate fi ıngradit ın interesul securita �tii na �tionale”. Procurorul afacut recurs. La 23 iunie 2015,

Înalta Curte a Ucrainei Specia-

lizata ın Drept Penal �si Civil a sus �tinut hotararile instan �telor in-ferioare. Astfel, Curtea a confirmat ca dreptul la obiec �tia decon �stiin �ta �si la serviciul alternativ trebuie respectat chiar �si ıncaz de urgen �te na �tionale.

Referitor la rezultatul favorabil al procesului, fratele �Salaikospune: „M-au ıntarit cuvintele din Ieremia 1:19. Eram pregatitpentru orice deznodamant; cel mai important era sa-i fiu loiallui Iehova. Sunt convins ca el nu ma va abandona niciodata, ciımi va da puterea de a-i ramane loial. Totu �si, rezultatul a ıntre-cut a �steptarile mele. Am fost achitat ın toate cele trei instan-�te. �Si ın timpul tuturor audierilor am sim �tit sprijinul fra �tilor. Num-am sim �tit nicio clipa abandonat”.

Neutralitate �si ceremonii patrioticeCeremoniile patriotice sunt o alta situa �tie ın care neutralita-tea cre �stinilor este pusa la ıncercare.

În special tinerii ar putea

fi presa �ti sa- �si compromita integritatea fa �ta de Iehova, ıntrucatautorita �tile �scolare ar putea ıncerca sa-i oblige pe elevi sa can-te imnul na �tional sau sa salute drapelul.

˙În districtul Karongi din Rwanda, autorita �tile �scolare i-au

acuzat pe mai mul �ti elevi Martori de lipsa de respect fa �ta deimnul na �tional deoarece ace �stia refuzasera sa-l cante. Elevii aufost exmatricula �ti �si chiar trimi �si la ınchisoare.

În 28 noiembrie

2014, Curtea Intermediara Karongi i-a achitat pe elevi �si a sus-�tinut ca refuzul lor de a canta imnul na �tional nu era o lipsade respect. �Si ın alte �tari africane, precum Camerun, GuineeaEcuatoriala, Malawi �si Republica Democratica Congo, Martoritineri s-au confruntat cu aceea �si problema, iar ın unele cazuriau fost �si ei exmatricula �ti. Fra �tii din aceste �tari depun eforturipentru a informa reprezentan �tii guvernului �si autorita �tile �scola-re privitor la pozi �tia neutra a Martorilor lui Iehova.


˙ˆIn decembrie 2013, o �scoala de stat din Lepaera, Hondu-

ras, a refuzat sa elibereze diploma de liceu ın cazul a doua ele-ve Martore deoarece acestea nu au vrut sa cante imnul na �tio-nal �si sa jure credin �ta drapelului. Pentru a solu �tiona problema,doi avoca �ti Martori ai lui Iehova s-au ıntalnit cu un reprezentantal Ministerului Educa �tiei �si i-au prezentat precedente judiciarestabilite ın alte �tari care recunosc pozi �tia elevilor Martori. Dem-nitarul a fost amabil �si le-a permis elevelor �si parin �tilor lor sa-iprezinte ın scris aceste informa �tii directorului juridic al Ministe-rului Educa �tiei din Honduras. Dupa ce a analizat plangerea lor,acesta a emis o directiva la 29 iulie 2014 prin care se afirmaca to �ti „membrii societa �tii trebuie sa aiba acces [la educa �tie]fara discriminare de niciun fel” �si a dispus eliberarea diplome-lor pentru elevele Martore.

Discriminare din partea guvernuluiˆIn orice �tara am fi, ca Martori ai lui Iehova, noi respectam po-runca lui Isus de a le predica semenilor no �stri vestea buna de-spre Regat, ne ıntrunim cu colaboratorii no �stri ın vederea ın-chinarii �si studiem Cuvantul lui Dumnezeu cu regularitate. Deasemenea, luam ın serios porunca biblica de a le ıntipari co-piilor no �stri ın inima legea lui Iehova �si de ‘a ne ab �tine de la

Honduras: Mirna Paz �si Bessy Serrano au primit ın final diplomele

36 ANUAR 2016

sange’ (Fap. 15:20; Deut. 6:5-7). Uneori, respectand acesteporunci, ajungem ın conflict cu autorita �tile statului care ar pu-tea sa nu ın �teleaga corect pozi �tia noastra.

˙În statul Florida, SUA, judecatorul unei instan �te de fond i-a

ıncredin �tat unei mame care nu este Martora dreptul exclusiv dea se ocupa de educa �tia religioasa a celor trei copii ai sai. Tatalui,care este Martor, i s-a impus sa nu le transmita nicio idee reli-gioasa care sa intre ın contradic �tie cu credin �ta catolica. Tatal aatacat hotararea instan �tei de fond �si, la 18 august 2014, curteade apel a anulat hotararea instan �tei de fond, ridicand restric �tiileimpuse tatalui.

În baza unor precedente bine stabilite, instan �ta a

afirmat: „Îngradirea dreptului parintelui caruia nu i s-a ıncredin-

�tat ıngrijirea copilului de a-i transmite acestuia convingerile salereligioase a fost revocata cu consecven �ta ın absen �ta unor doveziclare ca acele activita �ti religioase ıi vor dauna copilului”.

Hotararea le da celor trei copii dreptul de a beneficia fararestric �tii de o instruire �si o ındrumare benefice din partea lui Ie-hova Dumnezeu. To �ti fac progrese spirituale frumoase asociin-du-se cu congrega �tia locala. Tatal a spus: „Trecand prin aceas-ta situa �tie, mi-am rafinat personalitatea. Credin �ta mi-a fostpusa la ıncercare ın ultimul timp, dar Iehova m-a ajutat sa ra-man ferm. Sunt con �stient ca decizia de a-i sluji lui aduce cusine �si persecu �tii”.

˙ Sora Efigenia Semente din Namibia, mama a trei copii, atrecut printr-o situa �tie grea care i-a testat integritatea. Cand eraın spital pentru a-l na �ste pe al treilea copil al sau, au aparut com-plica �tii, iar unii medici, precum �si rudele ei care nu erau Martoreau ob �tinut o ordonan �ta pre �sedin �tiala prin care medicilor li se per-mitea sa-i transfuzeze sange ımpotrivavoin �tei sale. Sora Semen-te s-a opus cu hotarare administrarii transfuziei �si a decis sa- �siapere ın instan �ta dreptul de a- �si alege singura tratamentul. La24 iunie 2015, CurteaSuprema aNamibiei a sus �tinut dorin �ta su-rorii Semente, declarand ca „dreptul unei persoane de a alegece se poate face sau ce nu se poate face cu corpul ei, fie ca


este parinte, fie ca nu, este un drept inalienabil al omului”. SoraSemente a spus: „Am sim �tit mana lui Iehova ca niciodata panaatunci. Este minunat sa faci parte din aceasta comunitate defra �ti. Iehova se intereseaza cu adevarat de noi”.

˙ Martorii din Elve �tia au luat parte la marturia publica pestrazile marilor ora �se.

ˆInsa municipalitatea Genevei a emis un

ordin care interzicea folosirea „standurilor prin intermediul ca-rora, direct sau indirect, se raspandesc informa �tii de natura re-ligioasa pe domeniul public”. Martorii au depus o plangere ıninstan �ta, subliniind ca interzicerea generala a raspandirii de in-forma �tii religioase folosind un stand reprezinta „o ıngradire gra-va a liberta �tii religioase �si de opinie”. Curtea a fost de acord,iar Martorii au colaborat cu succes cu autorita �tile locale ın ceprive �ste stabilirea unui loc �si a unor ore adecvate pentru mar-turia publica folosind un stand informativ.

˙ Demnitari din Azerbaidjan �si-au intensificat eforturile dea opri activitatea religioasa a Martorilor lui Iehova. MinisterulSecurita �tii Na �tionale obi �snuie �ste sa cheme Martori la interoga-toriu.

ˆIn plus, acest organ perchezi �tioneaza casele Martorilor

Namibia: Efigenia Semente ımpreuna cu cei trei copii ai ei

38 ANUAR 2016

cautand publica �tii religioase care nu sunt aprobate de stat pen-tru import.

În februarie 2015, comunitatea interna �tionala �si-a

exprimat indignarea cand agen �ti ai Ministerului Securita �tii Na-�tionale au re �tinut doua Martore, pe Irina Zakarcenko �si pe Va-lida Jabrailova, pentru simplul fapt ca le-au vorbit din Biblie se-menilor lor. De �si un astfel de tratament abuziv ne ıntristeaza,ne bucuram ca vestitorii din Azerbaidjan ı �si pastreaza zelul �sicurajul ın timp ce le predica semenilor ‘vestea buna despre re-gat’ (Mat. 24:14).

˙În Rusia, guvernul continua sa puna piedici activita �tii re-

ligioase a Martorilor lui Iehova.În prezent, 80 de publica �tii

ale Martorilor lui Iehova sunt declarate „extremiste” de Fede-ra �tia Rusa. Aceasta ınseamna ca distribuirea sau de �tinerea deexemplare ale oricareia dintre aceste publica �tii „extremiste”,de exemplu ale Car �tii mele cu relatari biblice, este ilegala.

În

plus, ın decembrie 2014, Curtea Suprema a Federa �tiei Ruse adeclarat „extremist” site-ul nostru, jw.org. Furnizorii de internetde pe tot cuprinsul Rusiei au blocat accesul la jw.org, iar pro-movarea site-ului este considerata ilegala. Din martie 2015,autorita �tile vamale nu permit intrarea ın �tara a niciunui trans-port de literatura a Martorilor, nici chiar a transporturilor de Bi-blii sau de publica �tii pe care instan �tele ruse �sti le-au examinatanterior �si le-au declarat neextremiste.

Ac �tiunile ın justi �tie continua ın ora �sul Taganrog, unde auto-rita �tile au acuzat 16 vestitori de „infrac �tiunea” de a fi organi-zat ıntruniri religioase �si de a fi participat la ele.

În ora �sul Sa-

mara, autorita �tile au ob �tinut un ordin judecatoresc pentru adizolva persoana juridica folosita de Martori pe motiv ca este„extremista”.

În ciuda tuturor acestor probleme, fra �tii �si surori-

le din Rusia sunt hotara �ti sa-i dea „lui Dumnezeu ce este al luiDumnezeu”, necedand presiunilor din partea guvernului (Mat.22:21).

Canada: Satul inuit Kangirsuk din nordul provinciei Quebec


Se fac eforturi pentru a se ajunge la to �ti canadieniiMaterialul video De ce sa studia �ti Biblia? a fost tradus

ın opt limbi indigene pentru a se raspunde necesita �tilordin teritoriul filialei din Canada. Pe parcursul unei cam-panii de zece zile, desfa �surate ın octombrie 2014 ın re-giunea arctica Nunavik, materialul video a fost aratat ınlimba inuktitut la aproape fiecare locuin �ta ın 14 comu-nita �ti, reprezentand o popula �tie de peste 12 000 de per-soane.Managerul a fost impresionatˆ

In septembrie 2014, congresul interna �tional dinSeul s-a �tinut pe Stadionul Cupei Mondiale, numit �si

Ve �stide pe ıntregul glob

Stadionul Sangam din Coreea de Sud. Peste 56 000 depersoane au participat la program. Managerul stadionu-lui �si-a exprimat aprecierea pentru conduita exemplaraa Martorilor �si pentru modul ın care au colaborat pe par-cursul evenimentului. El a spus: „To �ti au dat dovada debune maniere. Am fost impresionat sa vad ca au cura �tatstadionul mai temeinic decat angaja �tii no �stri. Mi-ar pla-cea ca personalul nostru sa lucreze cu aceea �si atitudine.Pentru a ne practica religia a �sa cum se cuvine, trebuie sadevenim asemenea Martorilor lui Iehova”.Au primit de la Iehova instruirea necesaraˆ

In mai 2012, guvernul Suediei a respins o cerere ına-intata de Martorii lui Iehova de a li se garanta acelea �si

Coreea de Sud: Congresul interna �tional din Seul din 2014

40 ANUAR 2016


beneficii economice ca altor organiza �tii religioase. Cuaprobarea Corpului de Guvernare, fra �tii au introdusapel la Curtea Suprema Administrativa a �tarii.

Curtea a decis sa �tina o audiere ınainte de a pronun �tadecizia. Ca �tiva fra �ti din diverse �tari s-au ıntalnit pentrua discuta cum sa se raspunda la eventualele ıntrebaridin timpul audierii. Pregatirile s-au desfa �surat ıntr-osala a Regatului din Stockholm.ˆ

In timpul acestora a sunat soneria de la sala Regatului.Un frate a deschis u �sa. Erau doua fete, de 13 �si de 14 ani,care s-au prezentat �si au spus ca vor sa puna cateva ıntre-bari despre Martorii lui Iehova. Fratele poveste �ste: „Amvrut sa le zic sa vina ın alta zi, ıntrucat eram ocupa �ti �sinu aveam timp sa ne oprim pentru a discuta cu ele”.

Totu �si, fratele a hotarat sa stea de vorba cu fetele. Eleau avut multe ıntrebari, unele referindu-se ın mod spe-cific la chestiuni sociale �si la vot. Dupa aceea, fratele s-aıntors la ceilal �ti fra �ti �si le-a spus ce ıntrebari i-au pus fe-tele �si cum le-a raspuns.

Ziua urmatoare, ın timpul audierii, fra �tii au fost sur-prin �si deoarece Curtea le-a pus multe dintre ıntrebarilepe care le pusesera fetele. Un frate care a reprezentat or-ganiza �tia a spus: „Am fost foarte calm, de �si a �s fi avutmotive sa am emo �tii, avand ın vedere ca ma aflam ınfa �ta celor mai reputa �ti avoca �ti din �tara. Dar am sim �tit caIehova aratase deja ca era alaturi de noi, ıntrucat amprimit de la el instruirea necesara cu o zi ınainte”.

Curtea a decis ın favoarea noastra, iar cauza a fost tri-misa guvernului spre rejudecare.Punga de orez a lui Ken

Ken, un baie �tel de �sase ani, locuie �ste ın Haiti. El s-abucurat cand a aflat ca, nu peste mult timp, avea sa se

42 ANUAR 2016

construiasca o noua sala a Regatului pentru congrega �tialui. El a hotarat sa faca o cutie de dona �tii secreta �si sa oascunda ın camera lui.

În loc sa- �si cheltuie banii de bu-

zunar pe care i-i dadeau parin �tii lui ca sa-i aiba la �scoa-la, el ıi punea ın cutie. A adunat cu con �stiinciozitatebani pana cand au sosit membrii echipei de construc �tiipentru a ıncepe munca. Atunci, el le-a dat cutia lui se-creta, ın care erau suficien �ti bani ca sa se cumpere opunga mare de orez. Multe zile, orezul lui Ken a fost ser-vit pe �santier la masa de pranz.Ordine de la generalˆ

In cea mai mare parte a anului trecut a trebuit sa seob �tina permisiune speciala pentru intrarea ın unele re-giuni din Sierra Leone aflate ın carantina din cauza epi-demiei de Ebola. De exemplu, supraveghetorii de cir-cumscrip �tie trebuiau sa ob �tina ecusoane �si permise detrecere pentru vehicule ca sa intre ın acele zone �si la fel�si curierii care transportau literatura �si coresponden �ta.Membrii Comitetului de ajutorare ın caz de dezastrutrebuiau sa duca termometre cu infraro �su, clor �si ali-mente.

În mod surprinzator, au primit mereu actele ne-

cesare.Urmatoarea ıntamplare a fost deosebit de ıncurajatoa-

re. Fra �tii au ınaintat o cerere prin care solicitau 34 deecusoane �si 11 permise de trecere pentru vehicule, dartrebuiau sa se ıntalneasca cu un general de armata ca sale aprobe cererea. Doi fra �ti de la filiala s-au ıntalnit cugeneralul ın ziua ın care sperau sa ridice ecusoanele �sipermisele.

Însa cererea se pierduse. Fra �tii au fost ruga �ti

sa o caute ei ın �si �si ın teancul de cereri care erau acolo,dar nu au gasit-o. Atunci, generalul i-a spus secretareisale ca ınchide biroul �si ca nu va mai fi analizata nicio


cerere pana peste doua saptamani. Fra �tii s-au rugat fier-binte ın gand lui Iehova sa-i ajute. Generalul s-a uitatapoi la fra �ti �si i-a ıntrebat: „Cate ecusoane �si permise vatrebuie?”. Cand i s-a spus numarul, s-a ridicat de pescaun �si a strigat: „Sunt prea multe!”.

Fra �tii i-au explicat natura activita �tii desfa �surate de noi�si ın ce fel ajutoarele noastre erau de folos ın lupta cuEbola. Generalul a facut apoi o pauza, s-a uitat la secre-tara �si a spus: „Da-le tot ce au nevoie”.

Guineea �si Sierra Leone: La toate salile Regatului erau punctede spalare a mainilor

Activitatea lanivel mondial��T˘ARI �SI TERITORII

240��NUM

˘ARUL MAXIM

DE VESTITORI

8 220105

��NUM

˘ARUL TOTAL DE ORE

PETRECUTEˆIN SERVICIUL

DE TEREN

1933 473727��STUDII BIBLICE

9708 968

44

Lucrarea mondialade predicare �side predareCapul Verde

Marturia pe motocicletaMotocicletele folosite ca taxi,

numite pe plan local zem, suntun mijloc de transport popuların unele ora �se din sudul Beni-nului. Desire, un pionier auxi-liar, a instalat un player audiope motocicleta sa �si a ındreptatdoua boxe spre locul pasageru-lui. El pune ıncontinuu ınregis-trari ale publica �tiilor �si dramebiblice audio. Cand un pasagerurca pe motocicleta sa, nu tre-

Africa

��T˘ARI �SI TERITORII

58��POPULA �TIA

1082464150��VESTITORI

1453694��STUDII BIBLICE

3 688959

46 ANUAR 2016

ce mult timp pana sa asculte cu aten �tie ınregistrarile.Mul �ti sunt atat de absorbi �ti de ce asculta, ıncat, atuncicand ajung la destina �tie, ezita sau chiar refuza sa coboa-re de pe motocicleta ınainte sa se termine ınregistrarea.Desire spune: „Bineın �teles ca a �s vrea ca ei sa plateasca �sisa plece ca sa pot lua alt pasager, dar �stiu ca mai impor-tant decat banii este ca ei sa auda vestea buna.

În plus,

reu �sesc astfel sa distribui multe publica �tii”.Un copil perseverent

Nolla este o feti �ta de �sase ani, care locuie �ste ımpreu-na cu familia ei ıntr-o regiune deluroasa din Burundi.Într-o zi, ın timp ce familia ei gatea pe o mica soba cucarbuni, doi barba �ti care lucrau ın casa vecina au cerutpu �tin jar ca sa aprinda focul. Nolla, care nu merge ıncala �scoala, se ocupa de foc cand au venit barba �tii. Ea i-alasat sa ia pu �tin jar. Nu dupa mult timp, Nolla a trecutpe langa cei doi barba �ti �si a vazut ca au folosit jarul casa- �si aprinda �tigara. S-a suparat foarte tare �si le-a spus:„Daca a �s fi �stiut ca o sa folosi �ti jarul ca sa va aprinde �ti �ti-gara, nu vi l-a �s fi dat”. Apoi �si-a amintit ca a vazut la salaRegatului o revista care avea o imagine cu o �tigara pe co-perta. A alergat pana la sala Regatului �si a facut rost dedoua exemplare ale Turnului de veghe din 1 iunie 2014despre fumat. Nolla s-a ıntors la barba �ti, le-a dat reviste-le �si a insistat ca ei sa le citeasca atunci. Mai tarziu, i-aıntalnit din nou �si le-a dat invita �tii la congresul regio-nal. Impresiona �ti de perseveren �ta feti �tei, barba �tii auasistat la doua zile de congres.

În timpul pauzei, Nolla

Burundi: Nolla aratandu-le revistele Turnul de veghebarba �tilor care ıi cerusera jar

LUCRAREA MONDIAL˘A DE PREDICARE �SI DE PREDARE 47

i-a vazut �si i-a invitat sa ia o gustare ımpreuna cufamilia ei. Mi �sca �ti de ceea ce au vazut �si au auzitla congres, ambii barba �ti au ınceput sa studiezeBiblia.Marturia ın ınchisori

Unii batrani din Liberia anun �ta mesajul despreRegat ın diferite institu �tii corec �tionale ale statu-lui. Yves, care sluje �ste ca pionier special ın capita-la �tarii, Monrovia, relateaza: „

ˆIn martie, trei de �ti-

nu �ti s-au calificat ca vestitori neboteza �ti. Astfel,numarul vestitorilor de la

ˆInchisoarea Centrala

din Monrovia a crescut la �sase”. Cum predica ei?„Vestitorii se ıntrunesc pentru lucrarea de predi-care ın fiecare miercuri �si sambata, explica Yves.Apoi li se permite sa mearga din celula ın celula�si sa le ımparta �seasca speran �ta Bibliei altor de �ti-nu �ti.” Acum mul �ti prizonieri se bucura sa studi-eze Biblia �si sa participe la ıntrunirile �tinute ınınchisoare. Un reprezentant al filialei a prezentato cuvantare publica ın fa �ta a 79 de de �tinu �ti laacea ınchisoare. �Si ın alte �sase ınchisori se �tin curegularitate cursuri de studiere a Bibliei, iar efec-tele pozitive asupra de �tinu �tilor sunt evidente.„Avem nevoie disperata de ajutor”

S-au facut eforturi mari pentru a-i ajuta pe ceiinteresa �ti din zone izolate sa asiste la Comemora-re. De exemplu, popula �tia san, sau bo �simanii,constituie popula �tia originara din sudul Africii.De secole, bo �simanii duc o via �ta nomada, simplaca vanatori �si culegatori. Cu ocazia Comemorariidin 2015, Glenn, un pionier special care sluje �ste

48 ANUAR 2016

Benin: Desire folose �ste un player audio montat pe motocicleta sa taxipentru a le ımparta �si vestea buna pasagerilor


ın nordul Namibiei, a luat masuri ca acest eveniment sase �tina ıntr-un sat izolat apar �tinand popula �tiei san, aflatla 270 de kilometri est de Rundu. Era a doua oara candse �tinea Comemorarea acolo. Cu ambele ocazii, autori-ta �tile satului le-au permis Martorilor lui Iehova sa folo-seasca gratuit sala de judecata a magistratului. La Co-memorare au asistat 232 de persoane, ın ciuda ploiitoren �tiale dinaintea �si din timpul Comemorarii. Bo �si-manii din aceasta zona vorbesc limba khwe, cunoscu-ta pentru numeroasele sale sunete asemanatoare unuiclic. Cuvantarea a fost tradusa din engleza ın khwe.

ˆIn-

trucat nu exista Biblie ın khwe, au fost proiectate pe pe-rete imagini color pentru a explica versete precum Isaia35:5, 6. Glenn, care conduce mai multe studii biblice ınzona, relateaza: „Vin aici o data pe luna de doi ani. Cam-pez ın zona cateva zile. Progresele sunt lente din cauzalimbii �si a distan �tei. Avem nevoie disperata de ajutor.Cand am mers la autorita �ti ca sa fac demersuri pentruComemorarea de anul acesta, un membru al comitetu-lui care conduce comunitatea m-a ıntrebat daca am pu-tea sa construim un laca �s de cult ın zona. A spus ca te-renul avea sa fie pus la dispozi �tie de comitet �si cladirea,ridicata din banii lor. Tot ce trebuia noi sa facem era saaducem «un pastor» sau cel pu �tin sa instruim un local-nic sa devina pastor”.

50 ANUAR 2016

Namibia: Doua vestitoare ımparta �sindu-i vestea bunaunei femei din tribul himba


Un studiu biblic �tinut pe campla lumina lumanarii

Un cuplu de pionieri specialicare predica ıntr-un teritoriu izo-lat din Brazilia a aflat despreValdira, o femeie care a studiatBiblia cu 13 ani ın urma. Dupace au calatorit pe un drum ne-asfaltat �si prafos �si au trecut ınmod primejdios peste ape, pio-nierii au gasit-o pe Valdira, careera nerabdatoare sa reınceapastudiul.

ˆIntrucat ea locuia ıntr-o

Americile





4 345532

52 ANUAR 2016

regiune izolata a �tarii, au trebuit luate masuri speciale.De �si Valdira avea un telefon mobil, singurul loc cu sem-nal bun era pe un camp, departe de casa ei.

ˆIn plus, pu-

tea studia doar dupa ora noua seara. Imagina �ti-va scena:O femeie tanara, singura noaptea pe camp, studiind Bi-blia la telefon la lumina lumanarii.

De asemenea, Valdira asculta ıntrunirea de duminicala telefon. Ea ı �si duce pe camp Biblia, Turnul de veghe �sicartea de cantari. Cand ploua, ı �si ia �si o umbrela.ˆ

In martie, Valdira a calatorit aproximativ 100 de kilo-metri pana la cea mai apropiata sala a Regatului pentrua asista la ıntrunirea speciala la care a fost lansata edi �tiarevizuita a Traducerii lumii noi ın portugheza. A fost ın-cantata sa primeasca un exemplar al noii Biblii. Cand afost laudata pentru toate eforturile ei de a studia Biblia,Valdira a spus: „O, nu e chiar atat de greu!”.„ �Stiam c-o sa veni �ti ıntr-o zi”

Yukpa este o popula �tie de amerindieni din Columbia.ˆInainte sa viziteze una dintre comunita �tile lor, Frank, unpionier special, a fost avertizat cu privire la capeteniacomunita �tii respective, John Jairo. Acesta alungase maimulte grupari evanghelice care au vrut sa predice acolo.Cu o anumita ocazie, cand a aflat ca unul dintre pastoriilor aduna zeciuiala, John l-a pus pe fuga tragand focuride arma ın aer.

Frank ı �si aminte �ste: „Cand am ajuns ın aceasta comu-nitate, prima persoana care ne-a ascultat a fost nimenialta decat o fiica a lui John Jairo. Dupa ce i-am aratat car-tea Ce ne ınva �ta ın realitate Biblia?, ea a spus imediat:

Brazilia: Valdira studiind la telefonul mobil la lumina lumanarii


«Asta e religia din care vreau sa fac parte!». Apoi a alergatsa-l anun �te pe tatal ei de sosirea noastra. Acesta ne-a che-mat imediat la el. Cu o oarecare teama, am mers sa-l ın-talnim.

ˆInainte sa putem spune noi ceva, el a zis: « �Stiu ca

religia voastra este cea adevarata. Cu opt ani ın urma amgasit ıntr-un morman de gunoi din Becerril aceea �si car-te pe care i-a �ti dat-o fiicei mele. Am citit-o �si de atunci vaa �stept. �Stiam c-o sa veni �ti ıntr-o zi. Vreau sa ne ınva �ta �tidin Biblie pe mine, pe membrii familiei mele �si pe oa-menii din aceasta comunitate. Sunte �ti bine-veni �ti».

Auzindu-l, ni s-au umplut ochii de lacrimi.ˆIntreaga

comunitate s-a adunat sa ne asculte, iar John Jairo tra-ducea ce spuneam noi. Cand am plecat, el ne-a pus la

Columbia: Frank, unpionier special, conducandun studiu biblic cu un grup

de amerindieni yukpa

54

dispozi �tie un magaru �s ca sa ne care bagajele.ˆIn prezent

conducem 47 de studii biblice cu 120 de indigeni yuk-pa din diferite comunita �ti, inclusiv cu John Jairo �si cufiica sa”.Un persecutor face schimbari

Jose, un fost catolic devotat, locuie �ste ın Ecuador. Elscrie: „Aveam o ura ınver �sunata fa �ta de Martorii lui Ie-hova. I-am persecutat zece ani. Instigam gloate ımpotri-va lor, ıi agresam �si ıi acuzam ca sunt ho �ti. Apoi, la sec-�tia de poli �tie, insistam sa pun cu mana mea lacatulla celula unde erau ınchi �si. Odata, am distrus ma �sinaunui Martor. Cu alta ocazie, am aruncat motocicletaunuia dintre ei ıntr-o prapastie.

În 2010 am contractat gripa porcina. Ca sa ma ınsana-

to �sesc, doctorul mi-a recomandat sa ma mut din zonaınalta din mun �tii Anzi, unde locuiam, ıntr-o zona decoasta, cu o clima mai blanda. M-am mutat la o micaferma a unei rude de-ale mele pe coasta �si am ajuns sama ocup doar eu de ea. A �s fi vorbit cu oricine, fiind sin-gur. Cine a venit la ferma? Martorii lui Iehova! Doarpentru ca ma sim �team foarte singur, am vorbit cu ei �siam fost uimit de modul ın care foloseau Biblia. Am ac-ceptat din curiozitate un studiu biblic. Dupa �sase luni,am participat pentru prima data la ıntruniri. Am fostatat de impresionat de amabilitatea �si de interesul Mar-torilor, ıncat m-am ıntrebat: «Sa fie ace �stia adevara �tiislujitori ai lui Dumnezeu?». Am progresat �si ın cele dinurma m-am botezat ın aprilie 2014.

Am avut mustrari de con �stiin �ta pentru ca i-am perse-cutat pe Martori.

Însa Iehova mi-a dat ocazia sa ındrept

lucrurile ıntr-o oarecare masura. La un congres de cir-cumscrip �tie �tinut ın 4 octombrie 2014 am fost intervie-vat cu privire la trecutul meu �si am fost ıntrebat: «Dacaai avea ocazia sa- �ti ceri iertare de la unul dintre cei pecare i-ai persecutat, cine ar fi acela?». Imediat am spusca mi-a �s cere iertare de la un frate pe nume Edmundo,dar ca nu �stiu cum sa-l gasesc. Fara �stirea mea, suprave-ghetorul aranjase ca fratele sa fie ın culise. Cei prezen �tis-au emo �tionat pana la lacrimi cand eu �si Edmundone-am ımbra �ti �sat �si am plans ımpreuna pe scena”.„Iehova, te rog fa ca Martorii tai sa ma gaseasca”

La pranz, cand soarele dogorea, un grup de surori dinAsuncion, Paraguay, au terminat lucrarea de predicareın teritoriul repartizat lor.

Însa ele au hotarat sa faca un

efort ın plus �si sa predice la cateva case din apropiere.

56 ANUAR 2016

Una dintre Martore a spus: „Poate ca cineva se roaga”.La o casa de la col �tul strazii, o femeie tanara le-a salutatzambind pe surori �si le-a ıntrebat daca erau Martore alelui Iehova. Ea le-a explicat ca ın urma cu o luna s-a mu-tat din Bolivia ın Paraguay cu locul de munca �si ca stu-diase Biblia ınainte sa se mute. Nimeni din zona ın carelocuia acum n-a �stiut sa-i spuna unde ıi putea gasi peMartori. De aceea, femeia s-a rugat: „Iehova, te rog fa caMartorii tai sa ma gaseasca”. Chiar ın ziua aceea, suro-rile au venit la u �sa ei �si au stabilit sa ınceapa un studiubiblic cu ea.

Paraguay: O femeie le-a ıntrebat pe surori daca erau Martore ale lui Iehova


O suta de ore pentruo suta de aniˆ

Intr-o �tara asiatica, o bine-cu-noscuta actri �ta de televiziune �sifotomodel a acceptat un studiubiblic. Ea a ınceput imediat sapuna ın practica ce ınva �ta �si a re-nun �tat la car �tile spiritiste �si laobiectele de cult budiste.

Una dintre colaboratoareleapropiate ale femeii a rugat-o in-sistent: „De ce nu ıntrerupi stu-

Asia �siOrientul Mijlociu



4 409131383��VESTITORI


766364

58 ANUAR 2016

diul doar trei ani ca sa te concentrezi la cariera ta? Dupaaceea, po �ti ıncepe sa studiezi din nou”.

Femeia a raspuns: „Mereu mi-am dorit sa-l gasesc peDumnezeu. De ce sa aman sa ınva �t despre el ınca treiani?”.

Chiar ın saptamana ın care trebuia sa prezinte primaei tema la �Scoala de Serviciu Teocratic, o companie dinindustria cinematografica a luat legatura cu ea. I-a ofe-rit un contract avantajos pe patru ani cu condi �tia sa ac-cepte orice rol care ıi va fi dat. Femeia a refuzat oferta.În mai 2014 a devenit vestitoare nebotezata �si s-a hota-rat sa predice 100 de ore ın luna august. Cand a fost ın-trebata de ce, ea a spus: „Vreau sa celebrez cei 100 de anide domnie ai lui Isus predicand o ora pentru fiecare ande guvernare a sa”. Ea �si-a atins obiectivul.

În ianuarie

2015 s-a botezat, iar acum este pioniera auxiliara.O noapte ın ınchisoare a fosto buna ocazie de a predicaˆ

In Sri Lanka, patru surori au mers cu autobuzul ca sapredice ıntr-un teritoriu nerepartizat, locuit ın mareparte de budi �sti.

În a doua zi de predicare, un calugar �si

un �sofer de taxi le-au acostat pe surori. Nu dupa multtimp, vreo 30 de oameni furio �si le-au ınconjurat. A so-sit poli �tia, le-a dus pe surori la sec �tia de poli �tie �si le-a �ti-nut peste noapte ın arest, de �si nu fusesera acuzate de ın-calcarea vreunei legi. Au fost puse ın celula cu infractoripericulo �si, au fost supuse la abuzuri verbale adresan-du-li-se cuvinte obscene, ınsa prezen �ta lor ın ınchisoa-re le-a dat ocazia de a depune marturie. Una dintre

Israel: Folosind o tableta pentru a predica despreRegatul lui Dumnezeu


surori a spus: „Am fost ınchisa cu criminali, dar am pu-tut sa vorbesc cu ei despre adevar. Au fost surprin �si caeram acolo �si au avut multe ıntrebari cu privire la con-vingerile mele. O persoana chiar m-a ıntrebat: «De cee �sti atat de fericita?»”.

Curtea Suprema a Sri Lankai a acceptat cererea noas-tra pentru deschiderea unui dosar de ıncalcare a dreptu-rilor fundamentale ale omului ımpotriva poli �tiei pen-tru a fi �tinut persoane ın arest fara temei. Dosarul seafla ınca pe rolul instan �tei.Ajutor pentru o femeie imobilizata la pat

Michiko, o pioniera din Japonia, conducea un studiuın limbajul semnelor cu o femeie ın varsta ıntr-un spi-tal. Sora a ıntrebat personalul spitalului daca erau �si al �tipacien �ti cu care ar putea sa vorbeasca. Michiko a cunos-cut-o astfel pe Kazumi, care auzea, dar nu putea vorbi.Kazumi era imobilizata la pat ın urma unui accident dema �sina pe care ıl avusese la varsta de 23 de ani. Nu pu-tea sa ınghita mancare �si nici macar sa bea apa. Ea aveamulte ıntrebari �si a acceptat imediat un studiu biblic.

Michiko punea ıntrebarile, iar Kazumi ı �si folosea mai-nile pentru a arata raspunsurile ın paragraf sau pentru ale scrie. Dupa ce Kazumi a intrat ın posesia unui telefonmobil, Michiko a putut analiza textul zilei cu ea ın fie-care diminea �ta. De �si a slabit pe plan fizic, Kazumi acontinuat sa creasca din punct de vedere spiritual, ajun-gand sa- �si exprime dorin �ta de a deveni Martora a lui Ie-hova. La varsta de 61 de ani, dupa ce a studiat 13 ani,Kazumi a devenit vestitoare nebotezata.

Sri Lanka: Patru surori au calatorit cu autobuzul pentru a predicaıntr-un teritoriu nerepartizat


Deoarece Kazumi este imobilizata la pat, congrega �tiaa luat masuri ca ea sa poata asculta programul tuturorıntrunirilor �si al congreselor. Diferite surori din con-grega �tie citesc la ıntruniri comentariile pregatite de Ka-zumi.

Kazumi le scrie scrisori ıncurajatoare, individualizatetuturor persoanelor care studiaza Biblia �si asista la ın-truniri. Ea depune marturie personalului spitalului �sicelor care o viziteaza. Kazumi le spune: „Daca ve �ti stu-dia Biblia, ve �ti fi ferici �ti”.Un calugar ınva �ta adevarulˆ

Intr-o �tara din sud-estul Asiei, o sora a mers la un op-tician ıntr-un spital, unde a ıntalnit un calugar. Ea l-aıntrebat: „V-ar placea sa ave �ti o sanatate perfecta �si sa

Japonia: Lui Kazumi ıi place sa scrie scrisori ıncurajatoare

62 ANUAR 2016

trai �ti pentru totdeauna ıntr-un loc frumos?”. A urmat odiscu �tie placuta, iar sora i-a oferit bro �sura Asculta deDumnezeu. Calugarul i-a dat numarul lui de telefon, pecare ea i l-a dat unui frate din congrega �tie. La scurt timpdupa aceea, fratele a luat legatura cu calugarul �si l-a in-vitat la cuvantarea speciala. Calugarului i-a placut foar-te mult ıntrunirea, ındeosebi cantarile Regatului, �si afost foarte impresionat ca to �ti l-au primit cu caldura.

Cand calugarul a ıntrebat daca Martorii au faculta �tide teologie sau seminare, fratele i-a explicat ca noi con-ducem studii biblice cu oamenii ın particular �si i-a pro-pus sa studieze Biblia cu el. Pana saptamana urmatoare,calugarul citise capitolul 1 din cartea Ce ne ınva �ta ınrealitate Biblia? El a continuat studiul, a ınceput sa asis-te la ıntruniri �si a �si dat raspunsuri la studiul Turnuluide veghe.

Cand calugarul a participat la un congres de circum-scrip �tie, reprezentantul filialei l-a invitat sa viziteze Be-telul. Saptamana urmatoare, calugarul a calatorit apro-ximativ zece ore pentru a ajunge la Betel, unde a fostıntampinat cu caldura. La sfar �situl lunii februarie 2015,el a parasit via �ta monahala �si continua sa studieze Bi-blia �si sa participe la ıntrunirile cre �stine.Pierduta, dar gasita din nou

Recent, un cuplu de pionieri au fost trimi �si ın nord-es-tul Indiei, unde vestea buna nu fusese predicata demul �ti ani. Ei au ıntalnit multe persoane interesate �si auvrut sa gaseasca un loc potrivit pentru a �tine ıntruniri.

ˆIn

timp ce mergeau la un studiu biblic, pionierii au vazut ocladire ın construc �tie �si s-au gandit sa ıntrebe de ea. Aumers mai departe pe strada, dar s-au hotarat sa se ıntoar-ca �si sa ıntrebe.

ˆIn spatele cladirii au ıntalnit o femeie ın


varsta �si i-au spus ca erau Martori ai lui Iehova. Femeias-a luminat la fa �ta. „ �Si eu sunt Martora a lui Iehova”, azis ea bucuroasa �si i-a invitat ın casa pe pionieri. Le-a ara-tat colec �tia ei de publica �tii din anii ’70 �si ’80. Ea studia-se cu ni �ste pionieri ın urma cu 30 de ani �si participase lacateva ıntruniri, ın ciuda ımpotrivirii din partea so �tuluiei. Femeia se convinsese ca gasise adevarul, dar, candpionierii au plecat din acea zona, a pierdut legatura cuorganiza �tia. To �ti copiii ei au devenit membri ai diferitorbiserici, dar ea a refuzat sa mearga la vreo biserica.

64 ANUAR 2016

De pu �tin timp, copiii femeii ıncepusera sa-i ceara in-sistent sa devina membra a Bisericii Catolice ca sa poa-ta avea o ınmormantare catolica. Sora ei chiar a insistatsa o duca la biserica sa se ınscrie, ınsa, din cauza unuiambuteiaj, au trebuit sa se ıntoarca acasa. Sora ei a spusca vor merge iar a doua zi, dar s-a ımbolnavit. Chiar ınacea dupa-amiaza, pionierii au ıntalnit-o pe aceasta fe-meie interesata. Acum ea studiaza din nou Biblia, parti-cipa la ıntruniri �si ı �si ıncurajeaza copiii �si nepo �tii sa stu-dieze �si ei.

India: O femeie interesataı �si arata colec �tia de publica �tiidin anii ’70 �si ’80


O confuzie duce laun studiu biblic

Congresul interna �tional �tinutla Londra, Anglia, a fost un eve-niment mult a �steptat atat de de-lega �tii straini, cat �si de Marto-rii locali. Andrew �si Elizabethau mers la un hotel din Londrapentru a le ura bun venit unordelega �ti din alte �tari. Elizabeth avazut ın recep �tie o femeie ımbra-cata frumos �si, presupunand caeste delegata la congres, a salu-

Europa





842091

66 ANUAR 2016

tat-o �si a ımbra �ti �sat-o cu caldura. Femeia s-a aratat sur-prinsa, de aceea Elizabeth s-a scuzat. „

ˆImi pare rau, a

spus ea, am crezut ca sunte �ti o delegata.”„O delegata la ce?”, a ıntrebat femeia.Elizabeth a aratat spre afi �sul de pe biroul de la recep-

�tie prin care li se ura bun venit Martorilor lui Iehova �sia fost placut surprinsa de reac �tia femeii. „Ce frumos!, aexclamat ea. Par a fi o Martora a lui Iehova?”

Din conversa �tia care a urmat, Elizabeth a aflat ca nu-mele femeii era Vivien, ca era originara din Nigeria �si calocuiau la doar cateva minute departare una de cealalta.Vivien a acceptat propunerea de a studia Biblia �si a do-rit ca �si copiii ei sa participe. Andrew �si Elizabeth aumers acasa la Vivien, iar de data aceasta ei au fost ım-bra �ti �sa �ti cu caldura. Evident, ıntalnirea lor ıntamplatoa-re ın centrul Londrei lasase o impresie puternica asupralui Vivien. Cand Andrew �si Elizabeth i-au aratat carteaCe ınva �ta Biblia, ea le-a spus, spre surprinderea lor, ca oavea deja �si ca o citea ımpreuna cu patru dintre copiii ei.Dupa ce i s-a zis ca aceasta era cartea cu ajutorul careiase studiaza Biblia ın mod gratuit la domiciliu, Vivien aspus entuziasmata: „Sa ıncepem chiar acum!”.O scrisoare de la un frate romˆ

In noiembrie 2014 a fost ınfiin �tata prima congrega �tiede limba romani din Slovacia. La un congres de cir-cumscrip �tie recent s-au botezat 21 de vorbitori de limbaromani. To �ti erau din acela �si sat. La Comemorare, asis-ten �ta la congrega �tia de romani a fost de 495 de persoa-ne. Un frate botezat de pu �tin timp a scris urmatoarele:

Anglia: Fra �ti �si surori ıi primesc cu caldura pe delega �tiila congresul interna �tional


Slovacia: Doi vestitori ai Regatului ıi ımparta �sesccu bucurie vestea buna unei femei de etnie roma

„Sunt de etnie roma �si locuiesc ınˇZehra, Slovacia.

ˆIn

zona mea, mul �ti oameni considera ca romii sunt mur-dari, ho �ti �si mincino �si. Cand am mers la biserica, custo-dele mi-a spus sa plec pentru ca nu aveam ce cauta aco-lo. Dupa ıntamplari de acest gen, va pute �ti ınchipuicum ıi priveam pe oamenii care nu apar �tineau etnieimele. Apoi Martorii lui Iehova m-au invitat la sala Rega-tului. M-am dus foarte neıncrezator, gandindu-ma cavoi fi dezamagit din nou. Am fost surprins cand, chiarınainte de a intra ın sala Regatului, un slovac a dat ma-na cu mine �si m-a primit cu caldura.

ˆIn timpul cuvanta-

rii publice nu am putut sa fiu atent. Ma tot ıntrebamcum de sunt to �ti atat de amabili cu mine.ˆ

In noaptea aceea n-am putut dormi deloc pentru cama gandeam ıntruna la ce se ıntamplase la sala Regatu-lui. Prin urmare, m-am hotarat sa merg din nou sa vaddaca a fost ıntamplator ca oamenii aceia au fost amabilicu mine. Cu acea ocazie, ei au fost chiar mai binevoi-tori �si s-au purtat cu mine ca �si cu un prieten vechi. Amcontinuat sa asist la ıntruniri �si ın cele din urma m-ambotezat. Dupa botez, fra �tii nu �si-au schimbat atitudi-nea fa �ta de mine �si ımi arata �si acum ca ma pre �tuiesc.Uneori, ma servesc cu mancare mai buna decat manan-ca ei de obicei. Vreau sa fac parte din aceasta organiza-�tie pentru totdeauna, iar Iehova este Dumnezeul caruiadoresc sa-i slujesc ve �snic”.O rugaciune facuta pentru a anun �tavestea buna prime �ste raspuns

O sora pe nume Aysel din Azerbaidjan calatorea cuautocarul din Gandja ın Baku. Ea s-a rugat lui Iehova,spunandu-i ca- �si dorea sa vorbeasca din Biblie cu cinevaın timpul calatoriei. De �si Aysel avea deja un loc rezervat


ın autocar, o femeie a insistat ca Aysel sa se a �seze langaea. Aysel a ınceput sa converseze cu femeia �si ın cele dinurma a putut sa canalizeze discu �tia spre Biblie. Femeiai-a spus ca ıl iube �ste pe Isus �si ca dorea sa cunoasca maimulte despre el. Aysel �si acea femeie au facut schimb denumere de telefon �si au stabilit sa se ıntalneasca dinnou. Femeia a rugat-o pe Aysel sa-i aduca o Biblie dacase putea.

Dupa ce s-a ıntors ın Gandja, Aysel a vizitat-o pe fe-meie la locul ei de munca. Aceasta i-a spus ca are „o car-te de rugaciuni” pe care o cite �ste ın fiecare zi. Sora noas-tra a fost surprinsa sa afle ca a �sa-zisa carte de rugaciuniera, de fapt, bro �sura Sa examinam Scripturile ın fiecarezi din 2013. S-a ınceput un studiu biblic, iar Aysel s-abucurat mult ca Iehova i-a dat curajul sa depuna martu-rie ın mod informal.O scrisoare de mul �tumire de la un de �tinut

Urmatoarea scrisoare este din Spania:„Mai ıntai de toate, a �s vrea sa va mul �tumesc pentru

eforturile pe care le face �ti ca sa ajunge �ti cu mesajul Bi-bliei la oameni de orice fel.

Am intrat prima data ın contact cu Martorii lui Ieho-va ın urma cu 15 ani ın Tirana, Albania. Am fost sur-prins ca un Martor a avut curajul sa ne abordeze, noifiind o banda de zece tineri. Nimeni nu ındraznea sane vorbeasca, ınsa acel frate a stat de vorba cu noi, de �sieram ınarma �ti. El ne-a vorbit fara teama despre Biblie.Curajul sau m-a impresionat mult.ˆ

In urma cu patru ani, aici, ın Spania, un Martor m-avizitat la ınchisoare �si mi-a propus un studiu biblic. Amacceptat �si de atunci m-am schimbat ın bine. Nu maisunt un barbat violent �si agresiv. Au trecut ani buni de

70 ANUAR 2016

cand n-am mai facut vreo fapta rea. Am ajuns sa-l cu-nosc pe Iehova, iar aceasta mi-a dat un scop ın via �ta. Mastraduiesc sa traiesc ın pace cu ceilal �ti �si sunt vestitornebotezat de peste un an.

De �si sunt ın ınchisoare de doisprezece ani, ın ultimiipatru ani am sim �tit o fericire �si o pace interioara pe carenu le-am mai sim �tit niciodata.

ˆIi mul �tumesc lui Iehova

pentru aceasta ın fiecare zi.Acum cateva saptamani am urmarit ni �ste materiale

video pe jw.org. Filmul despre un frate care fusese ın ın-chisoare ın Statele Unite m-a mi �scat profund. Nu sunt opersoana emotiva, dar, cand am vazut schimbarile pecare le-a facut el ın via �ta, mi-au dat lacrimile.

Fie ca Iehova sa continue sa va binecuvanteze efortu-rile de-a ajunge la orice fel de oameni prin faptul ca tra-duce �ti vestea buna ın atat de multe limbi, dar �si ca nevizita �ti pe noi, cei din penitenciare.

Va mul �tumesc foarte mult”.

Spania: Unuide �tinut i-au datlacrimile canda urmaritmaterialul videoDin ıntunericulınchisorii, la luminaadevarului

w


http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdf

„Mi-am gasit ın sfar �sit pacea launtrica”„Toata via �ta am sim �tit un gol ın suflet, un sentiment

de ratacire; am ıncercat mereu sa-mi gasesc pacea in-terioara, dar ın zadar”, marturise �ste Felicity, care are68 de ani �si traie �ste ın Suedia. Nemul �tumita de convin-gerile ei catolice, a ınceput sa cerceteze o multitudinede idei religioase, ajungand ın cele din urma sa practicevrajitoria �si divina �tia.ˆ

Intrucat nu a gasit sensul vie �tii, ea s-a sim �tit atat dedeznadajduita, ıncat s-a gandit sa se sinucida. „Cu lacri-mile �siroindu-mi pe obraji, am strigat catre Dumnezeu,cerandu-i sa-mi spuna ce dorea sa fac. Dupa doua sap-tamani, cineva a batut la u �sa mea. Era un tanar zam-bitor, care m-a ıntrebat daca doream sa-mi vorbeascadin Cuvantul lui Dumnezeu. Am zis ın sinea mea: «O,Dumnezeule, nu, nu la asta m-am referit, nu la Marto-rii lui Iehova!».”

De �si primul ei gand a fost sa ınchida u �sa, s-a hotaratsa asculte �si a acceptat un studiu biblic din cartea Ce ın-va �ta Biblia. „Mi-a fost prezentata Biblia dintr-o nouaperspectiva”, a spus ea. Felicity s-a botezat la un congresregional din Suedia ın 2014. Ea spune: „Asta este ceea ceam cautat toata via �ta. Mi-am gasit ın sfar �sit pacea laun-trica”.

72 ANUAR 2016

Australia: Anima �tia pe tabla Ce este un prieten adevarat?

A primit curajul de a vorbiEmily, care are 12 ani, locuie �s-

te ın Australia.ˆIntr-o zi, una

dintre profesoarele ei a vorbitclasei despre importan �ta alege-rii unor prieteni buni. Aceasta aındemnat-o pe Emily sa-i arateprofesoarei anima �tia pe tabla Ceeste un prieten adevarat? Mai tar-ziu, cand profesoara le-a aratatelevilor materialul video, ace �s-tia l-au urmarit cu mult interes.Dupa aceea, ei l-au dezbatut o

Oceania





66022


ora ıntreaga. Profesoara a aratat anima �tia pe tabla�si altor clase. Atunci Emily le-a prezentat profe-soarei �si colegilor de clasa site-ul jw.org. „Iehovami-a dat curajul de a vorbi despre site-ul nostru lasute de elevi, spune Emily.

ˆIntr-adevar, el m-a bi-

necuvantat.”Un targ ıntr-un loc izolat

Cinci vestitori au calatorit noua ore pe drumuriaccidentate de munte pentru a amplasa un standcu literatura la un targ din Suai, Timorul de Est.Cei care au vizitat standul au fost uimi �ti sa vadapublica �tii biblice ın 12 limbi locale, ıntrucat ıncele mai multe dintre acestea nu exista publica-�tii sau exista prea pu �tine. O femeie a vazut titlulunei bro �suri �si a exclamat: „Este ın limba mea!”.Era pentru prima data cand citea o publica �tie ınbunak, limba ei materna.

ˆIn doar patru zile, ves-

titorii au distribuit 4 571 de publica �tii �si multepersoane au solicitat sa fie vizitate acasa. Majori-tatea celor interesa �ti nu-i ıntalnisera niciodata peMartorii lui Iehova. Unii copii au stat ore ıntregisa urmareasca materiale video din seria Cum po �tisa devii prietenul lui Iehova ın limba tetun dili.Unii chiar au memorat cuvintele cantecelor dinaceasta serie �si le-au cantat bucuro �si.

Timorul de Est: Copii urmarind cu placere materiale videodin seria Cum po �ti sa devii prietenul lui Iehova

74 ANUAR 2016

„Erau exact ceea ce aveau nevoie studen �tii”Doi misionari, Brian �si Roxanne, au cerut permisiu-

nea sa puna un carucior cu literatura ın incinta univer-sita �tii de pe insula Palau. Ei s-au ıntalnit cu rectoruluniversita �tii �si i-au aratat un material video de pe site-uljw.org despre marturia publica. Misionarii au lasat �sicate un exemplar al publica �tiilor pe care inten �tionau sale expuna pe carucior. Rectorul le-a spus lui Brian �si lui


Roxanne ca trebuie sa se ıntalneasca cu directorul res-ponsabil de rela �tiile cu studen �tii. Dupa acea ıntreve-dere, li s-a spus ca trebuie sa aiba o alta ıntrevedere, dedata aceasta cu decanul.

Brian a relatat: „Discu �tia cu decanul a decurs bine,dar el ne-a trimis din nou la biroul rectorului, unde amfost informa �ti ca trebuia sa scriem o scrisoare ın care sacerem permisiunea pentru caruciorul cu literatura. Nis-a parut ca suntem trimi �si dintr-un loc ın altul �si amfost pu �tin dezamagi �ti, totu �si, am scris scrisoarea”.

Palau: Roxanne �si Brian au purtat multe conversa �tii frumoase custuden �tii cand au pus un carucior cu literatura ın apropierea unui campus

Pentru a vedea ce rezultate s-au ob �tinut ın urma scri-sorii, Brian �si Roxanne l-au vizitat ınca o data pe decan,fiind convin �si ca acesta le va respinge cererea. Brian re-lateaza: „Am fost foarte surprin �si cand decanul a spus caa citit car �tile pe care i le-am dat �si ca i s-au parut foartebune. El a zis ca erau exact ceea ce aveau nevoie studen-�tii”. A �sadar, fra �tii au ob �tinut permisiunea.

Brian adauga: „Apoi, directorul responsabil de rela �tii-le cu studen �tii ne-a informat ca studen �tii care locuiau ıncamine puteau fi du �si cu ma �sina duminica la biserica lacaredoreau.«Dacavor samearga labisericadumneavoas-tra, a spus el, putem sa-i ducem acolo.» Eu �si Roxanneam fost ului �ti. Nu numai ca nu ne-au refuzat cererea, dars-au �si oferit sa-i duca pe studen �ti la sala Regatului”.ˆ

In prima zi ın care au stat cu caruciorul cu literaturaın campus, Brian �si Roxanne au dat 65 de car �ti, 8 reviste�si 11 bro �suri. De asemenea, au purtat multe conversa �tiifrumoase cu studen �tii. Atat decanul, cat �si directorul res-ponsabil de rela �tiile cu studen �tii i-au ıncurajat sa revina.Cumparatori care vizioneaza materialele noastre video

Lipson, unmembrual familiei Betel din Insulele Solo-mon, se ıntorcea la filiala dupa ce- �si petrecuse diminea-�ta ın lucrarea de predicare.

ˆIn timp ce mergea pe drum,

el a auzit dintr-un magazin o cantare a Regatului. Dincuriozitate, a intrat ın magazin. A fost surprins sa vada omul �time de copii �si adul �ti urmarind la un televizor vi-deoclipul cantarii 55, „

ˆIn sfar �sit, via �ta ve �snica!”, din se-

ria Cum po �ti sa devii prietenul lui Iehova. Cand acesta s-aterminat, proprietarul le-a spus celor prezen �ti: „Mai amun filmule �t pe care vreau sa-l vede �ti”. El a pus apoi ani-ma �tia Este gre �sit sa furi. Dupa terminarea materialuluivideo, le-a spus tuturor sa nu fure din magazinul lui.


Deoarece ın magazin intrasera multe alte persoane ıntimp ce rula materialul video, proprietarul le-a spus:„Vreau sa va pun tuturor sa asculta �ti cantecul meu pre-ferat”. Apoi el a pus din nou cantarea 55. Dupa aceea,proprietarul le-a aratat materialele video De ce sa stu-dia �ti Biblia? �si Cum se desfa �soara un studiu biblic? ınpidginul care se vorbe �ste ın Insulele Solomon.

Pu �tini locuitori ai Insulelor Solomon au acces la in-ternet din cauza costului ridicat �si a faptului ca nu estedisponibil peste tot.

ˆInsa proprietarul acestui magazin,

care nu este Martor al lui Iehova, contribuie la raspan-direa adevarului aratandu-le materialele noastre videopersoanelor care intra ın magazinul sau.A gasit numele lui Dumnezeu ın carteˆ

In fiecare luni, un cuplu tanar ia parte la marturia cucaruciorul de literatura ıntr-o zona din Noumea, capi-

78 ANUAR 2016

tala Noii Caledonii.ˆIntr-o zi, o femeie s-a apropiat cu

sfiala de carucior �si, fara sa zica nimic, a luat cartea Cene ınva �ta ın realitate Biblia? Dupa o jumatate de ora, fe-meia s-a ıntors cu cartea ın mana. Ea le-a spus celor doiso �ti: „A �ti vazut asta?”. A deschis cartea �si le-a aratat nu-mele „Iehova”. „E numele lui Dumnezeu!, a zis ea. Demai multe saptamani fac cercetari la biblioteca pentru aın �telege adevarul despre Dumnezeu. Dar apoi am luatcartea dumneavoastra, am urcat ın ma �sina �si, cand amdeschis-o, primul lucru pe care l-am vazut a fost nume-le lui Dumnezeu, Iehova. M-am gandit ca trebuie sa maıntorc sa va mul �tumesc.” Cuplul a avut o discu �tie placu-ta cu aceasta femeie �si i-a aratat articolul „Numele di-vin, folosirea �si semnifica �tia lui” din apendicele car �tiiCe ınva �ta Biblia. Femeia a spus ca mai ıntai vrea sa- �sicontinue cercetarile la biblioteca, dar ca acum �stie undepoate gasi caruciorul ın fiecare luni.

Insulele Solomon:Proprietarul unui magazin learata cumparatorilor materialevideo de pe site-ul jw.org


ACEASTA este o relatare emo �tionanta despre barba �ti �si fe-mei umili care �si-au pastrat integritatea ın timpul unor mariframantari politice, al unor conflicte religioase �si al unei in-terdic �tii de 25 de ani, al carei autor a fost, ın realitate, cle-rul. Ve �ti citi despre un frate al carui nume figura pe o listaa comuni �stilor cu cei ce urmau sa fie omora �ti �si despre unfost cap al unei grupari criminale care a devenit un cre �stinmatur. Ve �ti afla povestea ınduio �satoare a doua fete surdecare s-au ımprietenit �si apoi au descoperit ca sunt surori.De asemenea, ve �ti afla cum poporul lui Iehova anun �ta cusucces vestea buna celei mai mari comunita �ti de musul-mani din lume.

Indonezia

80 ANUAR 2016

Teritoriul: Indonezia estecel mai mare arhipelag dinlume, ıntinzandu-se de oparte �si de alta a ecuato-rului, ıntre Australia �si Asiacontinentala. Majoritateacelor peste 17 500 de insu-le ale sale au relief muntos�si paduri tropicale dese.

Avand mai bine de 100 devulcani activi, este �si ceamai activa regiune vulca-nica de pe glob.

Popula �tia: Indonezia estea patra �tara din lume canumar de locuitori (dupaChina, India �si Statele Uni-te). Pe teritoriul ei exista

Prezentare generalaa Indoneziei

82

N0 mi 200

0 km 200

I N D O

Medan

Lacul Toba Pematangsiantar

Tugala OyoGunungsitoli

Nias Suma t ra

Padang

Palembang

JAKARTABogor

Sukabumi

Java

BandungYogyakarta

Semarang

Kediri

Madura

SurabayaMalang

Sumbawa

Bali Lombok

M A L A Y S I A

SINGAPORE

PangkalanbunBanjarmasin

BRUNEI

B o r n e oKalimantan

Balikpapan

SUPRAFA �TA (ın kilometri patra �ti): 1 910 931

POPULA �TIA: 256 000 000

NUM˘ARUL DE VESTITORI

ˆIN 2015: 26 246

PROPOR �TIA: 1 VESTITOR LA 9754

ASISTEN �TA LA COMEMORAREˆIN 2015: 55 864

N E Z I A

FILIPINE

Manado

Sulawesi

Makassar

Flores

Waingapu

Sumba

Maumere

Kupang

Alor

Roti

Timor

TIMORULDE EST

A U S T R A L I A

Ambon

MALUKUPAPUA

DE VEST

MALUKU DE NORD

Manokwari

PAPUA

Jayapura

PAPU

A-NO

UAGU

INEE

mai bine de 300 de grupuri etnice.Javanezii �si sundanezii sunt grupurileetnice care alcatuiesc peste jumatatedin popula �tia �tarii.

Religia: Aproximativ 90 la suta dintreindonezieni sunt musulmani. Ceilal �tisunt ın cea mai mare parte hindu �si,budi �sti sau cre �stini. Mul �ti indonezieniurmeaza �si tradi �tii religioase indigene.

Limba: Se vorbesc mai bine de700 de limbi pe tot cuprinsul arhipela-gului. Limba oficiala este indoneziana,o forma modificata a malaezei. Majori-tatea indonezienilor vorbesc acasa �sio limba locala.

Economia: Mul �ti locuitori sunt micifermieri sau comercian �ti. �Tara este bo-gata ın zacaminte, lemn, �ti �tei �si gazenaturale �si este unul dintre marii expor-tatori de cauciuc �si de ulei de palmier.

Alimenta �tia: Orezul este alimentul debaza al indonezienilor. Printre manca-rurile tradi �tionale apreciate sunt nasigoreng (orez prajit cu ou �si legume),satay (frigarui la gratar) �si gado-gado(salata cu sos de alune).

Clima: Foarte calda �si umeda. Mu-sonii determina existen �ta a douaanotimpuri, unul ploios �si unul se-cetos. Adesea au loc furtuni.

84

PE PARCURSUL secolului al XVI-lea,comer �tul cu mirodenii a influen �tatmult economia mondiala, la fel cumo face comer �tul cu �ti �tei ın prezent.Mirodenii precum nuc �soara �si cui �soa-rele, care proveneau din renumiteleInsule ale Mirodeniilor (ın prezent,provinciile Maluku �si Maluku de Norddin Indonezia) se vindeau la pre �turifabuloase ın Europa.

Exploratorii Cristofor Columb, Vascoda Gama, Fernando de Magellan,Samuel de Champlain �si Henry Hud-son au cautat to �ti rute spre InsuleleMirodeniilor. Datorita comer �tului cumirodeniile indoneziene, oamenii�si-au facut pentru prima oara o ideeclara despre geografia planetei.

Comer �tul cu mirodenii

Nuc �soara

Cui �soare

86

Din 1931 pana ın 1950

„Ziua ınceputurilor mici”(Zah. 4:10)

VestitoriPionieri

1930 1935 1940 1945 19500

10

20

30

„De aici vreau sa ıncep”Alexander MacGillivray, servul de filiala din Austra-

lia, se plimba dintr-un capat ın celalalt al biroului saucufundat ın ganduri. De cateva zile ıl framanta ceva, iaracum a gasit o solu �tie. Trebuia sa vorbeasca cu FrankRice.

Frank, un colportor (pionier) zelos de 28 de ani ajun-sese la filiala cu cateva saptamani ın urma. Aflaseadevarul ın adolescen �ta �si, la scurt timp dupa aceea,a ınceput lucrarea de colportor. A predicat mai binede zece ani ın cea mai mare parte a Australiei, calato-rind calare, cu bicicleta, cu motocicleta �si cu autorulota.Dupa o �sedere scurta la Betel, Frank era pregatit sa pre-dice ın urmatoarea reparti �tie.

Chemandu-l pe Frank ın biroul sau, fratele MacGilli-vray i-a aratat pe o harta insulele de la nord de Austra-lia. „Frank, �ti-ar placea sa ıncepi lucrarea de predicare ınacest teritoriu?”, l-a ıntrebat el. „Nu exista nici macarun frate pe toate aceste insule.”

Privirea lui Frank se ındrepta spre un �sirag de insuledin Oceanul Indian – Indiile de Est Olandeze (ın pre-zent, Indonezia).� Pe acele insule traiau milioane de oa-meni care nu auzisera vestea buna despre Regatul luiDumnezeu. Aratand spre capitala, Batavia (ın prezent,Jakarta), Frank a spus: „De aici vreau sa ıncep”.

� Numite �si Indiile Orientale Olandeze. Olandezii au sosit aici ın urmacu aproximativ 300 de ani �si au ıntemeiat un imperiu colonial bazat pe co-mer �tul cu mirodenii, care era foarte profitabil.

ˆIn aceasta publica �tie, vom

folosi numele actuale de locuri.

Martori ın Semarang, Java (ın jurul anului 1937)

INDONEZIA 89

Se predica ın JavaˆIn 1931, Frank Rice a sosit ın Jakarta, un ora �s mare �si

plin de via �ta de pe insula Java. A ınchiriat o cameraaproape de centrul ora �sului �si a umplut-o cu cutii de li-teratura biblica, spre uimirea proprietaresei sale.

„La ınceput am fost pu �tin dezorientat �si mi-era dor decasa”, a povestit Frank. „Oamenii purtau costume albede dril �si ca �sti coloniale, ın timp ce eu ma sufocam decald ın hainele mele grele australiene. Nu �stiam delocolandeza sau indoneziana. Dupa ce m-am rugat lui Ie-hova pentru ındrumare, m-am gandit ca ın zona co-

Frank Rice �siClem Deschampın Jakarta

90 ANUAR 2016

merciala trebuie sa fie oameni care sa �stie engleza. Amınceput sa predic de acolo �si ce teritoriu roditor s-a do-vedit a fi acesta!”ˆ

Intrucat cei mai mul �ti locuitori ai Jakartei vorbeauolandeza, Frank a studiat cu sarguin �ta pentru a dobandicuno �stin �tele de baza ale limbii �si, nu dupa mult timp, aınceput sa predice din casa ın casa. Ajunsese sa ın �telea-ga pu �tin �si indoneziana �si, treptat, a ınva �tat �si aceastalimba. „Problema era ca nu aveam literatura ın indone-ziana”, a spus Frank. „Apoi Iehova m-a ındrumat spreun profesor indonezian, care a devenit interesat de ade-var �si a fost de acord sa traduca bro �sura Unde sunt mor-�tii? Au fost traduse �si alte bro �suri �si, ın scurt timp, maimul �ti vorbitori de indoneziana erau interesa �ti de ade-var.”ˆ

In noiembrie 1931 au venit ın Jakarta al �ti doi pionieridin Australia, Clem Deschamp, de 25 de ani, �si BillHunter, de 19 ani. Clem �si Bill au adus cu ei o casa pero �ti pentru pionieri – o casa mobila sau o autorulota –printre primele ın Indonezia. Dupa ce au ınva �tat catevaexpresii ın olandeza, au plecat sa predice ın ora �sele maridin Java.

Dupa Clem �si Bill, a venit Charles Harris, un alt pio-nier zelos din Australia. Din anul 1935, Charles a par-curs cea mai mare parte a teritoriului Javei cu autorulo-ta �si cu bicicleta, dand publica �tii ın cinci limbi: araba,chineza, olandeza, engleza �si indoneziana.

ˆIn unii ani, a

distribuit aproximativ 17 000 de publica �tii.Numarul mare de publica �tii oferite de Charles le-a

atras aten �tia multor oameni. Un oficial din Jakarta l-aıntrebat pe Clem Deschamp: „Ca �ti oameni de-ai vo �strilucreaza aici, ın Java de Est?”.

INDONEZIA 91

Predicatori ai Regatuluilanga o autorulota, 1938

)

& Josephine Tan, o pioniera

Dreapta jos: Charles Harrisa depus marturie folosindu-se deo bicicleta �si de o casa mobila

/ Congrega �tia din Semarang, 1940

92

„Doar unul”, i-a raspuns fratele Deschamp.„ �Si chiar vrei sa te cred?”, s-a rastit oficialul. „Sigur

ave �ti o ıntreaga armata de lucratori, daca ma gandesccate publica �tii a �ti distribuit peste tot.”

Primii pionieri au calatorit mult pentru a ajunge lacat mai mul �ti oameni. „Am predicat pe toata insula, dela un capat la altul, rareori vorbind cu cineva de douaori”, a spus Bill Hunter. Ei au semanat mari cantita �ti desemin �te spirituale, care au dat mai tarziu o recolta spi-rituala bogata (Ecl. 11:6; 1 Cor. 3:6).

Charles Harris �si BillHunter ın Surabaya,Java de Est, 1935

94 ANUAR 2016

Se ajunge cu vestea buna ın SumatraˆIn jurul anului 1936, pionierii din Java au discutat

cum sa predice �si ın Sumatra, cea de-a �sasea insula dinlume ca marime. Aceasta insula cu relief accidentat, tra-versata de ecuator are ora �se �si planta �tii mari, mla �stini �sipaduri tropicale ıntinse.

Pionierii au hotarat sa-l trimita pe Frank Rice, astfel caau adunat pu �tinii bani pe care ıi aveau ca sa-i plateas-ca drumul. La scurt timp dupa aceea, Frank a ajuns ınMedan, Sumatra de Nord, cu doua gen �ti de predicare,cu 40 de cutii cu literatura �si cu ca �tiva bani ın buzunar.Frank avea o credin �ta puternica. El a ınceput imediat sapredice, fiind convins ca Iehova ıi va da ce avea nevoiepentru a- �si duce la ındeplinire sarcina (Mat. 6:33).ˆ

In ultima sa saptamana de predicare ın Medan, Franka ıntalnit un olandez prietenos, care l-a invitat ınauntrula o cafea. Frank i-a spus ca avea nevoie de o ma �sina casa predice vestea buna pe toata insula. Aratandu-i o ma-�sina stricata din gradina sa, barbatul i-a zis: „Daca po �tis-o repari, e a ta cu 100 de guldeni”.�

„Nu am 100 de guldeni”, i-a raspuns Frank.Barbatul l-a fixat cu privirea. „Chiar vrei sa predici ın

toata Sumatra?”, l-a ıntrebat el pe un ton iscoditor.„Da”, a zis Frank.„Atunci, daca o po �ti repara, �ti-o dau”, a spus olande-

zul. „Daca faci rost de bani, po �ti sa mi-i dai mai tar-ziu.”

Frank a ınceput sa lucreze la ma �sina �si, ın scurt timp,mergea ca unsa. El a scris ulterior: „Cu ma �sina plina deliteratura, cu rezervorul plin de benzina �si cu inima

� Echivalentul ın prezent a aproximativ 1100 de dolari americani. Gul-denul era moneda folosita ın Indonezia la acea vreme.

INDONEZIA 95

plina de credin �ta, am pornit sa le predic oamenilor dinSumatra”.

Un an mai tarziu, dupa ce a strabatut insula ın lung�si-n lat, Frank s-a ıntors la Jakarta. Acolo, el a vandutma �sina cu 100 de guldeni �si i-a trimis olandezului baniiprin po �sta ın Medan.

Cateva saptamani mai tarziu, Frank a primit o scrisoa-re din Australia, ın care era ın �stiin �tat ca primise o nouareparti �tie. �Si-a facut bagajele numaidecat �si a plecat sapuna bazele lucrarii de predicare ın Indochina (actual-mente, Cambodgia, Laos �si Vietnam).

Henry Cockman ımpreuna cu Jean �si Clem Deschamp ın Sumatra, 1940

96 ANUAR 2016

Emisiunile radiofoniceˆIN 1933, la cererea fra �tilor,un post de radio din Jakar-ta a fost de acord sa difu-zeze ınregistrari ın englezaale unor discursuri �tinutede fratele Rutherford. Altediscursuri au fost traduseın olandeza �si citite la radiode un barbat interesat deadevar. Emisiunile au star-nit mare interes �si i-au aju-tat pe fra �ti sa distribuie maimulte publica �tii ın teritoriu.

Cand postul de radio a di-fuzat impresionantul discurs al fratelui Rutherford intitulat„Efectul anului sfant asupra pacii �si a prosperita �tii”, reac �tiaclericilor catolici nu s-a lasat a �steptata.� Ac �tionand prin aco-li �tii sai, clerul l-a acuzat de „calomnie, batjocorire �si animo-zitate” pe fratele De Schumaker, care furnizase ınregistrari-le. Fratele De Schumaker a contestat ın instan �ta acuza �tiileaduse, dar a trebuit sa plateasca o amenda de 25 de gul-deni� �si cheltuielile de judecata. Trei ziare importante auscris despre proces, depunandu-se o marturie �si mai mare.

� Discursul fratelui Rutherford demasca ınva �taturile false ale Bisericii Ro-mano-Catolice �si implicarea acesteia ın politica �si ın comer �t.� Echivalentul ın prezent a circa 300 de dolari americani.

Metode de predicare dinperioada de ınceput

INDONEZIA 97

Purtatorul de luminaLa 15 iulie 1935, ambarca �tiunea de 16 metri a Societa �tii

Watch Tower numita Purtatorul de lumina a ajuns ın Jakar-ta din Sydney (Australia) dupa ce cei �sapte pionieri zelo �si dela bordul ei au facut o calatorie de predicare de �sase luni. Eierau hotara �ti sa raspandeasca vestea buna ın Indonezia,Singapore �si Malaysia.

Pe parcursul unei perioade de peste doi ani, pionieriide la bordul Purtatorului de lumina au trecut prin porturimari �si mici din Indonezia, distribuind multe publica �tii bi-blice. Cand vasul intra ıntr-un port mic, „echipajul por-nea fonograful �si punea unul dintre discursurile fratelui Jo-seph Rutherford, pe atunci pre �sedintele Societa �tii Watch

Tower”, a relatat Jean Deschamp. „ˆInchipui �ti-va

cat de surprin �si erau malaysienii din sate izolatesa vada un iaht mare ın portul lor �si sa auda ovoce puternica. Erau atat de impresiona �ti deparca ar fi vazut o farfurie zburatoare!”ˆ

Infuria �ti ca fra �tii predicau cu ındrazneala, cleri-cii au reu �sit ın cele din urma sa determine autori-ta �tile sa interzica intrarea Purtatorului de luminaın multe porturi indoneziene.

ˆIn decembrie 1937,

Purtatoruldeluminas-a ıntors ınAustralia, intrandın istoria activita �tii de misionariat din Indonezia.

Membri ai echipajului la bordul Purtatorului de lumina

99

LA FINELE anilor ’30 ai secolului trecut, o noua mi �scare reli-gioasa, numita Bibelkring (termen olandez ınsemnand „ungrup de studen �ti ai Bibliei”) a aparut ın zona lacului Toba, ınSumatra de Nord. Mi �scarea a luat fiin �ta dupa ce ca �tiva pro-fesori au acceptat literatura de la un pionier aflat ın vizita,probabil Eric Ewins, care a predicat ın regiunea din jurul la-cului Toba ın 1936. Cele citite i-au determinat sa paraseas-ca Biserica Protestanta Batak �si sa formeze grupuri de stu-diere a Bibliei ın casele lor. Aceste grupuri au crescut multpana au ajuns sa numere sute de membri.�

Din publica �tiile primite de la acel pionier, primii membri aimi �scarii religioase Bibelkring au ın �teles unele adevaruri bibli-ce. „Ei au refuzat sa salute drapelul �si nu au mai celebrat Cra-ciunul �si zilele de na �stere. Unii chiar au predicat din casa ıncasa”, a spus Dame Simbolon, fosta membra a gruparii, carea acceptat adevarul ın 1972.

ˆInsa, fara ajutor din partea or-

ganiza �tiei lui Dumnezeu, gruparea a fost influen �tata ın scurttimp de gandirea omeneasca. „Femeilor nu li se permitea sase machieze, sa poarte bijuterii, rochii moderne �si nici chiarpantofi”, explica Limeria Nadapdap, alta fosta membra, careacum este sora noastra. „Membrilor li se interzicea �si sa aiba

carte de identitate, ceea ce a atrasfuria guvernului.”

Mi �scarea Bibelkring s-a divizat ınfinal, pierzandu- �si treptat majorita-tea adep �tilor. Mai tarziu, cand uniipionieri s-au ıntors ın zona laculuiToba, mul �ti fo �sti membri Bibelkringau acceptat adevarul.

� Conform unor surse, ın perioada de apo-geu, numarul membrilor gruparii Bibelkring afost de ordinul miilor.

Bibelkring

Dame Simbolon, fostamembra a gruparii Bibelkring,este acum sora noastra

100 ANUAR 2016

ˆIN MAI 1963 au izbucnit revolte ımpotriva chinezilor pe totcuprinsul Javei de Vest. Ora �sul cel mai afectat a fost Su-kabumi, unde familia noastra avea o afacere de transpor-tare a marfii cu autocamioanele. Sute de oameni cuprin �side isterie, inclusiv unii dintre vecinii no �stri, au intrat cu for-�ta ın casa noastra. Ne-am ghemuit ıngrozi �ti unul langa altulın timp ce ace �stia ne distrugeau �si ne furau bunurile.

Cand gloata a plecat, al �ti vecini au venit sa ne ıncuraje-ze. Tatal meu a stat cu ei pe podeaua din sufragerie. Printrelucrurile distruse, �si-a gasit Biblia lui mare ın sundaneza. Adeschis-o �si le-a spus vecinilor ca aceste necazuri au fostprezise �si le-a vorbit despre speran �ta referitoare la Regat.

Tatalmeunus-aconcentratniciodataasuprastrangerii co-morilor materiale. El ne amintea adesea: „Lucrurile spiritua-le trebuie sa fie pe primul loc”. Datorita zelului sau, eu, ma-ma mea, cinci fra �ti �si surori ale mele, bunicul meu de 90 deani �simulte alte rude �si vecini ai no �stri auacceptat adevarul.

A pre �tuit comorile spirituale

Thio Seng Bie��

ANUL NA �STERII: 1906��

ANUL BOTEZULUI: 1937��

DATE PERSONALE: Un batrande congrega �tie fidel, care afost victima violen �tei rasiale.(Relatare de Thio Sioe Nio,fiica sa)

INDONEZIA 101

Se culeg roade ın Java de VestˆIn 1933, FrankRice l-a rugat peTheodorus (Theo) Ratu,

originar din Sulawesi de Nord, sa-l ajute sa se ocupe dedepozitul de literatura din Jakarta. „Am devenit foarteinteresat de nobila lucrare a Regatului �si am ınceput sapredic ımpreuna cu fratele Rice, a afirmat Theo. Mai tar-ziu, l-am ınso �tit pe Bill Hunter ıntr-o calatorie de predi-care pe Java �si m-am alaturat echipajului de pe Purtatorulde lumina ıntr-o calatorie pe insula Sumatra.” Theo a fostprimul indonezian care a acceptat adevarul �si a facut pio-nierat zeci de ani ın Java, Sulawesi de Nord �si Sumatra.

Anul urmator, Bill Hunter i-a oferit bro �sura Unde suntmor �tii? lui Felix Tan, un student care locuia ın Jakarta.Felix s-a ıntors la familia sa ın Bandung, Java de Vest, �sii-a aratat bro �sura fratelui sau mai mic, Dodo. Aman-doi au fost surprin �si sa afle din bro �sura ca primul om,Adam, nu a avut un suflet nemuritor. Adam a fost un su-flet (Gen. 2:7).

ˆIncanta �ti de ceea ce au citit, Felix �si Dodo

au cautat prin toate anticariatele din Bandung �si alte pu-blica �tii Watch Tower. De asemenea, ei le-au ımparta �sit

Theodorus Ratu

102 ANUAR 2016

membrilor familiei ce au aflat. Dupa ce au devorat toatecar �tile �si bro �surile pe care le-au gasit, au scris la depozi-tul de literatura din Jakarta. Spre surprinderea lor, auprimit o vizita ıncurajatoare din partea lui Frank Rice,care le-a adus publica �tii noi.

La pu �tin timp dupa ce fratele Rice s-a ıntors ın Jakarta,Clem �si Jean Deschamp, proaspat casatori �ti, au vizitatBandungul 15 zile. „Fratele Deschamp ne-a ıntrebat pemine �si familia mea daca am vrea sa ne botezam, a rela-tat Felix. Trei membri ai familiei mele – Dodo, sora meamai mica, Josephine (Pin Nio), mama mea, Kang Nio, –�si eu ne-am simbolizat dedicarea la Iehova prin botez.”�Dupa ce s-au botezat, cei patru i-au ınso �tit pe Clem �si pe

� Mai tarziu, tatal lui Felix �si trei fra �ti mai mici ai sai au devenit �si eiMartori. Josephine, sora sa, s-a casatorit cu Andre Elias �si a absolvit �Scoa-la Biblica Galaad. Relatarea ei autobiografica a fost publicata ın numaruldin septembrie 2009 al revistei Trezi �ti-va!

Familia Tan

INDONEZIA 103

Jean ıntr-o campanie de predicare de noua zile. Clemle-a aratat cum sa predice folosind o fi �sa de marturie ca-re con �tinea un mesaj biblic simplu ın trei limbi.

ˆIn scurt

timp, micul grup din Bandung a devenit congrega �tie, adoua din Indonezia.Mitra papala

Cand lucrarea de predicare a ınceput sa se extinda, cle-rul cre �stinata �tii nu a ramas pasiv. Clericii �si sus �tinatoriilor au scris articole ın ziare atacand convingerile �si lucra-rea Martorilor. Articolele i-au determinat pe unii repre-zentan �ti ai Departamentului Afacerilor Religioase sa-lcheme pe Frank Rice pentru a-l interoga. Mul �tumi �ti deraspunsurile sale, reprezentan �tii au permis ca lucrarea sase desfa �soare ın continuare ın mod liber.�

La ınceputul anilor ’30 ai secolului trecut, majoritateaoficialilor din administra �tia coloniala au ignorat sau autolerat lucrarea de predicare. Dar, cand Germania nazistaa dobandit mai multa putere ın Europa, unii birocra �ti, ın-deosebi cei care erau catolici ınflacara �ti, �si-au schimbatpozi �tia fa �ta de Martorii lui Iehova. „Un inspector vamalcatolic a confiscat un transport de car �ti pe motiv ca aces-tea con �tineau remarci negative despre nazism, a relatatClem Deschamp. Cand am mers la Biroul vamal ca sa de-punoplangere, inspectorul respectiv era ın concediu. Su-plinitorul sau, un om prietenos, care nu era catolic, a eli-berat imediat transportul de car �ti, spunand: «Lua �ti tot cepute �ti cat timp este plecat titularul postului!».”

Jean Deschamp a spus: „Cu alta ocazie, unii oficiali auinsistat ca doua imagini din cartea Du �smanii sa fie cen-zurate. Nu erau de acord cu caricaturile reprezentand un

� Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, fratele Rice s-a ıntors ın Austra-lia �si �si-a ıntemeiat o familie. El �si-a ıncheiat cursa pamanteasca ın 1986.

104 ANUAR 2016

�sarpe (Satan) �si o prostituata beata (religia falsa). Pe capulamandurora era mitra papala.� Dar noi eram hotara �ti sadistribuim cartea. Prin urmare, trei dintre noi am stat pechei ın caldura dogoritoare cautand ın miile de car �ti ima-ginile cu mitra papala ca sa le scoatem”.ˆ

In timp ce Europa se ındrepta spre razboi, publica �tiilenoastre continuau sa dema �ste ipocrizia cre �stinata �tii �siimplicarea ei ın politica. Drept urmare, clerul a exercitatmai multe presiuni asupra autorita �tilor pentru a ne res-tric �tiona lucrarea, iar cateva dintre publica �tiile noastreau fost interzise.

Cu toate acestea, fra �tii erau hotara �ti sa continue lucra-rea �si s-au folosit de o presa primita din Australia (Fap.4:20). Descriind una dintre strategiile lor, Jean Deschampa relatat: „De fiecare data cand tipaream o bro �sura sau o

� Imaginile se bazau pe Revela �tia 12:9 �si 17:3-6.

Cele doua imagini din cartea Du �smaniicare au fost cenzurate de autorita �ti

INDONEZIA 105

revista noua, trebuia sa trimitem un exemplar autorita �ti-lor pentru aprobare. Tipaream �si distribuiam congrega-�tiilor publica �tia la ınceputul saptamanii. Apoi, la sfar �situlei, duceam un exemplar la biroul procurorului general.Cand publica �tia nu era aprobata, dadeam din cap cu tris-te �te �si apoi ne ıntorceam ın graba la tipografie ca sa tipa-rim urmatoarea publica �tie”.

Fra �tii �si surorile care distribuiau publica �tii interzise ın-cercau sa scape din mana poli �tiei. De pilda, ın timp cepredica ın Kediri, Java de Est, Charles Harris a batut farasa- �si dea seama la u �sa inspectorului de la poli �tia locala.

„V-am cautat toata ziua, a spus inspectorul. A �stepta �tisa-mi aduc lista cu publica �tiile voastre interzise.”

Charles a povestit: „În timp ce inspectorul a cautat lis-

ta prin casa, eu am ındesat publica �tiile interzise ın buzu-narele ascunse ale hainei mele. Cand s-a ıntors, i-am dat15 bro �suri care nu erau interzise. Mi le-a platit fara tra-gere de inima, iar eu am distribuit publica �tiile interzisemai departe pe aceea �si strada”.Tiparirea literaturii ın vremuri tulburi

Cand al Doilea Razboi Mondial a cuprins ıntreaga Eu-ropa, nu s-au mai facut transporturi de literatura dinOlanda ın Indonezia.

Însa fra �tii au prevazut aceste tim-

puri grele �si au luat masuri ca revistele sa fie tiparite ınJakarta de o tipografie. Primul numar al revistei Man-gaiere (ın prezent, Trezi �ti-va!) ın indoneziana a aparut ınianuarie 1939, iar Turnul de veghe ın indoneziana a apa-rut la scurt timp dupa aceea. Fra �tii au cumparat apoi omica presa �si au ınceput sa tipareasca ei ın �si �si revistele.În 1940 au primit din Australia o presa plana mai marecu care au tiparit bro �suri �si reviste ın indoneziana �si ınolandeza, suportand ei costurile.

106 ANUAR 2016

ˆIn cele din urma, la 28 iulie 1941, autorita �tile au inter-

zis toate publica �tiile Societa �tii Watch Tower. Jean Des-champ a povestit: „

ˆIntr-o diminea �ta scriam la ma �sina ın

birou cand, deodata, u �sile s-au deschis larg �si au intrattrei ofi �teri de poli �tie ımpreuna cu un superior olandezcare avea toate ınsemnele func �tiei sale: medalii, manu �sialbe, sabie de parada �si palarie cu pene. Nu am fost sur-prin �si. Cu trei zile ın urma am primit informa �tii din in-terior ca publica �tiile noastre urmau sa fie interzise ınscurt timp. Plin de sine, superiorul a citit o proclama �tielunga �si apoi a cerut sa fie condus la tipografie pentru asigila presa. Dar so �tul meu i-a spus ca au venit prea tar-ziu. Presa fusese deja vanduta cu o zi ınainte”.

Biblia ınsa nu a fost interzisa. Prin urmare, fra �tii aucontinuat sa predice din casa ın casa, folosind doar Bi-blia. De asemenea, conduceau studii biblice. Dar, ıntru-cat razboiul era iminent ın Asia, pionierilor straini li s-aspus sa se ıntoarca ın Australia.

Primul echipament de tiparit ajunge la depozitul din Jakarta

INDONEZIA 107

Ocupa �tia japonezaLa ınceputul anului 1942, redutabila armata japoneza

a invadat Indonezia, preluand controlul �si stapanind cuo mana de fier. Mul �ti fra �ti au fost pu �si la munca for �tata,construind drumuri �si cura �tand �san �turi. Al �tii au fost ın-chi �si ın lagare mizere �si tortura �ti pentru ca au refuzat sasus �tina razboiul. Cel pu �tin trei fra �ti au murit ın ınchi-soare.

O sora de origine olandeza, Johanna Harp, care locu-ia ıntr-un sat de munte izolat din Java de Est, a reu �sit saevite sa fie ınchisa ın lagar ın primii doi ani de razboi.

Johanna Harp, cele doua fiice ale ei �si Beth Godenze,o prietena de familie (ın centru)

108 ANUAR 2016

Ea �si cei trei copii adolescen �ti ai ei au profitat de liber-tate pentru a traduce din engleza ın olandeza carteaSalvare �si diferite numere ale revistei Turnul de veghe.�Publica �tiile traduse erau transcrise �si trimise ın modclandestin Martorilor din toata Java.

Pu �tinii Martori care nu fusesera ınchi �si se ıntalneauın grupuri mici �si predicau cu pruden �ta. „Eram mereuatenta la pericole cand predicam informal despre ade-var”, a spus Josephine Elias (ınainte Tan). „Luam cumine o tabla de �sah cand ıi vizitam acasa pe cei intere-sa �ti ca sa se creada ca mergeam doar sa joc �sah.” FelixTan �si so �tia lui, Bola, predicau din casa ın casa, pretin-zand ca vand sapun. „Eram deseori urmari �ti de agen �ti aiKempeitaiului, temuta poli �tie militara japoneza”, a spusFelix. „Pentru a ınlatura suspiciunile, ıi vizitam pe ceicu care studiam Biblia ın zile �si la ore diferite. �Sase din-tre ei au progresat �si s-au botezat ın timpul razboiului.”Dezbinare ın Jakartaˆ

In timp ce se adaptau la greuta �tile din timpul razbo-iului, fra �tii s-au confruntat cu o alta ıncercare grea. Au-torita �tile japoneze au dat ordin ca to �ti strainii (inclusivindonezienii de origine chineza) sa se ınregistreze �si saaiba la ei o carte de identitate care sa con �tina un jura-mant de loialitate fa �ta de Imperiul Japonez. Mul �ti fra �tis-au ıntrebat daca sa se ınregistreze �si sa semneze carteade identitate sau sa refuze.

Felix Tan a explicat: „Fra �tii din Jakarta ne-au ındem-nat pe noi, cei din Sukabumi, sa refuzam sa semnamcartea de identitate. Dar noi am cerut autorita �tilor per-misiunea de a schimba formularea din «Subsemnatul

� Fiica mai mica a surorii Harp, Hermine (Mimi), a urmat cursurile�Scolii Galaad dupa razboi �si s-a ıntors ın Indonezia ca misionara.

INDONEZIA 109

jura loialitate fa �ta de» ın «Subsemnatul nu se va opune»armatei japoneze.

ˆIn mod surprinzator, autorita �tile au

fost de acord �si am primit cu to �tii car �ti de identitate.Cand au auzit ce decizie am luat, fra �tii din Jakarta ne-aunumit aposta �ti �si au rupt legatura cu noi”.

Din nefericire, majoritatea fra �tilor din Jakarta cu ogandire rigida au fost aresta �ti �si au renun �tat la adevar. Unfrate care n-a acceptat sa semneze cartea de identitate aajuns ın ınchisoare cu Andre Elias. „Am discutat cu eldespre chestiunea ınregistrarii �si l-am ajutat sa aiba unpunct de vederemai echilibrat”, a spusAndre. „ �Si-a cerutcu umilin �ta iertare ca a rupt legatura cu noi.

ˆIn perioada

care a urmat ne-am ıncurajat reciproc, dar, din pacate, ela murit din cauza condi �tiilor grele din ınchisoare.”Merdeka!ˆ

In 1945, cand razboiul s-a ıncheiat, fra �tii �si surorileerau nerabdatori sa continue lucrarea de predicare. Unfrate care fusese ınchis �si torturat a scris filialei din Aus-

Josephine Eliascu Felix, fratele ei

110 ANUAR 2016

tralia: „Dupa patru ani care au trecut greu �si ne-au seca-tuit de puteri, iata-ma neınfrant �si nezdruncinat ın cre-din �ta.

În toate necazurile mele, nu am uitat de fra �ti.

Îmi

pute �ti trimite, va rog, cateva car �ti?”.La scurt timp dupa aceea, publica �tiile mult a �steptate

au ajuns ın �tara, la ınceput mai pu �tine, apoi ın cantita �timai mari. Un grup de zece vestitori din Jakarta au re-ınceput sa traduca publica �tii ın indoneziana.

La 17 august 1945, conducatorii mi �scarii de indepen-den �ta a Indoneziei au proclamat Indonezia republicaindependenta, ceea ce a dus la o revolu �tie de patru aniımpotriva ındelungatei stapaniri coloniale olandeze.Zeci de mii de oameni au murit ın perioada tulbure carea urmat �si peste �sapte milioane de oameni au fost stra-muta �ti.

Pe parcursul revolu �tiei, fra �tii au continuat sa predicedin casa ın casa. „Patrio �tii au ıncercat sa ne for �teze sascandam sloganul lor «Merdeka», ınsemnand «Liberta-te», a relatat Josephine Elias. Dar le-am spus ca noi nune implicam ın chestiuni politice.”

În 1949, olandezii

au recunoscut Republica Statelor Unite ale Indoneziei(ın prezent, Republica Indonezia) ca stat suveran.�ˆ

In 1950 trecusera aproape zece ani de cand fra �tii dinIndonezia sufereau din cauza conflictelor. Dar ıi a �steptao lucrare uria �sa. Cum aveau ei sa anun �te vestea buna lamilioanele de locuitori ai Indoneziei? Din punct de ve-dere uman, aceasta ınsarcinare parea imposibila. Totu �si,avand o credin �ta puternica, fra �tii au continuat lucrarea,ıncrezandu-se ca Iehova ‘va scoate lucratori la seceri �sulsau’ (Mat. 9:38). �Si Iehova a facut exact acest lucru.

� Olanda a continuat sa administreze Papua de Vest (ulterior, NouaGuinee de Vest) pana ın anul 1962.

INDONEZIA 111

ˆIN TIMPUL celui de-al Doilea Razboi Mondial, fratele Elias�si so �tia lui, Josephine, s-au prezentat ınaintea oficialilordin Sukabumi, Java de Vest, la sediul temutei poli �tii milita-re japoneze Kempeitai. Andre a fost primul interogat.

ˆIn-

trebarile nu mai conteneau: „Cine sunt Martorii lui Ieho-va? Sunte �ti ımpotriva guvernului japonez? E �sti spion?”.

„Noi ıi slujim Dumnezeului Atotputernic �si nu am facutnimic rau”, a raspuns Andre. Comandantul a luat o sabiede samurai de pe perete �si a ındreptat-o amenin �tatorspre el.

„Ce-ar fi daca te-a �s ucide ın clipa asta?”, a urlat co-mandantul. Andre �si-a pus capul pe birou �si s-a rugat ıngand. Dupa o pauza lunga, ofi �terii au izbucnit ın ras. „Aicuraj, nu gluma!”, a spus comandantul. Apoi a chemat-ope Josephine. Vazand ca marturia ei se armoniza cu a lui

Un pionier neınfricat

Andre Elias��



DATE PERSONALE: Un pioniercurajos care a ramas integru,de �si a fost interogat �siamenin �tat de repetate ori.

112 ANUAR 2016

Andre, comandantul a strigat: „Nu sunte �ti spioni! Pleca �tide-aici!”.

Cateva luni mai tarziu, Andre a fost denun �tat de ‘fra �tifal �si’ �si ınchis (2 Cor. 11:26). A supravie �tuit cateva lunimancand resturi de mancare pe care le aduna din cana-lul de scurgere din celula. Dar ınchisoarea nu i-a �stirbit in-tegritatea. Cand Josephine a putut sa-l viziteze, el i-a �sop-tit printre gratii: „Nu te ıngrijora. Fie ca ma ucid, fie ca maelibereaza, am sa-i raman fidel lui Iehova. N-au decat sama scoata mort de-aici, dar tradator n-am sa fiu nicioda-ta!”.

Dupa �sase luni de ınchisoare, Andre �si-a prezentat apa-rarea ın fa �ta

ˆInaltei Cur �ti din Jakarta �si a fost eliberat.

Aproximativ 30 de ani mai tarziu, cand Guvernul Indo-neziei a interzis din nou activitatea Martorilor lui Iehova,procurorul din Manado, Sulawesi de Nord, l-a chemat peAndre ın biroul sau. „ �Stiai ca Martorii lui Iehova au fostsco �si ın afara legii?”, a ıntrebat el.

„Da”, a raspuns Andre.„ �Si n-ai de gand sa- �ti schimbi religia?”, a ıntrebat procu-

rorul.Andre s-a aplecat spre el �si, ducandu- �si mana la piept,

a spus cu o voce grava: „Pute �ti sa-mi smulge �ti inima dinpiept, dar n-o sa ma face �ti niciodata sa-mi schimb reli-gia!”.

Procurorul i-a permis lui Andre sa plece �si de atunci l-alasat ın pace.

Fratele Elias a murit ın 2000, la varsta de 85 de ani,dupa ce a slujit cu zel ca pionier aproximativ 60 de ani.

INDONEZIA 113


„Cuvantul lui Iehova cre �stea�si se raspandea”

(Fap. 12:24)Vestitori

Pionieri

1951 1955 1960 1965 1970 1976

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

3 000

3 500

4 000

Sosesc misionari care au absolvit �Scoala GalaadˆIn iulie 1951, micu �ta congrega �tie din Jakarta s-a ın-

trunit pentru a-i ura bun venit lui Peter Vanderhaegen,primul misionar absolvent al �Scolii Galaad care a venitın Indonezia. Pana la sfar �situl anului au sosit al �ti 13 mi-sionari din Australia, Germania �si Olanda, numarul devestitori din �tara aproape dublandu-se.

„Mi-am imaginat ca o sa merg din casa ın casa �si o sacomunic prin semne”, a relatat Fredrika Renskers, o mi-sionara olandeza. „Dar, ıntrucat foarte mul �ti oamenivorbeau olandeza, la ınceput am predicat ın principalın aceasta limba.” Ronald Jacka, din Australia, a poves-tit: „Unii dintre noi foloseau o fi �sa de marturie cu unscurt mesaj ın indoneziana. Ma uitam pe fi �sa ınainte sabat la u �sa �si ıncercam sa spun cuvintele din memorie”.

Cu ajutorul misionarilor, care erau ın fruntea lucrariide predicare, numarul vestitorilor a crescut de la 34 la91 ın doar un an. La 1 septembrie 1951 a fost ınfiin �tatao filiala a Societa �tii Watch Tower ın casa lui Andre Elias,ın Jakarta Centrala. Ronald Jacka a fost numit serv de fi-liala.Lucrarea se extinde �si ın alte zoneˆ

In noiembrie 1951, Peter Vanderhaegen a fost repar-tizat ın Manado, Sulawesi de Nord, unde Theo Ratu �siso �tia lui ıntemeiasera o mica grupa. Majoritatea local-nicilor se declarau cre �stini �si aveau mare respect fa �ta deCuvantul lui Dumnezeu. Mul �ti locatari ıi invitau ın ca-sa pe Martori �si ıi rugau sa le explice doctrine biblice.Deseori, Martorii vorbeau cu grupuri de zece persoane.

Congrega �tia din Surabaya, 1954

INDONEZIA 115

Dupa un sfert de ora, ıi ascultau 50 de persoane. Dupao ora, discu �tia continua ın curte, unde se adunau panala 200 de oameni.

La ınceputul anului 1952, Albert �si Jean Maltby au ın-fiin �tat o casa de misionari ın Surabaya, Java de Est, aldoilea ora �s ca marime din Indonezia. Lor li s-au alaturat�sase surori misionare: Gertrud Ott, Fredrika Renskers,Susie �si Marian Stoove, Eveline Platte �si Mimi Harp.„Majoritatea localnicilor erau musulmani �si erau foarteprieteno �si, spune Fredrika Renskers. Mul �ti oameni par-

Misionari ın Jakarta

116 ANUAR 2016

ca a �steptau sa afle adevarul, de aceea era u �sor sa ıncepistudii biblice.

ˆIn trei ani, congrega �tia din Surabaya a

ajuns sa numere 75 de vestitori.”Cam pe atunci, un musulman pe nume Azis din

Padang, Sumatra de Vest, a scris filialei cerand ajutorspiritual. Azis studiase cu ni �ste pionieri australieni ınanii ’30 ai secolului trecut, dar pierduse legatura cu ei ıntimpul ocupa �tiei japoneze. Apoi a gasit din ıntamplareo bro �sura publicata de Martorii lui Iehova. El a scris:„Cand am vazut adresa din Jakarta pe bro �sura, m-ambucurat foarte mult”. Filiala l-a trimis imediat ın Pa-dang pe Frans van Vliet, un supraveghetor de circum-scrip �tie. Azis i-a spus acestuia ca vorbise cu vecinul sau,Nazar Ris, un func �tionar public ınsetat dupa adevar.Ambii barba �ti �si familiile lor au acceptat adevarul. Fra-tele Azis a devenit un batran de congrega �tie fidel. NazarRis a devenit pionier special �si mul �ti dintre copiii saisunt Martori zelo �si.

La pu �tin timp dupa aceea, Frans van Vliet a vizitatın Balikpapan, Kalimantanul de Est, un frate olandezinactiv care reconstruia o rafinarie de petrol distrusa ıntimpul razboiului. Frans l-a ınso �tit ın predicare �si l-aıncurajat sa studieze cu cateva persoane interesate.

ˆIna-

inte sa se ıntoarca ın Olanda, fratele a pus bazele uneimici grupe ın Balikpapan.

Mai tarziu, o sora nou botezata, Titi Koetin, s-a mutatın Banjarmasin, Kalimantanul de Sud. Titi le-a predicatrudelor ei din comunitatea dayac, ajutandu-le pe multedintre ele sa ınve �te adevarul. Unele dintre acestea s-auıntors ın satele lor din regiuni izolate ale insulei Kali-mantan �si au format grupe care apoi au devenit congre-ga �tii puternice.

INDONEZIA 117

Se produce literatura ın indonezianaAvand ın vedere ca lucrarea de predicare lua repede

amploare, fra �tii aveau nevoie de �si mai multe publica �tiiın indoneziana.

ˆIn 1951, cartea „Dumnezeu sa fie gasit

adevarat” a fost tradusa ın indoneziana, dar autorita �tileau reformat sistemul de scriere indonezian. Prin urma-re, filiala a trebuit sa revizuiasca traducerea.� Cand s-alansat ın cele din urma, cartea a fost foarte bine primi-ta de cititorii indonezieni.ˆ

In 1953, filiala a tiparit 250 de exemplare ale Turnuluide veghe ın indoneziana, prima edi �tie locala din ultimii12 ani. Revista de 12 pagini, multiplicata la �sapirografcon �tinea ini �tial doar articole de studiu. Trei ani mai tar-ziu, numarul paginilor a crescut la 16, o firma tiparindın fiecare luna 10 000 de exemplare ale revistei.

Edi �tia lunara a revistei Trezi �ti-va! ın indoneziana aaparut ın 1957, atingand foarte repede un tiraj de 10 000de exemplare. Din cauza unei crize de hartie de tiparit lanivel na �tional, fra �tii au trebuit sa solicite o autoriza �tie

� Din1945 au existat doua mari reforme ale sistemului de scriere indone-zian, al caror principal scop a fost ınlocuirea sistemului de scriere olandez.

Frans van Vliet �si Nel,sora lui mai mica

118 ANUAR 2016

pentru hartie. Func �tionarul guvernamental care a ana-lizat cererea le-a spus fra �tilor: „Consider ca Menara Pen-gawal (Turnul de veghe) este una dintre cele mai bunereviste din Indonezia �si ma bucur sa va ajut sa ob �tine �tiautoriza �tia pentru hartie pentru noua voastra revista”.

Lucrarea se extinde ın estˆIn 1953, Peter Vanderhaegen a fost numit suprave-

ghetor de circumscrip �tie ın Indonezia. Circumscrip �tiasa cuprindea ıntreaga �tara �si se ıntindea pe o suprafa �tade aproximativ 5100 de kilometri de la est la vest �si1800 de kilometri de la nord la sud.

ˆIn timp ce a parcurs

acest teritoriu imens, el a avut multe experien �te cu totulie �site din comun.ˆ

In 1954, fratele Vanderhaegen a calatorit ın regiuneaestica a Indoneziei, regiune caracterizata de diversitatereligioasa care include insulele: Bali, cu o vasta popula-�tie hindusa; Lombok �si Sumbawa, ai caror locuitori suntpredominant musulmani; Flores, ın mare parte catoli-ca �si Sumba, Alor �si Timor, predominant protestante.Calatorind ıntr-o ambarca �tiune nesigura, el a predicat

Peter Vanderhaegen

pu �tinpe cateva insule aflate ın drumul sau spre Kupang,un ora �s de pe insula Timor. „Am predicat ınTimor douasaptamani, a relatat fratele Vanderhaegen.

ˆIn ciuda ploii

toren �tiale, am distribuit toate publica �tiile, am ob �tinut34 de abonamente la reviste �si am ınceput mai multestudii biblice.” Interesul persoanelor de pe aceasta in-sula a fost cultivat de pionieri speciali, care au ıntemeiato congrega �tie ın Kupang. De acolo, vestea buna s-a ras-pandit ın insulele vecine Roti, Alor, Sumba �si Flores.

Cand clericii protestan �ti din Kupang au vazut camembrii bisericilor lor ıi ascultau pe Martorii lui Ieho-va, au fost cuprin �si de manie �si de invidie. Un cleric derang ınalt i-a poruncit lui Thomas Tubulau, un tinichi-giu ın varsta, care avea doar o mana, sa nu mai studiezecu Martorii, adaugand ca, daca va continua sa le spunaaltora ce ınva �ta, va fi varsat sange. Thomas i-a raspunscu ındrazneala: „Niciun cre �stin n-ar spune a �sa ceva. Pemine n-o sa ma mai vede �ti ın biserica dumneavoastra”.Thomas a devenit un vestitor zelos al Regatului, iar fii-ca sa, pioniera speciala.ˆ

Insa clerul din Timor era hotarat sa opreasca activita-tea Martorilor lui Iehova.

ˆIn 1961, din cauza presiunilor

facute de acesta asupra Departamentului Afacerilor Re-ligioase �si a autorita �tilor militare locale, lucrarea de pre-dicare din casa ın casa a fost interzisa. Prin urmare, fra-�tii �si-au schimbat metodele de predicare. Ei le vorbeauoamenilor ın pie �te �si la fantani, pescarilor care ı �si adu-ceau navoadele cu pe �sti la �tarm �si persoanelor din cimi-tire care ıngrijeau mormintele celor dragi. Dupa o luna,autorita �tile militare �si-au revizuit pozi �tia �si au anun �tatla radio ca ın Timor exista libertate religioasa. Cand De-partamentul Afacerilor Religioase a sus �tinut ca lucrarea

120 ANUAR 2016

din casa ın casa era ın continuare interzisa, fra �tii au ce-rut ca Departamentul sa declare ın scris acest lucru. Ofi-cialii au refuzat. Dupa aceea, fra �tii �si-au reluat fara pro-bleme lucrarea de predicare din casa ın casa.ˆ

In 1962, cand au sosit ın Papua, misionarii Piet �si Nellde Jager �si Hans �si Susie van Vuure au ıntampinat �si eiımpotrivire din partea conducatorilor religio �si cre �stini.Trei clerici de rang ınalt le-au cerut misionarilor sa pre-dice ın alta parte. De la amvon, ın scris �si la radio, mem-brii clerului i-au acuzat ın mod fals pe Martorii luiIehova ca instiga la nesupunere fa �ta de guvern. De ase-menea, i-au manipulat, i-au amenin �tat sau i-au mituitpe to �ti enoria �sii care au ınceput sa studieze cu misiona-rii.

ˆIn plus, au facut presiuni asupra capeteniilor comu-

nita �tilor locale sa se ımpotriveasca lucrarii de predicare.Eforturile lor au avut rezultate nea �steptate cand o ca-

petenie i-a invitat pe misionari sa vorbeasca ın satulsau. „Dupa ce capetenia i-a adunat pe sateni, eu �si Pietam prezentat doua cuvantari scurte, ın care am explicatnatura lucrarii noastre, a povestit Hans. Apoi so �tiilenoastre le-au aratat ıntr-o demonstra �tie cum am fi batutla u �sile lor, am fi acceptat invita �tia de a intra ın casa �sile-am fi ımparta �sit un mesaj scurt din Biblie. Capetenia�si satenii au reac �tionat favorabil la prezentarea noastra�si ne-au permis sa ne desfa �suram ın mod liber lucrarea.”

Aceste incidente �si altele au urmat toate acela �si tipar.Rareori s-au opus musulmanii lucrarii de predicare; ınmod invariabil, cei care ni s-au ımpotrivit au fost cleri-cii cre �stini. La fel se ıntampla �si ın prezent.„Tara �ti ınaintea guvernatorilor . . . ca marturie”

Isus le-a spus discipolilor sai: „Ve �ti fi tara �ti ınainteaguvernatorilor �si a regilor din cauza mea, ca marturie

INDONEZIA 121

pentru ei �si pentru na �tiuni” (Mat. 10:18). Aceste cuvin-te s-au adeverit de repetate ori ın Indonezia.ˆ

In 1960, un renumit teolog olandez din Jakarta a pu-blicat o carte ın care i-a numit pe Martorii lui Iehovacre �stini fal �si. Aceasta carte i-a determinat pe mul �ti cle-rici sa se opuna Martorilor. De pilda, clericii dintr-unora �s au scris Departamentului Afacerilor Religioase acu-zandu-i pe Martori ca „provocau confuzie ın randulmembrilor bisericilor lor”. Cand oficialii guvernamen-tali i-au invitat pe fra �ti sa raspunda la acuza �tii, ace �stiaau prezentat faptele �si au depus o marturie buna. Unoficial l-a sfatuit pe colegul sau: „Lasa-i pe Martorii luiIehova ın pace. Ei ıi trezesc pe protestan �tii adormi �ti”.

Descarcand un transport de car �ti Paradisul, 1963

122 ANUAR 2016

În 1964, un grup de clerici protestan �ti din Papua au

cerut Comitetului parlamentar pe probleme religioase�si sociale sa interzica lucrarea Martorilor lui Iehova.Atunci filiala a solicitat sa prezinte o aparare ınainteaComitetului. „Am vorbit ın fa �ta Comitetului aproape oora �si am explicat clar ın ce consta lucrarea noastra deinstruire biblica, a spus Tagor Hutasoit. Un politicianprotestant, care ni se ımpotrivea ne-a acuzat pe nedreptca provocam tulburare pe plan religios ın Papua.

Însa

majoritatea musulmanilor din Comitet erau de parteanoastra. Ei ne-au spus: «Constitu �tia garanteaza liberta-tea religioasa, deci ave �ti dreptul sa predica �ti».” Dupaaceasta ıntrevedere, un ınalt oficial guvernamental dinPapua a declarat: „Noul guvern . . . sus �tine libertatea re-ligioasa, care este garantata �si cultelor mai noi”.

Sosesc mai mul �ti misionariLa 9 iulie 1964, Departamentul de Justi �tie din Indo-

nezia a ınregistrat Asocia �tia Studen �tilor ın Biblie, o per-soana juridica folosita de Martorii lui Iehova. Dar ına-inte de a se putea bucura de libertate religioasa deplina,fra �tii trebuiau sa se ınregistreze la Departamentul Afa-cerilor Religioase. Acesta s-a consultat cu Direc �tia Ge-nerala pentru

Îndrumarea Comunita �tii Cre �stine, unde

lucrau protestan �ti rigizi, care se ımpotriveau cu ınver �su-nare Martorilor lui Iehova.ˆ

Intr-o zi, un frate a ıntalnit un oficial de rang ınalt ca-re colabora strans cu ministrul afacerilor religioase. Ceidoi au descoperit ca erau din acela �si sat �si au avut o con-versa �tie placuta ın dialectul lor. Cand fratele i-a vorbitoficialului despre problemele pe care Martorii le aveaucu Direc �tia Generala pentru

Îndrumarea Comunita �tii

Cre �stine, oficialul a aranjat ca trei fra �ti sa se ıntalneasca

INDONEZIA 123

direct cu ministrul, un musulman ın �telegator �si priete-nos. La 11 mai 1968, ministrul a emis un document ofi-cial prin care Martorii lui Iehova erau recunoscu �ti ca re-ligie �si li se confirma dreptul de a- �si desfa �sura lucrareaın Indonezia.ˆ

In plus, oficialul s-a oferit sa-i ajute pe fra �ti sa ob �tinavize de misionari pentru Martorii straini fara implica-rea Direc �tiei Generale pentru

ˆIndrumarea Comunita �tii

Cre �stine. Cu ajutorul acestui demnitar impar �tial, 64 demisionari au primit drept de �sedere ın Indonezia ın ur-matorii ca �tiva ani.ˆ

In 1968, aproximativ 300 de misionari �si pionieri spe-ciali �si peste 1200 de vestitori raspandeau vestea bunaın toata Indonezia. Fra �tii locali au primit o instruire va-loroasa de la misionari. Aceasta i-a ajutat sa progresezemai repede pe plan spiritual. Instruirea a fost oportunadeoarece fra �tii urmau sa treaca din nou prin persecu �tii.„Un cadou de Craciun” pentru clerˆ

In 1974, Direc �tia Generala pentruˆIndrumarea Co-

munita �tii Cre �stine �si-a reınceput campania ındelungatapentru interzicerea activita �tii Martorilor lui Iehova. Di-rectorul general al Direc �tiei a trimis o informare fiecaruibirou regional al Departamentului Afacerilor Religioa-se, sus �tinand ın mod fals ca Martorii lui Iehova nu eraurecunoscu �ti legal. El i-a ındemnat pe oficialii locali sa iamasuri ımpotriva Martorilor de fiecare data cand le cau-zau „probleme” – nimic altceva decat o invita �tie de a-ipersecuta pe slujitorii lui Iehova. Cei mai mul �ti oficialiau ignorat ındemnul, dar al �tii au profitat de ocazie pen-tru a interzice ıntrunirile �si predicarea din casa ın casa.

Cam ın aceea �si perioada, Consiliul Mondial al Bise-ricilor inten �tiona sa �tina o adunare interna �tionala ın

124 ANUAR 2016

Jakarta, ini �tiativa pe care musulmanii locali au con-siderat-o agresiva �si ofensatoare.

ˆIntrucat tensiunile

religioase se amplificau, Consiliul a anulat adunarea.Totu �si, prozelitismul cre �stin a devenit un subiect con-troversat, iar mul �ti politicieni erau alarma �ti. Cum erade a �steptat, clerul a ıncercat sa dea vina pe Martorii luiIehova exprimandu- �si ın mod deschis nemul �tumireacu privire la lucrarea lor de predicare. Aceasta i-a deter-minat pe mai mul �ti oficiali sa-i priveasca pe Martoriıntr-o lumina negativa.ˆ

In decembrie 1975, cand tensiunile religioase luau �simai multa amploare, Indonezia a invadat Timorul deEst, fosta colonie portugheza. �Sapte luni mai tarziu,Timorul de Est a fost anexat Indoneziei, alimentandpatriotismul pe tot cuprinsul �tarii. Fra �tii au ramas ne-utri din punct de vedere politic �si au refuzat sa satisfacaserviciul militar sau sa salute drapelul, ceea ce a starnit

mania comandan �tilor militari derang ınalt (Mat. 4:10; Ioan 18:36).Profitand de aceste circumstan �te,clerul a cerut ın mod insistent gu-vernului sa ia masuri ımpotrivaMartorilor.

ˆIn cele din urma, la ju-

matatea lunii decembrie a anului1976, clerul �si-a primit „cadoul deCraciun”: guvernul a anun �tat caMartorii lui Iehova au fost sco �si ınafara legii.

La 24 decembrie 1976, un ziara anun �tat ca Martorii lui Iehovaau fost sco �si ın afara legii

125

MAMA mea era o persoana afectuoasa �si sociabila, care iu-bea Biblia. Cand a cunoscut-o pe Gertrud Ott, o misionaraın Manado, Sulawesi de Nord, ea a ınceput imediat un stu-diu biblic �si a acceptat adevarul. Dar tatal meu, Erwin, careavea o func �tie importanta ıntr-o banca �si a devenit ulteriorpre �sedinte al Bursei de Valori Jakarta, s-a ımpotrivit cu ve-hemen �ta noii sale religii.ˆ

Intr-o zi, tata i-a dat mamei un ultimatum.„Eu sau religia ta. Trebuie sa alegi!”, i-a spus el manios.Mama s-a gandit ındelung. Apoi a raspuns cu blande �te:

„Nu vreau sa renun �t nici la tine, nici la Iehova”.Tatal meu a ramas fara cuvinte �si mania lui s-a potolit.Cu timpul, tata a devenit mai tolerant, caci o iubea foarte

mult pe mama �si o pre �tuia pentru ın �telepciunea �si discer-namantul ei.

O adevarata fiica a Sarei

Titi Koetin��



DATE PERSONALE: O sora care�si-a ajutat cu tact so �tulımpotrivitor sa accepteadevarul. (Relatare defiul sau, Mario Koetin)

126 ANUAR 2016

În ce o privea, mama do-

rea ca so �tul ei sa i se alatu-re ın ınchinarea adevarata.Dupa ce s-a rugat cu staruin-�ta pentru aceasta, i-a venit ınminte ca tatei ıi placea sa ın-ve �te limbi straine. A �sa ca s-ahotarat sa lase la vedere princasa texte biblice ın engleza.„Încerc sa-mi ımbunata �tesc engleza”, i-a spus ea. Dandu- �si

seama ca tata aprecia oratoria, l-a rugat s-o ajute sa- �si re-pete temele de la �Scoala de Serviciu Teocratic. El a fost deacord. Cunoscandu-l drept o persoana ospitaliera, l-a ıntre-bat daca ar vrea sa-l gazduiasca pe supraveghetorul de cir-cumscrip �tie. El a consim �tit. �Si, �stiind ca ı �si pre �tuia familia,l-a ıntrebat cu tact daca i-ar placea sa ni se alature la con-grese. �Si ni s-a alaturat.ˆ

In timp, rabdarea �si tactul mamei i-au ınmuiat tataluimeu inima. Mai tarziu, cand familia noastra s-a mutat ınAnglia, tata a participat la ıntruniri �si s-a ımprietenit cu JohnBarr, care a devenit membru al Corpului de Guvernare alMartorilor lui Iehova.

În acela �si an, tata s-a botezat, adu-

candu-i mamei o bucurie nemarginita.În anii care au ur-

mat, el a cople �sit-o cu iubirea lui.Unii dintre prietenii no �stri o aseamana pe mama cu Li-

dia, o cre �stina foarte ospitaliera din secolul I (Fap. 16:14,15). Dar mie ımi aminte �ste de Sara, care s-a supus de bu-navoie so �tului ei, Avraam (1 Pet. 3:4-6). Mama a fost o fe-meie virtuoasa, respectuoasa �si cu o spiritualitate puterni-ca, impresionandu-i pe to �ti cei care au cunoscut-o. Datoritaexemplului ei, tatal meu a acceptat adevarul. Pentru mine,ea a fost o adevarata fiica a Sarei.

Virtutea, atitudinearespectuoasa �si spi-ritualitatea puterni-ca a mamei melei-au impresionatpe to �ti cei careau cunoscut-o

INDONEZIA 127

ˆIN PERIOADA 15-18 august 1963, sute de vestitori din toa-ta �tara �si 122 de vizitatori de peste hotare s-au adunat ınora �sul Bandung, Java de Vest. Ei au venit sa participe laCongresul „Eterna veste buna”, primul congres interna �tio-nal din Indonezia.

Pregatindu-se pentru eveniment, fra �tii au ıntampinat maimulte obstacole. Locul de congres a trebuit sa fie schimbatde trei ori din cauza unor evenimente organizate de Ziua In-dependen �tei Indoneziei. Cand cre �sterea infla �tiei a determi-nat autorita �tile sa mareasca pre �tul calatoriilor cu 400 deprocente, unii delega �ti au gasit o alta modalitate de a cala-tori. Un frate a mers pe jos �sase zile ca sa ajunga la con-gres. �Saptezeci de delega �ti din Sulawesi au calatorit cincizile ınghesui �ti ın barci pentru a asista la eveniment.

La congres, delega �tii din Indonezia au fost ıncanta �ti sase ıntalneasca cu fra �ti �si surori din alte �tari, inclusiv cu doimembri ai corpului de guvernare, Frederick Franz �si GrantSuiter. Un delegat strain a facut urmatoarea remarca: „Fra-�tii sunt atat de ferici �ti aici; rad �si zambesc tot timpul!”.

Peste 750 de oameni auasistat la congres �si 34s-au botezat. „Aceasta ın-trunire de neuitat le-a de-terminat pe multe persoa-ne interesate sa treaca departea adevarului”, a spusRonald Jacka. „Congresulle-a dat fra �tilor locali imbol-dul de a continua cu zel lu-crarea lui Dumnezeu.”

Un congres memorabil

Ronald Jacka (dreapta)�tinand o cuvantare la Congresul„Eterna veste buna” din 1963�si un interpret

LA PRIMELE ore ale dimine �tii de 1 octombrie 1965, trupedespre care se credea ca sus �tineau Partidul Comunist dinIndonezia (PKI) au asasinat �sase generali renumi �ti ıntr-otentativa de lovitura de stat. Guvernul a ac �tionat prompt �siın mod brutal.

ˆIn ceea ce a fost numit „un act de violen �ta

extrema” care a cuprins ıntreaga �tara, au fost uci �si aproxi-mativ 500 000 de presupu �si comuni �sti.

La cateva saptamani dupa ce lovitura de stat e �suase, uncomandant militar de rang ınalt mi-a spus ca numele meuse afla ın capul unei liste cu conducatori religio �si din zonanoastra pe care comuni �stii planuisera sa-i elimine. El chiars-a oferit sa-mi arate locul de ınmormantare pe care mi l-ausapat, dar eu am refuzat ın mod politicos.

ˆIntr-un context

politic deosebit de instabil, nu am vrut sa fiu vazut ın com-pania sa, riscand astfel sa-mi compromit reputa �tia de cre �s-tin neutru din punct de vedere politic.

Am supravie �tuit unei revolte comuniste

Ronald Jacka��



DATE PERSONALE: A slujit caserv de filiala ın Indoneziapeste 25 de ani.

INDONEZIA 129

ÎN 1964 am fost numit pionier special ın Manokwari, Papuade Vest, unde o micu �ta congrega �tie ıntampina o ımpotrivireapriga din partea clericilor locali. La scurt timp dupa ce amsosit ın Manokwari, un cleric protestant a dat buzna ın casamea.

„O sa distrug casa asta �si o sa scap Manokwariul de Mar-torii lui Iehova!”, a strigat el.ˆ

Intrucat fusesem poli �tist, amenin �tarea lui nu m-a intimi-dat. I-am vorbit pe un ton calm �si, ın cele din urma, a ple-cat ın pace (1 Pet. 3:15).

La vremea aceea, ın Manokwari erau opt vestitori.În pre-

zent, dupa aproximativ 50 de ani, sunt �sapte congrega �tii ınaceasta zona.

În 2014, peste 1 200 de persoane au asistat

la congresul de district din Manokwari. Cand vad ce a reali-zat Iehova ınaceasta regiune izolata, simtomaresatisfac �tie.

Am fost pionier special 50 de ani

Alisten Lumare��



DATE PERSONALE: Fostinspector de poli �tie carea slujit ca pionier specialpeste 50 de ani.

130 ANUAR 2016

ODAT˘A, fratele Sormin a fost chemat de directorul Servi-

ciului de Informa �tii la biroul procurorului general.„E �sti indonezian, a �sa ca fii sincer cu mine, i-a spus ofi-

cialul. Ce fac ın realitate Martorii lui Iehova ın Indonezia?”„Permite �ti-mi sa va spun povestea mea, a raspuns frate-

le Sormin. Candva am fost liderul unei grupari criminale,dar acum le predic oamenilor din Biblie. Asta fac Martoriilui Iehova ın Indonezia: transforma oameni de nimic, cumam fost �si eu, ın ceta �teni buni.”

Mai tarziu, directorul Serviciului de Informa �tii a declarat:„Sunt multe plangeri ımpotriva Martorilor lui Iehova. Dar�stiu ca religia lor e buna deoarece l-au ajutat pe dl Sorminsa se schimbe”.

Un fost cap al unei grupari criminaledevine un ceta �tean respectat

Hisar Sormin��



DATE PERSONALE: Fost capal unei grupari criminaledin lumea interlopa carea devenit ulterior membrual Comitetului filialei.

INDONEZIA 131


„Persecuta �ti pentru dreptate”(Mat. 5:10)

Vestitori

Pionieri

1977 1980 1985 1990 1995 20010

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

12 000

14 000

16 000

Hotara �ti sa continueCand au aflat de interdic �tie, fra �tii de la filiala au tre-

cut la ac �tiune. „Am mutat documentele confiden �tiale,stocul de literatura �si fondurile filialei ın locuri sigurede pe tot cuprinsul Jakartei, a spus Ronald Jacka. Apoiam mutat filiala ıntr-un loc secret �si am vandut discretcladirile fostei filiale.”

Majoritatea fra �tilor locali au ramas activi �si nu �si-aupierdut curajul. Ei ındurasera ıncercari crunte ınaintede interdic �tie �si au continuat sa se ıncreada ın Iehova.Dar unii fra �ti nu au fost pregati �ti. Fiindu-le teama, ca �ti-va batrani de congrega �tie au semnat declara �tii prin careau fost de acord sa nu mai predice. Al �tii au divulgat nu-mele unor membri ai congrega �tiei. Filiala a trimis fra �timaturi pentru a ıntari congrega �tiile �si pentru a-i ajuta pecei care facusera compromis. De asemenea, John Booth,membru al Corpului de Guvernare, a vizitat Indonezia �sile-a dat fra �tilor cu multa iubire unele sfaturi oportune.

Era evident ca Iehova, Marele Pastor, ı �si ıntarea sluji-torii (Ezec. 34:15). Batranii au ınceput sa se achite cu �simaimulta con �stiinciozitate de responsabilita �tile lor �si saparticipe cu �si mai mult zel la lucrarea de predicare, iarvestitorii au gasit modalita �ti de a predica ın mod pru-dent (Mat. 10:16). Mul �ti fra �ti cumparau de la SocietateaBiblica Indoneziana Biblii moderne, la pre �turi accesibi-le �si le ofereau locatarilor, profitand de ocazie pentru aanun �ta cu tact mesajul despre Regat cand era posibil. Al-�tii scoteau pagina cu drepturile de autor din publica �tiilenoastre �si le distribuiau celor interesa �ti. Mul �ti pionieri

La un congres �tinut ın timpul interdic �tiei,o parte dintre participan �ti asculta dintr-o barca

INDONEZIA 133

au continuat sa predice de la u �sa la u �sa pretinzand casunt vanzatori, la fel cum facusera fra �tii dinaintea lor ıntimpul ocupa �tiei japoneze.

Apoi, ın 1977, Departamentul Afacerilor Religioase atrecut din nou la atac, refuzand sa ınnoiasca vizele demisionari pentru Martorii lui Iehova. Majoritatea mi-sionarilor Martori au fost repartiza �ti ın alte �tari.� Nor-bert Hausler, un misionar care a slujit ımpreuna cu so-�tia lui, Margarete, ın Manado, Sulawesi de Nord, ı �siaminte �ste: „Sute de fra �ti �si de surori au venit la aeroport

� Peter Vanderhaegen �si Len Davis, misionari de mult timp, care erautrecu �ti de varsta pensionarii, �si Marian Tambunan (ınainte Stoove), careera casatorita cu un indonezian, au primit permisiunea de a ramane ınIndonezia. To �ti trei au ramas activi pe plan spiritual �si au avut rezultatefrumoase ın lucrarea de predicare ın timpul interdic �tiei.

Margarete �si Norbert Hausler

134 ANUAR 2016

sa- �si ia ramas-bun de la noi.În timp ce ne ındreptam

spre scarile avionului, ne-am oprit o clipa ca sa pri-vim ınapoi. Erau to �ti aduna �ti langa pista �si ne faceaucu mana, spunandu-ne: «Mul �tumim! Mul �tumim ca a �tifost alaturi de noi!». Am urcat ın avion �si-am plans”.Acte de violen �ta extrema pe insula Sumba

Pe masura ce vestea despre interdic �tie se raspandea ıntot arhipelagul, Comuniunea Bisericilor din Indonezia�si-a ındemnat membrii sa raporteze autorita �tilor oriceactivitate desfa �surata de Martori. Astfel, pe multe insu-le a ınceput o perioada de arestari �si de interogari.ˆ

In Waingapu, insula Sumba, comandantul districtu-lui militar a chemat 23 de fra �ti ın tabara militara locala�si le-a cerut sa semneze o declara �tie prin care sa renun �tela credin �ta lor. Cand fra �tii au refuzat, comandantul le-aordonat sa se ıntoarca ın tabara ziua urmatoare, ceea ceınsemna sa mearga pe jos 14 kilometri dus-ıntors.

Cand s-au prezentat la comandant a doua zi dis-de-di-minea �ta, fra �tii au fost chema �ti sa se apropie unul cateunul �si li s-a ordonat sa semneze declara �tia. Cand unfrate refuza sa semneze, solda �tii ıl bateau cu ramuri cuspini. Solda �tii i-au batut pe fra �ti cu salbaticie, astfel caunii dintre ei �si-au pierdut cuno �stin �ta.

În acest timp,

ceilal �ti fra �ti a �steptau sa le vina randul.În cele din urma,

un frate tanar pe nume Mone Kele a pa �sit ınainte �si ascris ceva pe declara �tie. Fra �tii au fost dezamagi �ti.

Însa

comandantul s-a ınfuriat cumplit ıntrucat Mone scrise-se: „Vreau sa raman Martor al lui Iehova pentru tot-deauna!”. Mone a fost batut cu cruzime �si a ajuns ın spi-tal, dar a ramas integru pe plan spiritual.

Comandantul a ıncercat 11 zile sa le �stirbeasca fra �ti-lor integritatea. Le-a ordonat sa stea ın picioare toata

INDONEZIA 135

ziua ın soarele dogoritor.I-a obligat sa mearga tara �sca �tiva kilometri �si sa aler-ge distan �te lungi carandgreuta �ti mari. Le-a pus obaioneta la gat �si le-a or-donat sa salute drapelul,ınsa ei au refuzat. Prin ur-mare, a ordonat sa fie ba-tu �ti din nou.ˆ

In fiecare diminea �ta, fra �tii se ındreptau cu pa �si greoispre tabara, ıntrebandu-se la ce alte torturi aveau sa fiesupu �si. Pe drum, se rugau ımpreuna �si se ındemnau uniipe al �tii sa ramana loiali. �Si ın fiecare noapte se ıntorceauacasa batu �ti pana la sange, abia umbland, dar bucuran-du-se ca i-au ramas loiali lui Iehova.

Afland ca fra �tii erau maltrata �ti, filiala a trimis imediatprin telegraf plangeri comandantului militar din Wain-gapu, comandantului districtului militar dinTimor, co-mandantului diviziei din Bali, comandantului supremdin Jakarta �si altor autorita �ti guvernamentale impor-tante.

Întrucat ac �tiunile pline de cruzime ale coman-

dantului districtului militar din Waingapu erau facutepublice ın toata Indonezia afectandu-i imaginea, acestaa ıncetat sa-i persecute pe fra �ti.„Martorii lui Iehova sunt asemenea cuielor”ˆ

In anii care au urmat, nenumara �ti Martori din Indo-nezia au fost re �tinu �ti, interoga �ti �si batu �ti. „

Într-o zona,

mul �ti fra �ti ı �si pierdusera din �tii din fa �ta cand fuseserabatu �ti”, ı �si aminte �ste un misionar pe nume Bill Perrie.„Cand ıntalneau un frate care ınca avea din �tii din fa �ta,ei ıl ıntrebau ın gluma: «E �sti nou la adevar sau ai fa-

„Închisoarea m-aınva �tat sa ma bazez �simai mult pe Iehova �siın realitate m-a ıntaritpe plan spiritual”

136 ANUAR 2016

cut compromis?».”În ciuda persecu �tiilor, fra �tii nu �si-au

pierdut bucuria �si zelul ın serviciul pentru Iehova.De-a lungul a 13 ani, 93 de Martori au fost condam-

na �ti la ınchisoare, perioada de deten �tie variind de ladoua luni la patru ani.

Însa faptul ca au fost supu �si la

acest tratament abuziv le-a ıntarit �si mai mult hotarareade a-i ramane loiali lui Iehova. Dupa ce a ispa �sit o pe-deapsa de opt luni de ınchisoare, Musa Rade i-a vizitatpe fra �tii din zona sa pentru a-i ıncuraja sa continue sapredice. El a spus: „

Închisoarea m-a ınva �tat sa ma bazez

�si mai mult pe Iehova �si ın realitate m-a ıntarit pe planspiritual”. Nu este de mirare ca unii observatori au zis:„Martorii lui Iehova sunt asemenea cuielor. Cu cat ıilove �sti mai tare, cu atat se ınfig mai adanc”.

Vestitori mergand sa predice ın ora �sul Ambon, Maluku

INDONEZIA 137

Nu au neglijat ıntrunirileÎn timpul interdic �tiei, majoritatea congrega �tiilor au

continuat sa se ıntruneasca ın case particulare.Însa,

pentru a nu atrage aten �tia, multe congrega �tii nu cantaucantarile Regatului.

În unele locuri de ıntrunire, autori-

ta �tile faceau descinderi, dar ın general fra �tii nu- �si pier-deau calmul.

Deseori, reuniunile de familie sau petrecerile de nun-ta erau folosite drept ocazii de a �tine congrese mai mari.Tagor Hutasoit a explicat: „De obicei, dupa oficierea ca-satoriei, cuplurile ob �tineau o autoriza �tie de la poli �tiepentru a face o petrecere mare de nunta.

În timpul pe-

trecerii, mirii �si ınso �titorii lor stateau pe podium, iarfra �tii prezentau mai multe cuvantari biblice”.

La un congres, un poli �tist l-a luat pe Tagor deoparte.„Majoritatea nun �tilor dureaza doar doua, trei ore. De

ce nun �tile voastre dureaza de diminea �ta pana seara?”, aıntrebat poli �tistul.

„Unii miri au numeroase probleme �si au nevoie demulte sfaturi din Cuvantul lui Dumnezeu”, i-a raspunsTagor.

„În �teleg”, a spus poli �tistul dand din cap.

138

Sub pretextul celebrarii mai multor nun �ti deodata,fra �tii au prezentat o parte din Congresul de District„Unitatea Regatului” din 1983 pe un stadion mare dinJakarta. Aproape 4 000 de fra �ti �si de persoane interesateau asistat la congres, iar 125 de persoane s-au botezat ınsecret ınainte de program. Mai tarziu, cand interdic �tianu a mai fost atat de stricta, fra �tii au �tinut congrese chiarmai mari, inclusiv un congres la care au asistat peste15 000 de persoane.

Nun �tile erau ocaziide a �tine congrese

Se construie �ste o filiala ın timpul interdic �tieiÎn anii ’80 �si ’90 ai secolului trecut, filiala a ınaintat

de mai multe ori peti �tii guvernului pentru ridicarea in-terdic �tiei puse Martorilor lui Iehova. �Si fra �ti din alte �tariau scris Guvernului Indoneziei �si ambasadorilor ei, ın-treband de ce Martorii lui Iehova nu erau recunoscu �tiın mod legal ın Indonezia. Mul �ti oficiali erau de acordcu ridicarea interdic �tiei, dar eforturile lor au fost zadar-nicite ın repetate randuri de Direc �tia Generala pentruÎndrumarea Comunita �tii Cre �stine, care era foarte in-fluenta.ˆ

In 1990, fra �tii au ajuns la concluzia ca ar fi posibil sase construiasca o noua filiala ıntr-un loc mai retras.

În

acela �si an, Corpul de Guvernare a aprobat achizi �tiona-rea unei proprieta �ti ın apropiere de Bogor, un ora �selaflat la vreo 40 de kilometri sud de Jakarta.

Însa pu �tini

fra �ti locali aveau experien �ta ın construc �tii. Prin urmare,cum avea sa fie construita noua filiala?

Ajutorul a venit de la comunitatea interna �tionala defra �ti. Biroul de construc �tii din Brooklyn �si Biroul regio-nal de proiectare din Australia au pus la dispozi �tie pla-nurile arhitecturale. Aproximativ 100 de voluntari in-terna �tionali au oferit ajutorul de specialitate necesar peparcursul celor doi ani cat a durat proiectul.

Hosea Mansur, un frate indonezian care a fost persoa-na de legatura ıntre organiza �tie �si diver �si oficiali locali,a povestit: „Cand unii oficiali musulmani mi-au vazutini �tialele, H.M., pe casca de protec �tie, au crezut ca literaH venea de la hagiu, titlu onorific purtat de cei caremerg ın pelerinaj la Mecca. De aceea m-au tratat cumult respect. Datorita acestei neın �telegeri, lucrarile auputut fi organizate mai u �sor”.

140 ANUAR 2016

Noile cladiri de filiala au fost dedicate la 19 iulie1996. John Barr, membru al Corpului de Guvernare, aprezentat cuvantarea de dedicare. Printre cele 285 depersoane din auditoriu s-au numarat 118 beteli �sti, pio-nieri speciali, misionari �si fo �sti misionari din multe �tari�si cei 59 de membri ai familiei Betel din Indonezia.ˆIn urmatoarele doua zile dupa programul de dedicare,8793 de delega �ti au participat la Congresul de District„Mesagerii pacii divine” �tinut ın Jakarta.Iehova ı �si elibereaza poporulˆ

In 1998, dupa mult timp la conducerea �tarii, pre �se-dintele Soeharto (Suharto) a demisionat, urmand sa fie

Aceasta filiala a fost construita ın timpul interdic �tiei

INDONEZIA 141

format un nou guvern. Atunci fra �tii �si-au intensificateforturile pentru a ob �tine ridicarea interdic �tiei.ˆ

In 2001, ın timp ce era ın vizita la New York, secre-tarul de stat al Indoneziei, dl Djohan Effendi, a facutun tur al Betelului din Brooklyn �si s-a ıntalnit cu treimembri ai Corpului de Guvernare. El a fost impresionatde ce a vazut �si a recunoscut ca Martorii lui Iehova auo reputa �tie buna ın ıntreaga lume. Dl Effendi era ın fa-voarea ridicarii interdic �tiei, dar a spus ca ultimul cuvantıl avea procurorul general al Indoneziei, dl MarzukiDarusman.

Procurorul general sus �tinea �si el ridicarea interdic �tiei,dar unii oficiali ostili din departamentul sau au tergi-versat luarea unei decizii ın speran �ta ca ın scurt timpprocurorul avea sa fie ınlocuit.

ˆIn cele din urma, la 1 iu-

nie 2001, Tagor Hutasoit a fost chemat la biroul procu-rorului general. „

ˆIn acela �si birou, cu aproximativ 25 de

ani ın urma, mi s-a ınmanat un document prin care ac-tivitatea Martorilor lui Iehova era interzisa, a relatat Ta-gor. Dar ın acea zi, ultima zi ın func �tie a procuroruluigeneral, acesta mi-a ınmanat un document prin care in-terdic �tia era ridicata.”

La 22 martie 2002, organiza �tia Martorilor lui Iehovadin Indonezia a fost ınregistrata ın mod oficial de De-partamentul Afacerilor Religioase. Directorul generalal Departamentului le-a spus reprezentan �tilor filialei:„Acest document prin care a �ti fost ınregistra �ti nu va ga-ranteaza libertatea de ınchinare. Aceasta libertate v-oda Dumnezeu. Prin prezentul document, religia dum-neavoastra este recunoscuta ın mod oficial de guvern.Acum ave �ti acelea �si drepturi ca alte religii, iar guvernulva sta la dispozi �tie”.

142 ANUAR 2016

CURSUL firesc al vie �tii ın Indonezia este adesea ıntreruptde cutremure, tsunami �si erup �tii vulcanice. Cand se producastfel de dezastre, slujitorii lui Iehova le acorda imediatajutor celor afecta �ti, ın special fra �tilor lor de credin �ta. Deexemplu, ın 2005, un cutremur puternic a distrus ora �sulGunungsitoli, cel mai mare de pe insula Nias din Sumatrade Nord. Congrega �tiile de pe insula ınvecinata Sumatra �sifiliala au trimis cu promptitudine ajutoare ın zona calamita-ta. Supraveghetorul de circumscrip �tie din acea zona �si unreprezentant al filialei au sosit cu avionul pe insula pentrua-i ıncuraja pe fra �ti. „Oamenii din jurul nostru erau ıngro-zi �ti”, a spus Yuniman Harefa, un batran de congrega �tie depe insula Nias. „Dar ajutorul prompt al organiza �tiei lui Dum-nezeu ne-a asigurat ca nu eram singuri.”

Iubirea cre �stina este evidentacand au loc dezastre

INDONEZIA 143

144 ANUAR 2016

LA 14 aprilie 1989, ın timp ce conduceam o ıntrunire ınora �sul Maumere de pe insula Flores, ca �tiva oficiali guver-namentali au dat buzna ın casa �si ne-au arestat pe mine �sipe al �ti doi fra �ti �si o sora.

Gardienii de la ınchisoarea locala au ıncercat sa ne obli-ge sa salutam drapelul.

ˆIntrucat am refuzat, ne-au batut,

ne-au lovit cu picioarele �si ne-au pus sa stam ın picioare ınsoarele arzator cinci zile. Noaptea tremuram pe podeauatare de ciment din celulele noastre mici, murdari, epuiza �ti�si plini de rani care dureau ıngrozitor. Directorul ınchisoriine-a cerut de repetate ori sa renun �tam la credin �ta noastra,dar noi i-am raspuns: „Chiar de-ar fi sa murim, nu vom sa-luta drapelul!”. Asemenea multor cre �stini dinaintea noas-tra, am sim �tit ca este un privilegiu ‘sa suferim pentru drep-tate’ (1 Pet. 3:14).

Nu am renun �tatla credin �ta noastra

Daniel Lokollo��

DATA NA �STERII: 1965��

DATA BOTEZULUI: 1986��

DATE PERSONALE: Un pionierspecial care �si-a pastratintegritatea ın persecu �tii.

LA 19 ianuarie 1999, ostilitatea crescanda dintre musul-mani �si cre �stini a degenerat ın acte de violen �ta la vreo treikilometri de casa mea. Era un haos total.�

Dupa ce m-am asigurat ca familia mea e ın siguran �ta,le-am telefonat altor vestitori ca sa vad daca sunt bine. I-amındemnat sa ramana calmi �si sa evite zonele de conflict.Mai tarziu, batranii i-au vizitat pe fra �ti pentru a-i ıntari peplan spiritual �si a-i ındemna sa �tina ıntruniri ın grupuri mici.

Filiala ne-a ındrumat sa evacuam vestitorii care locuiau ınzonele de conflict, iar noi am transmis aceasta ındrumarecatorva familii. Un frate care a refuzat sa plece a fost ucismai tarziu de o gloata ınarmata.

ˆInsa to �ti cei care s-au su-

pus ındrumarii de la filiala au ramas ın via �ta.

� Conflictul a durat mai bine de doi ani �si a cuprins ıntreaga provincieMaluku, zeci de mii de oameni fiind for �ta �ti sa- �si paraseasca locuin �tele.

Ne-am supus ındrumarii�si am ramas ın via �ta

Blasius da Gomes��



DATE PERSONALE: Un batrande congrega �tie care s-aıngrijit cu iubire de fra �ti ıntimpul unui conflict religiosde pe insula Ambon dinarhipelagul Moluce.

INDONEZIA 145


Lucrarea continua sa se extinda

Vestitori

Pionieri

2002 2005 2010 20150

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000

Lucrarea ia amploareCand au aflat ca Martorilor lui Iehova le-a fost ga-

rantata libertatea de ınchinare, conducatorii bisericilorcre �stine s-au ınfuriat foarte tare. Peste 700 de clerici �siconducatori laici din �sapte biserici protestante au �tinutun seminar ın Jakarta cerand guvernului sa impuna dinnou interdic �tia. Dar guvernul nu �si-a schimbat pozi �tia.

Pe masura ce vestea despre ridicarea interdic �tiei seraspandea ın ıntreaga �tara, multe persoane interesatescriau la filiala cerand publica �tii sau un studiu biblic.

ˆIn

2003, peste 42 000 de persoane au asistat la Comemo-rare, mai mult decat dublul numarului de vestitori din�tara. Aproape 10 000 de persoane au participat la un con-gres ın Jakarta, printre care �si un oficial de rang ınalt dinDepartamentul Afacerilor Religioase. Acesta a fost uimitsa-i vada pe cei din auditoriu, tineri �si varstnici, cautandın propriile Biblii versetele men �tionate. El i-a asigurat pefra �ti ca era hotarat sa corecteze informa �tiile gre �site de-spre Martorii lui Iehova.

De asemenea, dupa ridicarea interdic �tiei, misionariiau putut sa se ıntoarca ın Indonezia. Primii misionaricare s-au ıntors au fost Josef �si Herawati Neuhardt� (dinInsulele Solomon), Esa �si Wilhelmina Tarhonen (dinTaiwan), Rainer �si Felomena Teichmann (din Taiwan) �siBill �si Nena Perrie (din Japonia). Ulterior au venit �si ab-solven �ti noi ai �Scolii Galaad; ace �stia au fost repartiza �ti camisionari ın Sumatra de Nord, ın Kalimantan, ın Sula-wesi de Nord �si ın alte regiuni izolate.

� Relatarea autobiografica a surorii Herawati Neuhardt a aparut ın nu-marul din februarie 2011 al revistei Trezi �ti-va!

Depunere de marturie ıntr-o pia �ta din Jakarta

INDONEZIA 147

ˆIn 2005, filiala a organizat cursurile a doua �scoli teo-

cratice noi. Unul dintre instructorii �Scolii de OrganizareTeocratica (numita ın prezent �Scoala pentru Evangheli-zatori ai Regatului), Julianus Benig, a spus: „Mi-a facutmare placere sa-i ajut pe cursan �ti sa- �si ımbunata �teascamodul de predare �si aptitudinile oratorice �si sa devinamai utili organiza �tiei”. Mul �ti absolven �ti ai acestei �scolislujesc acum ca pionieri speciali sau ca supraveghetori decircumscrip �tie. Majoritatea fra �tilor dinprima clasa a �Sco-lii pentru Supraveghetorii Itineran �ti (numita ın prezent�Scoala pentru Supraveghetorii de Circumscrip �tie �si So �tii-le Lor) au fost instrui �ti ini �tial ın perioada ın care lucrareaa fost interzisa. Noua �scoala i-a ajutat sa se achite de sar-cinile lor dupa ridicarea interdic �tiei. Ponco Pracoyo, carea participat la cursurile primei clase, a zis: „ �Scoala m-aajutat sa manifest mai multa empatie �si sa-mi ındepli-nesc rolul de supraveghetor de circumscrip �tie cu �si maimulta seriozitate. A fost ınvioratoare �si ıncurajatoare!”.

„Mi-a facut mareplacere sa-i ajutpe cursan �ti sa- �siımbunata �teascamodul de predare �siaptitudinile oratorice”(Julianus Benig)

148 ANUAR 2016

Este satisfacuta o necesitate stringentaPe parcursul celor 25 de ani de interdic �tie, majoritatea

congrega �tiilor din Indonezia s-au ıntrunit ın case parti-culare mici. Pu �tine congrega �tii ı �si permiteau sa constru-iasca o sala a Regatului �si era aproape imposibil sa seob �tina autoriza �tie de construire pentru noi locuri de ın-chinare.

Întrucat multe congrega �tii cre �steau foarte repe-

de, filiala a ınfiin �tat un birou pentru construirea de saliale Regatului (numit ın prezent Departamentul de pro-iecte �si construc �tii locale) pentru a satisface aceasta ne-cesitate stringenta.

Una dintre primele zone care a beneficiat de acest nouprogram de construire a fost insula Nias din Sumatra deNord. „Cand am auzit ca vom avea o sala a Regatuluinoua, am fost foarte bucuro �si”, spune Haogo’aro Gea,un frate care sluje �ste ın Congrega �tia Gunungsitoli demult timp. „Filiala a trimis �sapte slujitori temporari laconstruc �tii pentru a supraveghea lucrarile. Sala a fostterminata ın 2001.” Faonasokhi Laoli, un membru al co-mitetului local de construc �tii, relateaza: „

Înainte ne ın-

truneam ın case particulare mici, iar comunitatea nu ıiprivea cu respect pe Martorii lui Iehova. Dar, dupa ce amterminat de construit sala Regatului, media participan-�tilor la ıntruniri a crescut de la 20 la 40.

În decurs de

un an, asisten �ta la ıntruniri a crescut cu peste 500 deprocente. Locul nostru de ınchinare este cel mai frumosdin zona, iar comunitatea ıi respecta pe Martorii lui Ie-hova”.ˆ

In 2006, ın Bandung, Java de Vest, fra �tii au ınceput sacaute o proprietate pentru a construi prima sala a Rega-tului din ora �s. „A durat un an sa gasim un teren potri-vit”, spune Singap Panjaitan, un batran de congrega �tiecare a slujit ın comitetul de construc �tii. „Dar aveam

INDONEZIA 149

nevoie de consim �tamantul a cel pu �tin 60 de vecini carenu erau Martori pentru ca autorita �tile sa ne dea autoriza-�tia de construc �tie. �Saptezeci �si �sase de vecini �si-au datacordul, inclusiv o femeie influenta care ini �tial ni se ım-potrivise. Cand sala a fost terminata, am organizat o zi apor �tilor deschise �si i-am invitat pe vecinii no �stri �si peprimarul ora �sului Bandung. Primarul a declarat: «Acestloca �s de cult curat �si ordonat este un exemplu pentrutoate celelalte biserici».” Sala Regatului, o cladire cu unetaj, a fost dedicata ın 2010.

Din 2001, ın Indonezia au fost construite peste 100 desali ale Regatului, dar este nevoie de multe altele.

Sala Regatului din Bandung

150 ANUAR 2016

Fac cunoscut cu mandrie numele lui IehovaPeparcursul lungii perioadede interdic �tie, fra �tii din In-

donezia au dovedit ın �telepciune urmand ındemnul luiIsus de ‘a fi pruden �ti ca �serpii, dar inocen �ti ca porumbeii’(Mat. 10:16).

ˆInsa, cand interdic �tia a luat sfar �sit, mul �ti au

trebuit sa ınve �te sa predice „cu ındrazneala” (Fap. 4:31).De exemplu, unii fra �ti se re �tineau sa predice din casa ın

casa concentrandu-se la vizite ulterioare �si la studii bibli-ce.Al �tii ezitausa lepredicemusulmanilor.Mul �ti seprezen-tau ca cre �stini, nu ca Martori ai lui Iehova �si foloseau altetraduceri ale Bibliei, nu Traducerea lumii noi ın indonezia-na.� Iar al �tii aveau re �tineri sa distribuie literatura biblica.

Unele dintre aceste obiceiuri s-au pastrat din timpulinterdic �tiei. Altele erau rezultatul influen �tei culturii, ca-re ıncuraja mai degraba compromisul decat confrunta-rea, subtilitatea ın locul franche �tei. Cum puteau fi aju-ta �ti fra �tii?

Iehova a raspuns la aceasta necesitate prin sfaturi datecu bunavoin �ta de fra �ti maturi din punct de vedere spiri-tual (Ef. 4:11, 12). De pilda, ın 2010, cand a vizitat Indo-nezia, Stephen Lett din Corpul de Guvernare i-a ıncura-jat pe fra �ti sa sus �tina numele lui Dumnezeu folosind fararezerve Traducerea lumii noi ın predicare. „Cuvantareafratelui Lett a avut un efect puternic asupra multor ves-titori, spune misionarul Misja Beerens. Ei au ın �teles catrebuiau sa se identifice ca Martori ai lui Iehova �si saapere cu mandrie Cuvantul lui Dumnezeu.”

� Edi �tia completa a Traducerii lumii noi ın indoneziana a fost lansataın 1999. Traducatorii au muncit ın mod asiduu �sapte ani sub interdic �tiepentru a finaliza traducerea. Ca �tiva ani mai tarziu au fost lansate ın in-doneziana cele doua volume ale enciclopediei biblice Perspicacitate pen-tru ın �telegerea Scripturilor �si Watchtower Library pe CD-ROM, o realizare cuadevarat remarcabila ın ce prive �ste traducerea.

INDONEZIA 151

ˆIntrucat musulmanii din Indonezia ıi asociaza adesea

pe Martorii lui Iehova cu celelalte religii cre �stine, ın edi-�tia indoneziana a Serviciului pentru Regat se dadea urma-toarea ındrumare: „A va recomanda ca Martori ai lui Ie-hova de la ınceputul conversa �tiei este ın cele mai multecazuri cea mai buna metoda. . . . Noi ıl reprezentam cumandrie pe Iehova �si vrem sa facem cunoscute numele �siscopurile sale ın teritoriul nostru”. Shinsuke Kawamoto,care sluje �ste la filiala din Indonezia, poveste �ste: „Aceastametoda directa, dar prin care dovedim tact da rezulta-te bune. Mul �ti musulmani vor sa afle mai multe despreMartorii lui Iehova. Vor sa �stie prin ce ne diferen �tiem deceilal �ti. Curiozitatea lor ne da ocazia sa depunem o bunamarturie”.

De asemenea, vestitorii au fost ındemna �ti sa ofere maimulte reviste Turnul de veghe �siTrezi �ti-va! Lothar Mihank,coordonatorul Comitetului filialei, explica: „Pentru a necunoa �ste, oamenii trebuie sa citeasca revistele noastre. Elepregatesc terenul, determinandu-ipeoamenisa fiemai re-ceptivi la adevar. Cand oferim reviste fara re �tineri, le dammai multor oameni ocazia de a ınva �ta despre Iehova”.Marturia publica da rezultate frumoaseˆ

In 2013, filiala din Indonezia a introdus doua masurinoi cu privire la lucrarea de predicare aprobate de Corpulde Guvernare: marturia publica ın ora �sele mari organiza-ta de filiala �si marturia publica organizata de congrega �tii.Datorita acestormasuri extraordinare,multmaimul �ti oa-meni din Indonezia au posibilitatea sa auda vestea buna.

Prima masa folosita ın marturia publica ın ora �selemari a fost amplasata ıntr-un mall de electronice din Ja-karta de Vest. Apoi, congrega �tiile locale au ınceput sa fo-loseasca mese �si carucioare pentru marturia publica ın

152 ANUAR 2016

INDONEZIA 153

teritoriile lor. Dupa un an se foloseau peste 400 de mese�si carucioare cu literatura ın ora �se din toata Indonezia.Ce rezultate s-au ob �tinut?

Yusak Uniplaita, un batran de congrega �tie din Jakarta,spune: „

Înainte de a organiza marturia publica, congre-

ga �tia noastra solicita 1200 de reviste pe luna. �Sase lunimai tarziu, solicitam 6000 de reviste lunar. Acum solici-tam 8000 de reviste pe luna. De asemenea, oferim mul-te car �ti �si bro �suri”.

În Medan, Sumatra de Nord, un mic

grup de pionieri au pus carucioare cu literatura ın treilocuri.

În prima luna, ei au oferit 115 car �ti �si circa 1800

de reviste.În urmatoarele doua luni, aproximativ 60 de

pionieri din �sapte locuri au dat peste 1200 de car �ti �si12 400 de reviste. „Aceste metode noi de predicare leaduc multa bucurie fra �tilor �si dezvaluie poten �tialul spi-ritual din Indonezia”, spune Jesse Clark, un misionar.„Marturia publica va continua!”Folosind limba inimii

Indonezia se afla ın centrul uneia dintre regiunilecu cea mai mare diversitate lingvistica de pe pamant.�De �si majoritatea localnicilor vorbesc indoneziana, lin-gua franca, mul �ti vorbesc �si limba grupului etnic dincare fac parte, limba inimii lor.ˆ

In 2012, filiala a decis sa evalueze necesita �tile acestuiteritoriu divers din punct de vedere lingvistic. Tom VanLeemputten spune: „Am ınceput sa traducem materialeın 12 limbi locale, vorbite de aproximativ 120 de milioa-ne de oameni. Cand traducatorii de javaneza au vazutprimul pliant ın javaneza, au plans de fericire.

În sfar �sit,

aveau hrana spirituala ın limba lor!”.

�În Indonezia se vorbesc 707 limbi, iar ın Papua-Noua Guinee, cu care

Indonezia se ınvecineaza la est, se vorbesc 838 de limbi.

154 ANUAR 2016

ˆInsa majoritatea congrega �tiilor continuau sa �tina ın-

truniri ın indoneziana, chiar �si ın zone ın care cei maimul �ti oameni vorbeau o limba indigena. Lothar Mihankı �si aminte �ste: „

ˆIn 2013, eu �si so �tia mea, Carmen, am par-

ticipat la un congres de doua zile pe insula Nias, ın Su-matra de Nord. Majoritatea celor 400 de participan �tivorbeau limba niaseza, dar cuvantarile erau �tinute ın in-doneziana. Dupa ce ne-am consultat cu vorbitorii, aminformat auditoriul ca ziua urmatoare programul aveasa fie ın niaseza. A doua zi, sala era arhiplina, asisten �tafiind de peste 600 de persoane”. Carmen adauga: „Eraevident ca participan �tii au acordat programului ın niase-za mai multa aten �tie decat ın ziua precedenta, cand cu-vantarile au fost prezentate ın indoneziana. Cei prezen �ti

O echipa de traducere ın batak-toba din Sumatra de Nord

INDONEZIA 155

REALIZ˘ARI

ˆIN

CE PRIVE �STE TRADUCEREAINDONEZIANAeste limba comunavorbita de cei maimul �ti oameni

DEPARTAMENTUL DE TRADUCERE:

LIMBAJUL SEMNELOR:

ˆIn Indoneziase vorbesc

707 limbi

37 DE ECHIPEDE TRADUCERE:117 traducatori

Se traduce ın24 DE LIMBI

Se lucreaza ın19 LOCURI

Din 2010, douaechipe au tradus�sapte BRO �SURI�si opt PLIANTE

S-au organizat 24 DECLASE DE LIMBAJULSEMNELOR pentrua instrui peste750 DE PERSOANE

au fost ıncanta �ti sa auda �si sa ın �teleaga ın totalitate me-sajul Bibliei ın limba lor”.

�Si surzii din Indonezia pot acum „sa auda” adevarul ınlimba lor. Din 2010, echipa de traducere ın limbajul sem-nelor indonezian a tradus �sapte bro �suri �si opt pliante.

ˆIn

plus, filiala a organizat 24 de clase de ınva �tare a limbaju-lui semnelor la care au fost instrui �ti peste 750de vestitori.ˆInprezent, 23 de congrega �tii �si de grupe de limbajul sem-nelor ofera ajutor spiritual �si ıncurajare unui numar esti-mativ de trei milioane de surzi care traiesc ın Indonezia.ˆ

In Departamentul de traducere exista 37 de echipe.Sunt 117 traducatori �si 50 depersoane care fac servicii au-xiliare. To �ti ace �stia lucreaza ın 19 locuri de pe tot cuprin-sul Indoneziei.

O persoana surda primind ajutor spiritual

INDONEZIA 157

Birouri laetajul 31

158

O filiala ıntr-un zgarie-noriˆIn 2008, ın Indonezia s-a atins un numar record de

21699 de vestitori. Filiala ajunsese neıncapatoare.ˆIn

plus, deoarece fusese construita ın timpul interdic �tiei,se afla ıntr-o pozi �tie nu foarte avantajoasa. Era deci ne-voie de o filiala mai mare mai aproape de Jakarta.

Locuin �telebeteli �stilor

ocupa 12 etaje

Aproximativ doi ani mai tarziu, fra �tii au cumparat oproprietate foarte diferita de vechea filiala – etajul 31 alunei cladiri ultramoderne de birouri cu 42 de etaje, si-tuata aproape de centrul Jakartei. Apoi fra �tii au cumpa-rat 12 etaje ıntr-un bloc-turn de locuin �te din apropierepentru a gazdui 80 de beteli �sti sau mai mul �ti. De aseme-nea, au cumparat o cladire cu cinci etaje unde avea safie Departamentul Casa.

O echipa de slujitori permanen �ti la construc �tii din di-ferite �tari au lucrat ımpreuna cu antreprenori locali pen-tru a reamenaja birourile �si apartamentele. Darren Berg,supraveghetorul lucrarilor, spune: „

ˆIn repetate randuri,

Iehova ne-a ajutat sa depa �sim dificulta �ti aparent insur-montabile. De exemplu,am vrut sa instalam o sta-�tie moderna de epurare aapelor uzate, dar autorita-�tile nu cuno �steau aceastatehnologie �si nu au vrut saaprobe instalarea ei. Apoiun Martor local care esteinginer i-a prezentat pro-blema noastra unui ınalt

func �tionar al statului. Func �tionarul ne-a aprobat ime-diat cererea, men �tionand ca are ıncredere deplina ın re-comandarea fratelui”.

Noile cladiri ale filialei au fost dedicate la 14 fe-bruarie 2015. Cuvantarea de dedicare a fost �tinuta deAnthony Morris, membru al Corpului de Guvernare.Vincent Witanto Ipikkusuma, membru al Comitetuluifilialei, spune: „Acum filiala noastra este situata ıntr-ozona foarte buna, alaturi de unele dintre cele mai mari

„Nu ne mai ascundem.Oamenii ıi remarcaacum pe Martoriilui Iehova. Ei potvedea ca suntemo organiza �tie stabilaın Indonezia”

160 ANUAR 2016

Comitetul filialei, de la stanga la dreapta: Budi Sentosa Lim,Vincent Witanto Ipikkusuma, Lothar Mihank �si Hideyuki Motoi

Departamentul pentru serviciu la etajul 31

companii din Indonezia. Nu ne mai ascundem. Oame-nii ıi remarca acum pe Martorii lui Iehova. Ei pot vedeaca suntem o organiza �tie stabila ın Indonezia”.„Este o ıncantare sa predici aici!”ˆ

In ultimii ani, mul �ti Martori din ıntreaga lume s-aumutat ın Indonezia. „Cei care au venit sa ajute joaca unrol important ın �tari ca a noastra, explica Lothar Mi-hank. Ei ımboga �tesc congrega �tiile cu experien �ta, matu-ritatea �si entuziasmul lor �si ıi ajuta pe membrii acesto-ra sa aiba �si mai multa apreciere pentru comunitateamondiala de fra �ti.” Ce i-a ındemnat sa se mute? �Si cums-au derulat lucrurile ın cazul lor? Sa vedem ce au spusunii dintre ei.

Jason �si Casey Gibbs, din Statele Unite, relateaza:„Am analizat propor �tia de vestitori la numarul de locui-tori a �tarilor din Anuar �si am constatat ca Indonezia esteuna dintre �tarile cu cea mai mare propor �tie. Apoi ni �steprieteni care slujeau unde este mai multa nevoie de aju-tor ne-au spus ca exista un mare poten �tial ın Indonezia.A �sadar, am telefonat la filiala din Indonezia �si ni s-a su-

„Cei care au venitsa ajute joaca un rolimportant ın �tarica a noastra”(Lothar Mihank)

162 ANUAR 2016

gerat sa mergem ın Bali. Atunci ıncepea sa se formezeteritoriul de limba engleza din Indonezia, astfel ca am fiputut fi de mare ajutor chiar de la ınceput. Am hotaratsa mergem pentru un an, dar am stat trei. Majoritateaoamenilor carora le predicam nu au auzit de Martoriilui Iehova. Avem multe satisfac �tii ın lucrarea de predi-care!”.

Stuart �si Mandy Williams, un cuplu de varsta mijlo-cie din Australia, povestesc: „Doream sa ıntalnim oa-meni ınseta �ti de adevar, prin urmare, am decis sa nemutam ın Indonezia.

ˆIn Malang, Java de Est, ıntalnim

sute de studen �ti vorbitori de engleza care sunt dornicisa asculte vestea buna �si care iubesc site-ul jw.org. Lucra-rea de predicare aici e minunata!”.

Takahiro �si Mari Akiyama, care fac pionierat ın Yog-yakarta, insula Java, spun: „Aici ne sim �tim mai ın sigu-ran �ta decat acasa, ın Japonia. Oamenii sunt binevoi-tori �si politico �si. Mul �ti dintre ei, ın special tinerii, suntcurio �si cu privire la alte religii.

ˆIntr-o zi, ın timp ce eram

la masa folosita ın marturia publica, am distribuit apro-ximativ 2 600 de reviste ın doar cinci ore”.

Dan �si Janine Moore, un cuplu ın varsta de aproape60 de ani, relateaza: „Cand mergem sa predicam, oame-nii se aduna ın jurul nostru. Le zambim �si ne zambesc�si ei. Sunt curio �si, apoi interesa �ti �si ın final entuzias-ma �ti. Cand le aratam ceva ın Biblie, unii zic: «Pot sa-minotez ce mi-a �ti citit?». Sunt uimi �ti de ın �telepciunea Bi-bliei. Suntem aici de un an �si regretam ca nu am venitmai devreme. Cautam un teritoriu de predicare produc-tiv �si l-am gasit”.

Misja �si Kristina Beerens au venit aici ca misio-nari ın 2009, iar acum slujesc ın lucrarea itineranta.

INDONEZIA 163

Fra �ti care s-au mutat ınIndonezia pentru a ajuta1. Janine �si Dan Moore2. Mandy �si Stuart Williams3. Casey �si Jason Gibbs4. Mari (ın fa �ta, dreapta) �si Takahiro

Akiyama (ın spate, dreapta)

4

164 ANUAR 2016

1 2

3

INDONEZIA 165

Ei povestesc: „Chiar �si pe insula Madura din Java deEst, una dintre zonele cu cei mai conservatori musul-mani din Indonezia, reac �tia la lucrarea de predicare estefantastica. Oamenii opresc ma �sina �si ne cer reviste. Eispun: «Sunt musulman, dar ımi place sa citesc aceste re-viste. Pute �ti sa-mi da �ti cateva �si pentru prietenii mei?».Este o ıncantare sa predici aici!”.Ogoarele sunt albe pentru seceri �sˆ

In 1931, cand Frank Rice a sosit ın Jakarta, Indoneziaavea aproximativ 60 000000 de locuitori.

ˆIn prezent,

popula �tia �tarii se apropie de 260000000, Indonezia fi-ind pe locul patru ın lume ca numar de locuitori.

�Si numarul Martorilor lui Iehova din Indonezia a cres-cut considerabil ın aceasta perioada.

ˆIn 1946, dupa ter-

minarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, ın �tara erauzece vestitori fideli.

ˆIn prezent, sunt peste 26 000 de ves-

titori, o dovada clara a binecuvantarii lui Iehova! �Si, ın-trucat la Comemorarea din 2015 au participat 55 864 depersoane, exista un poten �tial de cre �stere excelent.

Isus a declarat: „Da, seceri �sul este mare, dar lucrato-rii sunt pu �tini. Ruga �ti-l deci pe Stapanul seceri �sului sascoata lucratori la seceri �sul sau” (Mat. 9:37, 38). Slujito-rii lui Iehova din Indonezia sunt de acord cu aceste cu-vinte. Ei sunt hotara �ti sa continue sa ia parte ın mod ze-los la sfin �tirea numelui mare �t al lui Iehova ın acest statinsular (Is. 24:15).

167

ˆIN 2013, mica noastra congrega �tie din Tugala Oyo a primito veste extraordinara: urma sa avem o sala a Regatuluinoua! Autorita �tile locale au aprobat acest proiect, iar 60dintre vecinii no �stri au semnat o peti �tie dandu- �si consim �ta-mantul. Un vecin ne-a spus: „Daca vre �ti 200 de semnaturi,o sa le ave �ti”.

Doi slujitori temporari la construc �tii cu experien �ta ın do-meniu au venit sa supravegheze construirea noii sali, carea fost finalizata ın noiembrie 2014. Nici nu ne-am imaginatca vom avea un loc de ınchinare ca acesta.

ˆIntr-adevar, Ie-

hova ne-a ıntrecut a �steptarile!

Iehova ne-a ıntrecut a �steptarile!

Angerago Hia��



DATE PERSONALE: S-a ıntors ınsatul sau izolat de pe insulaNias �si a ajutat la construireaunei sali a Regatului.

168 ANUAR 2016

INDONEZIA 169

170 ANUAR 2016

Linda: Cand aveam 12 ani, mama mi-a spus ca am osora mai mica, pe care au dat-o spre adop �tie. Ma ıntrebamdaca �si ea se nascuse surda ca mine. Dar am crescut faras-o cunosc.

Sally: Nu �stiam ca fusesem adoptata. Mama mea adopti-va ma batea cu cruzime �si ma trata ca pe o sclava, de ace-ea, toata copilaria am fost trista �si singura.

ˆIn plus, ma nas-

cusem surda. Apoi i-am ıntalnit pe Martorii lui Iehova �si amınceput sa studiez Biblia cu ei. Cand a aflat, mama m-a ba-tut cu o curea �si a schimbat ıncuietorile de la u �sa, ınchizan-du-ma ın casa. La 20 de ani am fugit de acasa, dar Mar-torii mi-au oferit adapost. La ınceputul anului 2012 m-ambotezat.

ˆIn sfar �sit, ımpreuna!Relatare de Linda �si Sally Ong

INDONEZIA 171

Linda: La 20 de ani am ınceput sa studiez Biblia cu Mar-torii lui Iehova. Mai tarziu am ınceput sa particip la congre-sele de district din Jakarta, unde programul era interpretatın limbajul semnelor. Acolo am ıntalnit mul �ti al �ti surzi, in-clusiv pe Sally, o tanara Martora care locuia ın Sumatra deNord. Am sim �tit o anume apropiere fa �ta de ea, dar nu ambanuit nimic.

Sally: Eu �si Linda am devenit prietene bune. Mi s-a parutca semanam, dar nu am dat prea mare importan �ta acestuilucru.

Linda:În august 2012, ın ziua dinaintea botezului meu,

mi-am dorit fierbinte sa-mi gasesc surioara pierduta. „Te rogajuta-ma sa-mi gasesc sora pentru ca vreau sa-i vorbesc de-spre tine”, l-am implorat pe Iehova. La scurt timp, mama aprimit pe nea �steptate un mesaj pe telefon de la o persoanacare avea informa �tii despre sora mea. Acesta a fost primuldintr-un lan �t de evenimente care au dus la gasirea lui Sally.

Sally: Cand Linda mi-a explicat ca eram sora ei de multpierduta, am zburat imediat la Jakarta ca sa ma ıntalnesccu ea. Dupa ce am trecut de punctele de control din aero-port, i-am vazut pe Linda, pe parin �tii mei biologici �si pe cea-lalta sora a mea mai mare a �steptandu-ma. Tremuram deemo �tie. Ne-am ımbra �ti �sat �si ne-am sarutat cu to �tii, mama�tinandu-ma la piept cel mai mult. To �ti plangeam. Cand tata�si mama �si-au cerut iertare printre lacrimi ca ma daduseraspre adop �tie, am plans �si ne-am ımbra �ti �sat din nou.

Linda:Întrucat am crescut ın medii diferite, fiecare a tre-

buit sa se obi �snuiasca cu personalitatea �si cu obiceiurileceleilalte. Dar ne iubim foarte mult.

Sally:Înprezent, eu �si Linda locuim ımpreuna �si facempar-

te din aceea �si congrega �tie de limbajul semnelor din Jakarta.Linda: Eu �si Sally am fost despar �tite mai bine de 20 de ani.ˆ

Ii mul �tumim lui Iehova ca acum suntem, ın sfar �sit, ımpreuna!

LAÎNCEPUTUL anului 1916, Razboiul cel Mare, numit ulte-

rior Primul Razboi Mondial, se desfa �sura de mai bine de unan, cu pierderi considerabile ın ambele tabere.ˆ

In Turnul de veghe din 1 ianuarie 1916 se spunea: „Unefect al marelui razboi european este ca unii oameni au de-venit religio �si �si sunt ıngrijora �ti de viitorul lor”.

În acest arti-

col se mai men �tiona: „Sa ne pre �tuim privilegiile, ocaziile pecare le avem de a-i sluji lui Dumnezeu, �si sa nu fim delasa-tori, ci zelo �si pentru Dumnezeu �si pentru Mesajul Sau”.

Textul anului 1916, Romani 4:20, i-a ındemnat pe fra �ti saramana ‘puternici prin credin �ta’. Mul �ti Studen �ti ın Biblie audat ascultare acestui ındemn �si au avut mari binecuvantaride la Iehova.

Pelerinii ofera ıncurajareReprezentan �ti itineran �ti ai Societa �tii Watch Tower, cunos-

cu �ti drept pelerini, calatoreau din ora �s ın ora �s pentru a-i ın-curaja �si a-i instrui pe Studen �tii ın Biblie.

În 1916, cel pu �tin

Cu o suta deani ın urma1916

Printre colaboratorii fratelui Russellse aflau pelerini zelo �si

172 ANUAR 2016

69 de pelerini au parcurs 800 000 de kilometri ın aceastalucrare.ˆ

Intr-o cuvantare pe care a �tinut-o la un congres din Nor-folk, Virginia, un pelerin pe nume Walter Thorn a comparatlupta cre �stinilor cu Razboiul cel Mare: „Se estimeaza casunt ıntre 20 �si 30 de milioane de barba �ti care iau parte laacest razboi. . . . Lumea nu �stie, ınsa mai exista o armata.Ei sunt solda �tii Domnului �si, asemenea razboinicilor lui Ghe-deon, �si ei lupta, dar nu cu arme omene �sti. Ei lupta pentruadevar �si dreptate �si duc lupta cea buna a credin �tei”.Îi slujesc lui Iehova, ın ciuda greuta �tilordin timpul razboiului

În Fran �ta, peste un milion de barba �ti au fost rani �ti sau uci �si

ın Batalia de pe Somme purtata ın a doua jumatate a anului1916.

În alte par �ti ale Fran �tei, fra �ti zelo �si au sus �tinut clasele,

sau congrega �tiile, chiar �si cand lucrul acesta era foarte dificildin cauza razboiului.

ÎnTurnul de veghe din 15 ianuarie 1916

CU O SUT˘A DE ANI

ÎN URM

˘A – 1916 173

a aparut o scrisoare a fratelui Joseph Lefevre, un Student ınBiblie obligat sa- �si paraseasca ora �sul natal, Denain (Fran �ta),cand acesta a fost ocupat de trupe germane ın 1914. El amers spre sud, la Paris, �si a ınceput sa se asocieze cu singu-ra clasa a Studen �tilor ın Biblie din ora �s. De �si avea o sanatateprecara, ın scurt timp, el conducea toate ıntrunirile.

Mai tarziu, lui Joseph i s-a alaturat Theophile Lequime,care fugise �si el din ora �sul Denain. Ini �tial, fratele Lequime amers la Auchel (Fran �ta), unde a ınceput sa traduca articoledin Turnul de veghe �si sa le trimita prin po �sta fra �tilor din alteregiuni ale Fran �tei care nu se aflau sub ocupa �tie germana.El a fost obligat de autorita �tile militare sa paraseasca ora �sulAuchel deoarece acestea au devenit suspicioase cu privirela activita �tile sale. Fratele Lefevre a considerat ca sosireafratelui Lequime ın Paris a fost un raspuns la rugaciunile lui.

Activitatea lor ın Paris a dat rezultate. Fratele Lefevre aspus: „Clasa noastra numara ın prezent aproximativ patruzeci�si cinci de membri . . . Unii au cunoscut frumuse �tea �si onoa-rea consacrarii �si fac progrese spirituale remarcabile. Aproa-pe to �ti membrii participa la ıntrunirea saptamanala pentru de-punerea de marturie”, ıntrunire la care se relatau experien �te.Î �si pastreaza neutralitatea

În timpul razboiului, mul �ti fra �ti s-au confruntat cu proble-

ma neutralita �tii.În Marea Britanie a fost adoptata Legea

referitoare la serviciul militar, prin care barba �tii cu varstacuprinsa ıntre 18 �si 40 de ani erau obliga �ti sa se ınroleze.Cu toate acestea, mul �ti Studen �ti ın Biblie au ramas fermi �si�si-au pastrat neutralitatea.

De exemplu, ın Turnul de veghe din 15 aprilie 1916 a fostpublicata o scrisoare a fratelui Warden, din Sco �tia. El aspus: „Unul dintre fiii mei a ımplinit 19 ani. Pana acum a de-pus o marturie buna pentru Domnul refuzand sa se ınrolezeın armata �si, daca se va ıntampla sa fie ımpu �scat pentru ca

174 ANUAR 2016

nu renun �ta la pozi �tia lui, am ıncredere ca, prin harul dumne-zeiesc, va �tine cu tarie la adevar �si la dreptate”.

James Frederick Scott, un colportor tanar din Edinburgh(Sco �tia), a fost judecat deoarece nu s-a prezentat la ıncorpo-rare.

Însa, dupa ce a examinat toate dovezile, instan �ta l-a

declarat nevinovat pe fratele Scott „ın temeiul excep �tiei pre-vazute ın Legea referitoare la serviciul militar”.

Totu �si, mul �ti al �tii nu au fost scuti �ti de serviciul militar. Panaın septembrie, dintre cei 264 de fra �ti care au solicitat sa fiescuti �ti, 23 au primit un serviciu militar cu caracter necomba-tant. Ceilal �ti, dintre care unora „li s-au aplicat diverse pedep-se”, au trebuit sa efectueze „munci ın folosul �tarii, de exem-plu, sa lucreze la construirea de drumuri sau ın cariere etc.”,se spunea ıntr-un raport din Turnul de veghe din 15 octom-brie 1916. Doar cinci fra �ti au fost scuti �ti de serviciul militar.

Fratele Charles Russell moareLa 16 octombrie 1916, fratele Charles Russell, care se

afla pe atunci ın fruntea Studen �tilor ın Biblie, a ınceput unturneu ın vestul Statelor Unite, �tinand predici. El nu s-a maiıntors acasa.

În prima parte a dupa-amiezii de mar �ti, 31 oc-

tombrie, fratele Russell, ın varsta de 64 de ani, a murit ıntren la Pampa, Texas.

Mul �ti fra �ti nu �si-au putut imagina pe nimeni altcineva ın lo-cul fratelui Russell.

În testamentul sau, publicat ın Turnul de

veghe din 1 decembrie 1916, erau specificate dorin �tele salereferitoare la lucrarea ın fruntea careia se aflase atat de multtimp. Dar se punea o ıntrebare: Cine avea sa-i ia locul?

Acest lucru urma sa fie stabilit la ıntrunirea anuala aWatch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, plani-ficata la ınceputul anului 1917. Participan �tii au votat, iar de-cizia a fost unanima. Dar lunile urmatoare au dezvaluit caaceasta unanimitate a fost de scurta durata, pe fra �ti a �step-tandu-i ıncercari aprige.

CU O SUT˘A DE ANI

ÎN URM

˘A – 1916 175

Filiale ale Martorilor lui Iehova: 89

Numarul de �tari �si teritorii care trimit rapoarte: 240

Numarul de congrega �tii: 118 016

Asisten �ta la Comemorare: 19 862783

Participan �ti la Comemorare: 15177

Numarul maxim de vestitori ai Regatului: 8 220105

Media lunara de vestitori: 7 987 279

Procentul de cre �stere fa �ta de 2014: 1,5

Numarul total de boteza �ti: 260 273

Media lunara de pionieri auxiliari: 443 504

Media lunara de pionieri regulari �si speciali: 1 135 210

Totalul de ore petrecute ın serviciul de teren: 1 933 473727

Media lunara de studii biblice: 9708 968

Totaluri pe 2015

Pe parcursul anului de serviciu 2015, Martorii lui Iehova au cheltuit peste 236 demilioane de dolari pentru ca pionierii speciali, misionarii �si supraveghetorii itine-ran �ti sa- �si poata ındeplini serviciul. ˛ La filialele din ıntreaga lume lucreaza 26 011slujitori ordina �ti, to �ti ace �stia avand calitatea de membri ai Ordinului Religios Mon-dial al Slujitorilor Speciali cu Timp Integral Martori ai lui Iehova.

176 ANUAR 2016

TOTALURI 177

SˆAMB

˘AT

˘A, 7 martie 2015, congrega �tiile din ıntreaga

lume au ınceput o campanie de patru saptamani pentrua invita cat mai mul �ti oameni sa asiste la Comemorareamor �tii lui Isus Cristos �si sa asculte o cuvantare despre fo-loasele pe care le avem datorita mor �tii sale. Milioane deinvita �tii au fost date personal, prin telefon sau prin po �sta.Care a fost rezultatul? Martorii lui Iehova s-au bucurat ca,vineri, 3 aprilie, 19 862783 de persoane au participat laacest eveniment solemn.

ˆIn prezent se fac eforturi pentru

a-i ajuta pe to �ti care au asistat la Comemorare sa se aso-cieze cu poporul lui Iehova, sa-i aduca ınchinare Dum-nezeului adevarat �si sa se bucure de iubirea �si demultele sale binecuvantari (Mica 4:2).

ComemorareaVineri, 3 aprilie 2015

Au fost date milioane de invita �tii

personal prin telefon prin po �sta

Rezultatul:

19862783de asisten �ti

Africa de Sud (P-6) 54 490 000 100 082 544 96 631 1Albania (D-11) 3 204 000 5 415 592 5 381 4Andorra (F-4) 79 330 181 438 170 1Angola (N-6) 24 383 301 115 948 210 111 123 8Anguilla (O-32) 13 600 71 192 62 -3Antigua �si Barbuda (P-32) 80 200 472 170 462 -3Argentina (N-36) 42 657 055 148 565 287 147 379 1Armenia (G-9) 3 026 900 11 117 272 11 019Aruba (Q-29) 109 028 975 112 953 2Australia (O-19) 23 884 166 67 606 353 66 753Austria (F-5) 8 584 926 21 338 402 21 216 1Azerbaidjan (G-9) 9 593 000 1 351 7 101 1 303 7Azore (G-1) 246 353 739 333 730 -2Bahamas (G-35) 388 000 1 686 230 1 630Bangladesh (J-14) 160 995 642 255 631 355 243 15Barbados (Q-33) 277 800 2 557 109 2 506 -1Belarus (E-7) 9 496 000 5 918 1 605 5 828 4Belgia (E-4) 11 209 044 25 497 440 24 661 1Belize (H-33) 347 900 2 567 136 2 515 4Benin (L-4) 10 880 000 12 430 875 11 716 3Bermude, Insulele (F-36) 62 000 526 118 448 -3Bhutan (H-14) 775 480 3 258 493 3 100Bolivia (M-36) 10 725 000 25 174 426 24 836 4Bonaire (Q-30) 18 905 122 155 118 2Bosnia �si Her �tegovina (C-10) 3 791 622 1 189 3 189 1 170 -1Botswana (O-6) 2 262 000 2 153 1 051 2 099 -1Brazilia (L-37) 204 873 755 805 044 254 787 470 3Bulgaria (F-7) 7 284 500 2 368 3 076 2 290 7Burkina Faso (K-3) 18 106 000 1 743 10 388 1 656 4Burundi (M-7) 9 231 000 13 132 703 12 577 6Cambodgia (K-16) 15 577 899 924 16 859 894 11Camerun (L-5) 22 637 185 41 376 547 37 869 1Canada (C-31) 36 162 252 115 234 314 114 123Capul Verde (K-1) 545 993 2 143 255 2 098 3Cayman, Insulele (H-34) 60 000 223 269 217 -5Cehia (E-5) 10 541 466 16 269 648 15 471Centrafricana, Republica (L-6) 4 900 000 2 613 1 875 2 544 3Chile (M-35) 18 006 407 76 296 236 75 168 1Chuuk (L-21) 48 651 42 1 158 37 -23Ciad (K-6) 14 037 000 710 19 770 687 6

Raportul mondial al Martorilor lui Iehovapentru anul de serviciu 2015

Cre �st.(%)Max. vest. Prop. un Med. vest. fa �ta de

�Tara sau teritoriul Popula �tia (2015) vest. la: (2015) 2014

95 369 3 779 4 830 11 164 2 108 21 975 559 140 789 250 7545 190 228 540 1 223 86 1 914 716 6 132 12 945

169 4 9 18 3 35 375 113 320102 753 7 462 5 748 13 748 1 565 30 712 362 502 848 529 827

64 2 4 3 2 13 384 108 252478 3 29 43 7 94 796 570 1 230

145 277 4 888 9 893 19 913 2 014 35 136 722 126 606 315 79010 978 260 1 001 2 221 142 3 457 851 7 555 23 318

931 35 39 65 14 165 652 1 009 2 92266 484 1 605 3 114 5 639 797 11 948 544 29 751 116 02220 990 403 1 106 1 464 300 3 784 884 11 990 34 359

1 220 105 136 327 13 496 937 1 838 2 674748 16 48 90 15 181 291 871 1 680

1 630 50 85 207 27 374 274 2 077 4 198211 13 14 96 6 105 200 554 993

2 524 61 154 201 30 455 496 2 262 6 5315 579 173 506 1 290 76 1 915 608 4 989 10 212

24 531 489 1 166 1 601 370 4 045 368 10 895 43 3252 425 120 137 475 62 751 033 4 325 8 705

11 352 486 766 1 591 186 3 356 769 29 253 41 706463 18 18 82 5 115 621 340 909

1 953 3 723 976 1 265 2 394 4 676 329 7 912 833 42 201 77 110

116 3 5 15 2 27 545 169 3571 180 13 89 188 16 332 446 551 1 9722 122 93 147 271 46 566 268 4 552 6 323

767 449 28 349 41 958 91 055 11 802 172 695 296 863 612 1 743 6242 149 120 135 613 53 811 728 2 962 5 2671 598 99 103 271 44 497 487 3 328 4 499

11 852 823 1 084 1 861 269 4 223 708 39 049 50 743802 43 35 498 14 449 816 2 239 2 251

37 319 1 455 1 867 4 145 339 9 394 420 73 129 97 390113 617 1 688 6 375 12 121 1 397 22 870 030 54 805 187 322

2 042 104 140 411 35 634 354 4 423 8 033228 6 11 27 3 51 668 232 651

15 407 291 847 1 077 226 2 636 242 7 274 26 1772 471 131 133 314 53 692 466 7 874 16 350

74 498 2 458 5 392 11 583 963 19 684 208 64 178 174 76148 3 12 1 17 373 136 230

646 37 33 69 17 172 985 1 304 4 582

Litera �si numarul care urmeaza dupa fiecare �tara indica pozi �tia �tarii pe har �tilecare urmeaza dupa acest tabel.

Med. Med. Med.Med. vest. Nr. botez. pionieri pionieri Nr. de studii Asist. la

(2014) (2015) auxiliari regulari congr. Total ore biblice Comemorare

Cipru (H-7) 885 600 2 575 344 2 536 3Columbia (J-35) 49 367 000 166 373 297 165 089 2Congo, Rep. Democratica (M-6) 77 267 000 206 309 375 176 585 -2Congo, Republica (M-5) 4 620 000 7 448 620 6 080 -2Cook, Insulele (O-26) 13 313 217 61 194Coreea, Republica (G-18) 50 293 000 100 544 500 99 950Costa Rica (J-34) 4 819 000 30 115 160 29 601 2Cote d’Ivoire (L-3) 22 671 331 10 607 2 137 10 302 5Croa �tia (B-9) 4 290 612 5 427 791 5 372 -1Cuba (G-34) 11 258 597 96 487 117 95 825Cura �cao (Q-30) 156 971 2 033 77 1 987 3Danemarca (D-4) 5 678 348 14 652 388 14 564 1Dominicana, Republica (O-29) 10 478 756 37 536 279 36 946 2Dominica (P-33) 72 700 450 162 437 3Ecuador (K-34) 16 278 844 87 020 187 85 468 4El Salvador (H-33) 6 142 600 40 013 154 39 643 1Elve �tia (F-4) 8 237 666 19 219 429 18 611 2Estonia (D-6) 1 313 271 4 095 321 4 074Etiopia (L-8) 99 391 000 10 083 9 857 10 013 3Falkland, Insulele (Q-37) 2 840 11 258 11 10Feroe, Insulele (C-2) 50 145 119 421 112 -4Fiji (N-24) 887 027 3 097 286 2 958 1Filipine (K-18) 100 621 100 201 761 499 199 551 5Finlanda (C-7) 5 471 753 18 574 295 18 496Fran �ta (F-4) 64 200 000 127 444 504 125 519 1Gabon (M-5) 1 756 708 4 216 417 3 972 4Gambia (K-2) 1 990 924 252 7 900 230 11Georgia (G-9) 3 729 500 18 531 201 18 279 1Germania (E-5) 81 083 551 165 754 489 163 871Ghana (L-3) 27 451 357 129 046 213 124 004 4Gibraltar (G-3) 29 833 129 231 127 2Grecia (G-6) 10 787 690 28 816 374 28 592Grenada (Q-32) 109 600 602 182 579Groenlanda (A-38) 55 984 155 361 145Guadelupa (P-32) 410 335 8 192 50 8 058Guam (K-20) 159 358 790 202 740 1Guatemala (H-33) 14 941 600 38 766 385 38 140 3Guineea-Bissau (K-2) 1 844 325 149 12 378 141 6Guineea Ecuatoriala (L-5) 810 613 1 918 423 1 653 5Guineea (K-2) 11 750 000 835 14 072 765 4Guyana Franceza (J-37) 241 922 2 429 100 2 373 4Guyana (J-37) 782 359 3 013 260 2 941 3Haiti (O-28) 9 993 000 20 516 487 19 552 3Honduras (H-33) 8 758 900 23 130 379 22 653 3



2 467 64 169 406 40 639 822 1 840 4 609161 876 5 885 8 753 23 732 2 550 41 318 347 222 442 510 952180 343 10 274 7 829 18 387 3 642 42 707 866 556 852 1 131 161

6 193 149 339 466 77 1 668 830 20 438 25 444194 12 20 3 38 202 203 469

100 289 3 045 9 579 39 347 1 358 46 188 497 79 826 134 89429 086 863 1 429 3 337 433 6 446 313 34 861 69 247

9 781 544 769 1 599 293 3 256 150 28 496 64 7245 412 186 350 485 67 1 097 863 2 250 8 472

95 592 3 624 6 716 9 791 1 524 19 107 502 172 538 231 9581 931 100 106 190 25 393 300 2 337 5 463

14 462 140 719 923 179 2 415 133 6 023 21 52736 240 1 445 2 490 7 337 567 11 606 518 69 892 120 103

423 9 18 69 10 112 093 722 1 44882 547 5 336 6 030 14 201 1 002 23 538 094 142 010 260 36639 346 835 2 024 5 467 685 9 195 509 45 286 92 18818 323 347 861 1 046 270 2 978 799 9 285 31 755

4 091 85 237 493 54 840 294 2 723 6 7939 768 496 702 2 316 217 3 377 845 7 570 25 323

10 1 1 1 1 696 9 26117 1 5 31 4 32 937 105 192

2 938 231 179 487 78 745 243 4 615 11 845190 930 10 146 12 440 38 813 3 246 49 798 859 268 598 576 542

18 588 221 746 2 001 303 3 069 284 10 468 25 924124 298 2 365 7 434 14 049 1 702 27 364 109 58 530 219 748

3 816 169 257 519 38 1 149 145 8 906 11 646208 10 7 42 4 62 093 388 579

18 100 502 1 181 3 197 229 4 569 185 8 796 32 569163 246 2 647 7 101 12 308 2 187 28 343 642 77 941 270 447119 199 5 062 5 014 12 890 1 852 30 107 656 400 672 353 891

124 2 9 21 2 32 314 55 17428 677 617 1 675 4 133 390 6 607 009 13 237 46 822

578 3 30 80 10 134 780 719 1 534145 3 6 24 6 33 091 142 351

8 025 183 419 621 120 1 516 962 8 625 19 763733 23 46 116 9 190 844 1 037 1 943

37 192 1 360 2 139 5 646 881 9 765 437 49 613 97 106133 8 13 31 3 67 461 507 701

1 574 122 99 213 15 489 580 5 801 6 860737 49 45 118 19 225 496 1 884 3 136

2 288 78 152 374 46 689 167 5 425 9 4012 846 105 166 433 46 704 966 5 062 12 837

18 899 902 1 202 2 774 275 5 320 115 42 074 86 02922 077 1 093 1 350 4 262 433 6 756 205 35 739 67 573



Hong Kong (J-17) 7 298 600 5 590 1 306 5 509 -1India (J-12) 1 299 213 900 42 566 30 522 41 866 6Indonezia (M-17) 256 000 000 26 238 9 757 25 361 4Irlanda (E-2) 6 676 364 6 422 1 040 6 281 1Islanda (B-1) 329 000 382 861 367Israel (H-8) 8 548 984 1 567 5 456 1 511 4Italia (G-5) 60 795 612 251 032 242 250 277 1Jamaica (H-34) 2 793 300 11 911 235 11 815 -1Japonia (G-19) 126 573 481 215 216 588 214 523Kazahstan (F-11) 17 563 000 17 797 987 17 545Kargazstan (G-12) 5 895 062 5 134 1 148 5 071 3Kenya (M-8) 47 233 491 28 005 1 687 26 578 3Kiribati (M-24) 104 607 150 697 136 -4Kosovo (D-11) 2 350 000 241 9 751 236Kosrae (L-22) 6 616 24 276 20 18Lesotho (P-7) 2 135 000 4 123 518 3 837 -1Letonia (D-6) 2 000 000 2 303 868 2 275 -1Liban (H-8) 5 053 624 3 734 1 353 3 671Liberia (L-2) 4 190 000 6 475 647 6 112 1Liechtenstein (F-4) 37 370 91 411 85 -3Lituania (D-6) 2 898 062 3 140 923 3 101 -1Luxemburg (E-4) 562 958 2 058 274 2 042 1Macao (J-17) 642 900 310 2 074 294 -1Macedonia (D-11) 2 108 434 1 318 1 600 1 293 -2Madagascar (O-9) 24 967 390 32 426 770 30 941 5Madeira (H-1) 258 686 1 192 217 1 147 1Malawi (N-8) 16 000 000 89 626 179 80 776 -2Malaysia (L-16) 30 986 035 4 897 6 328 4 804 3Mali (K-3) 17 599 694 295 59 660 284 -1Malta (G-5) 419 000 692 605 665 7Marea Britanie (E-3) 62 863 330 137 631 457 134 491Marshall, Insulele (L-23) 53 158 223 238 183 7Martinica (P-32) 395 027 4 820 82 4 755Mauritius (O-10) 1 330 000 1 815 733 1 785 2Mayotte (N-9) 230 338 162 1 422 147 13Mexic (G-31) 121 856 500 832 981 146 818 481 2Moldova, Republica (F-7) 4 069 000 19 972 204 19 776Mongolia (F-15) 2 959 134 445 6 650 435 7Montserrat (P-32) 4 900 21 233 19 6Mozambic (O-7) 25 727 911 57 144 450 53 027 3Muntenegru (D-10) 631 490 278 2 272 270 2Myanmar (J-15) 54 647 652 4 149 13 171 4 099 4Namibia (O-5) 2 459 000 2 306 1 066 2 247 2Nauru (M-23) 10 436 14 745 11 -27



5 557 191 427 1 018 68 1 670 339 6 062 9 61939 355 2 902 3 116 6 196 587 10 070 577 54 005 120 60124 489 1 066 2 193 3 269 465 6 808 314 31 168 55 864

6 210 120 336 884 119 1 424 752 3 563 11 779368 4 19 51 7 79 372 271 692

1 450 42 95 220 26 392 851 1 262 3 242248 871 4 911 18 696 33 944 2 997 60 979 620 119 827 435 04611 889 348 561 1 504 188 2 437 190 13 561 37 111

215 294 2 160 19 480 65 354 3 059 81 576 771 166 049 300 40617 475 559 1 435 3 449 248 5 247 691 12 791 31 4354 936 202 437 1 058 67 1 541 668 5 297 10 838

25 820 1 267 1 177 3 544 619 6 924 219 46 515 66 820142 17 39 3 45 801 310 418237 6 16 85 6 113 454 483 574

17 1 3 6 1 8 413 56 1183 871 133 168 430 90 909 831 6 774 10 2662 296 47 149 347 36 594 514 2 058 3 7503 659 66 191 183 57 595 115 2 206 6 5336 022 440 227 738 126 1 755 648 21 661 44 716

88 4 3 2 1 10 292 41 1353 130 68 192 474 50 796 224 2 655 5 0182 028 6 113 126 32 363 097 1 118 3 895

298 13 19 69 4 103 742 356 7151 323 37 100 194 24 357 297 1 040 2 903

29 385 1 780 1 633 5 198 696 9 133 114 79 143 131 0871 134 23 78 103 17 251 283 825 1 935

82 671 5 958 3 303 6 547 1 447 15 775 188 116 274 296 7114 668 175 288 1 263 116 1 639 860 8 671 12 539

286 23 26 55 7 112 954 854 1 163623 18 29 75 8 123 877 235 1 192

134 308 2 286 6 738 13 063 1 605 24 867 057 60 066 225 584171 9 13 31 4 52 953 474 914

4 749 138 268 562 64 1 090 051 5 376 10 6131 749 54 102 149 25 355 012 2 093 4 124

130 3 10 46 3 56 682 352 338802 903 21 764 34 264 136 512 13 088 202 740 223 1 064 408 2 242 804

19 846 531 1 203 2 223 240 4 143 138 13 863 35 813405 39 38 181 9 199 142 797 1 280

18 1 9 1 8 897 71 10851 637 2 773 1 972 4 900 1 154 10 935 184 90 657 291 356

265 11 29 57 6 98 495 181 5893 941 115 124 546 74 857 564 4 134 8 4382 208 31 120 271 44 554 371 4 381 7 726

15 1 1 1 1 227 14 92



Nepal (H-13) 27 153 225 2 251 12 063 2 204 10Nevis (P-32) 12 100 64 189 56 6Nicaragua (H-33) 5 912 800 27 707 213 27 054 3Nigeria (L-4) 182 201 962 367 103 496 338 955 3Niger (K-4) 19 899 000 282 70 564 272 -4Niue (O-26) 1 190 26 46 24 -4Norfolk, Insula (P-23) 1 329 6 222 5 -38Norvegia (C-4) 5 189 400 11 598 447 11 472 1Noua Caledonie (O-23) 270 710 2 277 119 2 164 6Noua Zeelanda (Q-24) 4 618 522 14 224 325 13 929Olanda (E-4) 16 956 486 30 042 564 29 508Pakistan (H-12) 188 925 000 1 021 185 039 960 3Palau (L-19) 21 108 89 237 80 3Panama (J-34) 3 661 000 16 572 221 16 224 4Papua-Noua Guinee (M-20) 7 708 577 4 228 1 823 3 916 1Paraguay (M-37) 6 917 579 10 023 690 9 719 4Peru (L-35) 31 151 643 124 897 249 120 260 3Pohnpei (L-22) 35 981 73 493 69 -7Polonia (E-6) 38 478 602 122 021 315 121 018 -1Portugalia (G-2) 9 869 783 48 840 202 48 633Puerto Rico (O-31) 3 683 200 25 832 143 25 585Reunion (O-10) 843 617 3 010 280 2 980 1Rodrigues (O-11) 41 669 52 801 48 12Romania (F-6) 21 240 000 40 575 523 40 370Rota (K-20) 2 477 10 248 9 -10Rusia (C-15) 146 042 093 175 615 832 172 977 5Rwanda (M-7) 11 262 564 26 680 422 25 061 7Saba (O-32) 2 000 13 154 12 71Saipan (K-20) 48 220 215 224 194 -2Samoa Americana (N-26) 57 642 233 247 218Samoa (N-25) 193 483 547 354 519 -1San Marino (F-5) 32 890 208 158 202 -1Sao Tome �si Prıncipe (M-4) 194 006 773 251 754 6Senegal (K-2) 15 129 273 1 194 12 671 1 168 2Serbia (C-11) 8 118 146 3 895 2 084 3 861Seychelles (M-9) 91 650 347 264 333 1Sf. Elena (N-3) 4 000 122 33 118 3Sierra Leone (L-2) 6 092 000 2 166 2 813 2 037 5Slovacia (F-6) 5 421 433 11 386 476 11 276 2Slovenia (B-8) 2 068 000 1 985 1 042 1 911 -1Solomon, Insulele (M-22) 584 020 1 962 298 1 915 7Spania (G-3) 46 439 864 111 411 417 109 457 1Sri Lanka (L-13) 21 416 445 5 902 3 629 5 775 3Statele Unite ale Americii (E-32) 321 773 600 1 231 867 261 1 195 081 1



2 004 141 134 753 36 817 986 4 515 7 26853 2 2 1 8 817 55 213

26 169 821 1 397 4 132 484 7 067 722 44 264 88 843329 757 12 573 11 995 36 968 6 145 72 505 273 798 359 739 234

282 14 7 40 7 69 565 377 80525 1 3 1 4 708 20 54

8 1 507 3 1911 359 111 517 940 166 1 937 038 5 614 17 889

2 047 100 163 185 30 487 664 2 901 6 47313 884 397 683 1 251 185 2 582 505 8 408 26 00829 495 529 1 339 1 696 360 4 677 702 12 421 51 743

928 73 46 99 18 200 900 1 248 4 03578 5 6 19 2 26 883 182 233

15 626 584 982 2 773 313 4 428 058 24 236 54 2133 868 230 245 415 106 952 176 7 078 34 7079 309 469 594 1 592 216 2 811 125 15 165 24 298

117 211 4 866 9 317 27 755 1 419 39 683 210 196 798 383 25174 2 6 20 1 22 996 158 212

122 381 1 885 6 385 7 958 1 327 19 140 641 52 256 191 52448 706 1 076 3 211 4 288 644 10 037 634 28 687 91 47225 709 600 1 529 3 535 324 5 966 791 16 309 56 404

2 961 72 191 330 37 689 321 2 450 6 29743 5 5 1 11 740 65 122

40 371 890 2 169 3 831 548 7 809 840 25 623 78 30010 2 3 1 4 177 15 26

165 322 4 526 12 952 30 963 2 547 48 858 784 113 529 294 18023 507 1 722 2 264 4 496 589 9 541 885 67 184 83 107

7 1 2 3 422 36 54198 1 16 35 2 55 010 314 557218 11 33 3 63 610 351 835522 29 28 79 12 140 678 792 2 065204 16 32 2 56 121 115 351708 73 70 150 11 279 619 3 041 3 226

1 150 42 83 148 26 328 746 2 010 2 6063 857 73 303 609 61 1 057 663 2 273 7 939

331 10 24 33 4 81 926 414 935115 1 2 3 9 821 65 272

1 937 147 114 242 37 565 540 5 242 9 55311 105 291 567 819 142 1 861 585 4 135 21 6231 930 50 121 232 30 447 571 1 064 2 9421 787 127 72 265 51 409 908 2 316 9 807

108 900 2 197 7 906 14 414 1 533 27 364 771 57 290 190 2335 615 211 346 794 108 1 317 282 8 564 15 415

1 186 598 28 358 56 455 167 404 14 063 268 657 014 737 471 2 475 339



Alte 30 de �tari �si teritorii 38 833 35 795 7,3

TOTAL (240 de �tari �si teritorii) 8 220 105 7 987 279 1,5

St. Barthelemy (O-32) 9 269 28 331 26 8St. Eustatius (P-32) 3 100 24 129 22St. Kitts (O-32) 46 000 218 211 203St. Lucia (Q-33) 173 800 773 225 727 -2St. Maarten (O-32) 37 400 391 96 340 1St. Martin (O-32) 36 522 323 113 313 1St. Pierre �si Miquelon (D-37) 6 299 14 450 14 -7St. Vincent �si Grenadinele (Q-32) 109 344 346 316 336 1Sudan (K-7) 40 720 640 608 66 975 595 16Sudanul de Sud (L-7) 11 864 683 1 308 9 071 1 218 1Suedia (B-6) 9 804 082 22 446 437 22 236Suriname (J-37) 540 000 2 896 186 2 849 3Swaziland (P-7) 1 287 000 3 124 412 3 063 3Tahiti (M-27) 268 207 3 132 86 3 079 3Taiwan (J-17) 23 465 003 9 703 2 418 9 582 4Tanzania (M-8) 51 420 567 16 255 3 163 16 129 2Teritoriul Palestinian (H-8) 4 680 000 74 63 243 71 1Thailanda (K-15) 67 959 000 4 405 15 428 4 258 6Timorul de Est (N-18) 1 250 000 301 4 153 284 17Tinian (K-20) 3 136 23 136 15Togo (L-4) 7 305 000 23 112 316 19 067 5Tonga (O-25) 105 894 233 454 208 -4Trinidad �si Tobago (R-33) 1 333 100 9 679 138 9 543Turcia (G-8) 77 700 000 2 611 29 759 2 514 4Turks �si Caicos, Insulele (N-29) 34 300 340 101 332 3Tuvalu (M-24) 9 894 86 115 64 7Ucraina (E-7) 42 529 112 142 736 298 141 364 -6Uganda (L-7) 36 076 000 7 112 5 073 6 832 6Ungaria (A-10) 9 855 000 22 582 436 22 400Uruguay (O-37) 3 424 567 12 031 285 11 614 1Vanuatu (N-23) 269 442 743 363 557 6Venezuela (J-36) 30 851 300 142 117 217 138 860 3Virgine Americane, Insulele (O-31) 106 300 626 170 586 -3Virgine Britanice, Insulele (O-31) 30 100 263 114 256 -2Wallis �si Futuna, Insulele (N-25) 14 315 50 286 44 -4Yap (L-19) 11 376 30 379 28Zambia (N-7) 15 077 660 177 695 85 171 167 1Zimbabwe (O-7) 15 576 901 45 072 346 43 361 4



33 372 2 194 3 173 13 150 844 17 166 611 66 167 74 469

7 867 958 260 273 443 504 1 135 210 118 016 1 933 473 727 9 708 968 19 862 783

24 2 5 1 8 080 34 9722 1 3 1 5 798 48 84

203 12 9 34 4 53 493 278 773740 34 39 104 11 194 300 1 220 2 296336 3 15 38 5 76 529 450 1 147311 4 15 28 5 68 998 525 1 03715 1 5 1 5 198 6 22

332 11 32 44 8 94 908 511 1 139515 54 47 87 16 181 266 1 583 2 308

1 201 139 71 164 33 310 442 3 132 4 68222 156 594 994 2 203 315 3 837 623 10 394 35 366

2 765 132 261 287 55 671 767 5 218 9 8892 983 58 122 265 92 640 177 4 403 8 8412 990 167 237 456 44 831 361 4 335 8 8229 256 387 858 3 123 142 3 949 344 14 631 19 261

15 761 856 678 1 900 475 3 982 299 33 373 55 35570 3 3 12 2 17 444 72 167

4 022 137 278 1 410 106 1 699 727 6 611 8 715242 16 23 67 4 108 447 601 750

15 1 3 1 4 294 29 4318 158 905 1 304 1 858 282 5 014 266 59 501 67 069

216 8 13 31 3 51 553 299 6289 503 260 662 1 216 122 2 092 005 11 331 24 1032 408 79 189 399 31 704 250 1 705 4 546

323 12 21 59 6 98 477 686 1 06060 1 1 1 7 900 72 247

149 787 3 922 10 834 19 672 1 566 34 985 826 84 590 236 2616 468 363 489 1 046 142 2 159 573 19 559 23 157

22 444 555 1 333 1 980 296 4 576 242 12 163 39 72711 471 302 655 960 158 2 209 082 9 501 23 583

525 34 22 82 12 138 329 1 370 3 720134 913 6 721 10 205 27 532 1 807 41 575 997 197 284 433 763

602 22 36 85 10 147 276 591 1 743260 15 32 4 59 617 251 825

46 3 2 5 1 10 158 72 17428 1 2 8 1 11 292 110 136

168 693 9 855 5 598 13 612 2 806 34 270 962 379 165 809 84041 688 2 302 2 633 5 462 1 185 11 190 296 100 248 114 500



GROENLANDA

ISLANDA

I-LE FEROE

DANEMARCA

OLANDAMAREA

BRITANIE

I. MANIRLANDA DE NORD

IRLANDA

GUERNSEYJERSEY

BELGIA LUXEMBURG

FRAN �TA

LIECHTENSTEINELVE �TIA

ANDORRA

MONACOSPANIAPORTUGALIA

AZOREGIBRALTAR

I-LECANARE

MAROCMADEIRA

SUEDIA

NORVEGIAFINLANDA

ESTONIA

LETONIALITUANIA

POLONIAGERMANIA

CEHIAAUSTRIA

ITALIASAN MARINO

CROA �TIA

TUNISIA

KALININGRADBELARUS

SLOVACIA

SLOVENIAUNGARIA

BOSNIA �SIHER �TEGOVINA

REP. MOLDOVA

TURKMENISTAN

UC R A I N A

ROMÂNIA

SERBIA

MUNTENEGRU KOSOVO

ARMENIABULGARIA GEORGIA

MACEDONIA

GRECIA

TURCIA

ALBANIA

ITAL I A

GRECIA

MALTA CIPRU

ISRAELTERITORIUL

PALESTINIAN

SIRIAIRAK

AZERBAIDJAN

IRAN

UZBEKISTAN

LIBAN AFGANISTAN

K A Z A H S T A N

KÂRG

ÂZSTAN

TADJIKISTAN

PAKISTANNEPAL

I N D I A

SRI LANKA

MALDIVE

SAHARAOCCIDENTAL

˘A

MAURITANIACAPULVERDE

SENEGAL

GAMBIAGUINEEA-

BISSAUGUINEEA

SIERRALEONE

LIBERIA

CÔTE D’IVOIRE

GHANA

TOGO

BENIN

GUINEEA ECUATORIAL˘A

SF. ELENA

A L G E R I A L I B I A EG IP T

M A L I N I G E RC I A D ERITREEA

BURKINAFASO

NIGERIAREP.

CENTRAFRICAN˘A

CAMERUN

GABONSÃOTOM

É �SI PR

ÍNCIPE

REP. CONGO

ASCENSION

S U D A N

SUDANULDE SUD

UGANDA

REP. DEM.CONGO

ANGOLAZAMBIA

ZIMBABWENAMIBIA

BOTSWANA

AFRICADE SUD

TRISTAN DACUNHA

MOZAMBIC

SWAZILAND

LESOTHO

IORDANIABAHRAIN

KUWAITARABIASAUDIT

˘A QATAR

EMIRATELEARABE UNITE

YEMEN

OMAN

ETIOPIA

DJIBOUTI SOCOTRASOMALIA

KENYA

SEYCH

ELLES

RWANDA

BURUNDITANZANIA

COMOREMAYOTTEMALAWI

RÉUNION

MADAGASCARMAURITIUS

RODRIGUES

I-LE KERGUELEN

AT L A N T I C U LD E S U D

O C E A N U L

A

B

C

D

E

F

G

H

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

SAIPANROTA

GUAMYAP

PALAUPOHNPEI

CHUUK

I-LEMARSHALL

KOSRAE

TIMORULDE ESTI-LE COCOS

PAPUA-NOUAGUINEE

NAURU

I-LESOLOMON

VANUATU FIJI

NOUACALEDONIE

I. NORFOLK

NOUAZEELAND

˘A

A U S T R A L I A

I. CHRISTMAS

K I R I B A T I

TUVALUTOKELAU

I-LE MIDWAY

I. WAKE HAWAII

I-LE WALLIS�SI FUTUNA

SAMOASAMOA

AMERICAN˘A

NIUETONGA

I-LE COOK

TINIAN

I N D O N E Z I A

R U S I A

BHUTAN

BANGLADESH

I N D I A N

PAC I F I C U LD E N O R D

M O N G O L I A

C H I N A

R.P.D.COREEAN

˘A

REP. COREEA JAPONIA

TAIWAN

MACAOHONG KONG

VIETNAM

FILIPINE

MYANMARLAOS

THAILANDA

SINGAPORE

M A L AY S I A

BRUNEI

CAMBODGIA

ALASKA

A

B

C

D

E

F

G

H

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

I-LE TURKS �SI CAICOS

HAITI REP.DOMINICAN

˘A

PUERTO RICOSABA

ST. EUSTATIUS GUADELUPA

ST. VINCENT�SI GRENADINELECURACAOARUBA

BONAIRE

I-LE VIRGINE (SUA)

I-LE VIRGINE (BRIT.)ANGUILLA

ST. MAARTENST. MARTIN

ST. BARTH´ELEMY

ST. KITTSNEVIS

ANTIGUA �SI BARBUDA

MONTSERRAT DOMINICAMARTINICA

ST. LUCIA

BARBADOSGRENADA

TRINIDAD�SI TOBAGO

GROENLANDA

C A N A D A

S T A T E L E U N I T EA L E A M E R I C I I

ST. PIERRE �SIMIQUELON

I-LE BERMUDE

MEXIC I-LECAYMAN

BAHAMAS

BELIZE

CUBA

JAMAICA

GUATEMALAEL SALVADOR

HONDURAS

NICARAGUACOSTA RICA

PANAMAVENEZUELA

COLUMBIA

ECUADOR

GUYANASURINAME

GUYANAFRANCEZ

˘A

PERU

BOLIVIA

PARAGUAYCHILE

URUGUAY

ARGENTINA

I-LEFALKLAND

GEORGIA DE SUD

B R A Z I L I A

OC E A N U LPAC I F I C

AT L A N T I C U LD E N O R D

I-LE GALAPAGOS

I-LE MARCHIZE

I-LE TUAMOTU

I. PITCAIRNTAHITI

I-LETUBUAI

A

B

C

D

E

F

G

H

J

K

L

M

N

O

P

Q

R

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Pentru mai multe informa �tii, accesa �ti site-ul www.jw.orgsau lua �ti legatura cu Martorii lui Iehova.

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011231&srcid=pdf

Raportul meu de activitate pe 2016Materiale distribuite(tiparite �si ın format

electronic)Vizualizari Ore Vizite

ulterioareNumarul de studii

biblice diferite

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

Total

Scrisoare de la Corpul de Guvernare Aspecte semnificative ... · Scrisoare de la Corpul de...

Documents

Transcript of Scrisoare de la Corpul de Guvernare Aspecte semnificative ... · Scrisoare de la Corpul de...