JeanetteWinterson

Traducere din englezir gi note de

VALI FLORESCU

H U/T,T AN I TA S

fi cti s r1,---

Cuprins

Celulele, qesuturile, sistemelegi cavitiqile corpului

Pielea

Scheletul 149

Simprile 1,57

133

r43

dftr'

De ce misura iubirii este pierderea ei ?

N-a mai plouat de trei luni. Copacri exploreazd,

adincimile, trimipndu-gi r;decinile si sondeze pimin-tul uscat, ca nigte lame gata si taie orice arteri imbibaticu api.

Strugurii s-au smochinit pe viqd. Ce ar fi trebuit sd

fie plin gi ferm, rezistind atingerii pentru a se ofericerului gurii, acum e spongios gi cu pustule. Anulacesta s-a dus plicerea de a rostogoli boabele albastre

intre degete gi de a simqi mustul in palmi. Pini gi vies-pile fug de balele subqiri, maronii. PAni;i viespile, anulacesta. Dar nu a fost mereu a;a.

imi amintesc un septembrie: o noapte in nuange de

porumbel gulerat, amiral rogu, margareti galbeni gi

portocala. Mi-ai zis: ,,Teiubesc". De ce lucrul cel mailipsit de originalitate pe care ni l-am putea spune este,

de fiecare dati, cel pe care a$teptdm sa-l auzim ? ,,Teiubesc" sunt cuvintele altcuiva. Nici tu, nici eu n-amfost primii care le-au rostit;i totu;i cnnd le spui tu ;icind le spun eu suntem ca nigte silbatici care au datpeste doui cuvinte 9i au inceput si le veflereze. Le-amvenerat gi eu, la rindul meu, insi acum sunt o fiinqasolitard, aflatd"pe o stanci tdiata din propriu-mi trup.

CALIBAN: M-ai inviqar vorbi, cu singurul folosCi acum gtiu si-njur - dea ciuma-n rine

$i-n limba ce m-ai inviqat.l

Dragostea cere si fie exprimati. Nu vrea si. steacuminte, si pistreze td"cerea, si fie buni si modesti,si fie doar vdzutd,, dar nu ;i auzitd",nu. Ea va izbucniin vorbe de laudi, nota cea inalti ce sparge sticla givarsi lichidul din pahare. Ea nu e genul conservaror.E un vinitor de pradd mare,gi prada ei e;ti ru. E-unjoc blestemar. Cum si continui jocul, atunci cind regu-lile lui se schimbi intruna ? Am si-mi spun Alice gi-amsi joc crichet cu pisirile flamingo. in\araMinunilortoati lumea triseazd,, gi iubirea e o gard a minunilor,nu-i a;a ? Dragostea pune lumea in miscare. Iubireae oarbi. Singurul lucru de care avem nevoie este dra-gostea. N-a murit nimeni din iubire neimpirtisiti. Osi-qi treaci. O si fie altfel cind ne vom clsitori. Gin-deste-te la copii. Timpul le vindeci pe roare. inci ilmai astepqi pe cel ce qi-e sorrit ? inci o mai agrepli pec,ea care ti-e sortiti ? $i poate mai speri sd ai parte gide toate lucrurile bune ?

Cligeele sunt cele care ne f.ac atita riu. O emotieprecisi cautd o cale precisi de exprimare. insi aruncicind ceea ce simt nu e clar definit, pot oare numi astaiubire ? E un sentimenr atit de inspiimintdtor,incittot ce pot face e si-l ascund bine sub un cirucior plincu jucirii pufoase roz si si-mi trimit o felicitare cumesajul ,,Felicitiri pentru logodni". Dar eu nu m-amlogodit, sunt doar un om cit se poate de consternat.

1 Villiam Shakespeare, Fwrtwna, inLeviqchi, in Opere complete, volumulBucuregti, 1990, p. 362.

10

rominegte de Leon8, Editura IJnivers,

lmi feresc privirea, sperind cu disperare ca dragostea

si nu mi poatevedea. Vreau variantadiluati, vorbelesiropoase, gesturile insignifiante. Fotoliul infundat sub

greutateacligeelor. E-n reguli, milioane de funduri au

stat aici inaintea mea. Arcurile sunt extrem de noi, qesi-

tura emani mirosuri vechi gi familiare. Nu are de ce

si-mi fie teami, uite, aici au stat;i bunica, gi buniculmeu, el cu guler scrobit si papion, ea in rochie de muse-

lini albi ugor forqatd deviagace cregtea dedesubtul ei.

Au ficut-o ei, au ficut-o pirinqii mei, acum am s-ofac gi eu, nu-i aga, cu braqele intinse, nu pentru a te !ine,ci doar pentru a-mi pistra echilibrul, in timp ce pdgesc

in transi spre acel fotoliu. Ce fericire. Ce fericiqi vomfi cu toqii. $i au triit fericigi pind,la adinci bitrineqi.

Era o duminici fierbinte de august. M-am bebcitin apa mici a rAului, acolo unde pegtii cei mici indrdz-nesc si-gi expuni burta la soare. Pe ambele maluri,verdele proaspit al ierbii fusese stropit, ca-ntr-untablou psihedelic, cu vopsea aruncatlpepinzil, cu gor-

turi gipitoare de lycra gi cdmdgi hawaiiene fdcute inTaiwan. Acestea erau gnrpate aga cum le place fami-liilor si se grupeze : tatdl cu ziarul sprijinit de burdi-han, mama aplecatddeasupra termosului. Copiii fiiiformica nigte batoane de zahdr candel, alb-rogii saur roz.Mama te-avdztttintrAnd;i a oftat din greu pe scaunulei pliant cu dungi.--

Ar trebui sa-qi fie rusine. in jurul tiu sunt familiicu copii.

Ai ris gi-ai fluturat din mAni, iar corpul tiu a scinte-iat sub apa verde transparenti, forma lui muldndu-seperfect pe formata,cuprinzindu-te, fidel qie. Te-ai intors

pe spate gi sfArcurile tale au stripuns ugor suprafaqa

t1

riului, iar rdul ti-a pus in pir mirgele. Pielea albd ca

laptele pare mai alb; pe fondul rosu al pirului ce-qiincadreazd silueta.

- O si te puni el, birbati-miu, la puncr. Vino-n-coace, George. George, vino-ncoace.

- Nu vezi cd,mi uit latelevizor? azis George firimdcar si se intoarci.

Te-ai ridicat, si apa s-a rosrogolit pe tine in giraguriargintii. Firi si mi gindesc, am rravers at rdul gi te-amsirutat. Mi-ai incercuit spatele fierbinte cu bratele.Mi-ai zis:

- Nu mai e nimeni aici in afari de noi.Am ridicat ochii gi amvdzttt malurile pusrii.

Ai avut griji si nu roste$ri acele cuvinte ce aveausi ne devini in curind altar de taind,. Le rostisem deatatea ori pini atunci, aruncindu-le asemenea unorbanuqi intr-o fintini a dorintelor, sperAnd ci ma vorajuta sd, mi-mplinesc. Le spusesem de atitea ori pindatunci, insi nu gi gie. Le diruisem asemenea unor floride nu-mi-uita unor fete ce s-au dovedit apoi a nu fifost demne de ele. Le folosisem in chip de gloanqe gica monedi de schimb. Nu-mi place si mi consider opersoani nesinceri, dar ce altceva sunt dace spun teiubesc filre" sd cred ce spun ? Cum voi purea sd mibucur de tine, si te diviniz ez, sd-gifac loc in viaqa mea,si mi schimb in bine pentru tine, si te privesc si site vid mereu doar pe tine, si-ti spun adevirul ? $idaci iubirea nu inseamni toate aceste lucruri, atuncice inseamni ?

August. Ne certam. Tu vrei ca dragostea si fie aga

in fiecare zi, nu? Treizeci gi cinci de grade chiar gi la

1,2

umbri. Intensitatea gi argiqa asta, soarele ca un fieris-triu cu disc ce taie direct in carneatrupului tdu. E dincauzd cd" te-ai niscut in Australia ?

Nu mi-ai rispuns, te-ai mulqumit doar si-mi qii o

clipi mina fierbinte intre degetele reci, dupd care te-ai

indepirtat cu pasi mari, in haine de olandi gi mitase.M-am simqit penibil. Aveam pe mine o pereche de

pantaloni scultj inscripqionali cu RECYCLE pe un crac.

Mi-"- adus aminte vag de o prieteni de-a mea de

demult, care erade pirere ci e dovadi de proasti creg-

tere si stai in pantaloni scurti infaga monumentelorpublice. Cind ne-am vd"zut, mi-am legat bicicletacu lanpl la stalia Charing Cross gi m-am schimbatla toaleti, inainte de a mi intilni cu ea la Coloanalui Nelson.

- Ce te formalizezi atdt? am zis. Oricum, n-are

decit un singur ochi.

- Eu am doi, mi-a spus gi m-a sirutat.E o gregeali si pecetluiegti o afirmaqie ilogici cu

un sirut, dar gi eu o fac tot timpul.Nu mi-ai rispuns. De ce au oare oamenii nevoie

de rispunsuri ? Binuiesc ci, printre altele, pentru ci,fdr|,unrispuns, aproape indiferent care ar fi acesta,

intrebarea iir sitt. poate p drea curdndstupidi. incercaqi

si vedegi cum e si staqi infagaunei clase gi si intrebaqi

care este caphala Canadei. Ochii sefixeazd asupra ta

indiferenli, ostili, unii dintre ei se intorc in alti parte.

Mai spunegi-o o dati.

- Care e capitala Canadei ?

in timp ce agtepti in ticere, victimi evidenti a aces-

tei situagii, propria-1i minte incepe si se indoiascd de

sine. Care e capitala Canadei? De ce Ottawa, 9i nu

Montr6al ? Montr6alul e un orag mult mai frumos,

t3

espresso-ul e aici mult mai bun, aici ai un prieten. $ioricum, cui ii pasi care-i capitala? Probabil ci anulviitor o vor schimba. Poate ci Gloria se duce disearila p^iscini. $i aga mai departe.

In ticere e mult mai greu si faci faqi intrebirilorimportante, celor cu mai mult de un rdspuns , celor filrdde rispuns. Odati puse, ele nu se evapori lisindu-qimintea pradd, unor fanhsme mai senine. Odati ros-tite, ele capdtddimensiune si consistenti materiali, itipun piedici pe trepte 9i te trezesc in toiul noptii. Ogaurineagrd, ce devoreazd"tot ce o inconjoari, gi nicimd.car lumina nu reuseste si scape. Atunci e mai binesi nu pui intrebiri ? E mai bine si fii un porc mulgumitdecit un Socrare nefericit ? Dat fiind ci industrializareaagriculturii a fd"cut ca viaga porcilor si fie mai greadecit cea afilozofilor, am si risc.

Ne-am intors in camera inchiriati si ne-am intinspe unul din paturile de o persoani. in camerele deinchiriat de la Brighton la Bangkok, cuverrura nu seasorteazd, niciodati cu mocheta, iar prosoapele suntmult prea subqiri, Am pus unul sub dne, ca si nu semurdireasci cearsaful. Sdngerai.

Ne luaserim camera asta, ideea ta, pentru a incercasi petrecem impreuni mai mult decit o cini gi o noapresau pret de o ceasci de ceai la biblioteci. In acte aveaiun alt partener gi, degi nu sunt genul care-si face scru-pule, aceasti stare binecuvdntatd" mi-a cauzat citevamustriri de constiinqi. Pe vremuri, cisnicia imi pireadoar o fereastra care cere o cirimidi. Expunere, satis-facfe de sine, dulcegirie, rigiditate, arofangd,. Modulin care cuplurile cisitorite ies la plimbare doi cite doi,precum caii de pantomimi, cu birbatiiinfagdgi femeilepulin in urma lor. Bdrbaqii aduc ginul tonic de la bar,

14

irr timp ce femeile igi iau pogetele cu ele la toaleti. Nutrcbuie neapdrat sa fie aga, dar cam ata se intimpli.Am trecut Ei eu prin multe cisnicii. Nu dintre cele care

rluc la altar, ci intotdeauna in sus pe sciri. Am ince-put si-mi dau seama ci de fiecare data avzeam exact

lrceeasi poveste. Care suna cam aga.

Interior. Dwpd-masd.(Jn dorrnitor. Draperii trase pe jwmdtate. Cwztertw-

rile date la o parte. O femeie dezbrdcatd, de o ttkrstdod.recAre, std intinsd pe spd'te, cu ochii tn tt'uan. Vrea

sd spund ceva, dar ii e grew. La un casetofon, EllaFitzgerald ckntd Lady Sings the Blues.

FEMEIA DEZBRACATA: Am vrut si-qi spun cd de

obicei nu fac ari- ceva. Binuiesc cd" asta

se cheami si comiqi adulter. @ade.)N-am ficut niciodatd pind acum a;a

ceva. Nu cred c-ag mai putea s-o fac weo-dati. Cu altcineva, vreau si spun. Darvreau s-o mai fac o data cu tine. Iar gi

iar. (Se rostogolette pe bwrtd.) imi iubesc

soqul, si gtii. Chiar il iubesc. Nu e ca

algibtubagi.Altminteri nu m-ag fi miri-tat cu el. E altfel, avem multe lucruri incomun. Vorbim.

Fiinpa iwbitd t;i trece wn deget peste bwzele femeiid,ezbrdcate. Se intinde deaswpra ei, o prhte;te' Nw spune

nimic.

FEMEIA DEZBRACATA: Binuiesc ci, daca nu te-ag fiintilnit pe tine, ag fi ciutat in mod sigur

T5

altceva. Poate ci m-ag fi inscris la uncurs universitar la distanqi. N-am pli-nuit si se intimple asra. N-am vrutniciodati si-i dau nici cel mai micmotiv de ingrijorare. De-asta nu-i potspune nimic. $i de-asta nu trebuie si seafle. Nu vreau si fiu crudi gi egoisti.lnqelegi, nu ?

Fiinpa iubitd se rid.icd ;i se duce la toaletd. Femeiadezbrdcatd se ridicd tn cot ;i-;i continud lnonologul tndirecpin bdii adiacente dormitorulwi.

FEMEIA DEZBRACATA: Si nu stai mult, iubire.(Tace.) Am incercat si mi te scor dinminte, dar nu reusesc si mi te scot dintrup. Mi gindesc la corpul tdu zi ginoapte. Atunci cind incerc si citesc, petine te citesc. Cind mdaqezla masi, petine te mininc. Atunci cind mi atinge,mi gnndesc la tine. Sunt o femeie devirsra a doua, cu o cisnicie fericiti, ;isingurul lucru la care md. gindesc estechipul tiu. Ce mi-ai fdcut ?

Se taie cu baia aldtwratd. Persoana iubitd plknge.Sfhr;itul scenei.

E flatant sd, crezi ci tu gi numai tu, care e$ti mareaei iubire, ai putut face asta. Cd ffud tine cisnicia ei,oricitde incompletd,ar fisi oricit de jalnicirdin multepuncte de vedere, s-ar fi hrinit cu aceasti dieti siri-cicioasi si, daci n-ar fi inflorit, cel puqin nu s-ar fi

l6

vefteiit. Dar s-a vegtejit, zace flascd si nefolositi, o

cochilie goala,iar amindoi locuitorii ei au fugit. Oame-nii coleqioneazd. scoici, nu-i asa? Dau bani pe ele gi

le pun pepervazul ferestrei. Al{ oameni le admiri. Amvdzut ceva scoici celebre laviaga mea gi am suflat incochiliile goale ale multor altora. Acolo unde am lisatfisuri prea adinci pentru a putea fi reparate, proprie-tarii au intors pur gi simplu pafiea stricati citre umbri.

Vedeli ? Chiar si aici, in acest spaqiu intim, sintaxami-a cdzut prada ingeliciunii. Nu eu sunt persoana

care a ficut aceste lucruri; nu eu amtdiat nodul, nueu am inqepenit broasca, nu eu am dispirut in neantluind cu mine obiecte ce nu erau ale mele. IJga era

deschisi. E-adevdrat, nu ea a deschis-o. Valetul ei aficut-o. Numele lui era Plictiseali. I-a zis:,,Plictiseali,adu-mi ceva cu care si md" joc" . El a spus: ,,Prea bine,doamni". $i gi-a pus minugile albe, ca si nu lase

amprente atunci cind a bitutin inima mea gi amcrezlJtci numele lui e Iubire.

Credeqi cd"vreau si mi fofilez, sd scap de rispun-dere ? Nu, gtiu ce am ficut;i ce ficeamin acel moment.Dar n-am pigit spre altar, n-am stat la coadi la Casa

de cisitorii si n-am jurat credin\d pini la moarte.N-am indriznit aga ceva. N-am spus: ,,Cu aceastiverighetd, te iau in cisitorie". N-am spus: ,,Cu trupulte voi venera". Cum poqi spune asta unei persoane,

dupd care si te duci si qi-o pui vesel cu alta? N-ar tre-bui si iei acel legimint gi siJ desfaci aga cum l-ai ficut,invdzul lumii ?

E ciudat cum casnicia, o alianqdpublici si liber con-simqiti, di nagtere celei mai tainice legituri, adulterul.

t7