Scornicești

 este un oraș din județul Olt, regiunea de dezvoltare Sud-Vest, România. Are o populație de 11.766 de locuitori.[2] A fost declarat oraș în 1989.

Aici s-a născut fostul președinte comunist român Nicolae Ceaușescu. Localitatea a beneficiat de numeroase avantaje în perioada în care acesta s-a aflat la conducerea statului, fapt care a determinat transformarea rapidă dintr-un mic sat într-o localitate de tip urban. După 1989 se resimte un recul în viața urbei.

Pe teritoriul Scorniceștiului (în satele Mogoșești, Jitaru și Constantinești) au fost descoperite

urme de cultură materială din neoliticul târziu (cultura Sălcuța) și din epoca de început a

bronzului (cultura Glina); De asemenea au mai fost descoperite două așezări getice (sec. 2 - 1

î. Hr.), necropolă daco-romană (sec. 3 d.Hr.) și un cimitir medieval românesc. În

satul Teiușs-a descoperit un valoros tezaur de cca. 6000 monede de argint din care circa 2

000 emise în Țara Românească în timpul lui Vladislav I și al lui Radu I.

Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub Radu cel Mare Voievod arată intrarea lui

Badea din Suica și fiilor săi în satul Suica pe Neagra (Negrișoara) care le fusese dăruit de

către Vlad Călugărul (1482-1495).

La 16 septembrie 1519 este atestat satul Negreni, satele Scornicești și Tătărăi aflate pe

locurile unde s-a construit orașul Scornicești.

În 1821 Tudor Vladimirescu traversează localitatea în drumul lui către București, mulți

localnici urmându-l. Se spune că revoluționarul ar fi înnoptat în apropiere, piroanele cailor

putând fi găsite și azi; de aici numele de Drumul lui Crai.

La 26 ianuarie 1918 se naște la Scornicești Nicolae Ceaușescu (șef al statului între 1965 și

1989).

Prin Legea administrativ teritorială nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reînfințate

județele, Scorniceștiul a dobândit configurația administrativă de astăzi.

În anii '70-'80 Scorniceștiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare,

sistematizare și introducere de noi facilitați necesare ridicării la rangul de oraș.

În 1979 echipa de fotbal locală, FC Olt, promovează în liga I din fotbalul românesc.

În mai 1989 Scorniceștiul este declarat oraș împreună cu satele componente.

În anul 2003 Scorniceștiul apare în prim planul presei naționale odată cu scandalul

transformării spitalului orășenesc în spital de pneumoftiziologie, populația orașului ieșind să

demonstreze împotriva acestei decizii.

Orașul Scornicești este situat în partea de nord-vest a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt)

din care circa 14 000ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.

Este situat la 48 km de reședința județului Argeș, Pitești, și la 25 km de cea a județului Olt,

pe drumul european E574 la intersecția acestuia cu DJ703C. Nu are acces la rețeaua de căi

ferate, cea mai aproiată gară fiind la 15 km distanță în orașulPotcoava.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Scornicești

     Români (91.36%)

     Necunoscută (8.6%)

     Altă etnie (0.02%)

Componența confesională a orașului Scornicești

     Ortodocși (91.0%)

     Necunoscută (8.61%)

     Altă religie (0.37%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Scornicești se ridică la 11.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.679 de locuitori.[1]Majoritatea locuitorilor sunt români (91,36%). Pentru 8,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%). Pentru 8,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:

§Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Zona centrală a Scorniceștiului beneficiază de alimentare cu apă dintr-o rețea reabilitată și de o rețea de canalizarea cu lungimea de 10,5 km. Apele menajere sunt epurate în stația din satul Piscani. Există planuri pentru extinderea acestor rețele la nivelul întregii localități. Rețeaua cu gaze alimentează zona urbană și 40 de gospodării din satul Bircii. În privința rețelei de drumuri, centrată pe DN65, atât satele componente, cât și zona centrală beneficiază de drumuri cu covor asfaltic. Există un sistem nou de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008.

§Economia[modificare | modificare sursă]

§Agricultura[modificare | modificare sursă]

Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură de subzistență practicată de micii fermieri și o componentă, cu tendință ascendentă, de agricultură bazată pe obținerea profitului. Această a doua categorie cuprinde ferme de expoatare a terenurilor arabile și ferme de creștere a porcinelor, a păsărilor și a ovinelor.

§Industria[modificare | modificare sursă]

Industria orașului a suferit două mari curbe descendente: una la începutul anilor 2000, când au dispărut fabricile de procesare a produselor alimentare și alta în perioada 2008-2010, când fabrica de piese și subansamble auto a fost închisă, iar mare parte din fabricile de confecții textile, aparute în anii 1990 au avut parte de restructurări masive. În prezent sectorul industrial se rezumă la fabrici de confecții textile, unități de topire, turnare și prelucrare a aluminiului și unități din industria alimentară.

§Comerțul[modificare | modificare sursă]

Activitatea comercială în Scornicești a luat amploare odată cu dezvoltarea urbană a localității și, în prezent constă într-o piață agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru de permanență, o subunitate SMURD și Stația de ambulanță. De remarcat este că pe teritoriul orașului nu există un spital de urgență, cea mai apropiată unitate fiind Spitalul Județean Slatina.

§Sport[modificare | modificare sursă]

Scorniceștiul beneficiază de un stadion de fotbal cu o capacitate de 18 000 de locuri. Dotările stadionului în momentul construcției includeau: scaune la tribuna I, tribună oficială, spații pentru presă, vestiare, saună, bazin de înot sub tribuna II, gazon cu sistem de drenare al apei, camere de locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din păcate, în prezent, stadionul este într-o stare de degradare marcată.

De asemenea, în Scornicești se mai găsesc două săli de sport.

Echipa de fotbal FC Olt Scornicești a jucat mai multe sezoane în Liga 1, promovând în 1981 și fiind retrogradată în 1990. La FC Olt au evoluat jucători cunoscuți ca: Dorinel Munteanu, Victor Pițurcă sau Dan Petrescu. Acum echipa joacă în liga a 4-a.

§Turism[modificare | modificare sursă]

Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu este singurul monument turistic valorificat. Hotelul "President", situat în apropierea DN65 (E574) - 4*, căruia i se adăuga o serie de hanuri și moteluri asigură cazarea în zonă. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km N de centrul orașului, se află complexul turistic "Rusciori" care oferă atât cazare cât și restaurant și lac de pescuit. De asemenea, pe lacurile Șuica și Teiuș se practică de asemenea pescuitul sportiv. La 15 km N de Scornicești este pădurea Seaca - rezervație de vânătoare, care ofera posibilități de cazare în fosta cabana de protocol. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn Seaca și Cornățel, monumente istorice din secolele 15-16.

§Personalități[modificare | modificare sursă]

1. Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25 decembrie 1989, Târgoviște) - șef al

statului România între 1965 și 1989

2. Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001, București) - pictor

3. Emil Dică (n. 17 iulie 1982) - fotbalist CFR Cluj4. La Scorniceşti era fabrică de Pepsi, satul, transformat în oraş în ultimii ani de comunism,

avea unul dintre cele mai moderne stadioane ale vremii, avea o fabrică de confecţii care făcea blugi dar, cel mai important, aici s-a născut şi a copilărit cel care avea să fie unul dintre cei mai duri dictatori din Europa de Est. Şcolarii erau aduşi la Scorniceşti în excursie de către tovarăşele învăţătoare, ca să vadă de unde a plecat fiul de cizmar ce a ajuns să schimbe soarta unei ţări întregi. Ba unii era făcuţi pionieri chiar în curtea casei părinţilor lui Nicolae Ceauşescu, pentru a-şi începe glorioasa carieră de viitori comunişti într-un loc plin de semnificaţii.

5. Casa Memoriala Nicolae Ceausescu - bust /// foto: Adrian Sava

6. Scorniceştiul ante-decembrist era plin de turişti în fiecare zi, majoritatea venind aici şi pentru „turismul de aprovizionare“, ştiut fiind la vremea respectivă că în Scorniceşti găseai de toate.

7. Casa Memoriala Nicolae Ceausescu - curte/// foto: Adrian Sava8. Acum, la 21 de ani de la revoluţie, fostul loc de pelerinaj laic şi-a pierdut aura de „buricul

ţării“, dar, contrar aşteptărilor, casa memorială în care s-a născut şi a copilărit fostul dictator Nicolae Ceauşescu este îngrijită şi curată, accesul este liber iar încăperile aduc aminte de o casă tradiţională de la Muzeul Satului.

9. - See more at: http://www.dcnews.ro/casa-memoriala-nicolae-ceausescu-de-la-scornicesti-olt-galerie-foto_67441.html#sthash.RfrqvoM7.dpuf

A fost linişte astăzi la Scorniceşti, localitatea în care s-a născut Nicolae Ceuşescu. Până în

1989, ziua de 26 ianuarie era o adevărată sărbătoare naţională. De obicei, fostul dictator

mergea la casa părintească şi sărbătorea alături de familie. Atunci, localitatea era în plină

dezvoltare, însă acum totul s-a degradat.Doamna Moldoveanu îşi aminteşte cu nostalgie de perioada de înainte de 1989. A lucrat timp de 30 de ani ca secretară la primăria din localitate. De câteva ori, l-a și văzut peNicolae Ceaușescu la casa părintească, împreună cu soţia: „I se punea masa, că îi plăcea dovleac copt în țest și pâine în țest. Nu aveam nevoie de nimic, aveam aici fabrică de pâine, fabrică de brânză, de bere. Nu mai e niciuna acum”.

Acum, Scorniceştiul arată cu totul altfel. Agricultura este la pământ, locurile de muncă au dispărut. Mai funcţionează doar câteva ateliere de croitorie.

Și de stadionul de 18.000 de locuri, odinioară mândria localității, acum s-a ales praful. La vremea când a fost construit, în 1987, era unul dintre cele mai mari stadioane din ţară. Aici a fost văzut deseori, la meciuri, şi fiul lui Nicoale Ceauşescu, Valentin.

Din cei aproximativ 12.000 de locuitori ai orașului Scorniceşti, peste 30% sunt plecați la muncă în Spania sau Italia.

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

1. 1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI SCORNICEŞTI

Sub influenţa cadrului natural, oraşul ocupă o poziţie favorabilă pentru dezvoltarea aşezărilor

şi pentru desfăşurarea activităţilor agroindustriale, ponderea având-o agricultura.

Un rol important îl deţin clima temperat – continentală, lucru care a favorizat dezvoltarea

unui sol fertil, care poate produce recolte bogate în porumb, grâu, floarea – soarelui etc.

Zonă de deal dominată în vremurile din trecut de păduri întinse cu vii şi terase, a dus la

dezvoltarea acestei localităţi.

Zona piemontană prin caracteristicile sale, a dus la dezvoltarea acestei localităţi cu satele sale

componente, a căilor de comunicaţie spre unităţile vecine şi a aşezărilor de-a lungul văilor

Plapcea Mare, Plapcea Mică, Negrişoara, Teiuşul, Şuica.

1. 2. LIMITE NATURALE ŞI ÎNCADRAREA ADIMINISTRATIV TERITORIALĂ

Oraşul Scorniceşti este situat, din punct de vedere administrativ în sudul ţării, în partea de

nord – est a judeţului Olt, în lungul pârâului Plapcea Mică.

Din punct de vedere fizico – geografic, oraşul este situat în cadrul Podişului Spineni (P.

Coteţ, Veselina Urucu, 1975), situat la rândul lui în sudul Piemontului Cotmeana, subunitate

a Podişului Getic sau în cadrul Câmpiei Române (Cp. Vedei de Mijloc), (după harta

topografică) (fig. nr. 1).

Ocupă o suprafaţă de 16 877 ha între următorii vecini:

-la nord – comunele Poboru şi Spineni;

-la vest – comunele Oporelu, Priseaca şi Valea Mare;

-la sud – comunele Perieşi şi Potcoava;

-la est – comunele Tătuleşti şi Optaşi Măgura.

1. 3. POZIŢIA MATEMATICĂ

Din punct de vedere matematic, teritoriul oraşului Scorniceşti este cuprins între paralela de

44037’ latitudine nordică şi meridianul de 24031’ longitudine estică (fig. nr. 2).

Din punct de vedere geomorfologic, este situată între interfluviile râurilor Vedea şi Teslui.

1. 4. POZIŢIA ÎN CADRUL JUDEŢULUI OLT

Oraşul Scorniceşti este situat pe partea stângă a drumului naţional DN 65 la 22 km de

Slobozia în partea de nord – est a judeţului Olt, în lungul pârâului Plapcea Mică (fig. nr. 3).

Acesta se întinde pe o suprafaţă de 158 km2, adică pe 16 877 ha, situându-se din acest punct

de vedere pe primul loc în rândul oraşelor din cadrul judeţului Olt.

Oraşul prezintă un rol important în ceea ce priveşte alimentarea pieţei agroalimentare cu

produse cerealiere şi animaliere, cât şi ca sursă de forţă de muncă în diferite activităţi

economice, mai ales în industria textilă.

1. 5. POZIŢIA ÎN RAPORT DE CĂILE DE COMUNICAŢIE

Oraşul este străbătut de o importantă şosea modernizată care-i asigură legătura cu oraşul

Slatina, reşedinţa judeţului Olt, cât şi cu alte oraşe cum este cazul oraşului Piteşti.

Tot odată, această localitate este străbătută de la est la vest de drumul de interes european

Bucureşti – Piteşti – Craiova – Timişoara, iar la 10 km de centru în partea de sud, este servită

de C. F. R. Potcoava.

1. 6. CARACTERE GENERALE FIZICO – GEOGRAFICE

În regiunea colinară din sudul ţării, de o parte şi de alta a vechiului Alutus, până la Dunăre,

se întinde judeţul Olt, ţinut cu rezonanţe puternice în trecutul şi în prezentul istoriei

României, în care, a sălăşuit dârzenia şi înţelepciunea Basarabilor şi Brâncovenilor, a

cunoscut lupta pentru libertate şi dreptate a Buzeştilor şi a lui Tudor din Vladimir, ca şi

duritatea încrâncenărilor lui Iancu Jianu, Popa Şapcă şi a altora.

Ca poziţie istorico – geografică, judeţul Olt ca de altfel şi zona studiată, face trecerea între

vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legătură permanentă cu restul ţării, din

cele mai vechi timpuri, cu Banatul prin valea Dunării, cu Transilvania prin valea Oltului, iar

prin portul dunărean Corabia, are ieşire la Marea Neagră.

Judeţul Olt şi implicit zona studiată iese în evidenţă prin câteva trăsături specifice sub

raportul geografic (condiţii naturale şi social – economice), care-i imprimă o personalitate

proprie.

Privind din înălţimea cerului, înfăţişarea generală a pământului cuprins între hotarele

judeţului Olt, ea s-ar prezenta sub forma unui podiş dreptunghiular, care coboară în înălţime

de la nord la sud şi este brăzdat pe aceeaşi direcţie de o serie de ape.

Scornicesti este un oras din judetul Olt, regiunea istorica Oltenia, regiunea de dezvoltare Sud-Vest, Romania.

Are o populatie de 12679 locuitori.<ref name="edrc_2002"/> A fost declarat oras in 1989.

Aici s-a nascut fostul presedinte comunist roman Nicolae Ceausescu. Localitatea a beneficiat de numeroase

avantaje in perioada in care acesta s-a aflat la conducerea statului, fapt care a determinat transformarea rapida

dintr-un mic sat intr-o localitate de tip urban. Dupa 1989 se resimte un recul in viata urbei. *Istoric 

-- Pe teritoriul Scornicestiului (in satele Mogosesti, Jitaru si Constantinesti) au fost descoperite urme de cultura

materiala din neoliticul tarziu (cultura Salcuta) si din epoca de inceput a bronzului (cultura Glina); De asemenea

au mai fost descoperite doua asezari getice (sec. 2 - 1 i. Hr.), necropola daco-romana (sec. 3 d.Hr.) si un cimitir

medieval romanesc. In satul Teius s-a descoperit un valoros tezaur de cca. 6000 monede de argint din care circa

2 000 emise in Tara Romaneasca in timpul lui Vladislav I si al lui Radu I.

-- Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub Radu cel Mare Voievod arata intrarea lui Badea din Suica si

fiilor sai in satul Suica pe Neagra (Negrisoara) care le fusese daruit de catre Vlad Calugarul (1482-1495).

-- La 16 septembrie 1519 este atestat satul Negreni, satele Scornicesti si Tatarai aflate pe locurile unde s-a

construit orasul Scornicesti.

-- In 1821 Tudor Vladimirescu traverseaza localitatea in drumul lui catre Bucuresti, multi localnici urmandu-l. Se

spune ca revolutionarul ar fi innoptat in apropiere, piroanele cailor putand fi gasite si azi; de aici numele de

Drumul lui Crai. 

-- La 26 ianuarie 1918 se naste la Scornicesti Nicolae Ceausescu (sef al statului intre 1965 si 1989).

-- Prin Legea administrativ teritoriala nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reinfintate judetele,

Scornicestiul a dobandit configuratia administrativa de astazi.

-- In anii '70-'80 Scornicestiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare, sistematizare si

introducere de noi facilitati necesare ridicarii la rangul de oras.

-- In 1979 echipa de fotbal locala, FC Olt, promoveaza in liga I din fotbalul romanesc.

-- In mai 1989 Scornicestiul este declarat oras impreuna cu satele componente.

-- In anul 2003 Scornicestiul apare in prim planul presei nationale odata cu scandalul transformarii spitalului

orasenesc in spital de pneumoftiziologie, populatia orasului iesind sa demonstreze impotriva acestei decizii.

*Date geografice Orasul Scornicesti este situat in partea de nord-vest a judetului, mai precis in podisul Getic,

platforma Cotmenei si ocupa o suprafata de 158,96km² (cea mai mare suprafata din judetul Olt) din

care circa 14 000ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podis tabular, cu interfluvii largi

separate de vai late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variaza intre 180m in zona

sudica a localitatii la granita cu Potcoava, 250-260m pe platou si 220m in zona centrului urban. Din punct de

vedere petrografic, zona Scornicesti este alcatuita din argile, pietrisuri si nisipuri, roci care determina o serie de

procese geomorfologice.

Este strabatut de paraul Plapcea, afluent al raului Vedea si de afluentii acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mica,

Teius, Suica, Mogosesti, Negrisoara etc. Prin zona centrala a orasului trece Plapcea Mica, parau cu scurgere

predominant primavara, care este canalizat in zona orasului. 

Pe teritoriul localitatii, pe cursul acestor rauri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc,

Suica, Teius) care constituie adevarate atractii pentru iubitorii pescuitului.

Ca tip de vegetatie tipic pentru zona Scornicesti trebuie mentionate padurile de stejar, paduri in care traieste o

bogata fauna (cerbi, porci-mistreti, iepuri) motiv pentru care orasul este vizitat anual de sute de impatimiti ai

vanatorii.

-- Este situat la 48 km de resedinta judetului Arges, Pitesti, si la 25km de cea a judetului Olt, pe drumul european

E574 la intersectia acestuia cu DJ703C. Nu are acces la reteaua de cai ferate, cea mai aproiata gara fiind la

15km distanta in orasul Potcoava.

-- Nord: Poboru si Tatulesti 

-- Vest: Oporelu, Priseaca si Valea Mare

-- Sud: orasul Potcoava 

-- Est: Optasi si Sarbii MaguraScornicestiul este impartit in urmatoarele localitati:

# Scornicesti. Aici se afla centrul civic, cele aproximativ 70 de blocuri de locuit cu circa 1600 de apartamente,

primaria, fiscul, spitalul, politia, jandarmeria, posta, piata, casa de cultura, biblioteca, cladirea Pedologiei si APIA,

viitoarea judecatorie, liceul, stadionul, sala de sport, scoala Scornicesti, gradinita din Scornicesti, casa lui Nicolae

Ceausescu, zona comerciala a orasului, zona industriala.

# Piscani. Satul este traversat de DJ703C si de paraul Plapcea Mica. Aici se afla sediul Electrica, cladirile

fostului CAP (cel mai mare din Romania), groapa de gunoi, statia de epurare.

# Negreni. Satul se afla de-a lungul DN65 si de-a lungul paraului Negrisoara. In apropierea satului intr-o padure

este hotelul President (fostul hotel Stejarul).

# Jitaru. Satul se afla de-a lungul DN65, ca urmare aici se afla mai multe moteluri, hanuri si benzinarii. Este

trversat de paraurile Plapcea Mica, Plapcea Mare si Mogosesti.

# Mogosesti. 

# Constantinesti. Satul este traversat de Plapcea Mare. Aici se gaseste conacul lui Nicolae Coculescu. 

# Suica. Satul este de-a lungul paraului Suica, pe acest curs de apa fiind amenajat un lac de acumulare.

# Teius. Satul este situat pe platoul ce domina valea paraului cu acelasi nume si pe care se afla un lac de

acumulare.

# Rusciori. Se afla pe DJ703C si pe valea Plapcei Mici in continuarea Scornicestiului la nord. Aici este situat

lacul de acumulare cu acelasi nume.

# Bircii.

# Chiteasca.

# Margineni.

# Mihailesti. *Infrastructura Zona urbana a Scornicestiului este alimentata cu apa dintr-o retea noua care a

inlocuit-o in totalitate pe cea veche in 2007.

Canalizarea are o lungime de 10,5 km, iar o noua statie de epurare a apelor uzate este in constructie.

Reteaua cu gaze alimenteaza zona urbana si 40 de gospodarii din satul Bircii.

Orasul este electrificat in totalitate, iar comunicatiile se realizeaza prin telefonie fixa si mobila (exista semnal pe

toate retele mobile din Romania). Reteaua de cablu este de asemenea extinsa pe intreaga suprafata. Retea de

internet exista in tot orasul.

Drumul judetean 703C este asfaltat atat in zona urbana (bulevardul Muncii si strazile adiacente: Pompierilor,

Suicii, Unirii, 1 Decembrie, Stadionului, Pacii etc.) cat si de-a lungul satelor Piscani si Rusciori. De asemenea

DN65 care strabate satele Jitaru si Negreni beneficiaza de asfalt si latime superioare celorlalte drumuri. Drumul

care face legatura cu Potcoava si strabate satul Margineni este asfaltat. De asemenea drumurile comunale care

strabat satele Suica, Teius, Negreni, Mogosesti sunt partial asfaltate. Restul drumurilor sunt pietruite.

Exista un sistem nou de strangere si depozitare a deseurilor menajere infiintat in 2008. 

In urmatorii ani datorita unui proiect structural pe sectiunea mediu aprobat de Consiliul european reteaua de apa

si canalizare va fi extinsa in toata localitatea. *Economia Economia orasului este bazata pe agricultura de

subzistenta si pe fabricile de textile in sistem lohn. Pana in 1989 Scornicestiul devenise un important centru

agricol si agroindustrial avand o pomicultura moderna si dezvoltata, un complex de sere de 20ha, o zootehnie

bazata pe complexe de crestere a pasarilor, a ovinelor, a bovinelor si o agricultura mecanizata practicata pe mari

suprafete de teren. Dupa 1989 aceste obiective au disparut unul cate unu revenindu-se la o agricultura

neaducatoare de profit, bazata pe gospodarii si pe parcele de teren foarte faramitate.Industria orasului are ca

pilon principal fabrica de piese si subansambluri auto PULSOR care in ultimii ani a inregistrat un puternic declin.

Mai existi cateva fabrici de cofectii textile care angreneaza forta de munca feminina din oras, dar si cateva unitati

de industrie alimentara (fabrici de produse din carne, in special), aceasta ultima ramura industriala suferind un

puternic recul dupa 1989 cand existau mult mai multe unitati: fabrica de bere, de paine, de conserve de carne,

de produse lactate etc.Activitatea comerciala in Scornicesti a luat amploare odata cu dezvoltarea urbana a

localitatii. Actualmente aceasta a decazut fata de 1989 rezumandu-se la o piata agroalimentara, un supermarket,

mai multe magazine alimentare, de imbracaminte, de produse gsm, farmacii si alte unitati necesare pentru

aprovizionarea localnicilor si a locuitorilor comunelor invecinate. *Invatamant # Scoala cu clasele I-VIII

Scornicesti

# Scoala cu clasele I-VIII Jitaru

# Scoala cu clasele I-VIII Margineni

# Scoala cu clasele I-VIII Negreni

# Grup Scolar Agricol Scornicesti *Cultura Pe teritoriul orasului se afla Casa de cultura si biblioteca oraseneasca;

muzeul a fost desfiintat dupa Revolutie, in cladirea sa functionand acum biblioteca; aceeasi soarta a avut-o si

cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Calusul Scornicesti, la care au activat de-a lungul timpului

numerosi interpreti si dansatori, are acum doar sectie pentru juniori. 

Traditia calusului este totusi prezenta in fiecare an la sfarsitul lunii iulie in timpul festivalului „Sarbatoarea painii”,

festival de muzica si dansuri populare dedicat incheierii recoltatului graului; festivalul se tine la Complexul

Turistic Rusciori.

Biserici monument istoric:

# Cuvioasa Paraschiva (de lemn) - Rusciori - 1885

# Cuvioasa Paraschiva - Mihailesti-Popesti - 1854

# Cuvioasa Paraschiva - Suica - 1810

# Adormirea Maicii Domnului - Teius - 1866

# Sfantul Nicolae - Negreni - 1871

# Sf. Haralambie (ruine) - Constantinesti - 1818

# Cuvioasa Paraschiva - Tatarai - 1817

# Intrarea in biserica - Suica - 1830

# Sf. Constantin - centru *Sanatate Pe teritoriul orasului se afla Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica

orasului, un centru de permanenta si Statia de ambulanta dotata cu masini noi. De remarcat este ca pe teritoriul

orasului nu exista un spital de urgenta, urgentele fiind transportate cu ambulanta la Spitalul Judetean Slatina.

*Sport Scornicestiul beneficiaza de un stadion numai pentru fotbal (fara pista) cu o capacitate de 18 000 de

locuri. Dotarile stadionului sunt numeroase: scaune la tribuna I, tribuna oficiala, cabine comentatori, sauna, bazin

de inot sub tribuna II, gazon cu sistem de dragare al apei, vestiare la ultimele standarde din anii '80, camere de

locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din pacate acum stadionul este intr-o stare deplorabila din cauza

lipsei oricarei investitii din 1989 pana astazi.

De asemenea in Scornicesti se mai gasesc doua sali de sport: Sala de sport a liceului si sala de sport

oraseneasca.

Echipa de fotbal FC Olt Scornicesti a jucat 11 sezoane in liga 1 promovand in 1981 si fiind retrogradata in 1990.

La FC Olt au evoluat jucatori cunoscuti ca: Dorinel Munteanu, Victor Piturca sau Dan Petrescu. Acum echipa

joaca in liga a 4-a. *Turism Casa natala a fostului presedinte Nicolae Ceausescu atrage sute de turisti anual.

Hotelul "President" situat in apropierea DN65 (E574) are conditii de cazare la nivel de 4 stele. Pe malul lacului

Rusciori, la 5 km N de centrul orasului, se afla complexul turistic "Rusciori" care ofera atat cazare cat si

restaurant si lac de pescuit. Pe lacurile Suica si Teius se practica de asemenea pescuitul contra cost. La 15 km

N de Scornicesti este padurea Seaca - rezervatie de vanatoare, care ofera posibilitati de cazare in fosta cabana

a lui Nicolae Ceausescu. Tot in zona padurii Seaca se afla bisericile de lemn Seaca si Cornatel, adevarate

monumente de arhitectura din secolele 15-16. *Personalitati # Nicolae Ceausescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25

decembrie 1989, Targoviste) - sef al statului Romania intre 1965 si 1989

# Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001, Bucuresti) - pictor

# Emil Dica (n. 17 iulie 1982) - fotbalist CFR Cluj - See more at:

http://obiective-turistice.romania-tourist.info/scornicesti-olt--detalii#sthash.3xkZcThp.dpuf

În 1989, mai multe localităţi ale României prospere şi muncitoare luau statutul de oraş. Dar, în mod

special pentru o localitate a ţării, timpul parcă s-a oprit pentru o clipă în mai '89: comuna Scorniceşti, prin

Decret al Consiliului de Stat, era declarată oraş. Şi în suspensia timpului se auzea doar zgomotul

extraterestru al satelitului american LANDSAT plasat exact, dar exact deasupra Scorniceştiului.

Este puţin probabil ca poziţia satelitului să fi fost aceasta în mai '89, dar cu siguranţă "planase" pe

acolo în aprilie 1981, conform unei imagini (realizate din satelitul cu pricina, bineînţeles) publicate de

presa comunistă. "De sus, Scorniceştiul seamănă cu o creangă de stejar cu trei ramuri - apele care-i

brăzdează întinderile, răsărită ca un semn distinctiv lângă inima României" (din volumul "Scorniceşti.

Vatră de istorie românească" - Editura Albatros, 1983).

Scorniceştiul "apare" cu câteva zeci sau sute de mii de ani mai târziu decât susţineau istoricii Epocii

de Aur, respectiv pe la 1800. În 1803, boierul Radu Scornici îi adună într-o aşezare pe oamenii risipiţi

prin partea locului şi primeşte încuviinţarea episcopului de Slatina să le ridice o biserică. Centrul

Scorniceştiului de astăzi se află pe fosta vatră a satului Tătărăi, menţionat încă din 1778 de Friedrich

Wilhelm von Bauer în "Memoires historiques et geographiques sur la Valachie". 

Ne facem că uităm discret faptul că din Tătărăi se trage familia lui Ceauşescu, sub numele de

Ceauşoglu ("copilul slugii" în limba tătară), deoarece ne palpită în minte scurta menţionare a

Scorniceştiului din Enciclopedia României - 1940: "Un sat în Olt, cu biserică de la 1833-1834,

reparată în 1894 şi 1907". 

În 1987, Nicolae Ceauşescu nici nu voia să audă de transformarea comunei Scorniceşti în oraş.

Povestea e legată de bulgari. Cel mai bine ştie domnul profesor Constantin Neacşu, fost primar al

Scorniceştiului între 1979-1989 (vicepreşedinte cu probleme sociale al CFSN Scorniceşti imediat

după Revoluţia din 1989). 

"Eu eram cel care îi spuneam «Bine aţi venit!» lui Ceauşescu când venea în Scorniceşti. Scorniceştiul

s-a înfrăţit în 1970 cu Pravăţ - locul natal al lui Jivkov. De fapt, suntem înfrăţiţi încă, dar s-a răcit

relaţia. Jivkov mă cunoştea, de-a lungul timpului am vorbit cu el mai mult decât cu Ceauşescu. Prima

oară ne-am cunoscut în '79. Îi plăcea la Scorniceşti, el îi zicea lui Ceauşescu «prietenul meu

Niculae», Ceauşescu îi zicea lui «prietenul meu Tudor».  M-am întâlnit cu Jivkov de nouă ori, chiar

am fost la el". 

Delegaţia Scorniceştiului vizita locul de naştere al lui Jivkov de fiecare dată la 9 septembrie, când se

sărbătorea Ziua naţională a Bulgariei comuniste. În 1987, Jivkov vizita iar Scorniceştiul şi l-ar fi

şicanat ca de obicei pe Ceauşescu că nu mai are de gând să proclame odată localitatea oraş, între

cei doi existând o întrecere: cine îşi va declara primul satul natal oraş. Jivkov câştigase, transformând

Pravăţul în oraş din 1983. Jivkov a mărit miza şi, în 1988, Pravăţul se alegea cu o stradă numită

Scorniceşti. Ceauşescu însă era tare pe poziţii şi avea o vorbă: "Decât un oraş prost, mai bine un sat

de frunte". 

A ajuns oraş în '89, dar "Scorniceştiul a fost efectiv marginalizat după Ceauşescu, lăsat să ajungă de

izbelişte. Dar nu s-a distrus. Dacă făcea cineva o sesizare la judeţ, replica era: «Ce mai vor şi ăştia

de la Scorniceşti?». Scorniceştiul a fost şi este invidiat. Înainte eram invidiaţi pentru ce făceam. Nu ne

da nimic Ceauşescu. Noi nu puteam să-i dăm telefon să trimită portocale, frigidere, televizoare,

ciocolată, haine mai bune, Pepsi... Ne descurcam pe cont propriu. Ceauşescu a insistat mereu să-şi

păstreze statutul de localitate agricolă. El când venea la Scorniceşti se interesa mai ales de

rezultatele din agricultură. Vreau să scriu o carte - Scornicesti între mit şi realitate". 

Domnul profesor Neacşu ne-a trimis câteva rânduri din preconizata carte. "Comuna Scorniceşti (sau

satul Tătărăi, cum rezultă din cele mai vechi izvoare istorice) şi-a căpătat rapid statutul de zonă

urbană, în 1978. Drumul spre oraşul Scorniceşti este perpendicular cu Drumul European care leagă

Craiova de Bucureşti. În timpul lui Ceauşescu, se găseau acolo 20.000 de localnici, în mare parte

muncitori şi ţărani săraci. Localitatea este situată pe o vale încadrată de dealuri proeminente, cândva

cultivate cu livezi de pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Solul de aici, destul de sărăcăcios, nu se distingea

cu nimic faţă de pământurile altor regiuni. 

"Primăvara şi toamna, elevii liceului scorniceştean erau obligaţi să meargă la lucrările culturilor

agricole. Ei continuau să lucreze fizic chiar şi după ce, în mod surprinzător, aflau de la

Radioteleviziune şi din presă că în localitatea lor... muncitorii şi ţăranii au «raportat» deja încheierea

muncilor. Deşi nu acesta era adevărul, Scorniceştiul devenea primul oraş din ţară care raporta - cu

statistici false, bineînţeles - încheierea lucrărilor agricole. Şi asta nu oricum, ci cu recorduri în

producţia de porumb şi de grâu aşa cum nu s-au mai înregistrat vreodată în istoria agriculturii! Deşi

beneficiau de o imagine publică excelentă (de gospodari-model), scorniceştenii stăteau «la rând»

pentru a-şi cumpăra alimente pe cartele, trebuind să dea exemplu astfel celorlalţi români.

Tot din Scorniceşti proveneau numeroşi oameni care primeau, pentru "merite" excepţionale, distincţia

de "Erou al Muncii Socialiste". Şi, pentru ca primul gospodar al ţării să fie mândru de harnicii săi

concitadini, activiştii de partid au inventat o gogoriţă: muncitorii şi ţăranii Scorniceştiului lansau - din

«iniţiativă proprie» - apeluri şi chemări de concurenţă în întrecerea socialistă (se subînţelege că

aceste apeluri erau inexistente în realitate). Apoi intra în funcţiune rolul mass-media: în emisiuni şi în

paginile ziarelor se consemnau cu majuscule "minunile" săvârşite la Scorniceşti: pământul cel mai

mănos; aerul cel mai curat; apa cu proprietăţile cele mai tămăduitoare... 

Dacă mama lui Nicolae Ceauşescu (Alexandrina) nu se deosebea cu nimic de ţărăncile obişnuite ale

zonei, în schimb, tatăl (Andruţa) se încadra lejer printre petrecăreţii satului. În ciuda simplităţii

părinţilor lui Ceauşescu, turiştii care treceau prin Scorniceşti aveau ocazia să le admire chipurile

gravate sculptural pe o placă de lemn care trona deasupra fântânii din faţa casei lor (casă

modernizată prin 1985, după arhetipul caselor tradiţionale cu specific rural). La Biserica construită

special pe dealul din apropierea casei erau pictaţi chiar Alexandrina şi Andruţa, încadraţi în pleiada

sfinţilor, în timp ce istoricele lor fotografii s-au expus la loc de cinste pe vitrinele muzeului local.

Paradoxul rezidă din faptul că proslăvirea părinţilor lui Ceauşescu s-a înfăptuit chiar dacă cuplul

dictatorial afişa valenţe ateiste!

S-a creionat apoi o «aură» pentru fraţii «luminaţilor conducători», ştiindu-se că mama Alexandrina

dăduse naştere la 10 copii. Deşi aveau cu toţii carenţe în instrucţia şcolară, PCR (în abrevierea

ironică a poporului: Pile-Cunoştinţe-Relaţii) le-a completat rapid studiile şi, în virtutea «docomentelor»

elaborate, au ocupat funcţii pe măsura «pregătirii»: Andruţa - general în Departamentul Securităţii

Statului; Ilie - ministru adjunct în MApN; Ioan - vicepreşedintele Planificării; Florea - redactor la ziarul

Scînteia, oficiosul partidului unic, Marin - şeful Agenţiei Economice din Viena; Elena Bărbulescu -

inspector general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt; Maria - vicepreşedintă la Crucea Roşie; Barbu

Petrescu - primarul general al Capitalei (...). 

Este interesant de ştiut că, în timpul anilor mei de şcoală, Elena Bărbulescu, a fost directoarea

Liceului Agroindustrial Scorniceşti. I se spunea, cu frică, «doamna». Era soţia lui Vasile Bărbulescu,

ministrul Agriculturii. Când auzeam că «vine doamna», tremuram alături de profesorii noştri! Îmi

amintesc cum, în timpul unei ore, a intrat intempestiv în clasă şi l-a pălmuit pe profesorul de la

catedră în faţa noastră! şi câte şi mai câte! După revoluţie, «doamna» mergea pe stradă şi ne căuta

insistent privirea, salutându-ne. După ce a suportat câţiva ani de indiferenţă publică, a trecut la cele

veşnice..."

Ceauşescu era un sentimental: ţinea ca la vizitele lui să fie numai cei din Scorniceşti. "Ultima oară

cand a venit, la 26 ianuarie 1989, la Seaca era ger şi viscol", ne povesteşte domnul Neacşu. "A

coborât din elicopter, l-a certat puţin pe Vasile Bărbulescu. A venit cu câinele lui, Corbu. Au venit

pionierii şi l-a luat la rost pe Vasile Bărbulescu că de ce nu i-a spus să le fi adus măcar nişte

bomboane. Era frig, copiilor le curgeau nasul şi Nicolae Ceauşescu şi-a scos batista să-i şteargă la

nas".

Localnicii nu îşi aduc aminte să fi fost vreo tulburare la Revoluţie. Se pare că doar nebunul satului

(care între timp a murit) a strigat "Jos tovarăşu'!". În rest... conform unor date din 1838, Scorniceştiul

avea 6.615 pruni. Astăzi în Scorniceşti, infracţionalitatea are cam aceleaşi cote ca înainte de '89.

Mâine, poimâine şi restul zilelelor perpetuează cuvintele domnului  Neacşu: "10, 15, 20 de ani, la

Scorniceşti tot pelerinaj va fi, că vrem, că nu vrem, că ne convine, că nu ne convine. Nu putem şterge

istoria...". 

Păcat că nu a fost nici un satelit martor al derulării unei dimineţi istorice în Scorniceşti: familia doarme

pe laviţe întinse pe lângă pereţii casei cu două încăperi. Mama, o femeie supusă şi muncitoare, nu

prea are ce să pună pe masă copiilor, mămăliga fiind mâncarea de bază, iar singura avere - trei

hectare de pământ, câteva oi şi finanţele capului familiei obţinute din croitorie. 

În acea dimineaţă, fiul preferat al mamei nu voia să mănânce. Făcuse patru clase la şcoala din sat,

nu avusese cărţi, adesea mergea la lecţii desculţ, nu avea prieteni, era nervos şi imprevizibil. În acea

dimineaţă, puştiul mărunţel şi bâlbâit pe nume Nicolae Ceauşescu pleca din sânul familiei sale pentru

a-şi găsi un rost la Bucureşti. Ar fi fost interesant.