Scoala Doctorală Interdisciplinarăold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...
Transcript of Scoala Doctorală Interdisciplinarăold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Partener:
Universitatea Transilvania din Brașov
Scoala Doctorală Interdisciplinară
Departament: SILVICULTURĂ
Ing. Aureliu-Florin HĂLĂLIȘAN
Certificarea managementului forestier şi a lanţului de custodie în
România: instrument de piaţă şi mijloc de promovare a gestionării
durabile a pădurilor
Certification of forest management and chain of custody in
Romania: a market instrument and a mean to promote sustainable
forest management
Conducător ştiinţific
Prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN
BRAȘOV, 2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-
268-410525
RECTORAT
Domnului/Doamnei
.......................................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov
Nr. 6882 din 30.09.2014
PREŞEDINTE: Preşedinte, Universitatea Transilvania din Brașov Prof. dr. ing. Alexandru Lucian CURTU,
- Decan al Facultății de Silvicultură și Exploatări
Forestiere, Universitatea Transilvania din Brașov.
CONDUCĂTOR
ŞTIINŢIFIC:
Prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN,
- Rector al Universității Transilvania din Brașov.
REFERENŢI: Prof. dr. ing. Florin IORAȘ,
- Buckinghamshire New University, Marea Britanie.
Conf. dr. ing. Marian DRĂGOI,
- Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
Conf. dr. ing. Bogdan POPA, - Universitatea Transilvania din Brașov.
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 03.11.2014, ora 13.30,
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere (corpul S), sala SI2.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să
le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected].
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumim.
1
Mulțumiri
Lucrarea de față își propune să analizeze, obiectiv, procesul de certificare din
România având la bază opiniile principalilor factori implicați în acest proces. Discuții
pro sau contra despre acest subiect au existat și vor exista. Realizarea acestei teze de
doctorat nu a fost ușoară. Analizarea percepției factorilor luați în studiu a vizat
persoane implicate în producție, pentru care timpul costă.
Sfaturile conducătorului științific prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN m-au
ajutat să înțeleg realitățile și să îmi doresc mai mult. Adeseori, aceste sfaturi au
reprezentat încurajări părintești, amintindu-mi de tatăl demult pierdut. Astfel, adresez
domnului prof. ABRUDAN recunoștință în primul rând pentru sprijin, iar apoi pentru
educația transmisă.
Atingerea acestui nivel al formării mele nu s-ar fi putut realiza fără educația
transmisă de profesorii acestei facultăți. Din anul 2005, am învățat de la profesori nu
doar cunoștințe despre domeniul silvic, ci și un mod de viață. Tuturora vă mulțumesc
și vă asigur de considerația și respectul meu pentru efortul depus în transmiterea
cunoștințelor. Motivul pentru care nu am precizat nume este că apreciez întregul
colectiv al facultății. Tuturora din facultate, indiferent de departamente, grade sau
discipline le mulțumesc în mod egal pentru că au contribuit la formarea mea
profesională, cât și ca om.
O atenție deosebită o acord celor care m-au îndrumat în elaborarea tezei de
doctorat. Domnului șef lucr. dr. ing. Florin DINULICĂ îi mulțumesc pentru toate
indicațiile și învățăturile oferite de-a lungul studiilor de doctorat și nu numai. Analiza
obiectivă a tezei de doctorat realizată de domnul șef lucr. dr. ing. Florin DINULICĂ
m-a ajutat în definitivarea acesteia. Totodată, sfaturile prietenești oferite m-au
încurajat și au contribuit la formarea mea. Mulțumesc referenților prof. dr. ing. Florin
IORAȘ și conf. dr. ing. Marian DRĂGOI pentru efortul depus în analiza tezei de
doctorat. Regret că nu am învățat mai multe lucruri de la conf. dr. ing. Tudor
STĂNCIOIU și conf. dr. ing. Bogdan POPA. Doamnei prof. dr. ing. Filofteia
NEGRUȚIU și doamnei dr. ing. Cristina VĂCĂLIE le mulțumesc pentru încurajări și
sfaturi. Acestora le mulțumesc în mod deosebit pentru colegialitate, înțelegere și
sprijin. Colegilor ing. Elena CIOCÎRLAN, ing. Ancuța COTOVELEA, ing. Mihai
MARINCHESCU și ing. Mihai FEDORCA le mulțumesc pentru prietenie și timpul
petrecut împreună.
O deosebită considerație o exprim față de domnul prof. dr. ing. Gavril
BUDĂU căruia îi mulțumesc pentru timpul acordat în orice moment și pentru sfaturile
oferite. Mulțumesc conducerii Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva pentru sprijinul
în distribuirea chestionarelor către ocoalele silvice de stat. De asemenea, îi mulțumesc
2
domnului ing. Marius TURTICĂ pentru sfaturi și informații despre companiile
certificate. Tuturor celor care și-au consumat timpul completând chestionarul unui
doctorand le mulțumesc. Fără aportul acestora finalizarea tezei nu s-ar fi realizat.
Mulțumiri deosebite îi transmit mamei mele care m-a susținut și mi-a acordat
educația primară necesară. Această deosebită contribuție o răsplătesc cu susținerea
publică a tezei de doctorat în ziua aniversării unei frumoase vârste: La mulți ani,
mama!. Pentru fiecare seară petrecută la căldură sau frig, cu masa plină sau mai puțin,
îți multumesc că ai crezut în mine și sper ca în continuare să avem numai bucurii.
Familiei mele (unchi, mătușă, verișoare și verișori) îi mulțumesc pentru încurajări și
înțelegere și regret că nu am petrecut mai mult timp împreună. Îi mulțumesc doamnei
ing. Lăcrămioara MOȘ pentru încrederea și sfaturile acordate. Inginerilor silvici de la
Ocolul Silvic Săvîrșin le mulțumesc pentru faptul că m-au motivat și m-au făcut să
vreau mai mult.
Nu în ultimul rând îi mulțumesc prietenei mele Raluca Enescu pentru
înțelegere și ajutor. Cu siguranță, peste ani ne vom aminti împreună de perioada
dificilă în care cuvintele ,,teză de doctorat” erau mai frecvente decât cuvintele ,,te
iubesc”.
Această teză de doctorat o dedic tatălui meu și fratelui meu (Flavius) care
astăzi nu îmi mai sunt alături. Perioada petrecută la Brașov ar fi fost mai ușoară cu voi
alături.
Aureliu- Florin Hălălișan
3
CUPRINS
Pag.
teza
Pag.
rezumat
Capitolul I. Introducere………………………………………………………………........... 10 11
1.1 Considerente generale………………………………………………….............................. 10 11
1.2 Scopul și obiectivele cercetării …………………………………………………………... 11 12
Capitolul II Stadiul actual al cunoștințelor privind certificarea forestieră....................... 12 12
2.1 Apariția conceptului de certificare forestieră……………………....................................... 12 12
2.2 Procesul de certificare forestieră………………………………………………………….. 13 -
2.2.1 Elementele unui sistem de certificare………………………………………………... 13 -
2.2.1.1 Standarde de sistem-standarde de performanță…………………………………. 14 -
2.2.1.2 Etapele procesului de certificare……………………………………................... 15 -
2.2.1.3 Acreditarea corpurilor de certificare………………………………… ................. 16 -
2.2.1.4 Trasabilitatea produselor și etichetarea acestora…………………………........... 17 -
2.3 Sistemul de certificare FSC (Forest Stewardship Council)………………………………. 17 -
2.3.1. Apariția Organizației FSC…………………………………………………………… 17 -
2.3.2 Funcționarea sistemului de certificare FSC……………………….............................. 18 -
2.3.2.1 Certificarea FSC a managementului forestier…………………………............... 18 -
2.3.2.1.1 Standardul FSC pentru certificarea managementului forestier.......................... 18 -
2.3.2.1.2 Procesul de certificare a managementului forestier……................................... 19 -
2.3.2.2. Certificarea FSC a lanțului de custodie…………………………………........... 21 -
2.3.2.2.1 Standardul FSC pentru lanțul de custodie………………… ............................. 21 -
2.3.2.2.2 Procesul de certificare a lanțului de custodie…………………………………. 21 -
2.3.3 Acreditarea FSC a corpurilor de certificare …………………………………………. 22 -
2.3.4 Etichetarea FSC ……………………………………………....................................... 23 -
2.3.5 Structura Organizației Forest Stewardship Council………………............................. 24 -
2.4. Impactul certificării forestiere……………………………………………………………. 24 -
2.4.1 Impactul asupra managementului forestier și asupra conservării biodiversității......... 24 -
2.4.2 Impactul asupra pieței lemnului…………………………………............................... 25 -
2.4.2.1 Prețul premium…………………………………………………………….......... 25 -
2.4.2.2 Accesul pe piață…………………………………………………………............ 28 -
2.4.2.3 Recunoaștere internațională și îmbunătățirea imaginii companiei....................... 29 -
2.4.3 Impactul social al certificării………………………………………………................ 30 -
2.4.4 Costurile certificării………………………………………………………….............. 31 -
2.5 Certificarea forestieră în România……………………………………............................... 32 13
2.5.1 Apariția certificării forestiere în România…………………………............................ 32 13
4
2.5.2 Influența ONG-urilor în procesul de certificare din România…................................. 33 -
Capitolul III. Metodologia de cercetare…………………………………………................. 34 14
3.1 Analiza Rapoartelor de evaluare emise de Organismul de Certificare……….................... 34 14
3.2. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă………………………………………….......... 34 15
3.2.1Alegerea factorilor de interes …………………………………………………........... 34 15
3.2.2 Elaborarea instrumentelor de cercetare și modul de aplicare al acestora ..................... 36 15
3.2.3 Mărimea populațiilor studiate………………………………………………….......... 37 16
3.2.4 Etapele finale ale cercetării sociologice cantitative………………………………….. 39 18
3.3 Ancheta sociologică: cercetarea calitativă………………………………………………... 40 18
Capitolul IV. Rezultate…………………………………………………................................ 42 19
4.1 Analiza dinamicii procesului de certificare forestieră din România…................................ 42 19
4.1.1 Evoluția suprafețelor de pădure certificate FSC în România….................................. 42 19
4.1.2 Evoluția certificării lanțului de custodie în România…………................................. 44 21
4.2 Neconformități FSC identificate în procesul de certificare a managementului forestier
din România…………………................................................................................................... 45 22
4.2.1 Frecvența neconformităților…………………………………..................................... 45 22
4.2.2 Gravitatea neconformităților. Neconformități minore și majore.................................. 47 24
4.2.3 Analiza conținutului neconformităților ………………………................................... 49 25
4.2.4 Concluzii……………………………………………………………………….......... 51 26
4.3 Management forestier: evaluarea percepției reprezentanților ocoalelor silvice din
România privind certificarea FSC ……………………………................................................ 52 27
4.3.1 Evaluarea percepției unitaților silvice certificate……………..................................... 53 27
4.3.1.1 Motivul adoptării certificării FSC…………………………………………… 53 27
4.3.1.2 Rolul ONG-urilor în certificarea FSC din România…………………………. 54 28
4.3.1.3 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală........................ 55 29
4.3.1.4 Schimbări în urma certificării FSC……………………….............................. 57 30
4.3.1.5 Avantaje obținute în urma certificării FSC…………………………….......... 63 34
4.3.1.6 Derularea procesului de certificare FSC……………………………….......... 65 -
4.3.1.7 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC.................................. 67 36
4.3.1.8 Recertificarea FSC…………………………………………………………… 69 37
4.3.1.9 Opinii privind utilitatea certificării FSC………………………………........... 70 -
4.3.1.10 Promovarea certificării FSC………………………………………………... 71 -
4.3.1.11 Stimularea certificării FSC în România……………………………………. 72 -
4.3.1.12 Analiza Cluster a percepției ocoalelor silvice certificate din România
privind avantajele aduse de certificarea FSC………………………………………... 73 37
4.3.1.13 Concluzii……………………………………................................................ 74 39
4.3.2 Evaluarea percepției reprezentanților din cadrul ocoalelor silvice necertificate.. ........ 76 41
5
4.3.2.1 Motivul necertificării FSC................................................................................ 77 41
4.3.2.2 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală........................ 79 -
4.3.2.3 Beneficii așteptate de la certificarea FSC………………… ............................. 81 42
4.3.2.4 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC………………….......... 83 43
4.3.2.5 Opinii privind eficiența certificării FSC……………………………………... 85 -
4.3.2.6 Promovarea certificării FSC............................................................................. 86 -
4.3.2.7 Măsuri pentru stimularea certificării din România........................................... 87 -
4.3.2.8 Surse de informare despre certificarea FSC..................................................... 87 -
4.3.2.9 Perspective pentru adoptarea certificării FSC…………….............................. 88 43
4.3.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților ocoalelor silvice certificate și a
ocoalelor silvice necertificate asupra procesului de certificare FSC.................................... 88 43
4.3.3.1 Beneficii obținute-beneficii așteptate............................................................... 89 43
4.3.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC....................................... 90 45
4.3.4 Concluzii………………………………………………………………...................... 92 47
4.4 Lanțul de custodie: evaluarea percepției respondenților companiilor certificate……........ 92 48
4.4.1 Evaluarea percepției companiilor certificate în 2011................................................... 93 48
4.4.1.1 Profilul companiilor certificate FSC................................................................ 93 -
4.4.1.2 Percepțiile companiilor certificate din România privind beneficiile
certificarii FSC............................................................................................................. 95 -
4.4 1.2.1 Analiza cluster a companiilor certificate FSC din România......................... 96 48
4.4.1.3 Percepțiile companiilor certificate din România privind problemele în
obținerea și menținerea certificării FSC...................................................................... 97 -
4.4.1.4 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România.......................................... 98 -
4.4.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul companiilor certificate FSC în anul
2014....................................................................................................................................... 98 49
4.4.2.1 Profilul companiilor certificate FSC................................................................ 99 49
4.4.2.2 Motivația adoptării certificării FSC………………......................................... 100 50
4.4.2.3Companiile românești certificate FSC și organismele de certificare……........ 101 -
4.4.2.4 Certificări de sistem deținute de companiile certificate FSC din
România........................................................................................................................ 102 50
4.4.2.5 Beneficii obținute în urma certificării FSC...................................................... 104 52
4.4.2.6 Implicații economice ale certificării FSC......................................................... 105 53
4.4.2.7 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC……............................... 108 54
4.4.2.8 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România.......................................... 109 56
4.4.2 9 Recertificarea FSC............................................................................................ 111 56
4.4.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților unităților ce au certificat
managementul forestier și a reprezentanților companiilor certificate FSC........................... 111 57
4.4.3.1 Beneficii obținute............................................................................................. 111 57
4.4.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC....................................... 113 58
6
4.4.4 Concluzii...................................................................................................................... 114 59
4.5 Evaluarea percepției inspectorilor silvici din cadrul ITRSV privind certificarea FSC........ 116 60
4.6 Analiza calitativă a percepției specialiștilor în certificarea FSC......................................... 118 62
4.6.1 Adoptarea certificării FSC de către unitățile din România................................. 118 62
4.6.2 Companiile certificate FSC și certificarea de sistem........................................... 119 63
4.6.3 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC...................................... 120 63
4.6.4 Stimularea certificării FSC în România ............................................................. 121 64
4.6.5 Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC........................................................ 121 64
4.6.6 Legislație silvică națională și certificarea FSC................................................... 122 65
4.6.7 Viitorul certificării FSC....................................................................................... 122 66
4.6.8 Concluzii…………………………………………………………………......... 123 66
Cap. V Concluzii finale. Contribuții originale. Diseminarea rezultatelor. Direcții
viitoare de cercetare……………………................................................................................ . 124 67
5.1 Concluzii finale……………………………........................................................................ 124 67
5.2 Contribuţii originale………………………………………................................................. 125 69
5.3 Direcții viitoare de cercetare…………………………………............................................ 125 69
5.4 Diseminarea rezultatelor………………………………….................................................. 126 70
Bibliografie…………………………………………................................................................ 127 71
Anexe ……………………………………………………………............................................ 136 77
Anexa 1- Chestionarele distribuite…………………………………......................................... 136 -
Anexa 2- Rezumat...................................................................................................................... 158 77
Anexa 2- Curriculum vitae …………………………………………....................................... 159 79
7
TABLE OF CONTENTS
Pag.
thesis
Pag.
abstract
Chapter I. Introduction …………………………………………………………………. 10 11
1.1 General considerations…………………………………………………….................... 10 11
1.2 Aim and objectives ............................. …………………………………….................. 11 12
Chapter II The current state of knowledge on forest certification …………............... 12 12
2.1 Emergence of forest certification ………………......………………............................. 12 12
2.2 Forest certification process……………………………………………………….…... 13 -
2.2.1 Elements of a certification scheme ………………….…………………………... 13 -
2.2.1.1 System standards - performance standards………………………..……… 14 -
2.2.1.2 Stages of forest certification process………………......………................. 15 -
2.2.1.3 Accreditation of certification bodies……………………………............... 16 -
2.2.1.4 Product tracing and labelling…………………………………………...… 17 -
2.3 FSC (Forest Stewardship Council) certification system………………………............. 17 -
2.3.1. Establishment of FSC organization ……………………...……………………… 17 -
2.3.2 Functioning of FSC certification ………………………........................................ 18 -
2.3.2.1 FSC forest management certification…………………………................... 18 -
2.3.2.1.1 Standard for FSC forest management certification ……........….............. 18 -
2.3.2.1.2 FSC forest management certification process……......…………............. 19 -
2.3.2.2 FSC chain of custody certification………………….....……….................. 21 -
2.3.2.2.1 Standard for FSC chain of custody certification…....……....................... 21 -
2.3.2.2.2 FSC chain of custody certification process ……….………………...….. 21 -
2.3.3 FSC accreditation of certification bodies...…………..…………………….……... 22 -
2.3.4 FSC labels ……………………………………......……………………................. 23 -
2.3.5 Forest Stewardship Council organization……......…………………….................. 24 -
2.4. Impact of forest certification………………………………………………….………. 24 -
2.4.1 Impact of forest certification on forest management and biodiversity .......... 24 -
2.4.2 Impact on wood markets……………………….........…………………........ 25 -
2.4.2.1 Price premium…………………………….......………………………....... 25 -
2.4.2.2 Market access …………………………......……….…………………....... 28 -
2.4.2.3 Company reputation and image................................................................... 29 -
2.4.3 Social impact of forest certification ……….......………………………................. 30 -
2.4.4 Costs of forest certification……………….......……………………....................... 31 -
2.5 Forest certification in Romania………………….…………………………….............. 32 13
2.5.1 Emergence of forest certification in Romania………….………………................ 32 13
8
2.5.2 NGOs involvement in the forest certification process in Romania ........................ 33 -
Chapter III. Data and methods……………………………………………….................. 34 14
3.1 Analysis of the evaluation reports issued by the certification body …......……............ 34 14
3.2. Sociological investigation: quantitative research …………………………………….. 34 15
3.2.1 Selection of stakeholders ………………………………………………………..... 34 15
3.2.2 Research instruments and application...................................................................... 36 15
3.2.3 Investigated population ……………………………………………....................... 37 16
3.2.4 Final stages of quantitative sociological research ………………………………... 39 18
3.3 Sociological investigation: qualitative research ………………………………………. 40 18
Chapter IV. Results…………………………………………………………………........ 42 19
4.1 Analysis of forest certification evolution in Romania…..............................…….......... 42 19
4.1.1 Evolution of FSC certified forests in Romania……………….............................. 42 19
4.1.2 Evolution of FSC chain of custody in Romania………………………................. 44 21
4.2 FSC non-conformities identified during the process of forest management
certification in Romania ....…………………………………………………....................... 45 22
4.2.1 Frecqvency of FSC non-conformities………………………………….................. 45 22
4.2.2 Degree of non-conformities. Minor and major non-conformities……................... 47 24
4.2.3 Analysis of nonconformities .................. …………………………........................ 49 25
4.2.4 Conclusions ………………………………………………………………………. 51 26
4.3 Forest management: assessing the perceptions of respondents from forest districts...... 52 27
4.3.1 Assessment of the respondents from certified forest districts…......……............... 53 27
4.3.1.1 Reasons for adopting FSC certification ……………………………..…… 53 27
4.3.1.2 Role of NGOs in FSC certification in Romania …………………….….... 54 28
4.3.1.3 FSC certification, forest owners and local communities ………………… 55 29
4.3.1.4 Changes after FSC certification ……………………………...................... 57 30
4.3.1.5 Benefits of FSC certification …………………………….......................... 63 34
4.3.1.6 FSC certification process ………………………………………...………. 65 -
4.3.1.7 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate …......................... 67 36
4.3.1.8 FSC re-certification ………………………………………………………. 69 37
4.3.1.9 Perceptions of the utility of FSC certification …………………………… 70 -
4.3.1.10 Promotion of FSC certification …………………………………………. 71 -
4.3.1.11 Stimulation of FSC certification in Romania …………………………… 72 -
4.3.1.12 Cluster analysis of the perception of repondents from certified forest
districts in Romania on the benefits of FSC certification ………………………... 73 37
4.3.1.13 Conclusions ………………………………………................................... 74 39
4.3.2 Evaluation of repondents from non-certified forest districts................................... 76 41
9
4.3.2.1 Resons for not adopting FSC certification.................................................. 77 41
4.3.2.2 FSC certification, forest owners and local communities …….................... 79 -
4.3.2.3 Main benefits expected from FSC forest certification……………............. 81 42
4.3.2.4 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate …………...…….. 83 43
4.3.2.5 Perceptions of the utility of FSC certification …………………………… 85 -
4.3.2.6 Promotion of FSC certification.................................................................... 86 -
4.3.2.7 Measures to stimulate FSC certification in Romania.................................. 87 -
4.3.2.8 Sources of information about FSC certification.......................................... 87 -
4.3.2.9 Perspectives for adopting FSC certification ……………..........…............. 88 43
4.3.3 Comparative analysis of respondents’ perceptions from certified and non-
certified forest districts on FSC certification process................................... ................... 88 43
4.3.3.1 Obtained benefits - expected benefits of forest certification....................... 89 43
4.3.3.2 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 90 45
4.3.4 Conclusions……………………………………………………….......................... 92 47
4.4 Chain of custody: evaluation of respondents’ perceptions from FSC certified
companies ............................................................................................................................ 92 48
4.4.1 Evaluation of perceptions of FSC certified companies in 2011........ ...................... 93 48
4.4.1.1 Profile of FSC certified companies............................................................. 93 -
4.4.1.2 Perceptions on perceived benefits of FSC certification................... ............ 95 -
4.4 1.2.1 Cluster analysis of repondents’ perceptions from FSC certified
companies on the benefits of FSC certification....................................................... 96 48
4.4.1.3 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 97 -
4.4.1.4 Measures to stimulate FSC certification in Romania.................................. 98 -
4.4.2 Evaluation of perceptions of FSC certified companies in 2014.............................. 98 49
4.4.2.1 Profile of FSC certified companies............................................................. 99 49
4.4.2.2 Reasons for adopting FSC certification …….....………………................. 100 50
4.4.2.Romanian FSC certified companies and certification bodies………...................... 101 -
4.4.2.4 Sistem certifications owned by FSC certified companies............................ 102 50
4.4.2.5 Perceived benefits of FSC certification....................................................... 104 52
4.4.2.6 Economic implications of FSC certification................................................ 105 53
4.4.2.7 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate ……..................... 108 54
4.4.2.8 Measures to stimulate the FSC certification in Romania............................ 109 56
4.4.2 9 FSC re-certification...................................................................................... 111 56
4.4.3 Comparative analysis of respondents’ perceptions from FSC certified forest
management units and certified companies...................................................................... 111 57
4.4.3.1 Perceived benefits of FSC certification.............................. ......................... 111 57
4.4.3.2 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 113 58
4.4.4 Conclusions..................................................................................................... 114 59
10
4.5 Evaluation of respondents’ perceptions of Regional Forest Inspectorates on FSC
certification........................................................................................................................... 116 60
4.6 Qualitative analysis of the perception of FSC certification experts............................... 118 62
4.6.1 Adoption of FSC certification by forest management units in Romania........... 118 62
4.6.2 FSC certified companies and system certifications............................................ 119 63
4.6.3 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate..................................... 120 63
4.6.4 Measures to stimulate FSC certification in Romania......................................... 121 64
4.6.5 Regulation 995/2010 and FSC certification........................................................ 121 64
4.6.6 National forest legislation and FSC certification............................................... 122 65
4.6.7 Future of FSC certification................................................................................. 122 66
4.6.8 Conclusions……………………………………………………………………. 123 66
Cap. V Final conclusions. Original contributions. Dissemination of results. Future
research directions…………………………………………………………….................. 124 67
5.1 Final conclusions ………………………………………………………....................... 124 67
5.2 Original contributions …………………………………………………….................... 125 69
5.3 Dissemination of results ………………………………………………………............. 125 69
5.4 Future research directions ……………………………………………………….......... 126 70
References………………………………………………………………………………..... 127 71
Annexes ……………………………………………………………………………............ 136 77
Anex 1- Questionnaires ……………………………………......………………….............. 136 -
Anex 2- Abstract ……………………………………………………………....................... 158 77
Anex 3- Curriculum vitae ………………………………………………………................. 159 79
11
Capitolul I. Introducere
1.1 Considerente generale
De peste două decenii certificarea forestieră reprezintă o realitate a sectorului
silvic la nivel global. Frecvent contestat, acest concept reprezintă astăzi un mijloc de
promovare a managementului forestier durabil și nu numai. Fie că este vorba de
sistemul FSC (Forest Stewardship Council) sau de sistemul PEFC (The Programme
for the Endorsement of Forest Certification), certificarea forestieră există pentru că
piața produselor lemnoase o cere. Gândită inițial ca modalitate de reducere a tăierilor
ilegale în zona tropicală certificarea s-a extins mai ales în emisfera nordică, în care se
înscriu peste 90% din pădurile certificate ale globului.
Anul 1993 reprezintă anul apariției primului sistem de certificare forestieră.
Preluând ecourile Conferinței de la Rio din anul 1992, ONG-urile și sectorul industrial
au aprins ,,scânteia” certificării. Scopul acestora era comun: dezvoltarea durabilă și
cea economică prin crearea unui sistem de recompensare a performanțelor gestionării
durabile a pădurilor și posibilitatea urmăririi circuitului (trasabilității) materialului
lemnos.
În primii ani, certificarea forestieră s-a dezvoltat anevoios. Treptat conceptul
a luat amploare odată cu interesul crescând al managerilor de păduri sau a operatorilor
economici. Datorită popularității FSC, în 1999 apare sistemul de certificare PEFC care
reprezenta inițial interesele proprietarilor de pădure, în special privați. Disputele între
cele două sisteme persistă, iar susținători există de ambele părți.
Certificarea forestieră a pătruns și în România. Din ce în ce mai multe
companii românești exportă lemn și produse din lemn în țări cu o piață a produselor
certificate dezvoltată. Din păcate, datorită tăierilor ilegale, infracțiunilor sau corupției,
România nu are o imagine foarte bună peste hotare. Și totuși, certificarea oferă aceeași
poziție ca a marilor comercianți ai lumii, prin îndeplinirea standardului global al
sistemului de certificare. Mari clienți sau recunoaștere pe plan internațional reprezintă
beneficii considerabile într-o piață a produselor lemnului în continuă schimbare.
În anul 2012 Națiunile Unite publica un raport în care se menționau câteva
aspecte importante despre amploarea certificării forestiere (U.N., 2012):
- La nivel global, suprafața de pădure este distribuită neuniform. Astfel, 51% dintre
pădurile certificate se găsesc în America de Nord, 25% în Uniunea Europeană
(înclusiv țările nordice) și 12% în țările membre a Comunității Statelor Independente.
Restul pădurilor certificate (13%) se regăsește în emisfera sudică.
- Aproape 10% dintre pădurile globului sunt certificate; se consideră că este nevoie de
încă 80 de ani pentru a se certifica toate pădurile globului;
12
- În unele regiuni, cum ar fi Europa de Vest, unele țări dețin o suprafață de peste 50%
păduri certificate;
-Lemnul provenit din pădurile certificate este estimat la 469 mil. mc reprezentând
27% din consumul global;
- Evaluarea companiilor în vederea certificării lanțului de custodie costă în medie
3500 $ la care se adaugă cele patru audituri (cost mediu 1800 $/an). Astfel, costul
mediu global pentru numărul total de certificate existente este de aproximativ 300
milioane $.
1.2 Scopul și obiectivele cercetării
Prezenta teză de doctorat are ca scop analizarea evoluției certificării
forestiere în România și evaluarea percepției factorilor implicați în acest proces
privind diversele aspecte economice, ecologice și sociale ale certificării. Prin
complexitatea metodologiei abordate, studiul reprezintă o noutate, făcând apel la
factorii importanți (stakeholders) afectați direct și indirect de procesul de certificare
FSC, la nivel național. Întrucât este analizată percepția principalilor factori afectați de
certificarea forestieră, lucrarea de față are și un caracter sociologic.
Obiectivele principale stabilite pentru îndeplinirea acestui scop sunt
următoarele:
1. Analizarea evoluției certificării forestiere în România;
2. Evaluarea managementului forestier în viziunea standardului FSC prin
analiza neconformităților;
3. Evaluarea percepției principalilor factorilor implicați în certificarea
managementului forestier și a lanțului de custodie;
4. Evaluarea percepției organismului de control silvic național (ITRSV) în
procesul de certificare forestieră;
5. Evaluarea percepției specialiștilor implicați în procesul de certificare
forestieră din România.
Capitolul II Stadiul actual al cunoștințelor
privind certificarea forestieră
2.1 Apariția conceptului de certificare forestieră
Termenul de ,,certificare forestieră” este strâns legat de conceptul
,,dezvoltare durabilă’’, reflectând principiile și obiectivele acesteia (Vallejo și
Hauselmann, 2002). Raportul Brundtland din 1987 (U.N, 1987) definește obiectivele
dezvoltării durabile astfel: ,,dezvoltarea durabilă urmărește satisfacerea nevoilor
prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
13
propriile nevoi’’. Amploarea defrișării pădurii tropicale, ca urmare a nevoii de lemn
pentru industrie și extinderea terenurilor agricole, a condus la necesitatea
implementării unui program de reducere a exploatării pădurilor prin controlul
comerțului cu lemn (Meidinger, 2006).
În anul 1993, WWF împreună cu alte ONG-uri și companii înființează Forest
Stewardship Council (FSC), organizație neguvernamentală și non-profit care să
demareze un program global de certificare forestieră, elaborând standarde în acest
sens (Meidinger, 2006). Deși FSC devine primul sistem de certificare forestieră
global, existau programe regionale de etichetare și înaintea apariției FSC.
Certificarea forestieră își are rădăcinile în îngrijorarea față de defrișările
topicale rapide din anii 80-90 (Elliott și Sturm, 1996; Merry și Carter, 1996;
Meidinger, 2002; Meidinger et al., 2003; Kiekens, 2003; Bartley, 2003; Nussbaum și
Simula, 2005; Stringer, 2006; Meidinger, 2006).
Organizațiile de mediu au contribuit semnificativ la apariția certificării
forestiere, unii autori considerând că certificarea este rezultatul îngrijorării ONG-
urilor și a altori factori implicați asupra degradării pădurilor, tăierilor excesive și a
incapacității unor structuri de conducere de a lua decizii în vederea unei gestionări
durabile a pădurii (Auld et al., 2008). Organizații ca Greenpeace, Friends of Earth sau
WWF (World Wide Fund for Nature) au scos în evidență problema tăierilor din zona
tropicală, realizând numeroase campanii de boicotare a comerțului cu lemn tropical
(Bartley, 2003; Overdevest, 2009). Țintele acestor acțiuni au fost companii mari ca
B&Q în Marea Britanie sau Home Depot în Statele Unite (Bartley, 2003), acestea
răspunzând prin adoptarea unor strategii cu impact negativ redus asupra mediului,
devenind mari susținători ai certificării forestiere (Meidinger, 2006).
2.5 Certificarea forestieră în România
2.5.1 Apariția certificării forestiere în România
În anul 1998 au loc primele inițiative cu privire la certificarea forestieră din
România. Au avut loc seminarii cu managerii ocoalelor silvice și studii în zone pilot
(Hălălișan et al., 2012). În anul 1999 se stabilește la Brașov un prim Grup Național de
Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP), după numeroase întâlniri și studii
privind certificarea forestieră. La aceasta prima întalnire s-a ales Comitetul de
Coordonare al GNLCP cu sediul la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
din Brașov (Universitatea Transilvania).
Hotărârea de Guvern 1476/2002 reprezintă cadrul legal favorabil dezvoltării
conceptului de ,,certificare a managementului forestier”, permitând administratorilor
de păduri să demareze procesul de certificare, solicitând acest lucru organismelor de
certificare (Hălălișan et al., 2012). Odată definit cadrul legal în care poate fi derulată
14
acţiunea de certificare (prin H.G 1476/2002), primul certificat pentru managementul
forestier a fost acordat ocoalelor silvice Văratec şi Târgu Neamţ de pe raza Parcului
Natural Vânători Neamţ, pentru 31611 ha, în anul 2002 (Abrudan, 2003).
Sistemul FSC este singurul sistem de certificare a managementului forestier
prezent în România. În anul 2000 a fost discutată introducerea sistemului de certificare
PEFC, concurent sistemului FSC, justificat prin adaptabilitatea la condițiile socio-
economice din țară arătându-se că România are nevoie de standarde de certificare
adaptate specificului ecologic și sistemului de proprietate din țară (Nicolescu, 2000).
Printre motivele pentru care aceast sistem nu a fost introdus în acel moment în
România se regăseau proporția redusă a pădurilor private și lipsa unor resurse a
asociaților private de pădure pentru elaborarea unor standarde naționale în domeniul
forestier (Abrudan, 2003). În anul 2014, la Brașov, a avut loc întâlnirea unor
proprietari privați de pădure și operatori economici în care au avut loc discuții despre
standardele PEFC, analizându-se oportunitatea introducerii acestui sistem în România.
Capitolul III. Metodologia de cercetare
Impactul certificării forestiere poate fi evaluat prin: studii pe teren, analiza
rapoartelor de audit sau interviuri cu personalul unităților certificate (Moore et al.,
2012). Ținând cont de caracterul consultativ al certificării forestiere s-a considerat că
analiza percepției factorilor afectați direct sau indirect reprezintă cea mai bună metodă
de caracterizare a procesului de certificare FSC din România. De asemenea, lipsa unor
statistici privind comerțul cu produse certificate justifică necesitatea interacțiunii cu
factorii afectați de certificarea forestieră prin evaluarea percepțiilor acestora.
Pentru a îndeplini obiectivele propuse s-au utilizat următoarele metode de
cercetare:
A. Analiza rapoartelor emise de organismul de certificare;
B. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă;
C. Ancheta sociologică: cercetare calitativă.
3.1 Analiza rapoartelor de evaluare emise de organismul de certificare
Prima componentă a acestei cercetări constă în analizarea rapoartelor de audit
rezultate în urma procesului de evaluare a unitățiilor silvice care s-au certificat. Au
fost studiate toate cele 10 certificate FSC acordate pentru managementul forestier,
existente la data de 30 aprilie 2014. Organismul de certificare care a emis rapoartele
evaluării principale, în toate cele 10 cazuri, este Soil Association Woodmark (Anglia).
Au fost identificate 154 de neconformități față de standardul FSC.
15
3.2. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă
Caracterul cantitativ are ca scop evidențierea și cuantificarea percepției
factorilor implicați în procesul de certificare forestieră din România. Un aspect
criticabil al cercetării cantitative este centrarea atenției pe masa de indivizi și nu spre
fiecare entitate în parte (Rotariu și Iluț, 2001).
3.2.1 Alegerea factorilor de interes (stakeholders)
Pentru a caracteriza cantitativ certificarea forestieră în România, au fost
identificați factorii de interes afectați de acest proces. Selectarea factorilor de interes a
avut la bază teoria dezvoltată de Freeman (1984).
Pentru satisfacerea obiectivelor tezei de doctorat au fost selectați următorii
factori: ocoale silvice, companii (nivel local) și ITRSV (nivel regional). S-a avut în
vedere evaluarea percepției factorilor la nivel local afectați de certificarea forestieră.
3.2.2 Elaborarea instrumentelor de cercetare și modul de aplicare al
acestora
Instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Chestionarea constituie
astăzi una dintre metodele de bază în investigarea fenomenelor sociale (Chelcea,
2004). În cadrul cercetării cantitative, s-au elaborat 7 chestionare specifice fiecărui
grup țintă: 4 chestionare destinate tuturor ocoalelor silvice (ocoale silvice private
certificate, ocoale silvice certificate din cadrul RNP Romsilva, ocoale silvice private
necertificate, ocoale silvice necertificate din cadrul RNP Romsilva); două chestionare
destinate companiilor certificate FSC (2 chestionare: anul 2011 și anul 2014) și un
chestionar inspectorilor ITRSV, incluzând întrebări comune precum și întrebări
specifice fiecărui factor de interes (chestionarele sunt prezentate în anexa 1).
Chestionarele s-au distribuit prin intermediul poștei, prin e-mail sau prin
prezentarea la sediul unității luate în studiu. Chestionarele poștale reprezintă o
modalitate mai rapidă și mai puțin costisitoarede recoltare a informațiilor (Chelcea,
2004). Respectând indicațiile metodei propuse de Dillman (1978), denumită Total
Design Method (TDM), au fost transmise respondenților prin poștă: o notă informativă
despre acest studiu, chestionarul atașat și un plic timbrat pentru a asigura
retransmiterea chestionarului către operatorul anchetei. Prin poștă, au fost distribuite
chestionare ocoalelor silvice private și Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și
Vânătoare. Chestionarele distribuite ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva s-a
16
realizat prin e-mail, cu sprijinul conducerii RNP Romsilva. Tot prin e-mail s-au
distribuit chestionarele firmelor certificate FSC din anul 2011 și 2014.
3.2.3 Mărimea populației studiate
Factorii de interes din cadrul componentei ,,management forestier”
În urma alegerii factorilor de interes ce se vor lua în studiu s-a recurs la
stabilirea mărimii populației de respondenți specifică fiecărui factor. Astfel, pentru
componenta de management forestier (ocoale silvice certificate-ocoale silvice
necertificate) s-a studiat întreaga populație (137 ocoale private și 316 ocoale din
cadrul RNP Romsilva), distribuindu-se în țară (figura 1) 453 de chestionare (tabelul
1).
Figura 1 Locația respondenților studiați
Location of respondents
Factorii de interes din cadrul componentei ,,lanț de custodie”
În cadrul componentei ,,lanț de custodie” în anul 2011, s-au luat în
considerare toate companiile certificate FSC în acel moment (n=86) din România.
Pentru a observa evoluția percepției și pentru a obține informații suplimentare despre
certificarea FSC a operatorilor economici, în anul 2014 s-a recurs la aplicarea unui
chestionar tuturor companiilor certificate până la data de 31 noiembrie 2013. La acea
dată în România existau 171 de companii certificate FSC. Justificarea aplicării
17
chestionarelor doar firmelor certificate FSC la data de 21 noiembrie 2013 este legată
lipsa comercializării produselor certificate imediat după certificare, lucru care nu este
relevant în evaluarea impactului certificării FSC. Astfel, populația finală luată în
studiu este de 146 companii certificate cărora li s-a distribuit chestionarul (tabelul 1).
Organul de control silvic (Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și
Vânătoare)
În vederea evaluării percepției organelor de control silvic (ITRSV-uri) au fost
distribuite 48 de chestionare inspectorilor silvici din cadrul ITRSV-urilor și a ISV-
urilor (Inspecții Silvice și de Vânătoare) care realizează acțiuni de control în păduri
certificate FSC (tabelul 1). Astfel, au fost transmise un număr de 28 chestionare celor
7 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare de interes (câte patru
chestionare pentru fiecare ITRSV: Brașov, Focșani, Ploiești, Suceava, Râmnicu
Vâlcea, Oradea, Timișoara). În cadrul ITRSV-urilor, chestionarul a fost destinat
fiecărui conducător de departament. Au mai fost distribuite un număr de 20 de
chestionare ISV-urilor, chestionarul fiind destinat fiecărui coordonator de ISV. S-au
reprimit în total un număr de 38 de chestionare.
Tabelul 1 Factorii chestionați și rata de răspuns
Stakeholders surveyed and response rate
Categorie
factor de
interes
Factor de interes Populația
totală
Chestionare
distribuite
Chestionare
primite
Rata de
răspuns
Management
forestier
certificat
Ocoale private certificate
FSC 5 5 5 100%
Ocoale silvice de stat
certificate FSC 215 215 207 96,2%
Management
forestier
necertificat
Ocoale private
necertificate 132 132 102 77,2%
Ocoale silvice de stat
necertificate 101 101 98 97%
Total componenta ,,management
forestier” 453 453 417 92%
Lanț de
custodie
certificat
Companii certificate FSC
86-anul
2011 86 70 81,4%
171- anul
2014 146 92 63%
Total componenta ,,lanț de custodie” - 232 162 -
Alți factori ITRSV-uri 48 48 38 79,16%
Total general 617 -
18
În urma distribuirii chestionarelor reprezentanților managementului forestier
din România s-a obținut o rată de răspuns de 92% (tabelul 1). Rata de răspuns a fost
influențată de contribuția conducerii RNP Romsilva care s-a implicat în distribuirea
chestionarelor tuturor ocoalelor silvice de stat din țară.
3.2.4 Etapele finale ale cercetării sociologice cantitative
Odată colectate chestionarele de la respondenți, urmează câteva etape
importante în definitivarea cercetării sociologice (Mărginean, 2004): codificarea
informațiilor, prelucrarea datelor, analiza datelor și interpretarea rezultatelor
(teoretizarea). În urma codificării răspunsurilor respondenților cu ajutorul soft-ului
Microsoft Excel s-a trecut la prelucrarea datelor folosind softul STATISTICA var.7
(www.statsoft.com). Prelucrarea datelor s-a realizat ținând cont de obiectivele
propuse, realizându-se statistici descriptive pentru fiecare factor și analizând, prin
comparație, percepțiile acestora.
Analiza itemilor (a consistenței interne) s-a realizat prin utilizarea
Coeficientul Cronbach α. În cadrul acestei analizei au fost incluse toate întrebările de
tip scalar (Scara Likert) sau întrebări cu variante de răspuns (care au fost codificate
ulterior). Coeficientul Cronbach α este prezentat cel mai adesea ca fiind un indicator
al existenței unui construct unic (scala unui chestionar, scorul la o caracteristică de
performanță), care înglobează cea mai mare parte a variabilității răspunsurilor la itemii
analizați (Popa, 2011).
Pentru evidențierea diferențelor de percepție între două grupuri s-a utilizat
Testul Mann Whitney U. Dacă rezultatul Testului Mann Whitney U este semnificativ
atunci există o diferență între cele două grupuri independente, existând probabilitatea
ca datele să reprezinte populații cu valori diferite ale medianei (Sheskin, 2003).
Utilizarea analizei cluster a avut ca scop gruparea respondenților în grupuri
omogene. S-a utilizat tehnica iterativă a celor ,,K medii”(K-means). În analiză, s-a
optat pentru soluția cu 3 clustere, soluția obținându-se după rularea a 10 iterații.
3.3 Ancheta sociologică: cercetarea calitativă
Caracterul calitativ al tezei are ca scop evidențierea percepției experților
implicați în procesul de certificare forestieră din România. S-a luat în considerare un
grup de experți din domeniul certificării FSC din România și s-a aplicat un interviu
structurat, cu întrebări deschise. A fost aleasă această metodă datorită imposibilității
de a întâlni persoanele intervievate și datorită timpului disponibil limitat a acestora.
Pentru cercetarea sociologică calitativă grupul de experți a fost ales prin
selectarea unor persoane specializate în problematica certificării forestiere, având
19
experiență în acordarea unor servicii de consultanță sau realizarea de audituri în acest
domeniu. Datorită interesului relativ nou pentru certificarea forestieră, au fost
identificați un număr de numai 12 experți din țară. Scopul principal al acestei faze nu
este de a intervieva un număr cât mai mare de respondenți, ci de a identifica acei
experți care pot oferi explicații la situațiile întâlnite.
Chestionarul aplicat experților
Chestionarul aplicat specialiștilor, în cadrul anchetei calitative, este compus
dintr-o parte introductivă, în care este solicitată experiența în domeniul certificării
forestiere și o parte cu 11 întrebări despre certificarea FSC, ce au la bază subiectele
menționate și în cadrul cercetării cantitative.
Analiza calitativă reprezintă o metodă de prelucrare a datelor fără a le
transforma în format numeric (Babbie, 2010). Chestionarele au fost prelucrate cu
ajutorul softului Nvivo 10 (varianta Demo), soft utilizat în analiza datelor calitative
(QSR, 2014). Cu ajutorul acestui soft, răspunsurile experților au fost codificate și
analizate în vederea formării unei imagini cu privire la procesul de certificare
forestieră din România.
Capitolul IV. Rezultate
4.1 Analiza dinamicii procesului de certificare forestieră din România
4.1.1 Evoluția suprafețelor de pădure certificate FSC în România
După certificarea ocoalelor silvice Văratec și Târgu Neamț din cadrul
Parcului Național Vânători Neamț în anul 2002, în 2005 Ocolul Silvic Năruja primește
certificatul FSC pentru management forestier fiind primul ocol silvic privat certificat,
WWF sprijinind această acțiune. Tot în anul 2005 se acordă un certificat pentru 8
direcții silvice (Arad, Argeș, Cluj, Prahova, Hunedoara, Neamț, Suceava și Timiș).
Suprafața totală certificată în România (figura 2), la începutul anului 2006 era de
966589 ha, 949390 ha păduri ale statului administrate de RNP (8 direcții silvice), iar
17289 ha păduri private administrate de O.S Năruja. Certificatul FSC de grup al RNP
pentru cele 8 direcții expira la sfârșitul anului 2010, urmând să se recertifice doar
patru direcții silvice (Arad, Timiș, Neamț și Suceava).
În anul 2011 suprafaţa certificată în România este de 717055 ha, din care
680152,7 ha aparţin statului, iar 30902,3 ha aparţin strucurilor private (trei ocoale
silvice private). Direcţiile Silvice Argeş, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara nu au fost încă
re-certificate, ca urmare a unor probleme ce au dus la neacordarea certificatului după
expirarea celui anterior.
20
Figura 2 Evoluția suprafețelor certificate private în perioada 2005- 2014
Evolution of FSc certified rivate forests in the period 2005-2014
În octombrie 2012 existau 5 certificate FSC de management în România
acordate pentru o suprafață totală de 717055 ha, din care 680152,7 ha păduri ale
statului iar 36902,3 ha păduri private. Toate cele 5 certificate FSC au fost acordate atât
pentru managementul forestier (FM) cât și pentru lanțul de custodie (CoC)
(www.info.fsc.org). Cele trei ocoale silvice private certificate în anul 2012 sunt: O.S
Municipal Baia Mare (Maramureș), O.S Baraolt (Covasna) și O.S Pădurile Șincii
(Brașov) (figura 3). RNP deținea un certificat de grup pentru patru direcții silvice și un
certificat FSC acordat separat pentru direcția silvică Maramureș în anul 2011.
Figura 3 Evoluția suprafețelor de stat certificate FSC în perioada 2002- 2014
Evolution of FSC certified state forests in the period 2002-2014
Anul 2013 reprezintă anul în care se atingea maximul suprafeței de pădure
certificată în România. RNP Romsilva obține certificatul FSC pentru încă 1,6 mil. ha
(figura 4), astfel că 2385564 ha păduri aparținând statului erau gestionate în
conformitate cu standardul FSC (ocoale silvice din cadrul a 28 direcții silvice).
0,00
50,00
100,00
150,00
200,00
250,00
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Su
pra
fața
certi
fica
tă, m
ii h
a
Anul
Cer
tifi
care
a O
.S N
ăru
ja
Cer
tifi
care
a O
.S
Mu
nic
ipal
Bai
a B
are
Cer
tifi
care
a O
.S B
arao
lt
Cer
tifi
care
a O
.S
Păd
uri
le
Sin
cii
Rec
erti
fica
rea
O.S
M
un
icip
al B
aia
Bar
e
Cer
tifi
care
a R
PL
P K
ron
stad
t R
A,
RP
LP
Pia
tra
Cra
iulu
i, O
.S P
ădu
rile
F
ăgăr
așu
lui
Cer
tifi
care
a A
PA
PE
T,
O.S
Cas
cad
e
Em
pir
e, O
.S S
teja
rul
RA
, O
.S C
iuca
ș
RA
, O.S
Co
mu
nal
Tel
ciu
0
0,5
1
1,5
2
2,5
2001 2002 2005 2008 2011 2012 2013 2014
Su
pra
fața
cer
tifi
cată
, mil
. h
a
Anul
21
Figura 4 Direcții silvice certificate FSC în anul 2013
FSC certified Forest Directorates in 2013
Ocolul Silvic Municipal Baia Mare se recertifică în luna iunie 2013. RPLP
Kronstadt RA primește în luna iulie 2013 certificatul FSC pentru 13487,4 ha pădure
proprietate a Primăriei Brașov (www.info.fsc.org). Ocolul silvic Sighișoara (din cadrul
D.S Mureș) obține în 2013 certificatul FSC cuprinzând atât păduri ale statului cât și
păduri proprietate a unor primării (Albești, Daneș, Nadeș, Saschiz, Vânători,
Sighișoara) și a Parohiei Evanghelice Sighișoara (www.info.fsc.org).
În anul 2014, se acordă încă 5 certificate FSC pentru managementul
forestier (Asociația APAPET- reunind ocoale silvice private din Harghita și Covasna,
O.S Cascade Empire, Stejarul RA, Ciucaș RA și O.S Comunal Telciu), ocoalele
silvice private ajungând, în total, la 198420.4 ha pădure certificată (figura 2).
Suprafața totală certificată în iunie 2014 în România, era de 2554189,4 ha
(www.fsc.org).
4.1.2 Evoluția certificării lanțului de custodie în România
În anul 2001, anticipând certificarea FSC a primelor suprafețe de pădure, doi
investitori străini își certifică lanțul de custodie. La sfârșitul anului 2002 patru
companii sunt certificate în sistem FSC, arătând un interes crescut pentru comerțul
produselor certificate FSC și încercând să obțină beneficii ale pieței (Abrudan, 2003).
22
Numărul lanțurilor de
custodie a evoluat lent până în anul
2010, înregistrându-se un interes sporit
pentru certificarea FSC după anul
2012 (figura 5). Astfel, dacă numărul
companiilor certificate FSC în anul
2010 era de 43, în anul 2012 acestea
erau de 136 (93 ce certificate FSC), iar
19 dețineau certificat PEFC pentru
lanțul de custodie (figura 5).
În anul 2013, numărul
certificatelor FSC acordate
companiilor era de 191 (accesare bază
de date www.info.fsc.org, decembrie 2013) din domeniile exploatarea lemnului,
prelucrare primară, prelucrare secundară, papetărie sau tipografie. În anul 2014 există
254 de certificate FSC acordate (accesarea bazei de date www.info.fsc.org, mai 2014).
4.2 Neconformități FSC identificate în procesul de certificare
a managementului forestier din România
4.2.1 Frecvența neconformităților
În urma analizei celor 10 rapoarte de audit emise după evaluarea principală
au rezultat un număr total de 154 neconformități identificate de către echipa de audit și
menționate în raportul public. Cele mai multe neconformități s-au identificat de către
echipa de audit în cazul certificatului acordat în anul 2013 pentru 23 direcții silvice
(32), certificatului acordat O.S.Municipal Baia Mare (25) și în cazul certificatului
pentru 4 direcții silvice (D.S Arad, D.S Timiș, D.S Neamț și D.S Suceava) echipa de
audit identificând 22 de neconformități și observații în anul 2005. Pentru certificatele
acordate RPLP Kronstadt și RPLP Piatra Craiului R.A au fost identificate cele mai
puține neconformități cu standardul FSC (6 neconformități, respectiv 5).
Standardul FSC pentru certificarea managementul forestier se bazează pe
Principiile și Criteriile (tabelul 2) stabilite în anul 1994 (Principiile 1-9) și în anul
1996 (Principiul 10), care au caracter global și sunt aplicabile oricărei păduri
(tropicale, temperate sau boreale). Cele 10 Principii și 56 Criterii acoperă aspectele
economice, sociale și de mediu ale pădurilor globului (Stringer, 2006). Subordonat
Principiilor și Criteriilor sunt indicatorii și normele, stabilite la nivel local. Criteriile
reprezintă modalități de a demonstra că un Principiu este sau nu îndeplinit, iar
Figura 5 Evoluția numărului de certificate FSC
pentru lanțul de custodie în România
(sursa datelor: www.fsc.org)
Evolution of FSC chain of custody certificates in
Romania
4
93
191
254
0
50
100
150
200
250
300
2002 2012 2013 2014
Nu
mă
ru
l d
e c
erti
fica
te F
SC
Anul
23
Indicatorii reprezintă variabile cantitative și calitative care pot fi măsurate sau descrise
și care oferă posibilitatea de a stabili în ce măsură unitatea îndeplinește cerințele unui
Criteriu FSC (FSC, 2009a). Principiile 3 și 10 nu sunt aplicabile în România.
Tabelul 2 Cele 10 Principii FSC (sursa: FSC-STD-01-001)
Table 1 FSC Principles
Principiul FSC Denumirea Principiului
Principiul 1 Acordul cu legile si principiile FSC
Principiul 2 Proprietatea, drepturile de folosință și responsabilitățile aferente
Principiul 3 Drepturile comunității locale
Principiul 4 Relațiile cu comunitățile și drepturile angajaților
Principiul 5 Beneficiile pădurii
Principiul 6 Impactul asupra mediului
Principiul 7 Planul de management
Principiul 8 Monitoringul și evaluarea
Principiul 9 Menținerea Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare
Principiul 10 Plantațiile
Cele mai frecvente
neconformități (figura 6) se referă la
Principiul 6 (Impactul asupra mediului)
și reprezintă 42% din totalul
neconformităților identificate. Referitor
la Principiul 4 (Relațiile cu comunitățile
și dreptul angajaților) s-au identificat
15% neconformități, iar 12% dintre
neconformități se referă la Principiul 8
(Monitorizare și Evaluare). De
menționat este faptul că în cadrul RPLP
Kronstadt s-a identificat o singură
neconformitate referitoare la Principiul
6: ,,Ocolul silvic trebuie să se asigure ca drumurile de tractor nu sunt amplasate în
cursurile de apă, iar cele care sunt în aceasta situație se închid”(www.info.fsc.org).
Principiul 4 se referă la relațiile cu comunitățile locale și drepturile
angajaților. Cele mai multe neconformități se referă la drepturile angajaților, la
asigurarea echipamentelor de protecție (Criteriul 4.2). Tot aici se indică în multe
cazuri necesitatea realizării unor evaluări a riscurilor de accidente și aplicarea unor
măsuri de reducere a riscurilor. Și în cazul Criteriului 4.5 s-au înregistrat
neconformități, cum ar fi lipsa unor mecanisme de soluționare a plângerilor sau de
acordare a unor despăgubiri. Deseori este semnalată lipsa unor proceduri pentru
rezolvarea unor conflicte sau rezolvarea plângerilor. Lipsa unor planuri de
Figura 6 Procentul neconformităților față de
Principiile FSC
Percentage of non-conformities to the FSC
Principles
6% 1%
15%
5%
42%
11%
12%
8%
PRINCIPIUL 1
PRINCIPIUL 2
PRINCIPIUL 4
PRINCIPIUL 5
PRINCIPIUL 6
PRINCIPIUL 7
PRINCIPIUL 8
PRINCIPIUL 9
24
management care să încorporeze rezultatele evaluării impactului social (Criteriul 4.4)
a atras și ea atenția echipei de audit.
Referitor la Principiul 6 (Impactul asupra mediului) cele mai multe
neconformități se referă la Criteriul 6.5 și privesc lipsa unor documente ce impun
implementarea de acțiuni scrise pentru controlul eroziunii, minimalizarea distrugerilor
ce au loc în timpul procesului de exploatare și protecția animalelor. De asemenea, s-au
identificat neconformități ce se referă la lipsa unor metode de combatere și depistare
non-chimice sau lipsa echipamentului adecvat pentru administrarea acestor substanțe.
Criteriul 6.7 se referă la depozitarea chimicalelor, a resturilor organice solide sau
lichide în locuri amenajate, remarcându-se o serie de nereguli. Neconformități au fost
identificate de către echipa de audit și în ceea ce privește implementarea unor măsuri
de protecție pentru speciile rare și amenințate. Vânătoarea, pescuitul și recoltarea de
produse forestiere în mod neadecvat trebuie controlate.
Principiul 8 conține cerințe referitoare la monitorizarea și evaluarea
managementului forestier. Majoritatea neconformităților se refereau la Criteriul 8.2:
elaborarea de proceduri de monitorizare a efectului operațiunilor asupra plantelor și
animalelor sau a suprafețelor gospodărite prioritar în vederea conservării
biodiversității. Au mai fost identificate probleme ce privesc trasabilitatea lemnului
(Criteriul 8.3), separarea lemnului provenit din păduri certificate de cel necertificat sau
etichetarea lemnului. Neconformitățile din cadrul criteriului 8.5 se referă la lipsa unor
informații publice despre Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare.
4.2.2 Gravitatea neconformităților. Neconformități minore și majore
Dintre cele 154 nereguli identificate, majoritatea reprezintă neconformități
minore (figura 7). De o gravitate ridicată sunt cele 12 neconformități majore și 3
precondiții.
Aceste neconformități majore fac referire
mai ales la neîndepliniri ale prevederilor
Organizației Mondiale a Muncii (ILO)
referitoare la protecția angajaților și
asigurarea de echipamente necesare
desfășurării muncii specifice domeniului
forestier (Criteriul 4.2). Tot
neconformitate majoră a fost identificată
și utilizarea pesticidului Sinoratox (cu
substanță activă Dimetoat), considerat de
FSC ca având un grad ridicat de risc
Figura 7 Procentul neconformităților
identificate, după gradul acestora
Percentage of non-conformities, by degree
90%
8% 2%
Neconformități
minore
Neconformități
majore
Precondiții
25
(tabelul 8). În cazul Precondițiilor, acordarea certificatului a fost condiționată de
rezolvarea acestora, emiterea acestuia realizându-se după rezolvarea
neconformităților.
Termenul de rezolvare a neconformităților variază în funcție de gradul
acestora. Astfel, neconformitățile minore trebuie rezolvate în cel mult un an, iar
neconformitățile majore trebuie rezolvate în maxim trei luni. Un caz aparte îl
reprezintă precondițiile, neconformități majore pentru care nu se eliberează certificatul
decât după rezolvarea acestora. Dintre cele 12 neconformități majore, trei reprezentau
precondiții. Dacă la auditurile de supraveghere (monitorizările anuale)
neconformitățile identificate anterior nu sunt rezolvate atunci neconformitățile minore
devin neconformități majore (cu rezolvarea acestora în maxim trei luni), iar
neconformitățile majore identificate anterior duc la suspendarea certificatului (FSC,
2009c).
4.2.3 Analiza conținutului neconformităților
Pentru analiza conținutului neconfomităților identificate de auditori, acestea
au fost grupate în categorii (tabelul 9). Stabilirea categoriilor s-a realizat în urma
studierii literaturii de specialitate (Newsom și Hewitt, 2005) și în urma analizei
sumare a neconformităților existente. De asemenea, unele neconformități mai
complexe au fost încadrate în mai multe categorii (exemplu: ,,Ocolul silvic trebuie să
se asigure ca este elaborat și implementat un sistem de monitorizare anuală pentru
evaluarea eficacităţii măsurilor luate în vederea menţinerii sau ameliorării
atributelor de conservare”- neconformitate încadrată în grupa ,,Monitorizare” și în
grupa ,,PVRC”.
Analizând conținutul neconformităților se poate observa că cele mai multe
neconformități privesc aspecte ale funcționării sistemului (monitorizare, contractanți,
facturi, plan de management), urmând apoi aspectele sociale și neconformități
referitoare la aspectele de mediu.
În ceea ce privește aspectele de mediu, 31,4% dintre neconformități fac
referire la Pădurile cu Valoare ridicată de Conservare (PVRC), urmând apoi categoria
,,Protecția apelor” (21,4%) și ,,Specii amenințate” (18,6%). Rezultate asemănătoare au
fost identificate în analiza neconformităților identificate în Estonia (Hain, 2012).
Majoritatea neconformităților care fac referire la Pădurile cu Valoare Ridicată de
Conservare au fost identificate la ocoale silvice din cadrul RNP Romsilva. În ceea ce
privește neconformitățile ce fac referire la PVRC și specii amenințate, majoritatea
neconformităților au fost acordate în cadrul ocoalelor silvice din cadrul RNP
Romsilva.
26
Cele mai frecvente neconformități din sfera aspectelor sociale sunt legate de
siguranța angajaților în lucrările silvice (37,7%), training-uri (24,1%) și relațiile cu
publicul (19,2%). Rezultate asemănătoare privind frecvența neconformităților legate
de siguranța în muncă au fost identificate și în Estonia (Hain, 2012). În cazul
categoriei ,,relații cu publicul” (punerea la dispoziția publicului a unor rapoarte
sumare ale activității), procentul neconformităților în cadrul ocoalelor silvice private
este egal cu procentul neconformităților în cadrul ocoalelor silvice din cadrul RNP
Romsilva. În cadrul celorlalte două categorii (siguranța muncitorilor și training)
majoritatea neconformităților au fost semnalate la ocoalele silvice de stat.
În ceea ce privește neconformitățile legate de managementul forestier, cele
mai frecvente fac referire la utilizarea și depozitarea substanțelor chimice (43,7%),
dintre care majoritatea s-au regăsit în certificate acordate RNP Romsilva.
Hain (2012) evidențiază frecvența acelorași tipuri de neconformități și în Estonia.
Newsom et al. (2006) în urma analizei rapoartelor de audit din Statele Unite indică
faptul că frecvența neconformităților referitoare la utilizarea substanțelor chimice este
scăzută. În acordarea certificatelor FSC din România, 41,8% dintre neconformitățile
referitoare la managementul forestier făceau referire la exploatarea lemnului, în
special la căile de colectare a materialului lemnos, vătămarea arborilor sau protecția
apei. În cazul unui ocol silvic privat s-au identificat două neconformități care făceau
referire la depășirea posibilității.
În ceea ce privește aspectele legate de funcționarea unității silvice,
neconformitățile făceau referire frecvent la monitorizare (47,9%) rezultat asemănător
cu cel obținut de Newsom et al. (2006) și Hain (2012). De asemenea, 14,6% dintre
neconformitățile acestei categorii făceau referire la facturi (tipărirea codului FSC și a
tipului de material certificat pe facturi). Au fost identificate neconformități privind
contractanții reprezentați de companiile de exploatare (12,6%). Aceste neconformități
făceau referire la training-ul angajaților sau la existența echipamentelor de protecție.
4.2.4 Concluzii
Cele mai multe neconformități și observații ce privesc unitățile silvice
românești se referă la impactul managementului forestier asupra mediului și probleme
de ecologie și conservarea biodiversității (Principiul 6). Un beneficiu important al
certificării forestiere este considerat evaluarea periodică și monitorizarea în unitățile
silvice (Rametsteiner și Simula, 2003). Rapoartele românești emise în urma evaluării
principale fac referire la aceste aspecte. 12% dintre neconformitățile identificate în
unitățile silvice românești privesc măsuri de monitorizare și evaluare a stării pădurii,
producție forestieră, lanțul de custodie, impactul social al activităților silvice
27
(neconformități referitoare la Principiul 8). Cele mai multe neconformități majore ale
unităților silvice românești se referă la utilizarea substanțelor chimice și depozitarea
rezidurilor chimice, dar și la identificarea, monitorizarea și menținerea Pădurilor cu
Valoarea Ridicată de Conservare. Newsom și Hewitt (2005) arată, într-un studiu
asupra unui eșantion de 129 de unități evaluate de corpul de certificare SmartWood,
stratificat pe regiuni de dezvoltare, că în țările slab dezvoltate există statistic mai
multe șanse decât în țările dezvoltate ca majoritatea neconformitățile să se refere la
aspecte de siguranță a angajaților și training.
4.3 Management forestier: evaluarea percepției reprezentanților ocoalelor
silvice din România privind certificarea FSC
4.3.1 Evaluarea percepției reprezentanților unitaților silvice certificate
În momentul demarării studiului (noiembrie 2013) în România existau 5
ocoale silvice private certificate FSC. În ceea ce privește ocoalele silvice certificate
FSC din cadrul RNP Romsilva, la data derulării studiului, în România existau 3
certificate FSC de grup pentru ocoalele din cadrul RNP Romsilva (214) și un certificat
acordat unui singur ocol silvic (O.S Sighișoara). În studiu au fost luate toate cele 215
ocoale silvice certificate din cadrul RNP Romsilva.
4.3.1.1 Motivul adoptării certificării FSC
Motivul adoptării certificării FSC reprezintă un subiect important al
certificării forestiere. Adoptarea certificării FSC în România trebuie tratată separat,
atât din punctul de vedere al ocoalelor silvice private certificate cât și din punctul de
vedere al conducerii RNP Romsilva. Această abordare este impusă de tipul
certificatelor acordate RNP Romsilva, certificarea fiind de grup, reunind mai multe
ocoale silvice, decizia certificării fiind una la nivel central.
Mult mai relevant pentru evaluarea certificării FSC în România este punctul
de vedere al reprezentanților ocoalelor silvice private certificate, conducerea acestor
structuri fiind direct implicată în procesul de certificare. Astfel, cele mai frecvente
motive indicate au făcut referire la obținerea unui avantaj competitiv față de alte
ocoale necertificate, obținerea unor avantaje economice și îmbunătățirea
managementului silvic (figura 8).
28
Figura 8 Motivele adoptării certificării FSC, menționate de reprezentanții ocoalelor silvice private
The reasons for adopting FSC certification indicated by the respondents from private forest districts
De asemenea, certificarea FSC nu a fost adoptată cu scopul de a îndeplini
legislația și reglementările privind comerțul cu lemn, ci a avut ca scop obținerea de
beneficii pe plan economic, avantaj față de alte ocoale necertificate și îmbunătățirea
performanțelor managementului practicat.
Prin urmare, motivele declarate al adoptării certificării de către ocoalele
silvice private sunt obținerea unor avantaje economice, obținerea unui avantaj
competitiv față de alte ocoale silvice și creșterea performanței în cadrul ocolului silvic
(îmbunătățirea managementului forestier). Așadar, certificarea FSC reprezintă, pentru
reprezentanții ocoalelor silvice private certificate, un instrument de piață adoptat
voluntar pentru obținerea unor avantaje economice.
4.3.1.2 Rolul ONG-urilor în certificarea FSC din România
ONG-urile reprezintă elemente principale în dezvoltarea și promovarea unui
sistem de certificare (Klingberg, 2003). WWF a fost principala organizație
neguvernamentală care a susținut sistemul FSC încă de la înființare prin realizarea de
întâlniri între principalii stakeholderi (Steering Committee, 2012). ONG-urile
consideră certificarea forestieră un instrument util în îmbunătățirea practicilor
managerilor și proprietarilor de păduri, în asigurarea biodiversității, sustenabilității și a
responsabilităților sociale (Klingberg, 2003).
În ceea ce privește inițiativa certificării de către ocoalele silvice private,
decizia a fost luată cu WWF în cazul a trei ocoale private din cele cinci, iar
respondenții celorlalte două ocoale silvice private au indicat că certificarea s-a adoptat
din inițiativă proprie. Respondenții din cadrul ocoalelor silvice private au indicat un
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Alt motiv
Îndeplinirea legislației comerțului cu lemn
Presiunile ONG-urilor
Protecția mediului
Reputație
Îmbunătățirea managementului ocolului …
Obținerea de noi clienți
Obținerea unui avantaj competitiv
Obținerea unor avantaje economice
Frecvența răspunsurilor, %
29
rol foarte important al ONG-urilor în acest proces (Media: 2,4 pe o scară de la 1 la 3).
Astfel, se confirmă aportul ONG-urilor în promovarea certificării FSC în România în
rândul administratorilor de păduri.
ONG-urile au avut un rol important în adoptarea certificării FSC de către
RNP Romsilva. Astfel, în raportul activității pentru anul 2013 (www.rosilva.ro) se
precizează faptul că RNP Romsilva a semnat un protocol de colaborare cu WWF
România având ca scop ,,sprijinirea procesului de certificare”. Acest protocol prevede
actualizarea manualului de proceduri, instruiri cu personalul, desfășurarea de audit
intern sau sprijin financiar pentru certificarea pentru Lemn controlat a Direcției Silvice
Maramureș (www.rosilva.ro).
4.3.1.3 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală
Tipul de proprietate și mărimea suprafeței sunt elemente importante în
adoptarea certificării forestiere (Auld et al., 2008). Certificarea FSC trebuie privită
diferit, din punctul de vedere al proprietarilor privați, publici sau de stat. Astfel, pentru
pădurile proprietate a statului există un interes sporit de echilibrare a intereselor
sociale, economice și de mediu, în timp ce în cadrul pădurilor proprietate privată acest
interes este mai redus.
Ocoalele silvice private administrau la nivelul anului 2011 peste 1,5 mil. ha
pădure, din care peste două treimi se găseau în județele Bistrița-Năsăud, Brașov,
Covasna, Harghita și Sibiu (Abrudan, 2012). Ocoalele silvice private certificate
administrează suprafețe de pădure aparținând unor proprietari diverși. Doar în cazul
RPLP Kronstadt R.A pădurea administrată aparține unui singur proprietar, primăria
Brașov. Frecvent, ocoalele silvice administrează pădure aparținând diverselor forme
de proprietate, iar suprafața certificată diferă față de suprafața totală administrată,
existând cazuri în care unele suprafețe nu fac scopul certificării.
Analizând rapoartele de audit (emise de organismul de certificare Soil
Association) se poate constata că suprafețele care nu fac obiectul certificării FSC
aparțin în general proprietarilor privați cu suprafețe reduse, composesorate, biserici
sau chiar a persoanelor fizice și juridice cu capital străin (de exemplu: certificarea
O.S.M Baia Mare nu include suprafața de pădure aparținând companiei cu capital
străin Zamora Real Estate - 975 ha). Motivele generale pentru care aceste suprafețe nu
fac obiectul certificării sunt fie refuzul proprietarilor privați (în special cei cu
suprafețe mici), fie incertitudinea administrării acestor suprafețe în viitor. Astfel,
suprafețele certificate administrate de ocoalele silvice private aparțin, în general,
marilor primării (a orașelor sau comunelor) sau composesorate, puternice din punct de
30
vedere financiar, capabile să susțină investiția în certificarea FSC (în special în costuri
indirecte privind alinierea la standardul FSC).
Mărimea suprafeței de pădure influențează decizia de a adopta certificarea
forestieră (Auld et al., 2008). Lidestav și Lejon (2011) arată faptul că în Suedia există
o probabilitate mai mare ca certificatele FSC să fie acordate pentru suprafețe mai mari
de pădure decât pentru suprafețe aparținând micilor proprietari. Tot în acest studiu se
arată că în cazul micilor proprietari certificarea forestieră se adoptă, de obicei, la
presiunea asociațiilor de proprietari (Lidestav și Lejon, 2011).
În general, conducerea ocolului silvic este principalul promotor în adoptarea
certificării forestiere, proprietarul neavând cunoștințe despre sistemul de certificare. În
cazul primăriilor sau a composesoratelor, conducerea ocolului silvic privat solicită
aprobarea unui buget pentru adoptarea certificării, iar decizia finală este luată în urma
aprobării bugetului de către proprietar. Astfel, adoptarea certificării nu ar avea loc
dacă conducerea ocolului silvic nu ar solicita acest lucru.
În ceea ce privește ocoalele silvice din cadrul RNP Romsilva, suprafețele
pentru care s-a realizat certificarea FSC aparțin statului, excepție făcând Ocolul Silvic
Sighișoara care a obținut un certificat FSC pentru pădurea statului și diverși alți
proprietari (ex. parohii). Reprezentanților ocoalelor silvice certificate din cadrul RNP
Romsilva li s-a cerut să menționeze care este gradul de cunoaștere a certificării FSC
de către comunitatea locală. Astfel, respondenții au menționat că nivelul de cunoaștere
al certificării este foarte redus indicând o medie de 1,33 a răspunsurilor (pe o scară de
la 1 la 5, 1-nivel foarte scăzut, mediana fiind 1). Dintre respondenții ocoalelor silvice
de stat, 41% au afirmat faptul că au existat situații în care unii proprietari au cerut
informații despre certificarea FSC. În ceea ce privește informarea proprietarilor despre
certificarea FSC, 90% dintre reprezentanții ocoalelor silvice au răspuns afirmativ,
acordând informații proprietarilor informații despre certificarea FSC.
4.3.1.4 Schimbări în urma certificării FSC
Schimbări în managementul practicat
Atât respondenții din ocoalele silvice private certificate cât și cei din ocoalele
silvice certificate din cadrul RNP Romsilva, au indicat schimbări majore în utilizarea
substanțelor chimice, măsuri de protejare a speciilor amenințate și a zonelor protejate,
precum și în activitățile de monitorizare și supraveghere, ca efecte ale certificării FSC
(figura 9).
Respondenții au considerat că certificarea FSC nu a produs schimbări majore
amenajamentelor silvice (quartila q75%= 3 în cazul ambelor grupuri). În studiile
derulate în alte țări, certificarea forestieră a generat modificări importante ale
31
planurilor de management. Moore et al. (2012), de pildă, în studiul realizat asupra
unităților certificate din America de Nord nominalizează implicațiile certificării asupra
planurilor de management, măsurilor de conservare și monitorizării activităților de
management. Cubbage et al. (2010) menționează schimbări esențiale ale
managementului forestier în Argentina și Chile din perspectiva planurilor de
management, protejării speciilor amenințate și utilizării substanțelor chimice.
În capitolul anterior (Analiza neconformități identificate) s-a menționat faptul
că cele mai multe neconformități identificate de auditori în procesul de certificare a
unităților silvice fac referire la utilizarea substanțelor chimice, protejarea speciilor
amenințate sau la măsuri de protecție a ariilor protejate (inclusiv PVRC-uri). Evaluând
percepția respondenților despre impactul certificării forestiere asupra
managementului, aceleași aspecte au fost indicate ca fiind cele mai importante,
înregistrând cele mai mari valori ale quartilei 3.
Figura 9 Percepția reprezentanților ocoalelor certificate privind schimbările aduse managementului
forestier de către certificarea FSC (valori ale mediilor)
Perception of respondents from certified forest districts on forest management changes caused by
FSC certification (means ranking)
Analizând statistic cele două grupuri din punct de vedere al răspunsurilor
privind schimbările aduse managementului forestier se poate observa faptul că nu
există diferențe între cele două grupuri, p înregistrând valori de peste 5%. Astfel,
respondenții ocoalelor silvice certificate din România indică, în unanimitate, faptul că
certificarea este eficientă în ceea ce privește utilizarea substanțelor chimice, protejarea
unor specii amenințate sau rare și măsurile de protecție a ariilor protejate.
2,27
2,88
3,68
3,8
4,05
4,45
2,4
3,75
4
4
4
4
1 2 3 4 5
Îmbunătățiri ale
amenajamentelor silvice
Îmbunătățirea sistemului
informațional
Monitorizare și supraveghere
Măsuri de protecție a ariilor
protejate
Protejarea speciilor amenințate
Îmbunătățirea măsurilor în
utilizarea substanțelor chimice
Scara Likert (1-Schimbări inexistente: 5-Schimbări majore)
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice private
certificate FSC
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice de stat
certificate FSC
32
Impactul social al certificării FSC
Schimbările sociale importante menționate de reprezentanții ocoalelor silvice
private au făcut referire la îmbunătățirea relațiilor cu ONG-urile dar și cu publicul,
prin transparența activității silvice (figura 10). De asemenea, respondenții privați
apreciază certificarea FSC pentru realizarea consultărilor cu factorii de decizie
(mediana 4). Această schimbare majoră percepută de respondenții din cadrul ocoalelor
private a fost semnalată și în studiile anterioare. Newsom și Hewitt (2005) arată, pe
baza analizei rapoartelor de audit, că training-urile și comunicarea cu factorii
implicați în managementul forestier sunt principalele beneficii aduse de certificarea
FSC pe plan social. De asemenea, studiul realizat de FSC arată că stakeholderii
apreciază certificarea pentru necesitatea consultării diverselor grupuri implicate în
managementul forestier (FSC, 2009e).
Figura 10 Percepția respondenților asupra implicațiilor sociale ale certificării FSC
Perception of respondents on the social implications of FSC certification
Referitor la activitățile ilegale, părerea respondenților privați arată că
certificarea nu este eficientă în acest sens (q75%=2). Schimbările cu privire la
asigurarea drepturilor în muncă (q75%=3) nu au fost înregistrate, probabil datorită
cadrului legal existent deja în ceea ce privește contractele de muncă. Schimbări nu au
fost nici în cazul rezolvării unor plângeri sau asigurarea drepturilor comunității locale
(q75%=3). Majoritatea respondenților din cadrul ocoalelor silvice de stat au indicat
schimbări importante în ceea ce privește consultările cu comunitățile locale,
transparență, relații cu ONG-urile și consultările cu factorii de decizie, quartilele q75%
fiind egale cu 5. De asemenea, transparența și evidențe clare (media 3,82) și
1 2 3 4 5
Reducerea tăierilor ilegale
Asigurarea drepturilor în muncă
Rezolvarea rapidă și eficientă a …
Protejarea drepturilor comunității locale
Relații cu ONG-urile
Realizarea unor instruiri și calificări
Relații cu publicul
Consultări cu factorii de decizie
Transparență și evidențe clare
Punerea la dispoziția publicului a unor …
Consultări cu comunitățile locale
Scara Likert (Schimbări inexistente; 5- Schimbări majore)
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice private
certificate FSC
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice de stat
certificate FSC
33
consultarea factorilor implicați (media 3,79) sunt schimbări importante aduse de
certificarea FSC. Reducerea tăierilor ilegale (media 2,5) sau asigurarea drepturilor
muncitorilor (media 3,07) sunt considerate aspecte mai puțin importante aduse de
certificarea FSC (figura 10).
Percepția respondenților din cadrul ocoalelor silvice private și de stat privind
schimbările aduse aspectelor sociale de către certificarea FSC este relativ
asemănătoare, însă cu mici diferențe în ceea ce privește drepturile comunităților
locale, rezolvarea plângerilor, asigurarea drepturilor în muncă sau reducerea tăierilor
ilegale (figura 10).
Analizând statistic diferențele între percepțiile celor două grupuri nu s-au
identificat diferențe semnificative. Astfel, în privința respondenților certificați din
România cele mai importante beneficii sunt consultările cu factorii de interes și
comunitățile locale, relația îmbunătățită cu ONG-urile, punerea la dispoziția publicului
a unor evidențe și transparență.
Implicații economice ale certificării FSC
Privind certificarea forestieră din perspectivă economică, respondenții privați
au indicat schimbări ale aspectelor economice în urma certificării FSC. Trei
respondenți privați din cei cinci indică faptul că veniturile au crescut odată cu
certificarea FSC. De asemenea trei respondenți privați din 5 consideră că veniturile
vor crește în viitor, nici unul considerând că veniturile vor scădea. În ceea ce privește
lemnul certificat vândut, patru respondenți din cinci indică faptul că lemnul certificat
vândut a fost mai scump, obținând chiar cu 10% mai mult decât pentru produsele
vândute companiilor necertificate. Reprezentanții ocoalelor silvice private certificate
au menționat faptul că numărul de clienți a rămas neschimbat în cazul a trei ocoale
silvice private, iar în cazul celorlalte două ocoale silvice numărul de clienți a crescut.
Luând în considerare importanța certificării forestiere ca și politică de piață,
respondenții din cadrul RNP Romsilva au fost întrebați despre efectele certificării
FSC. Astfel, 58% dintre respondenții din cadrul ocoalelor silvice de stat consideră că
veniturile nu au crescut în urma certificării, în timp ce 42% menționează faptul că
certificarea FSC a contribuit într-o anumită măsură la veniturile obținute. În ceea ce
privește prognoza veniturilor, 54% dintre respondenții din cadrul ocoalelor silvice de
stat cred că veniturile vor crește în urma certificării FSC în următoarea perioadă. Un
procent substanțial consideră că veniturile vor rămâne neschimbate (44%), certificarea
neaducând schimbări importante aspectelor economice. Doar 2% dintre reprezentanții
ocoalelor silvice din cadrul RNP consider că veniturile în urma certificării vor scădea.
34
În ceea ce privește materialul certificat comercializat, 61% dintre
respondenții ocoalelor silvice de stat consideră că lemnul certificat valorificat nu a fost
vândut mai scump decât materialul lemnos necertificat.
Majoritatea respondenților (77%) menționează că odată cu certificarea FSC
numărul de clienți nu s-a schimbat, doar 21% dintre respondenți au considerat că
numărul de clienți mai mare se datorează certificării FSC. Cel mai frecvent în
literatura de specialitate se menționează faptul că prețul premium nu este obținut
pentru produsele certificate. De exemplu, studiul din Japonia demarat de Sugiura et al.
(2012) arată faptul că schimbările pe plan economic au fost minime, companiile
studiate neobținând un preț mai bun pentru produsele certificate. Araujo et al. (2009)
arată, în studiul asupra unor companii din Brazilia, că acestea nu au obținut avantaje
economice. Gomez-Zamalloa et al. (2011) chestionând grupurile implicate în procesul
de certificare forestieră din Europa menționează că majoritatea companiilor vând
produsele certificate la aceași preț cu cele necertificate.
Concluzionând, respondenții ocoalelor silvice private au indicat faptul că
schimbările pe plan economic au existat într-o mică măsură. Majoritatea
respondenților consideră că veniturile nu au crescut în urma certificării FSC. Preț mai
bun pentru produsele certificate s-a obținut în unele cazuri, frecvent obținându-se o
valoare de 5-10%. Majoritatea respondenților au considerat că numărul clienților a
rămas neschimbat.
4.3.1.5 Avantaje obținute în urma certificării FSC
Intențiile certificării forestiere sunt implementarea unui management
responsabil și oferirea unui mecanism care să permită pieței să comercializeze și să
promoveze produse provenite din surse cunoscute (Nussbaum și Simula, 2005).
Adoptarea certificării forestiere implică costuri (directe sau indirecte), iar cerințele
standardului pot eclipsa beneficiile obținute. Obținerea unor beneficii în urma
certificării FSC reprezintă un stimulent pentru unitățile certificate, fiind hotărâtor în
decizia de recertificare.
Atât respondenții ocoalelor silvice private cât și respondenții din cadrul
ocoalelor silvice de stat consideră că principalele beneficii obținute sunt cele obținute
pe plan social sau organizatoric. Astfel, beneficiile importante sunt: siguranța
muncitorilor, relațiile cu mass-media și ONG-urile, plus de imagine sau monitorizare
(figura 11).
Respondenții din cadrul ocoalelor silvice private consideră că principalele
beneficii obținute ale certificării FSC (figura 11) sunt siguranța muncitorilor în
lucrările silvice (media 3,6), plusul de imagine și recunoaștere (media 3,6) sau relații
bune cu mass-media și ONG-urile (media 3,4). Bostrom (2012), intervievând diverși
35
factori de interes, indică îmbunătățiri majore în ceea ce privește siguranța muncitorilor
și trainingul acestora în urma certificării FSC, situație constatată și de respondenții din
cadrul ocoalelor silvice private. Din chestionarea respondenților au rezultat beneficii
sociale (asigurarea de echipamente, relații cu mass-media și ONG-urile) sau de
organizare (monitorizare și control). Beneficiile economice sunt inexistente,
certificarea neconducând la creșterea profitabilității sau a vânzărilor.
Figura 11 Percepția reprezentanților ocoalelor certificate privind beneficiile certificării FSC
Perception of repondents from certified forest districts regarding the benefit of FSC certification
Rezultatele obținute sunt în concordanță cu cele obținute de Moore et al.
(2012), care au chestionat reprezentanții unor unități certificate din Statele Unite și
Canada. Responsabilitățile sociale, relațiile publice (imaginea) și organizarea sunt
considerate efecte pozitive ale certificării forestiere (Moore et al., 2012).
Statistic, între cele două grupuri (stat-privat) nu există diferențe semnificative
în ceea ce privește beneficiile certificării. Certificarea forestieră introduce auditul,
realizat de către o organizație independentă (terță parte), oferind astfel o viziune
externă a managementului practicat (Nussbaum și Simula, 2005). Astfel, chiar dacă de
multe ori beneficiile nu sunt cele așteptate (referindu-ne la beneficiile financiare ca
fiind așteptate), faptul că unitățile certificate se expun voluntar unei monitorizări
independente suplimentare reprezintă o confirmare a transparenței și a performanței
managementului practicat.
1 2 3 4 5
Noi clienți
Creșterea vânzărilor
Preț mai mare de vânzare pentru produsele …
Creșterea profitabilității
Participarea comunității în implementarea …
Menținerea pe piață (păstrarea clientului)
Echilibrarea intereselor proprietarilor, …
Îmbunătățirea relațiilor cu organele …
Relații bune cu mass-media și ONG-urile
Plus de imagine și recunoastere
Îmbunătățirea managementului forestier
Siguranța muncitorilor în lucrările silvice
Monitorizarea și control în fond forestier
Scara Likert (1-Beneficiu inexistent; 5- beneficiu maxim obținut)
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice private
certificate FSC
Respondenți din cadrul
ocoalelor silvice de stat
certificate FSC
36
4.3.1.7 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC
Respondenților din cadrul ocoalelor silvice certificate din România li s-a
cerut părerea despre principalele probleme ce au apărut în obținerea și menținerea
certificatului FSC. Cele mai importante probleme sunt considerate cele legate de
îndeplinirea cerințelor standardului FSC (în special grupul de respondenți din cadrul
RNP Romsilva) și interesul scăzut al clienților sau costurile certificării, evidențiat în
special în rândul reprezentanților ocoalelor silvice private.
Respondenții ocoalelor silvice certificate nu consideră lipsa informațiilor ca
fiind o problemă în obținerea și menținerea certificării FSC. Pentru respondenții din
cadrul ocoalelor silvice private certificate o problemă importantă este interesul scăzut
al clienților pentru produsele certificate FSC și dificultăți în implementarea
standardului FSC (media 3). România nu are încă dezvoltată o piață a produselor
certificate FSC. Numărul companiilor certificate este în creștere, însă este redus,
conceptul nefiind popularizat la nivelul consumatorului final. Diferențe semnificative
între grupurile de respondenți au fost identificate pentru evidențele și documentația
cerută (figura 12). Astfel, reprezentanții ocoalelor silvice private nu au indicat ca fiind
o problemă cererea suplimentară de documente în cadrul certificării FSC. Pentru
reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva acest aspect este considerat
o problemă mult mai importantă (figura 12).
Figura 12 Percepția respondenților privind problemele în obținerea și menținerea certificatului FSC
Perception of repondents on the problems in obtaining and maintaining the FSC certificate
1 2 3 4 5
Probleme în separarea materialului
certificat- necertificat
Lipsa consultanților/informațiilor
Nereguli identificate în urma
monitorizărilor anuale
Lipsa avantajelor aduse de certificarea
FSC
Costurile certificării
Interesul scazut din partea clienților
Monitorizare excesivă
Implementarea standardului FSC
Cerintele standardului FSC
Prea multe evidențe și documentație
cerută
Scara Likert (1-Problemă inexistentă; 5-Problemă majoră)
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice private certificate FSC
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice de stat certificate FSC
37
În majoritatea problemelor discutate nu există diferențe semnificative,
exceptând aspectele legate de evidențele suplimentare și documentație. Frecvent, în
literatura de specialitate problemele cu care se confruntă unitățile silvice certificate
sunt legate de aspecte economice cum ar fi costurile auditului sau costurile de adaptare
la standardul FSC (Moore et al., 2012). La nivelul evaluării unităților silvice
certificate respondenții nu au indicat probleme majore legate de informarea despre
certificarea FSC, lipsa informării fiind o problemă majoră în cazul unităților silvice
necertificate, aspect menționat și de către Alemagi et al. (2012).
4.3.1.8 Recertificarea FSC
Recertificarea FSC sau reevaluarea presupune aceleași proceduri ca și la
evaluarea principală, însă unitatea silvică beneficiază deja de experiența celor 5 ani de
certificare FSC, lucru care ar trebui să ușureze acest proces. În cadrul acestei etape
atât costurile directe (de audit) cât și cele indirecte (de adaptare la standard) sunt mai
reduse, decizia de recertificare rămânând la latitudinea beneficiarilor. În cazul
respondenților privați, decizia recertificării aparține conducerii și proprietarului (la
solicitarea conducerii, prin aprobarea unui buget). Dintre cei 5 respondenți privați
certificați doar unul era indecis asupra certificării, ceilalți confirmând opțiunea
obținerii certificatului și după expirarea celui existent. În România, în 2010, Ocolul
Silvic Năruja (Vrancea) renunță la certificarea FSC după expirarea certificatului.
Ocolul Silvic Municipal Baia Mare (Maramureș) se recertifică în anul 2013, fiind
primul ocol silvic privat care își prelungește certificatul FSC pentru încă 5 ani.
În ceea ce privește recertificarea pădurilor aparținând statului, RNP Romsilva
a făcut eforturi de a menține certificatul și de a se recertifica. Încă din anul 2002
(odată cu certificarea ocoalelor silvice Văratec și Târgu Neamț) RNP Romsilva a
încercat obținerea certificării FSC pentru suprafețe cât mai mari de pădure. În 2011
patru direcții silvice (Arad, Timiș, Neamț și Suceava) se recertifică. În 2013, RNP
Romsilva obține un certificat FSC pentru 23 de direcții silvice (însumând 1,66 mil. ha
pădure).
4.3.1.12 Analiza Cluster a percepției ocoalelor silvice certificate din
România privind avantajele aduse de certificarea FSC
În vederea identificării grupului de respondenți cu percepția cea mai bună
despre certificarea forestieră s-a realizat o analiză cluster asupra răspunsurilor la
avantajele oferite de certificarea FSC folosind tehnica ,,celor K medii” (k-means),
utilizată în cercetările de marketing, acolo unde există nevoia de a grupa consumatorii
în grupuri omogene pentru a găsi segmente comparabile pentru testarea pieței
38
(Ketchen și Shook, 1998). În această analiză au fost examinate soluțiile cu 2, 3, 4, 5
clustere alegându-se, după gradul de uniformitate intracluster și rularea a 10 iterații,
soluția cu 3 clustere.
Clusterul 1 cuprinde 59 de ocoale silvice certificate (respondenți) cu cea mai
bună percepție despre beneficiile certificării FSC (figura 13). Așa cum s-a arătat
anterior, percepția respondenților certificați cu privire la avantajele economice sunt
pesimiste, indicând o valoare scăzută (1 pe scara Likert- beneficiu inexistent). În
clusterul 2 se regăsesc cele mai multe ocoale silvice certificate (n=84). Din acest
cluster fac parte și ocoalele silvice private cu o percepție moderată despre beneficiile
certificării FSC. Clusterul 3 grupează 49 de ocoale silvice certificate reunind
reprezentanți a ocoalelor silvice certificate ce consideră că nu au obținut beneficii
importante în urma certificării FSC.
Figura 13 Mediile celor trei clustere
The means of clusters
Realizând o hartă a respondenților în funcție de clusterul din care face parte
(figura 14) se poate observa că există trei zone importante în care percepția despre
beneficiile aduse de certificarea FSC este bună. Astfel, zona de nord (cuprinzând
județe ca Maramureș, Suceava), zona de vest (județele Arad, Hunedoara și Timiș),
zona de centru-est (Bacău, Harghita, Covasna) și zona centru-sud (județele Argeș și
Vâlcea) sunt zonele reprezentative în care respondenții au considerat importante
1
2
3
4
5
Med
ia r
ăsp
un
suri
lor (
Sca
ra L
iker
t, 1
-Bn
enfi
ciu
in
exis
ten
t: 5
-
ben
efic
iu m
ax
im o
bți
nu
t)
Cluster 1
Cluster 2
Cluster 3
39
beneficiile obținute în urma certificării FSC (figura 14). Această grupare a
respondenților după percepția bună despre beneficiile certificării FSC se datorează,
probabil, prezenței unui număr semnificativ de companii certificate FSC în zonă.
Figura 40 Localizarea respondenților din cadrul clusterelor
Locating the respondents from the clusters
Cererea de produse certificate de către companii este determinantă în
obținerea unor beneficii și are repercursiuni asupra reprezentanților unităților silvice
certificate.
4.3.1.13 Concluzii
Certificarea FSC a luat amploare în România odată cu certificarea a 1,6 mil.
ha pădure proprietate a statului în luna mai 2013. Motivul certificării pădurilor
proprietate a statului este, probabil, legat de imaginea structurii de administrare (RNP
Romsilva) sau de îmbunătățirea relațiilor cu comunitățile locale și ONG-urile. Mult
mai relevant și ușor de evaluat este motivul certificării ocoalelor silvice private. Acești
respondenți au indicat faptul că principalele motive pentru care au adoptat certificarea
FSC sunt cele economice și obținerea unor avantaje pe piață. Mult mai independente,
aceste structuri nu au indicat presiunea pieței ca fiind un factor determinant în
adoptarea certificării FSC.
40
Rolul ONG-urilor în certificarea FSC a ocoalelor silvice din România este
major. Atât RNP Romsilva cât și ocoalele silvice private certificate au beneficiat de
suportul ONG-urilor (în special WWF) în obținerea certificării FSC (sprijin în
întocmirea documentației). Lipsa de informare despre certificarea FSC face ca WWF
să fie principalul promotor al certificării managementului forestier în România.
În ceea ce privește ocoalele silvice private, proprietarii de cele mai multe ori
nu dețin cunoștințele necesare despre management forestier și mai ales, nu au
cunoștințe despre certificarea FSC ca instrument voluntar de confirmare a
sustenabilității. În adoptarea certificării FSC de către ocoalele silvice private din
România, factorul determinant este conducerea ocolului care solicită aprobarea
fondurilor pentru certificare. Pădurile private certificate FSC din România aparțin
entităților (primării, composesorate) puternice din punct de vedere financiar, capabile
să susțină investiția într-un instrument voluntar. Suprafața de pădure este determinantă
în ceea ce privește certificarea FSC în România. Micii proprietari de pădure nu dețin
forța financiară de a plăti o taxă de administrare sau prestare de servicii, nicidecum de
a susține un audit realizat de o terță parte.
Principalele schimbări aduse de certificarea FSC pe plan al managementului
forestier sunt legate de măsuri de utilizare a substanțelor chimice, măsuri de protejare
a unor specii amenințate sau arii protejate. Între cele două grupuri nu au existat
diferențe semnificative cu privire la importanța acestor aspecte. Certificarea FSC nu a
adus schimbări relevante în planurile de amenajare a pădurilor. Schimbări pe plan
social aduse de certificarea FSC au avut loc în ceea ce privește consultările cu factorii
de decizie, punerea la dispoziție a unor informații despre activitatea unității silvice sau
relații cu ONG-uri. Între cele două grupuri de respondenți (privat-stat) nu au existat
diferențe de percepție ale schimbărilor pe plan social. Ambele grupuri au indicat că
certificarea FSC nu a adus schimbări în ceea ce privește tăierile ilegale.
În opinia respondenților certificați organismul de certificare este cel mai
riguros organism de control al activității silvice din România. Astfel, mai puțin
riguroase sunt considerate organismele de control Agenția pentru Protecția Mediului,
Inspectoratul Teritorial al Muncii sau Garda de Mediu. Adoptarea voluntară a
certificării permite realizarea unei imagini din exterior a managementului practicat.
Principalele probleme pentru unitățile silvice certificate sunt interesul scăzut
din partea clienților, implementarea standardului FSC, cerințele acestuia și costul
certificării. Reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva au indicat faptul
că certificarea presupune documentație și evidențe numeroase, fiind percepută ca o
sarcină suplimentară.
Principalele măsuri de stimulare a certificării managementului forestier în
România sunt facilitățile oferite unităților certificate sau adaptarea unui standard de
41
management forestier adaptat României. ONG-urile sunt principala sursă de informare
a ocoalelor silvice private certificate, în timp ce pentru ocoalele de stat certificate
sursa de informare a fost reprezentată de organismul de certificare.
4.3.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul ocoalelor silvice
necertificate
4.3.2.1 Motivul necertificării FSC
Tipul de proprietate sau suprafața influențează adoptarea certificării FSC. Așa
cum s-a arătat anterior, principalul motiv pentru care ocoalele silvice private se
certifică sunt legate de obținerea unor avantaje economice. Decizia adoptării
certificării FSC în cazul ocoalelor silvice de stat aparține conducerii RNP Romsilva.
Ocoalele silvice private nu au adoptat certificarea FSC datorită costurilor (figura 15).
O altă cauză pentru care ocoalele silvice private nu au adoptat certificarea FSC este
refuzul proprietarilor și lipsa informării cu privire la funcționarea certificării (24,2%).
Figura 15 Motivele neadoptării certificării FSC de către ocoalale silvice private
Reasons for not adopting the FSC certification, mentioned by the repondents from private forest
districts
În literatura de specialitate (Alemagi et al., 2012) sunt menționate ca
principale bariere în adoptarea certificării cele legate de apectele economice (costul
certificării) și de informare despre funcționarea unui sistem de certificare.
Pentru a evalua certificarea ca un potențial instrument de piață util în
obținerea unor avantaje, respondenții din cadrul ocoalelor silvice private necertificate
din România au fost întrebați dacă consideră că odată cu obținerea certificatului FSC
de către RNP Romsilva pentru 23 de direcții silvice (1,66 mil. ha) vor fi dezavantajați
ca urmare a orientării unor clienți spre materialul lemnos certificat. Rezultatele arată
că majoritatea respondenților privați necertificați (63%) consideră că nu va exista un
dezavantaj, clienții continuând să achiziționeze masă lemnoasă necertificată.
4,2% 16,8%
69,5%
24,2% 24,2% 23,2%
7,4%
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
Unitatea
silvică nu este
interesată de
certificarea forestieră
Certificarea
forestieră nu
aduce nici un
avantaj
Costuri
ridicate
Refuzul
proprietarului
(proprietarilor)
Lipsa
informării
despre
certificarea forestieră
Dificultatea
condițiilor
impuse
Alte motive
Frecv
en
ța r
ăsp
un
suril
or,
%
42
4.3.2.3 Beneficii așteptate de la certificarea FSC
Atât reprezentanții ocoalelor silvice private necertificate cât și reprezentanții
din cadrul ocoalelor silvice de stat necertificate consideră plusul de imagine și
recunoaștere ca fiind cele mai așteptate beneficii ale certificării FSC. De asemenea,
prețul mai mare pentru produsele certificate comercializate este un beneficiu așteptat
de ambele grupuri de respondenți.
Respondenții privați necertificați au indicat că participarea comunității în
implementarea managementului forestier (media 2,85), relații bune cu mass-media și
ONG-urile (media 3,15) sau creșterea vânzărilor (media 3,22) sunt beneficii mai puțin
așteptate de la certificarea FSC (figura 16). Pentru respondenții din cadrul ocoalelor
silvice de stat, clienți noi (media 3,86) sau îmbunătățirea managementului forestier
(media 3,85) sunt alte beneficii importante indicate.
Figura 16 Importanța beneficiilor așteptate în urma certificării FSC
Main benefits expected from FSC forest certification
Diferențele de percepție între cele două grupuri, puse în evidență statistic,
privesc creșterea vânzărilor (p=0,017), menținerea pe piață (p=0,025) și relații bune cu
ONG-urile și mass-media (p=0,003). În toate cele trei cazuri, beneficiile considerate
sunt mai importante pentru reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva.
1 2 3 4 5
Participarea comunității managementul
forestier
Echilibrarea intereselor factorilor
interesați
Îmbunătățirea relațiilor cu organele de
control
Siguranța muncitorilor în lucrările
silvice
Creșterea vânzărilor
Relații bune cu mass-media și ONG-
urile
Menținerea pe piață (păstrarea
clientului)
Creșterea profitabilității
Monitorizarea și control în fond forestier
Îmbunătățirea managementului forestier
Noi clienți
Preț mai mare de vânzare
Plus de imagine și recunoastere
Scara Likert (1- Beneficiu neimportant; 5- Beneficiu foarte important)
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice private necertificate
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice de stat necertificate
43
4.3.2.4 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
În opinia reprezentanților ocoalelor silvice necertificate din România, cea mai
importantă problemă în obținerea și menținerea certificatului FSC, este costul
certificării (media 4,44- respondenți privați; media 3,76- respondenți ocoale silvice de
stat). Respondenții necertificați au indicat că cerințele standardului FSC sunt o altă
problemă importantă în obținerea și menținerea certificării FSC (media 3,46-
respondenți privați; media 3,58 respondenți ocoale silvice de stat). Ambele grupuri
consideră certificarea FSC ca fiind o sarcină suplimentară, cu prea multe evidențe și
documentații (media 3,65-respondenți privați; media 3,58- respondenți ocoale silvice
de stat).
Între cele două grupuri de respondenți, percepția cu privire la probelemele în
obținerea și menținerea certificării FSC nu diferă, exceptând aspectul legat de costul
certificării. Deși costurile sunt principala problemă legată de procesul de certificare,
semnalată de ambele grupuri intervievate, sunt diferențe între ele, confirmate statistic
(tabelul 23) cu privire la distribuția răspunsurilor. Astfel, pentru respondenții privați
necertificați, costul certificării este o problemă mult mai importantă, probabil datorită
impactului investiției asupra bugetului separat la unității silvice private. Așa cum s-a
discutat anterior, decizia de certificare a ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva
este una ,,de grup”, cu impact asupra bugetului întregii structuri.
4.3.2.9 Perspective pentru adoptarea certificării FSC
În ceea ce privește adoptarea certificării FSC în viitor, 46% dintre
respondenții ocoalelor silvice private au fost indeciși cu privire la acest aspect. Doar
34% dintre respondenți au declarat că vor adopta certificarea FSC în viitor. Dintre
ocoalele silvice private, un număr de 9 ocoale silvice au obținut certificatul FSC în
luna mai a anului 2014. Acest lucru confirmă interesul administratorilor de păduri
pentru certificarea FSC.
4.3.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților ocoalelor
silvice certificate și a ocoalelor silvice necertificate asupra procesului de
certificare FSC
4.3.3.1 Beneficii obținute-beneficii așteptate
Analizând răspunsurile celor două grupuri cu privire la beneficiile obținute de
către respondenții din cadrul ocoalelor silvice certificate și beneficiile așteptate de
către respondenții din cadrul ocoalelor silvice necertificate există diferențe de
percepție.
44
Figura 17 Percepția respondenților privind beneficiile obținute/așteptate în urma certificării FSC
Perception of respondents on the benefits obtained /expected from FSC certification
În general, respondenții ocoalelor silvice certificate au acordat o importanță
mai mare tuturor beneficiilor așteptate, mediile fiind mai mari decât cele indicate de
către respondenții ocoalelor silvice certificate (figura 17). Concluzia este că
respondenții necertificați acordă importanță unor beneficii pe care respondenții
certificați le consideră mai puțin importante.
Cele mai mari diferențe de percepție sunt în privința aspectelor economice
(figura 17, tabel 3): creșterea profitabilității, creșterea vânzărilor, noi clienți, preț mai
bun pentru produsele comercializate. Așteptările respondenților necertificați sunt mai
mari decât importanța beneficiilor obținute indicate de respondenții din cadrul
ocoalelor silvice certificate. Cu alte cuvinte, respondenții necertificați acordă
importanță unor beneficii pe care respondenții certificați nu le obțin în urma
certificării FSC.
1 2 3 4 5
Cresterea profitabilitatii
Pret mai mare de vânzare
Noi clienti
Cresterea vânzarilor
Mentinerea pe piata
Plus de imagine si recunoastere
Îmbunatatirea managementului forestier
Siguranta muncitorilor în lucrarile
silvice
Monitorizarea si control în fond
forestier
Relatii bune cu mass-media si ONG-
urile
Îmbunatatirea relatiilor cu organelede
control
Participarea comunitatii în
implementarea managementului forestier
Echilibrarea intereselor factorilor
Scara Likert (1- Beneficiu minim obținut/așteptat; 5- Beneficiu maxim
obținut/așteptat
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice necertificate
Respondenți din cadrul ocoalelor
silvice certificate
45
Tabelul 3 Diferențe statistice privind beneficiile așteptate/beneficiile obținute de la certificarea FSC
Statistical differences on the expected benefits / obtained benefits from FSC certification
Beneficii obținute/așteptate Testul Mann Whitney U
U Z p*
Pret mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC 7745,50 10,985 <0,0001
Noi clienți 6813,0 11,806 <0,0001
Creșterea vânzarilor 6452,0 9,803 <0,0001
Menținerea pe piață (păstrarea clientului) 11912,50 7,139 <0,0001
Plus de imagine și recunoaștere 14148,50 5,516 <0,0001
Îmbunătațirea managementului forestier 16578,50 3,303 0,0009
Siguranța muncitorilor în lucrările silvice 18226,0 -1,745 0,0809
Monitorizarea și control în fond forestier 18724,0 1,321 0,186
Relații bune cu mass-media și ONG-urile 18322,0 1,484 0,137
Îmbunătătirea relațiilor cu organele reglementative și de
control 17589,50 2,063 0,0391
Participarea comunității în implementarea managementului
forestier 15731,0 3,716 0,0002
Echilibrarea intereselor proprietarilor, societății și a altor
factori implicati, cu principiile dezvoltării durabile 13534,0 5,879 <0,0001
Creșterea profitabilității 8980,50 9,674 <0,0001
*semnificativ pentru p<5%
Statistic, între cele două grupuri există diferențe semnificative cu privire la
majoritatea beneficilor așteptate sau obținute (tabelul 3). Doar în cazul siguranței
muncitorilor, monitorizării și controlului în fond forestier sau relațiilor cu mass-media,
percepția celor două grupuri este asemănătoare.
4.3.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
Percepția celor două grupuri asupra problematicii analizate este diferită.
Astfel, pentru respondenții din cadrul ocoalelor necertificate majoritatea problemelor
discutate sunt mult mai importante decât pentru respondenții din cadrul ocoalelor
silvice certificate. Diferențe semnificative de percepție apar în privința separării
materialului certificat de cel necertificat, costului certificării, lipsei informațiilor sau
interesului scăzut al clienților (figura 18).
46
Figura 18 Percepția privind problemele în obținerea și menținerea certificării FSC
Perception on problems in obtaining and maintaining FSC certification
Cele două grupuri (reprezentanți ocoale silvice certificate-necertificate) se
diferențiază statistic după problemele întâmpinate în obținerea și menținerea
certificatului FSC, cu excepția aspectelor legate de documentație și evidențe (tabelul
4). De exemplu, costul certificării este perceput ca o problemă majoră pentru
respondenții ocoalelor silvice necertificate, în timp ce pentru respondenții ocoalelor
silvice deja certificate acest aspect este mai puțin important (figura 18).
Tabelul 4 Semnificația statistică a diferențelor respondenților privind problemele în obținerea și
menținerea certificării FSC
Statistical significance of differences regarding the problems in obtaining and maintaining FSC
certification
Probleme Testul Mann Whitney U
U Z p*
Costurile certificarii 8018,50 10,549 <0,0001
Cerintele standardului FSC 16515,0 2,64 0,0081
Implementarea standardului FSC 17051,0 1,99 0,046
Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC 15099,50 3,902 <0,0001
Interesul scazut din partea clientilor pentru produse certificate
FSC 15071,50 3,99 <0,0001
Lipsa consultantilor/informatiilor cu privire la certificarea
FSC 10039,0 8,67 <0,0001
1 2 3 4 5
Costurile certificarii
Cerintele standardului FSC
Implementarea standardului FSC
Lipsa avantajelor aduse de certificarea
FSC
Interesul scazut din partea clientilor
pentru produse certificate FSC
Lipsa consultantilor/informatiilor cu
privire la certificarea FSC
Nereguli identificate în urma
monitorizarilor anuale ale …
Probleme în separarea materialului
certificat- necertificat
Prea multe evidente si documentatie
ceruta
Monitorizare excesiva
Scara Likert (1-Problemă inexistentă; 5-Probleme majore)
Repondenți din cadrul ocoalelor
silvice necertificate
Repondenți din cadrul ocoalelor
silvice certificate
47
Nereguli identificate în urma monitorizarilor anuale ale
organismului de certificare FSC 13774,0 5,30 <0,0001
Probleme în separarea materialului certificat- necertificat 7295,0 11,51 <0,0001
Prea multe evidente si documentatie cerută 18624,0 -1,05 0,291
Monitorizare excesiva 15975,50 2,879 0,003
*semnificativ pentru p<5%
4.3.4 Concluzii
Costurile certificării FSC reprezintă principalul impediment în adoptarea
acesteia de către ocoalele silvice private. Mai sunt menționate refuzul proprietarilor și
lipsa informației despre certificarea FSC. Principalii factori ce împiedică adoptarea
certificării FSC de către ocoalele silvice private, în viziunea tuturor respondenților din
cadrul ocoalelor necertificate, sunt costurile certificării, lipsa de interes a proprietarilor
și a clienților.
Majoritatea respondenților necertificați au indicat faptul că proprietarul nu a
solicitat informații despre certificarea FSC. Personalul silvic reprezintă principalul
promotor al certificării, informând proprietarii despre existența acestui instrument.
Majoritatea respondenților au considerat că proprietarii ar fi de acord cu certificarea
suprafeței de pădure, doar costul certificării împiedicând acest lucru. La fel ca și
respondenții certificați, reprezentanții ocoalelor silvice necertificate au indicat un grad
scăzut al cunoașterii certificării FSC de către comunitatea locală.
Cele mai așteptate beneficii ale certificării FSC indicate de respondenții
necertificați sunt plusul de imagine și recunoaștere, preț mai bun pentru produsele
certificate și noi clienți. Diferențe de percepție între grupurile de respondenți din
cadrul ocoalelor silvice necertificate (ocoale private- ocoale RNP) apar în cazul
beneficiilor legate de relațiile cu mass-media, creșterea vânzărilor și menținerea pe
piață (păstrarea clientului).
Cele mai frecvente probleme în obținerea și menținerea certificării FSC sunt
costul procesului de certificare, cerințele standardului FSC, evidențele și documentația
suplimentară. Costul certificării este o problemă mult mai importantă pentru ocoalele
silvice private, înregistrându-se diferențe semnificative de percepție între cele două
grupuri de respondenți necertificați. Dintre respondenți, majoritatea consideră că au
nevoie de instruire în domeniul certificării FSC. În ceea ce privește posibila certificare
a ocolului silvic privat în viitor, 34% dintre respondenții din cadrul ocoalelor private
necertificate au indicat că vor adopta certificarea în viitor.
48
4.4 Lanțul de custodie: evaluarea percepției respondenților companiilor
certificate
4.4.1 Evaluarea percepției companiilor certificate în 2011
4.4 1.2.1 Analiza cluster a companiilor certificate FSC din România
Pentru sondarea percepției asupra avantajelor aduse de certificarea lanțului de
custodie, a fost utilizată analiza cluster, cu care au fost identificate segmentele pieței
cu opinii asemănătoare. S-a stabilit un număr de trei clustere, obținute prin metoda ,,k-
means”, după un număr de 10 iterații (figura 19).
Figura 19 Gruparea respondenților după percepția avantajelor certificării
Respondent grouping according to their perception on the benefits of CoC certification
Clusterul 1 reunește 28 de companii având piața de desfacere în principal
externă, doar 25% dintre acestea au o piață de desfacere internă (Hălălișan et al.,
2013) (Tabelul 5). Ca element comun acestea consideră relevante trei dintre avantajele
menționate; avantajul ,,preț de vânzare mai mare” este considerat puțin relevant
(Hălălișan et al., 2013). Plusul de imagine și recunoaștere internațională este foare
relevant, ținând cont că 75% dintre companiile acestui cluster au o piață de desfacere
externă. Ca domeniu de activitate peste 40% din aceste companii realizează prelucrare
secundară, aproape 30% prelucrare primară, iar 15% printare, ambalaj, tipografie etc.
Tabelul 5 Structura clusterelor
The structure of clusters
Variabile Cluster 1
foarte relevant
Cluster 2
puțin relevant
Cluster 3
nerelevant
Număr companii 28 20 22
Desfacere pe piața internă 25% 40% 41%
1
2
3
4
5
Obținerea
prețului
premium
Noi clienți Menținerea
poziției pe piață
Reputație și
recunoaștere
internațională
Sca
ra L
iker
t (1
-ben
efic
iu
inex
iste
nt:
5-b
enef
iciu
ma
xim
ob
țin
ut
Cluster1
Cluster 2
Cluster 3
49
4.4.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul companiilor
certificate FSC în anul 2014
Scopul chestionarului distribuit în anul 2014 a fost de a realiza o caracterizare
detaliată a companiilor certificate FSC din România și de a reevalua percepțiile
companiilor despre certificarea FSC pe baza studiului derulat în anul 2011. Pornind de
la chestionarul distribuit în 2011, chestionarul din anul 2014 a conținut mai multe
întrebări, încercând să evalueze percepția companiilor cu privire la mai multe aspecte
(alte certificări, organism de certificare, aspecte economice etc.).
4.4.2.1 Profilul companiilor certificate FSC
Majoritatea companiilor studiate în anul 2014 sunt au obținut certificatul FSC
în anul 2013 (52%). 6% dintre companiile care au participat la studiu au obținut
certificatul FSC înainte de anul 2009, recertificându-se ulterior. În studiul anterior
(2011) majoritatea companiilor participante la studiu (52%) reprezenta companii ce au
obținut certificatul FSC în anii 2010 și 2011.
Principalul domeniul de activitate al companiilor studiate în anul 2014 este
prelucrare secundară (figura 20). La fel ca în studiul realizat în anul 2011, companiile
cu domeniul de activitate prelucrare primară și secundară sunt majoritare (65%).
Figura 20 Domeniul de activitate al companiilor
participante la studiu în anul 2014
Activity type of the surveyed companies in 2014
Figura 21 Piața de desfacere a companiilor
certificate FSC din România
The main market of the FSC certified companies
in Romania
Spre deosebire de anul 2011 se remarcă o creștere a numărului de companii
având domeniu principal de activitate exploatarea forestieră. Acest lucru are un impact
pozitiv asupra continuității trasabilității lemnului, fiind determinant în dezvoltarea
comerțului cu produse certificate FSC.
22%
10%
14% 43%
8% 3% Prelucrare
primară
Industria
hârtiei
Exploatări
forestiere
Prelucrare
secundară
37%
23%
40%
ponderea
pieței
externe sub
50%
ponderea
pieței
externe
între 50-
75%
50
Majoritatea firmelor certificate (63%) realizează exporturi, piața externă fiind
principala piață de desfacere a produselor (figura 21). Această distribuție este
asemănătoare cu rezultatul studiului din 2011, când 66% dintre companii au menționat
piața de desfacere externă ca fiind principala piață de comercializare a produselor.
Companiile certificate FSC sunt orientate spre realizarea exporturilor de produse, 40%
dintre acestea comercializând produse pe piețe externe.
Majoritatea companiilor certificate FSC evaluate în anul 2014 au sub 100
angajați. Numărul companiilor mari (peste 500 angajați) a crescut în comparație cu
anul 2011, ajungând acum la aproximativ 10%.
Majoritatea companiilor certificate FSC (91%) sunt companii cu sediu unic.
De asemenea, există companii certificate FSC în România ce sunt filiale a unor
companii străine, reprezentând 9% din companiile certificate FSC.
4.4.2.2 Motivația adoptării certificării FSC
Pentru companiile certificate FSC din România principalele motive care au
stat la baza adoptării certificării FSC au fost îndeplinirea cerințelor clientului,
obținerea unui avantaj competitiv față de alte companii sau obținerea de noi clienți.
Majoritatea companiilor au indicat aceste motive ca fiind determinante în adoptarea
certificării FSC.
În studiul anual derulat de FSC (FSC, 2012) companiile participante la
studiu, din întreaga lume, au indicat cererea clienților ca motiv principal în adoptarea
certificării FSC. Presiunile ONG-urilor, îmbunătățirea managementului sau aspect
legale sunt motive mult mai puțin indicate (sub 1,5%) de către respondenții din cadrul
studiului global derulat de FSC (FSC, 2012), rezultatele fiind asemănătoare cu cele
obținute în studiul nostru. De asemenea 56,8% dintre cele 5000 de companii
participante la studiul derulat de FSC, au indicat că fără certificarea FSC ar pierde
clienții (FSC, 2012).
În urma analizei avantajelor obținute de către companiile românești în urma
certificării, se poate concluziona că certificarea FSC este o măsură adoptată ca răspuns
la presiunea pieței, fiind o strategie reactivă. Certificarea FSC nu a fost adoptată la
presiunea ONG-urilor, ci în principal pentru satisfacerea cerințelor clientului.
4.4.2.4 Certificări de sistem deținute de companiile certificate FSC din
România
Literatura de specialitate menționează legătura strânsă între certificările de
sistem (de tip ISO) și certificarea FSC. Humphries et al. (2001) indică importanța
certificării de sistem ca bază pentru certificarea FSC. Companiile cu certificare de
51
sistem adoptă mult mai ușor certificarea lanțului de custodie (Humphries et al., 2001).
Odată obținută certificarea ISO, obținerea certificării FSC se realizează mult mai ușor
(Ratnasingam et al., 2008). Bazată pe un standard de sistem certificarea ISO stă la
baza certificării FSC, fiind utilă în organizarea și planificarea activităților în
companie. Suplimentar, certificarea FSC recunoaște performanța companiei. Roberge
et al. (2011) arată în studiul asupra companiilor din Quebec (Canada) importanța
certificării ISO ca bază pentru implementarea certificării FSC.
Majoritatea companiilor participante
la studiu (figura 22) au menționat că dețin
cel puțin un tip de certificare de sistem
(ISO). Certificarea de sistem a fost adoptată
la cererea clienților, datorită renumelui
certificării sau pieței de desfacere (figura
23). Dintre acestea, frecvent, companiile
dețin un singur tip de certificare (45% dintre
companii) sau două tipuri de certificări
(figura 24). Analizând corelația între
numărul de certificări de sistem și mărimea
companiei, reprezentată de numărul de
angajați, (Spearman R=0,550) se poate observa o legătură de intensitate medie între
cele două variabile. Astfel, se poate preciza că numărul de certificări deținute de
companiile certificate FSC are o legătură cu mărimea companiei.
Figura 23 Numărul de certificări de sistem
deținute de companiile certificate FSC
Number of system certifications owned by FSC
certified companies
Figura 24 Tipuri de certificări de sistem
deținute de companiile certificate FSC
Types of system certification owned by FSC
certified companies
Certificările de sistem (ISO) se regăsesc la companiile mari care dețin
mijloace financiare să implementeze aceste cerințe (Ratnasingam, 2003; Kotler și
Keller, 2006). Numărul de certificări de sistem este influențat de gradul de dezvoltare
45%
32%
21%
2% Un singur tip
de certificare
Două tipuri
de certificări
Trei tipuri de
certificări
94,2%
50,0%
17,3% 13,5%
0
20
40
60
80
100
ISO9001 ISO14001 OHSAS18001 alte tipuri de
certificări
57%
43%
Companii de detin si alt tip de certificareCompanii ce nu detin alt tip de certificare
0
10
20
30
40
50
60
Nu
mar
de r
ep
on
den
ti
57%
43%
Figura 22 Ponderea companiilor studiate ce
dețin certificări de sistem
The studied companies with a system
certification
52
al companiei. Companiile mici și mijlocii vor avea pierderi dacă sunt constrânse să
obțină certificarea ISO, realizând investiții în îndeplinirea cerințelor (Ratnasingam et
al., 2013).
Cea mai frecventă certificare de sistem deținută de companiile studiate este
ISO 9001, peste 94% dintre companiile deținând această certificare (figura 24).
Certificarea ISO 9001 este implementată de peste un milion de companii din 170 de
țări, putând fi adoptată de orice organizație din orice domeniu (www.iso.org).
Certificarea ISO 9001 are un puternic efect asupra fluxului de producție dintr-o
companie (Ratnasingam et al., 2013). De asemenea, 50% dintre companii dețin
certificarea ISO 14001. Certificarea ISO 14001 stabilește criterii pentru un sistem de
management de mediu. Nu impune condiții pentru performanțe de mediu, ci trasează
un cadru pentru implementarea unui sistem de management eficient, demonstrând
tuturor factorilor interesați că impactul asupra mediului este măsurat și redus
(www.iso.org). O altă certificare frecvent întâlnită la companiile certificate FSC este
certificarea OHSAS 18001 (figura 24), 17,3% dintre companii menționând și acest tip
de certificare. Standardul pentru Evaluare pentru Sănătate şi Siguranţă în Muncă
(OHSAS 18001) este cel mai cunoscut standard pentru evaluarea siguranței
angajaților.
Majoritatea respondenților au indicat faptul că certificarea FSC aduce
beneficii suplimentare față de certificarea de sistem. Certificarea ISO 14001 nu poate
substitui certificarea FSC, fiind un instrument de auto-reglementare (Cashore et al.,
2005).
La alegerea organismului de certificare în cazul certificării de sistem sunt
luate în considerare aceleași criterii în cazul alegerii organismului de certificare FSC.
Renumele organismului de certificare (52,1%), prețul (31,3%) și cerința
clientului (29,2%) sunt criteriile cele mai importante în alegerea organismelor de
evaluare în vederea îndeplinirii cerințelor unui standard de sistem.
4.4.2.5 Beneficii obținute în urma certificării FSC
Principalele beneficii obținute în urma certificării de către companiile
certificate FSC sunt menținerea pe piață, plusul de imagine și de monitorizare și
control în companie (figura 25). Deși studiul derulat în 2014 conține mai multe
aspecte evaluate se remarcă totuși faptul că menținerea pe piață sau plusul de imagine
rămân principalele beneficii obținute de certificarea FSC, rezultat semănător cu studiul
anterior (Hălălișan et al., 2013). Aceste beneficii sunt în concordanță cu motivele
adoptării certificării FSC, companiile certificate adoptând certificarea FSC în scopul
menținerii clienților. Certificarea FSC este privită de companii ca un instrument de
53
piață util în păstrarea clienților. Beneficiile financiare (preț premium sau creșterea
profitabilității) sunt considerate beneficii mult mai relevante în comparație cu
percepția reprezentanților managementului forestier certificat. Trishkin et al. (2013)
analizează companiile din Nord-estul Rusiei indicând că certificarea FSC a adus
avantaje doar în ceea ce privește imaginea companiei sau competitivitate.
Figura 25 Beneficii obținute în urma certificării FSC
Perceived benefits of FSC certification
Prețul premium este un beneficiu nerelevant pentru companiile certificate
FSC din România (figura 25), întregistrând cele mai mici scoruri atât în studiul din
anul 2011 cât și în 2014. Prețul premium trebuie analizat împreună cu impactul
certificării FSC asupra imaginii companiei și cu accesul pe piață (Gomez-Zamalloa,
2011). Lipsa unui preț mai mare pentru produsele certificate se poate datora
imaturității pieței de desfacere (Humphries et al., 2001). Așadar, deși certificarea FSC
nu are un impact important asupra aspectelor financiare cuantificabile ale companiei,
aceasta aduce beneficii importante nefinanciare.
4.4.2.6 Implicații economice ale certificării FSC
Chestionarul distribuit în anul 2014 tuturor companiilor certificate a coținut o
secțiune dedicată aspectelor economice cu scopul de a evalua utilizarea certificării
FSC ca instrument de piață. În acest sens, reprezentanții companiilor certificate FSC
au fost întrebați despre relația cu furnizorii, venituri, prețul produselor comercializate
sau aprovizionarea cu materie primă certificată.
1 2 3 4 5
Participarea comunității în implementarea managementului
Relații bune cu mass-media și ONG-urile
Echilibrarea tuturor factorilor implicați
Îmbunătățirea relațiilor cu organele reglementative și de control
Preț mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC
Creșterea profitabilității
Siguranța muncitorilor
Îmbunătățirea managementului companiei
Noi clienți
Creșterea vânzărilor
Monitorizarea și control în companie
Plus de imagine și recunoastere internatională
Menținerea pe piață (păstrarea clientului)
Scara Likert (1- Beneficiu inexistent: 5-Beneficiu maxim obținut)
54
Ținând cont de motivul adoptării certificării FSC (păstrarea clienților, în
principal) certificarea FSC a avut un rol important în relația companiilor cu clienții,
63% dintre companii indicând acest lucru. Astfel, certificarea FSC a fost adoptată la
cerința clienților.
Adoptată cu scopul de a menține clienții, certificarea FSC nu a avut un rol
major în obținerea de noi clienți, majoritatea companiilor (75%) indicând că numărul
de clienți a rămas același. Nicio companie participantă la studiu nu a indicat faptul că
numărul de clienți a scăzut în urma certificării FSC.
Majoritatea companiilor repondente au indicat că veniturile nu au crescut în
urma certificării FSC, aceasta neavând un impact major cuantificabil asupra profitului.
Prognozând veniturile pe termen mediu companiile au menționat că veniturile vor
rămâne neschimbate (59% dintre respondenți indicând acest lucru) sau vor crește
(percepția a 44% dintre companii).
Prețul premium (prețul mai mare al produselor certificate) este un beneficiu
suplimentar al certificării forestiere. Companiile pot opta pentru comercializarea
produselor certificate la un preț mai mare decât companiile necertificate cu scopul
amortizării investiției în procesul de certificare. Așa cum s-a arătat în studiul din anul
2011, prețul premium nu este un avantaj important (relevant) pentru companiile
românești, alte avantaje nefinanciare fiind considerate mult mai importante (Hălălișan
et al., 2013).
4.4.2.7 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
Principalele probleme în viziunea companiilor certificate FSC din România
(figura 26), evaluate în anul 2014, sunt costurile certificării (media 3,15), volumul
documentației cerute (media 2,98) și costurile pregătirii procesului de certificare
(media 2,81). Cerințele standardului FSC sau lipsa unor surse de informare sunt alte
probleme ce apar în obținerea și menținerea certificării FSC. Spre deosebire de anul
2011 când respondenții acordau o mai puțină atenție costurilor certificării, în 2014
companiile certificate FSC repondente la studiu au indicat costurile directe cât și cele
indirecte ca fiind principalele probleme în obținerea și menținerea certificării FSC.
Documentația suplimentară contribuie la părerea că certificarea FSC reprezintă o
,,povară” suplimentară.
Companiile evaluate în 2014 nu consideră o problemă majoră separarea
materialului certificat de cel necertificat (figura 26), ceea ce sugerează o îmbunătățire
a gradului de cunoaștere a certificării FSC de către companii. Nu este considerat o
problemă majoră nici controlul produselor pe lanțul de custodie, acest aspect
înregistrând o medie de 2,13.
55
Aprovizionarea cu materie primă certificată FSC se face, în general, în
condiții optime. Totuși, 38% dintre companii au indicat că au întâmpinat dificultăți în
aprovizionare, în special datorită lipsei furnizorilor. Pe lângă costul certificării și
documentația suplimentară, un factor important ce împiedică adoptarea certificării
FSC de către companii în România este dificultatea de aprovizionare cu material
certificat pe piața locală. Numărul încă redus de companii certificate, însă în continuă
creștere, duce la apariția unor probleme în trasabilitatea produselor certificate și
favorizează ,,ruperea lanțului de custodie”.
Figura 26 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
Problems in obtaining and maintaining FSC certification
Companiile nu au considerat un impediment monitorizarea anuală sau
birocrația în adoptarea certificării FSC. Se poate remarca că respondenții au indicat
medii peste 3 pentru toate problemele puse în discuție (figura 26). Acest lucru arată
dificultatea cu care certificarea este adoptată în România și accentuează eforturile
companiilor românești în obținerea certificării FSC.
1 2 3 4 5
Nereguli identificate în urma monitorizărilor anuale
Respectarea cerintelor de protectia muncii
Probleme în separarea materialului certificat
Dificultatea de a demonstra controlul furnizorilor
Constientizarea personalului
Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC
Lipsa consultanților/informațiilor
Monitorizare excesivă
Implementarea standardului FSC
Interesul scazut din partea clienților
Cerintele standardului FSC
Surse de documentare
Costurile si eforturile pregatirii (consultanţa)
Prea multe evidențe și documentație cerute
Costurile certificării
Scara Likert (1-Problemă inexistentă: 5-Problemă majoră)
56
4.4.2.8 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România
Cele mai frecvente măsuri pentru stimularea certificării FSC în România
(figura 27), sugerate de companiile participante la studiu sunt facilitățile fiscale pentru
companiile certificate FSC (82,6% dintre respondenți au indicat acest lucru),
programele de finanțare (55,4%) și promovarea certificării FSC prin campanii de
informare (50%).
Figura 27. Principalele măsuri de stimulare a certificării FSC în România indicate de companii în
anul 2014
The main measures to stimulate the FSC certification in Romania indicated by the companies in 2014
Aceste rezultate sunt în conformitate cu cele obținute în anul 2011,
accentuând nevoia stimulării certificării FSC prin acordarea de facilități unităților
certificate FSC. Programele de finanțare orientate spre justificarea sursei produselor
din lemn sunt frecvent menționate de respondenți (figura 27), iar promovarea
certificării FSC, la fel ca și în anul 2011 reprezintă un important aspect al dezvoltării
conceptului de certificare forestieră.
Un aspect important al promovării certificării FSC în România este legat de
entitățile care ar trebui să promoveze certificarea FSC. 69,3% dintre reprezentanții
companiilor certificate FSC, au indicat faptul că Ministerul ar fi în măsură să
promoveze certificarea FSC. De asemenea, organismele de certificare sunt menționate
de majoritatea respondenților (59,1%) ca potențiali promotori ai certificării FSC,
acestea fiind în realitate principalele entități care realizează promovarea certificării
lanțului de custodie în România.
4.4.2.9 Recertificarea FSC
Utilizând scara Likert cu 5 trepte, participanții la studiu au fost întrebați
despre satisfacțiile aduse de certificarea FSC. În general, respondenții au arătat că sunt
82,6%
55,4% 50,0% 46,7%
3,3% 2,2%
0
20
40
60
80
100
Facilități
pentru unitățile
certificate
(scutiri taxe,
reduceri)
Programe de
finanţare pentru
pregătirea în
vederea
certificării
Promovarea
certificării
(publicitate,
campanii
informare,
evenimente)
Cursuri de
specialitate în
domeniul
certificării FSC
Alte măsuri Nu este nevoie
de nici o
măsură
57
mulțumiți de certificarea FSC, indicând o medie a răspunsurilor de 3,59 pe o scară de
la 1 la 5 (1- cu totul nemulțumit; 5-extrem de mulțumit).
Analizând beneficiile certificării FSC și problemele în obținerea certificării,
respondenților li s-a cerut părerea despre posibilitatea recertificării. Majoritatea
respondenților (78%) au indicat că vor opta pentru recertificare, doar 1% menționând
că nu vor mai demara procesul de recertificare.
4.4.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților managementului
forestier certificat FSC și a reprezentanților lanțului de custodie certificat
FSC
4.4.3.1 Beneficii obținute
În ceea ce privește beneficiile obținute în urma certificării FSC există
diferențe de percepție între reprezentanții unităților care au certificat managementul
forestier și reprezentanții comaniilor care au certificat lanțul de custodie (tabelul 6).
Beneficii ca monitorizarea și controlul în companie, îmbunătățirea managementului,
siguranța muncitorilor, îmbunătățirea relațiilor cu organele reglementative și de
control, relații bune cu mass-media și ONG-urile sau participarea comunității în
activitatea derulată sunt beneficii mai importante pentru reprezentanții unităților care
au certificat managementul forestier.
Reprezentanții companiilor certificate au acordat o importanță deosebită unor
aspecte economice cum ar fi: menținerea pe piață, imagine, creșterea vânzărilor, noi
clienți, creșterea profitabilității sau prețul premium.
Tabelul 6 Testarea diferenței de percepție a respondenților ocoalelor silvice certificate și din cadrul
companiilor certificate privind beneficiile obținute în urma certificării FSC
Testing the difference of perception on the perceived benefits of FM and CoC certification
Beneficii obținute Testul Mann Whitney U
U Z p*
Preț mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC 7855,50 -1,739 0,082
Noi clienți 5625,50 -5,396 <0,0001
Creșterea vânzarilor 5376,50 -5,237 <0,0001
Menținerea pe piață (păstrarea clientului) 4119,50 -7,520 <0,0001
Plus de imagine și recunoaștere 8341,0 -1,112 0,266
Îmbunătățirea managementului forestier 7259,50 2,740 0,006
Siguranța muncitorilor în lucrările silvice 5779,0 4,900 <0,0001
58
Monitorizarea și controlul în fond forestier 6710,50 3,536 0,00040
Relații bune cu mass-media și ONG-urile 4605,50 6,435 <0,0001
Îmbunatațirea relațiilor cu organele de reglementare și de control 6572,0 3,690 0,00022
Participarea comunității în implementarea managementului forestier 5957,50 4,440 <0,0001
Echilibrarea intereselor proprietarilor, societății și a altor factori
implicați, cu principiile dezvoltării durabile 7553,0 2,074 0,0380
Creșterea profitabilității 7460,50 -1,47 0,1404
*semnificativ pentru p<5%
4.4.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
Problemele în obținerea și menținerea certificării FSC sunt percepute diferit
de reprezentanții ocoalelor silvice certificate și de către companiile certificate FSC.
Astfel, pentru ocoalele silvice certificate evidențele și documentație suplimentară,
cerințele standardului FSC, implementarea standardului FSC, monitorizarea excesivă
sau nereguli identificate în cadrul auditului de supraveghere reprezintă probleme cu o
mai mare importanță decât pentru companiile certificate FSC.
Pentru reprezentanții companiilor certificate, separarea materialului certificat
de cel necertificat, costul certificării și lipsa consultanților sau a informațiilor ridică
probleme mai importante decât pentru reprezentanții ocoalelor silvice certificate. Între
cele două grupuri există diferențe evidențiate statistic privind problemele discutate, cu
excepția lipsei consultanților și a informațiilor sau interesului scăzut al clienților
pentru produsele certificate FSC (tabelul 7).
Tabelul 7 Testarea diferenței de percepție a respondenților ocoalelor silvice certificate și a
resondenților din cadrul companiilor certificate privind problemele în obținerea certificării FSC
Testing the difference of perception of respondents from the certified forest management and chain of
custody regarding the problems in obtaining FSC certification
Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC
Testul Mann Whitney U
U Z p*
Costurile certificării 7080,0 -2,76 0,0056
Cerințele standardului FSC 6013,0 4,23 <0,0001
Implementarea standardului FSC 5760,50 4,71 <0,0001
Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC 7084,0 2,31 0,0204
Interesul scăzut din partea clienților pentru produse certificate FSC 8295,50 0,94 0,3443
59
Lipsa consultanților/informațiilor cu privire la certificarea FSC 8300,50 -1,004 0,3152
Nereguli identificate în urma monitorizarilor anuale ale
organismului de certificare FSC 5164,50 5,785 <0,0001
Probleme în separarea materialului certificat-necertificat 7071,50 -3,545 0,0003
Prea multe evidențe și documentație cerută 6153,0 4,344 <0,0001
Monitorizare excesivă 6266,0 3,70 0,0002
*semnificativ pentru p<5%
4.4.4 Concluzii
Interesul companiilor pentru certificarea FSC este în creștere. Distribuția
companiilor certificate FSC după domeniul de activitate este asemănătoare cu cea
realizată în studiul din anul 2011. O atenție deosebită trebuie acordată companiilor ce
au ca domeniu de activitate exploatarea forestieră, numărul acestora fiind în creștere.
La fel ca și rezultatele studiului din anul 2011, majoritatea companiilor certificate FSC
au ca domeniu de activitate prelucrarea primară și secundară.
Majoritatea companiilor studiate (63%) realizează exporturi, principala piață
de desfacere a acestora fiind piața externă. Distribuția companiilor certificate FSC este
asemănătoare cu cea a companiilor evaluate în anul 2011. După numărul de angajați
companiile românești sunt în principal companii mici (sub 100 angajați), situație
asemănătoare cu cea din anul 2011. Numărul companiilor mari este în creștere
ajungând la aproape 10% din companiile certificate FSC. Majoritatea companiilor
certificate FSC sunt companii cu sediu unic, doar 9% reprezentând filiale a unor
companii străine.
Principalele motive pentru care companiile românești adoptă certificarea FSC
sunt îndeplinirea cerințelor clientului, obținerea unui avantaj competitiv sau obținerea
de noi clienți, reflectând în special aspecte economice. Certificarea FSC nu a fost
adoptată la presiunea ONG-urilor. Un rol important în alegerea organismului de
certificare îl are renumele organismului, cerința clientului sau prețul serviciilor de
certificare. Spre deosebire de reprezentanții componentei de management forestier
certificat, reprezentanții lanțului de custodie nu consideră că organismul de certificare
este mai riguros decât alte organisme de control in România.
Beneficiile principale aduse de cerificarea FSC sunt menținerea pe piață prin
satisfacerea cerinței clienților sau plusul de imagine și reputație, rezultat înregistrat și
în anul 2011. Alte beneficii incluzând prețul premium, relațiile cu mass-media și
ONG-urile sau participarea comunității în implementarea managementului companiei
sunt mai puțin importante pentru reprezentanții companiilor românești certificate FSC.
Evaluând percepția privind aspectele economice s-a identificat faptul că motivul
principal al adoptării certificării FSC (satisfacerea cerinței clientului) justifică
60
răspunsul companiilor. Numărul clienților nu a crescut datorită certificării FSC (75%
dintre respondenți indicând acest lucru). De asemenea, 63% dintre companii au
considerat că certificarea FSC nu a dus la creșterea veniturilor, iar răspunsurile cu
privire la prognoza veniturilor indică că acestea nu vor crește datorită certificării FSC.
Principalele probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării
(atât cele directe cât și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau
disponibilitatea surselor de informare despre procesul de certificare. Spre deosebire de
anul 2011, companiile evaluate în 2014 consideră costurile certificării mult mai
importante. Respondenții au indicat că aprovizionarea cu materie primă certificată
FSC se realizează relativ rezonabil, însă lipsa furnizorilor certificați contribuie negativ
la trasabilitatea produselor certificate FSC.
Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC indicate de
companiile românești evaluate sunt acordarea unor facilități, programe de finanțare
sau promovarea certificării FSC. Respondenții au indicat că ministerul ar trebui să
promoveze certificarea FSC (69% au indicat acest răspuns), părere împărtășită și de
către reprezentanții managementului forestier certificat.
Percepția generală despre certificarea FSC este una pozitivă, aproximativ
78% dintre companiile certificate indicând că vor adopta certificarea și în viitor,
recertificându-se după expirarea prezentului certificat.
Analizând diferențele de percepție între reprezentanții componentei de
management forestier certificat și reprezentanții lanțului de custodie certificat FSC se
poate observa că există diferențe de percepție privind beneficiile obținute în urma
certificării FSC și problemele în obținerea și menținerea certificatului FSC. Astfel,
pentru companiile certificate FSC certificarea reprezintă un instrument de piață
economic utilizat pentru a-și menține poziția pe piață, fiind o strategie reactivă. Spre
deosebire de companiile certificate FSC, reprezentanții ocoalelor silvice certificate au
indicat beneficii în special în organizarea unității, măsuri pentru siguranța muncitorilor
sau îmbunătățirea relațiilor cu ONG-urile.
4.5 Evaluarea percepției inspectorilor silvici din Inspectoratele de Regim
Silvic și Vânătoare privind certificarea FSC
Evaluarea percepției inspectorilor silvici din cadrul ITRSV-urilor a avut ca
scop formarea unei imagini despre certificarea forestieră din punctul de vedere al
organismului de control stabilit legal. Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și
Vânătoare au rol în managementul activităților de silvicultură și vânătoare, controlul
regimului silvic și a activității de vânătoare. Respondenților li s-a cerut părerea despre
legislația silvică națională și eficiența ei în implementarea unui management durabil.
61
Inspectorii silvici din cadrul
ITRSV-urilor realizează acțiuni de
control atât în unitățile silvice certificate
cât și în cadrul ocoalelor silvice
necertificate. Jumătate dintre
respondenți (figura 28) nu au identificat
nici un efect al certificării FSC asupra
desfășurării controalelor. Dintre
respondenți, 34% au fost indeciși cu
privire la acest aspect. Doar 16% sunt de
părere că acțiunile de control se
desfășoară mai ușor într-un ocol silvic
certificat FSC. Analizând răspunsurile
reprezentanților ocoalelor silvice
certificate FSC din România, se poate observa că îmbunătățirea relațiilor cu organele
de control nu reprezintă un beneficiu al certificăriii FSC.
Majoritatea inspectorilor silvici
(58%) au indicat faptul că nu sunt
deosebiri privind frecvența abaterilor de
la legislația silvică între ocoalele silvice
certificate FSC și ocoalele silvice
necertificate (figura 29). Numai 26%
dintre respondenți au menționat că
certificarea are un impact asupra
managementului silvic practicat, ocoalele
certificate prezentând mai puține abateri
silvice. Inspectorii silvici nu percep
certificarea FSC ca un instrument util în
combaterea acțiunilor ilegale.
În opinia respondenților ITRSV,
certificarea FSC nu implică un management de o calitate superioară, numai 16%
dintre inspectori apreciind certificarea FSC ca un instrument de management
performant (figura 29).
Cele mai importante instituții care ar trebui să promoveze certificarea FSC
indicată de inspectorii silvici este ministerul și organismele de certificare, situație
întâlnită și în cadrul evaluării percepției celorlalți factori.
16%
50%
34%
DA NU NU STIU
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Nu
ma
r d
e re
po
nd
en
ti
16%
50%
34%
Figura 28. Distribuția răspunsurilor la
întrebarea ,,Pentru dumneavoastră controlul
într-un ocol silvic certificat FSC se realizează
mai ușor decât în unitățile necertificate”?
Distribution of responses to the question ,,Is the
control in a certificated forest district easier than
in an uncertified forest districts"?
26%
58%
16%
DA NU NU STIU0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
Nu
maru
l d
e r
ep
on
den
ti
26%
58%
16%
Figura 29. Distribuția răspunsurilor la
întrebarea ,,Din punctul dumneavoastră de
vedere ocoalele silvice (private, de stat) certificate
FSC, prezintă mai puține abateri de la legislația
silvică”?
Distribution answers to the question ,,Is low
less broken in a certified forest districts”?
62
4.6 Analiza calitativă a percepției specialiștilor în certificarea FSC
În vederea obținerii unor explicații privind procesul de certificare FSC și
specificul acestuia în România s-a realizat o evaluare a percepției unor auditori și
consultanți din domeniu. Utilizarea softului Nvivo s-a realizat doar pentru a cuantifica
și analiza frecvența unor coduri sau idei rezultate în urma transcrierii informațiilor din
chestionare și constituirea nodurilor (nodes).
4.6.1 Adoptarea certificării FSC în România
Incontestabil, certificarea FSC reprezintă un instrument de piață. Cererea de
produse certificate este în creștere dovadă fiind numărul de companii certificate și
ocoalele silvice în curs de obținere a acestui tip de certificare. Motivele principale ce
au stat la baza certificării FSC de către ocoalele silvice și companii au fost de natură
economică (Hălălișan și Marinchescu, 2014). De exemplu, specialistul 7 menționează
,,Companiile din România doresc să obțină certificarea FSC din rațiuni economice”.
Referitor la certificarea managementului expertul 3 precizează: ,,unitățile silvice se
certifică pentru imagine, pentru a răspunde la cerințele clienților în urma influențării
prin informare și sprijin (incluziv financiar) din partea unor ONG-uri”. Referitor la
companii, certificarea FSC reprezintă în primul rând un instrument de piață”.
Expertul 6 confirmă: ,,Când cerințele de piață au crescut, a crescut semnificativ și
numărul companiilor certificate”. Aceste păreri ale specialiștilor confirmă rezultatele
cercetării cantitative.
Reprezentanții ocoalelor silvice certificate și ai companiilor au indicat că
adoptarea certificării FSC este influențată de ONG-uri (în cazul ocoalelor silvice) și de
către clienți (în cazul companiilor). Expertul 2 menționează implicarea ONG-urilor:
,,Decizia de certificare este luată datorită influenţei ONG-urilor şi a procesatorilor
mari” Specialistul 6 menționează ,,într-o prima etapă certificarea a fost stimulată de
un O.N.G. și de Banca Mondială, iar apoi de presiunea clienților externi. De fapt,
atunci când cerințele de piață au crescut și numărul societăților certificate a crescut
semnificativ”.
După acordarea certificatului FSC pentru încă 1,6 mil. ha de pădure
administrată de RNP Romsilva în anul 2013, interesul pentru certificarea FSC a
devenit tot mai vizibil. Companiile optează pentru certificarea FSC în special datorită
cerințelor clienților externi, însă piața internă este în dezvoltare, dovadă fiind creșterea
numărului de companii de exploatare certificate.
63
4.6.2 Companiile certificate FSC și certificarea de sistem
Rolul certificării de sistem este important pentru adoptarea certificării FSC.
Deși o mare parte din companiile certificate FSC nu dețin certificare de sistem
(probabil datorită faptului că clienții nu cer această certificare) totuși aceasta are un rol
important în organizarea, planificarea și funcționarea companiei. ,,Odată cu
certificarea FSC se poate ajunge la un nivel de performanță mai ridicat” (expertul 1).
Majoritatea reprezentanților lanțului de custodie certificat FSC au indicat că
certificarea FSC aduce avantaje față de certificarea de sistem. Expertul 7 face referire
la utilizarea siglei FSC: ,,Un avantaj în plus este cel al marketing-ului prin utilizarea
mărcilor de certificare FSC pe produs și în promovare”. Chiar dacă o mare parte
dintre companiile certificate FSC nu dețin certificarea de sistem (frecvent certificările
ISO 9001 sau 14001) certificarea FSC ajută companiile în organizare și planificare,
fiind un sistem ce are la bază standardele ISO. Sistemul FSC are la bază standardele
ISO: ,,Certificarea FSC poate să îmbunătățească si procesele productive în fiecare
firmă, mai ales in cazul firmelor care nu sunt certificate ISO” (expertul 1). Standardul
FSC este un standard de analizarea a performanței managementului.
4.6.3 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC
Cele mai frecvente problemele indicate de specialiști în obținerea și
menținerea certificatului FSC pot fi grupate în următoarele categorii: financiare,
informaționale și dificultăți în îndeplinirea standardului FSC (Hălălișan și
Marinchescu, 2014). Costul certificării este principala problemă indicată de specialiști
în inițiativa de adoptare a certificării FSC. De asemenea, în aceeași măsură, este
invocată lipsa informării cu privire la scopul certificării.Toate aceste probleme sunt
accentuate de lipsa interesului autorităților pentru acest subiect.
Costurile certificării sunt principalele impedimente ale adoptării acesteia.
Certificarea forestieră implică costuri directe, legate de evaluarea unității silvice de
către partea terță, independentă și costurile indirecte, de adaptare la cerințele
standardului. Cererea clientului de produse certificate FSC determină companiile să
realizeze investiții în obținerea certificării FSC. Experții 2 și 7 realizează o imagine a
impactului financiar al certificării FSC: ,,Companiile nu sunt dispuse să cheltuiască
pentru implementarea certificării decât dacă este absolut necesar. În timpul
certificării dar şi ulterior, respectarea normelor NTSM si a convenţiilor ILO aduc
cheltuieli mari unităţii certificate şi agenţilor cu care lucrează”. Costurile certificării
managementului forestier sunt mult mai ridicate decât în cazul certificării lanțului de
custodie.
64
Certificarea FSC se confruntă în România cu probleme legate de înțelegerea
conceptului de certificare forestieră. Limitarea surselor de informare și a acțiunilor de
promovare fac din organismul de certificare singura sursă de informare despre
certificarea FSC. Experții 5 și 7 precizează: ,,Sunt puține surse de informare cu privire
la adevăratul scop al certificării FSC. Se remarcă o lipsă de informare despre
Principiile FSC la nivelul ocoalelor silvice”. Auditorii nu joacă rol de consultanți.
Rolul independent al echipei de audit, care previne orice conflict de interese, este de a
puncta deficiențele și de a acorda termene de rezolvare a neconformităților (Marx și
Cuypers, 2010). Lipsa cunoștințelor tehnice poate duce la costuri suplimentare pentru
obținerea expertizei tehnice în rezolvarea acestor neconformități (Marx și Cuypers,
2010).
4.6.4 Stimularea certificării FSC în România
Toți specialiștii ce au participat la acest studiu au indicat necesitatea
stimulării certificării FSC în România prin implicarea autorităților . Certificarea FSC a
avut șansa de a fi susținută de către stat. Legea nr. 105/2006 menționa că toți
operatorii economici plătesc 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior
sau a sortimentelor de lemn brut obținut în urma exploatării (Hălălișan și
Marinchescu, 2014) cu excepția celor ce lucrează cu lemn certificat. Din păcate legea
105/2006 nu mai este în vigoare, iar certificarea FSC este adoptată pentru obținerea
altor beneficii pe termen mediu și scurt. Lipsa unor stimulente este subliniată de către
majoritatea specialiștilor intervievați. Specialiștii 5 și 7 menționează: ,,Certificarea
FSC poate fi încurajată prin stimulente financiare directe (finantarea unui procent din
costurile reale ale certificarii (informare, consultanță și certificare) și indirecte
(reducerea unor taxe)”. Este accentuată implicarea statului în susținerea certificării
FSC, specialiștii 2 și 6 precizând ca măsură de stimulare ,,oferirea de stimulente din
partea statului prin scutire de taxe (gen taxa de mediu sau impozit)”.
4.6.5 Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC
Analizând părerile specialiștilor consultați cu privire la modul în care
Regulamentul poate afecta companiile ce intră sub incidența acestuia, rezultă faptul că
acest act european ar trebui să încurajeze comerțul cu material lemnos legal. Expertul
6 menționează: ,,Regulamentul 995/2010 vine în ajutorul companiilor ce lucrează
legal, descurajând practicile evazioniste sau ilegale. Regulamentul nu ar trebui să
afecteze negativ companiile dacă masa lemnoasă are provenienţă legală. Desigur,
nivelul de birocraţie şi modul de implementare în România (de cele mai multe ori
deficitar) poate avea efecte negative”. Demonstrarea provenienței materialului lemnos
65
de către ,,operator” și respectarea cerințelor de către ,,comerciant” sunt obligații care
trebuie încurajate și la nivel național, însă existența unei structuri suplimentare poate
duce la îngreunarea acestui proces și încurajarea birocrației, lucru ce poate fi eliminat
doar printr-o strategie integrată care să țină cont de specificul românesc al industriei
de prelucrare a lemnului.
Specialiștii consultați în acest studiu consideră certificarea ca un ajutor în
îndeplinirea cerințelor Regulamentului. Expertul 2 precizează: ,,Certificarea FSC
aduce o trasabilitate clară a provenienţei, deci ajută la implementarea
Regulamentului. Dacă Regulamentul nu va utiliza sistemul deja existent în cadrul unui
ocol certificat, apariţia a încă unui sistem birocratic adiţional anulează avantajul
certificării FSC”. Certificarea FSC nu este acceptată ca dovadă a îndeplinirii în
totalitate a Regulamentului 995/2010 (FSC, 2013). Prin Commision Regulation Nr.
607/2012 (ce reprezintă un document nelegislativ) este discutată utilizarea unei părți
terțe în evaluarea de risc și în procedurile de atenuare a riscurilor (EC, 2012). Experții
3 și 5 explică legătura între Regulamentul 995 și certificarea FSC: ,,Organismele de
certificare FSC au elaborat proceduri de verificare a conformității cu cerințele
Regulamentului 995/2010. Certificare FSC impune cerințe suplimentare, completând
Regulamentul cu cerințe de nivel calitativ; certificarea FSC reprezintă o dimensiune
calitativă iar ambele concură la realizarea pe termen lung a unui control real și
eficace al managementului, deci o dezvoltare durabilă``.
Cele două concepte (Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC) nu trebuie
privite separat unul față de celălalt, deși Regulamentul este un act legislativ european
obligatoriu, iar certificarea FSC este un proces adoptat voluntar (Hălălișan, 2014).
Certificarea FSC reprezintă un nivel de dezvoltare al unei companii în care
monitorizarea, transparența și performanța duc la obținerea de beneficii atât pe termen
scurt (menținerea clienților, clienți noi etc.) cât și pe termen lung: preț premium,
consolidarea pozitiei pe piață etc. (Hălălișan, 2014).
Rămâne de văzut efectul pe care îl va avea implementarea Regulamentului
995/2010. Chiar dacă, la fel ca și certificarea FSC, poate fi considerat o nouă
,,povară”, mult mai important este scopul pentru care a fost gândit. Orice efort este
apreciat dacă implică beneficii pentru generațiile viitoare și duce la încurajarea
practicilor legale de comercializare a lemnului (Hălălișan, 2014).
4.6.6 Legislație silvică națională și certificarea FSC
Certificarea FSC reprezintă un instrument voluntar pus la dispoziția unităților
silvice sau a companiilor. Decizia adoptării certificării FSC este luată cu scopul de a
obține unele avantaje. Specialiștii consideră, în unanimitate, că legislația silvică din
România este suficientă pentru practicarea unui management durabil, dar este subliniat
66
modul în care este aplicată și respectată legislația (Hălălișan și Marinchescu, 2014).
Specialistul 4 justifică: ,,Legislația silvică este în cele mai multe cazuri mai exigentă
decât cerințele standardului FSC”. Certificarea FSC bazată pe evaluarea de către o
parte independentă, din exterior, poate confirma respectarea legislației silvice în
vigoare, așa cum precizează expertul 4: ,,Având în vedere nivelul de percepție al
corupției și nivelul scazut al implementării legislației existente rămâne oportună
implicarea unei „părti terțe” care să monitorizeze procesul de gestionare a
pădurilor”. Certificarea FSC regementează unele aspecte care nu sunt reglementate
prin lege. Expertul 1 face precizări despre modul în care certificarea FSC completează
legislația în vigoare: ,,În general, standardele voluntare de certificare merg mai
departe decât legislația. Există anumite aspecte, mai ales în protecția mediului
(ecosisteme, specii, habitate, beneficii de pe urma pădurii, relațiile cu comunitățile
locale, etc.) unde standardele sunt mai avansate decât legislația. Certificarea rămâne
un instrument bun care complementează legislația pentru cei care sunt dispusi sa
mearge mai departe sau să facă mai mult decit minimul necesar stabilit prin
legislație”.
4.6.7 Viitorul certificării FSC
Specialiștii intervievați au indicat că viitorul certificării FSC depinde mult de
cererea pieței. În general, aceștia consideră că procesul de certificare va avea un trend
ascendent pe termen scurt. Expertul 7 justifică: ,,Cred că, în curând, la export pe piața
europeană nu se va mai putea concura decât cu produse certificate FSC”.
Dezvoltarea standardelor naționale FSC vor contribui la înțelegerea conceptului de
certificare forestieră (Hălălișan și Marinchescu, 2014). În anul 2014, Asociația pentru
Certificare Forestieră a demarat dezvoltarea standardului național pentru management
forestier (www.certificareforestiera.ro). Dezvoltarea standardelor naționale precum și
simplificarea unor proceduri pot duce la dezvoltarea acestui concept. Expertul 1 face
referire la importanța elaborării standardelor adaptate condițiilor din România:
,,Dezvoltarea standardelor naționale ar trebui să fie o prioritate, pentru că procesul
de dezvoltare a acestor standarde duce la crearea unei platforme de consultare,
participare si consens care în general are efecte pozitive asupra funcționării
sectorului forestier”.
4.6.8 Concluzii
Auditorii și consultanții au un rol important în promovarea și implementarea
certificării FSC, reprezentând principalul suport informațional de specialitate în
România. Percepția acestora este importantă în înțelegerea conceptului de certificare
67
forestieră. În general, specialiștii consideră că certificarea forestieră este adoptată cu
scopul obținerii unor avantaje economice, deseori cu sprijinul ONG-urilor, în cazul
ocoalelor silvice sau la presiunile clienților, în cazul companiilor certificate FSC.
Certificarea FSC devine astfel o strategie proactivă, adoptată la cererea pieței.
Certificarea de sistem este considerată utilă în certificarea FSC.
Reglementând funcționarea unității, certificarea ISO poate fi suplimentată cu elemente
ale performanței prin adoptarea certificării FSC. Problemele generale cu care se
confruntă certificarea FSC în România sunt legate de aspectele financiare,
informaționale și probleme legate de îndeplinirea standardului FSC. Experții scot în
evidență lipsa recunoașterii certificării forestiere de către autorități. De asemenea,
lipsa surselor de informare și a acțiunilor de promovare fac din organismul de
certificare principalul promotor al certificării FSC, acordând o mai mare importanță
auditorilor și consultanților.
În unanimitate, experții au indicat că legislația silvică din România este
suficientă pentru practicarea unui management durabil, însă este subliniat modul de
aplicate a acesteia. Odată adoptată, certificarea FSC completează legislația cu unele
cerințe suplimentare care nu sunt reglementate prin legislația națională. Viitorul
certificării, în opinia experților, este strâns legat de cererea de produse. Pe termen
scurt și mediu, experții au indicat un interes sporit conduce la comercializarea
produselor certificate FSC.
Cap. V Concluzii finale. Contribuții originale. Diseminarea rezultatelor. Direcții
viitoare de cercetare
5.1 Concluzii finale
Principalele concluzii ale cercetărilor efectuate sunt:
Interesul pentru certificarea FSC a managementului forestier și a lanțului de
custodie a crescut treptat în România începând cu anul 2002; astăzi peste 2,55
mil. ha de pădure certificată și peste 270 de companii furnizează pieței produse
certificate.
Cele mai multe neconforități identificate în procesul de certificare FSC a
ocoalelor silvice din România se referă la Principiile FSC 4, 6 și 8. Majoritatea
neconformităților majore identificate se referă la implementarea unor măsuri
privind protecția muncii, utilizarea adecvată a substanțelor chimice, precum și
identificarea, monitorizarea sau menținerea Pădurilor cu Valoare Ridicată de
Conservare.
Principalele motive pentru care ocoalele silvice private au adoptat certificarea
FSC sunt cele economice. Principalul motiv care stă la baza adoptării certificării
FSC de către companiile românești este îndeplinirea cerințelor clientului, indicând
68
caracterul reactiv al acestui instrument. Aceste motive au fost indicate și explicate
de către consultanții și auditorii chestionați.
Principalele schimbări aduse de certificarea FSC, unanim indicate de
reprezentanții ocoalelor silvice certificate, se referă la măsuri de utilizare a
substanțelor chimice, măsuri de protejare a unor specii amenințate sau arii
protejate. Pe plan social, schimbările vizează consultările cu factorii de decizie și
punerea la dispoziție a unor informații despre activitatea ocolului silvic.
Atât respondenții din cadrul ocoalelor silvice private cât și cei din cadrul
ocoalelor silvice de stat certificate au indicat beneficii importante pe plan social și
de funcționare a unității (de organizare). Siguranța muncitorilor, plusul de
imagine, monitorizare sau relațiile cu ONG-urile sunt principalele beneficii
obținute în urma certificării managementului forestier din România. Totuși aceste
beneficii obținute nu sunt cele indicate de managerii ocoalelor silvice
necertificate, aceștia indicând beneficii financiare ca fiind potențialele beneficiile
așteptate în urma certificării FSC.
Comparativ cu ocoalele silvice certificate, companiile certificate au acordat o
importanță mai mare altor beneficii obținute: menținerea pe piață, noi clienți,
creșterea vânzărilor sau obținerea unui preț premium. Astfel, pentru companii
certificarea FSC are un puternic caracter economic, în timp ce pentru ocoalele
silvice certificate impactul asupra aspectelor economice este mult mai redus.
Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC considerate de factorii
evaluați sunt acordarea unor facilități de natură financiară, programe de finanțare
sau promovarea certificării FSC. Majoritatea respondenților au indicat că
autoritățile ar trebui să promoveze certificarea forestieră.
Principalele probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării
(atât cele directe cât și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau
lipsa surselor de informare detaliată despre procesul de certificare.
Reprezentanții ITRSV au indicat faptul că certificarea FSC nu are un impact
asupra modului de desfășurare a controalelor silvice, fiind utilă doar în crearea
unei imagini a ocolului silvic. Majoritatea inspectorilor silvici au indicat că
ocoalele silvice certificate FSC prezintă la fel de multe abateri de la legislație ca
și ocoalele silvice necertificate, iar certificarea FSC nu reprezintă implicit
respectarea legislației silvice.
69
5.2 Contribuţii originale
Certificarea FSC reprezintă o noutate în silvicultura românească a ultimului
deceniu și jumătate. În acest context, cercetările efectuate aduc următoarele contribuții
originale:
- S-a realizat o analiză detaliată a evoluției certificării FSC în România;
- S-au analizat neconformitățile identificate în procesul de certificare a ocoalelor
silvice;
- S-a realizat o analiză cantitativă și calitativă a percepției factorilor implicați în
procesul de certificare a managementului forestier și a lanțului de custodie privind
diversele aspecte economice, sociale și de mediu ale certificării FSC.
5.3 Diseminarea rezultatelor
a. Lucrări ISI:
Hălălișan, A. F., Marinchescu, M., Popa, B., Abrudan, I. V., 2013. Chain of
Custody certification in Romania: profile and perceptions of FSC certified
companies. În: International Forestry Review, nr. 15 (3), pag. 305-314. doi:
http://dx.doi.org/10.1505/146554813807700137; Factor de Impact: 1,16.
b. Lucrări BDI
Hălălișan, A.F., 2014: Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC. În: Revista de
Silvicultură și Cinegetică, Nr. 34. (acceptat, în curs de publicare).
Hălălişan, A. F., Marinchescu, 2014. Forest certification in Romania: The view
of the experts. În: Proceedings of International Symposium ,,Forest and
Sustainable Development”, Brașov (acceptat, în curs de publicare).
Hălălişan, A. F., Marinchescu, M., Abrudan, I. V., 2012. The evolution of forest
certification: a short review. În: Buletinul Universității Transilvania, Seria a II-a,
Nr. 5(54 Part 2), pag. 35-42. Disponibil la:
http://webbut.unitbv.ro/Bulletin/Series%20II/OLD%20Folder/BULETIN%20II/V
ECHI/06_HALALISAN-Florin.pdf
c. Alte categorii de lucrări (lucrări prezentate la conferințe internaționale):
Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2014: Forest certification: voluntary instrument
for promoting sustainable management. Poster prezentat la conferința: New
Trends on Sensing - Monitoring – Telediagnosis for Life Sciences, Brasov.
Disponibil la:
http://maternologie.ro/envirpubhealth/index.php?option=com_content&view=arti
cle&id=13&Itemid=8 ;
70
Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2014: EU Timber Regulation and Forest
Certification. Poster prezentat la conferința: Symposium “Prospects for the Third
Millennium Agriculture”, Cluj.
Hălălişan, A. F., Marinchescu, 2014. Forest certification in Romania: The view
of the experts. Poster ce va fi prezentat la conferința: International Symposium
,,Forest and Sustainable Development”, Brașov.
Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2012: A decade of romanian forest
certification. Poster prezentat la conferința: International Symposium ,,Forest and
Sustainable Development”, Brașov. Disponibil la:
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iMueKinxp9Y%3d&tabid=8205
Marinchescu, M., Hălălișan A.F., 2012: The forest land from Brasov county. 2
decades after the privatisation program for forest land refunding has been started.
Poster prezentat la conferința: International Symposium ,,Forest and Sustainable
Development”, Brașov.
Disponibil la:
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iMueKinxp9Y%3d&tabid=8205
5.4 Direcții viitoare de cercetare
Prezenta teză de doctorat a avut ca scop analizarea certificării forestiere în
România și evaluarea percepției factorilor implicați în acest proces. Această cercetare
poate reprezenta o bază pentru direcții viitoare de cercetare, cum ar fi:
Evaluarea procesului de certificare FSC a managementului forestier în
perspectiva elaborării standardelor naționale FSC.
Evaluarea impactului certificării FSC prin studii în teren.
Evaluarea impactului certificării FSC prin analizarea unor eșantioane
reprezentative constituite din ocoale silvice și companii;
Realizarea de studii de caz în cadrul unităților silvice certificate prin evaluarea
unor indici economici;
Evaluarea percepției companiilor certificate PEFC din România.
71
Bibliografie
1. Abrudan, I.V., 2001. Aspecte privind certificarea pădurilor. In: Revista Pădurilor, Nr. 2, p. 41-44.
2. Abrudan, I.V., 2003. Forest certification in Romania and the marked perspective. In: Seminar Proceedings: Strategies
for the sound use of wood, 2003. ECE (Timber Committee) and FAO. Poiana Brașov, România.
3. Abrudan, I. V., 2012. A decade of non-state administration of forests in Romania: achievements and challenges.
International Forestry Review, 14(3), 275-284.
4. Aguilar, F.X., Cai, Z., 2010. Conjoint effect of environmental labeling, disclosure of forest of origin and price on
consumer preferences for vood products in the US and UK. In: Ecological Economics, No.70, p.308-316.
5. Aguilar, F.X., Vlosky, R.P., 2007. Consumer wiligness to pay price premiums for environmentally certified wood
products in the U.S. In: Forest Policy and Economics, No.9, p.1100-1112.
6. Alemagi, D., Hajjar, R., David, S., Kozak, R. A., 2012. Benefits and barriers to certification of community-based
forest operations in Cameroon: An exploratory assessment. Small-scale Forestry, 11(4), 417-433.
7. Araujo, M., Kant, S., Couto, L., 2009. Why Brazilian companies are certifying their forests?. In: Forest Policy and
Economics, No.11, p.579-585.
8. Archer, H., Kozak, R., Balsillie, D., 2005. The impact of forest certification labelling and advertising: An exploratory
assesment of consumer purchase in Canada. In: The Forestry Chronicle, No.2, Vol.81, p.229-240.
9. Attah, A., Ioraș, F., Ratnasingam, J., Abrudan, I.V., 2011. Chain of custody certification: an assessment of Ghanaian
timber sector. In: European Journal Wood Products, No.69, p.113-119.
10. Auld, G., Guldbransen, L., H., McDermott, C., L., 2008. Certification Schemes and the Impacts on Forests and
Forestry. In: Annual Review of Environment and Resources, No.33, pag. 187-211.
11. Babbie, E., 2010. Practica cercetării sociale. Iaşi, Editura Polirom.
12. Baharuddin, H. G., Simula, M., 1996. Timber certification in transition. ITTO. Yokohama.
13. Bansal, P., Hunter, T., 2003. Strategic Explanations for the Early Adoption of ISO 14001. In: Journal of Bussiness
Ethics, No.46, p.289-299.
14. Bartley, T., 2003. Certifing Forests and Factories: States, Social Movements, and Rise of Private Regulation in the
Apparel and Forest Products Field. In: Politics and Society, No. 31, 433-464.
15. Bartley, T., 2007. How Fundation Shape Social Movements: The Construction of an Organizational Field and the
Rise of Forest Certification. In: Social Problems, Vol. 54, No.3, p.229-255.
16. Bass, S., Simula, M., 1999. Independent certification/verification of forest management. Background Paper, World
Bank/WWF Alliance Workshop,Washington D.C.
17. Bass, S., Thornber, K., Markoupoulos, M., Roberts, S., Grieg-Gran, M., 2001. Certification`s impacts on forests
stakeholders and supply chains. Instruments for sustainable private sector forestry series. International Institute for
Environment and Development, London.
18. Bostrom, M., 2012. The problematic social dimension of sustainable development: the case of the Forest Stewardship
Council.In: Sustaianble Development & World Ecology, Vol.19, No.1, p.3-15.
19. Carter, D.R., Merry, F.D., 1998. The nature and status of forest certification in the United States. In: For Prod.
Journal, No.48 (2), p.23-28.
20. Cashore, B., Auld, G., Newsom, D., 2004. Governing through markets: Forest Certification and the emergence of
non-state authority. New Haven, CT: Yale University Press.
21. Cashore, B., Van Kooten, G.C.,Vertinsky, I., Auld,G., Affoldenrbach, J., 2005. Private or self-regulation? A
comparative study of forest certification choices in Canada, the United States and Germany. In: Forest Policy
Economy, No.7 (1), p. 53-69.
22. Cashore, B., Gale, F., Meidinger, E., Newsom, D., 2006. Confronting sustainability: forest certification in developing
and transitioning countries. Yale School of Forestry and Environmental Studies Publication Series Report, No.8.
23. Chelcea, S., 2004. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. Ed. a 2-a revizuită, București,
ed. Economică.
24. Chen, J., Innes, J.L., Tikin, A., 2010. Private cost-benefits of voluntary forest product certification. In: International
Forestry Rewiew, No.12, p. 1-12.
25. Chen, J., Innes, J.L., Kozak, R.A., 2011. An exploratory assessment of the attitudes of Chinese wood products
manufacturers towards forest certification. In: Journal of Enviromnental Management, No.92, p. 2984-2992.
26. Clarkson, M. E., 1995. A stakeholder framework for analyzing and evaluating corporate social performance.
Academy of management review, 20(1), 92-117.
27. Cronbach, L. J., 1951. Coefficient alpha and the internal structure of tests. psychometrika, 16(3), 297-334.
72
28. Cubbage, F., Diaz, D., Yapura, P., Dube, F., 2010. Impacts of forest management certification in Argentina and
Chile. Forest Policy and Economics, 12(7), 497-504.
29. Dahl, L., 2001. FSC I praktiken (FSC in practice). Stockholm: Swedish Society for Nature Conservation and the
World Wide Fund for Nature.
30. Dillman, D. A., 1978. Mail and telephone surveys (Vol. 3). Wiley Interscience.
31. E.C, 2010. Regulation (EU) No. 995/2010 of the European Parliament and of the Council laying down the
obligations of operators who place timber and timber products on the market. http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010R0995:EN:NOT
32. E.C, 2012. Commission Implementing Regulation (EU) No. 607/2012 on the detailed rules concerning the due
diligence system and the frequency and nature of the checks on monitoring organisations as provided for in
Regulation (EU) No 995/2010 of the European Parliament and of the Council laying down the obligations of
operators who place timber and timber products on the market. http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0607:EN:NOT
33. Elliott, C., Sturm, J., 1996. Gestion durable et écocertification des bois. In: Revue Forestière Française, 1996, S,
fascicule thématique" La gestion durable des forêts tempérées".
34. Espach, R., 2006. When is sustainable forestry sustainable? The Forest Stewardship Council in Argentina and Brazil.
In: Global Environ. Polit ., No.6, p.55-84.
35. Franzen, A., 2003. Environmental attitudes in international comparaison: an analysis of the ISSP survey 1993 and
2000. In: Social Sciences Quaterly, No.84 (2), p.297-308.
36. Freeman, R.E., 1984. Strategic Management: A Stakeholder Approach. Pitman Publishing, Boston, MA.
37. FSC, 2002. Standardul FSC-STD-01-001: FSC Principles and Criteria for Forest Stewardship.
38. FSC, 2004. Documentul FSC-POL-40-002: Group chain of custody (coc) certification: FSC guidelines for
certification bodies.
39. FSC, 2007. Standardul FSC-STD-20-011: Accreditation Standard for Chain of Custody Evaluations.
40. FSC, 2009a. Sandardul FSC-STD-01-002: FSC Glossary of Terms.
41. FSC, 2009b. Standardul FSC-STD-20-001: General requirements for FSC accredited certification bodies -
application of ISO/IEC Guide 65:1996.
42. FSC, 2009c. Standardul FSC-STD-20-007: Forest management evaluations.
43. FSC, 2009d. Standardul FSC-STD-20-006: Stakeholder consultation for forest evaluations.
44. FSC, 2009e. FSC reflected in scientific and professional literature. Literature study on the autcomes and impact of
FSC certification. FSC Policy Series No. 2009 - P001.
45. FSC, 2010. Standardul FSC-STD-50-001: Requirements for use of the FSC trademarks by Certificate Holders.
46. FSC, 2011. Standardul FSC-STD-40-004: FSC Standard for Chain of Custody Certification.
47. FSC, 2012. Global Market Survey. Available at: www.fsc.org)
48. FSC, 2013. Questions & Answers about FSC and the EU Timber Regulation. www.fsc.org.
49. FSC, 2014. Standardul FSC-STD-40-003: Chain of Custody Certification of Multiple Sites.
50. Gan, J., 2005. Forest certification costs and global forest product markets and trade: a general equilibrum analysis.
In: Canadian Juornal Forest Research, No.35, p.1731-1743.
51. Gomez-Zamalloa, M.G., Caparros, A., Ayanz, A.S-M., 2011. 15 Years of Forest Certification in the European
Union. Are we doing things right? In: Forest Systems, No.20 (1), p.81-94.
52. Grimble, R.J., Aglionby, J., Quan, J., 1994. Tree Resources and Environmental Policy: A Stakeholder Approach.
NRI Socio-economic Series 7. Chatham, UK: Natural Resources Institute.
53. Grimble, R., 1998. Stakelholder methodologies in natural resource management. Socio-economic Methodologies.
Best Practice Guidelines, Chatman, UK: Natural Resources Institute.
54. Gullison, R.E., 2003. Does forest certification conserve biodiversity?. In: Oryx, Vol.37, No.2.
55. Hain, H., 2012. The role of voluntary certification in promoting sustainable natural resource use in transitional
economies. PhD dissertation, University of Tartu, Estonia.
56. Hălălişan, A.F.,, Marinchescu, M., Abrudan, I., 2012. The evolution of forest certification: a short review. In:
Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Series II, Vol, 5(54).
57. Hălălișan, A. F., Marinchescu, M., Popa, B., Abrudan, I. V. , 2013. Chain of Custody certification in Romania:
profile and perceptions of FSC certified companies. International Forestry Review, 15(3), 305-314.
58. Hălălișan, A.F., 2014. Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC. În: Revista de Silvicultură și Cinegetică, Nr. 34.
59. Hălălişan, A. F., Marinchescu, M., 2014. Forest certification in Romania: The view of the experts. În: Proceedings
of International Symposium ,,Forest and Sustainable Development”, Brașov (în curs de publicare).
73
60. Hansmann, R., Koellner, T., Scholz, R.W., 2006. Influence of consumers socioecological and economic orientations
on preferences for wood products with sustainability labels. In: Forest Policy and Economics, No.8, p.239-250.
61. Hickey, G.M., Innes, J.L., Kozak, R.A., 2007. Monitoring and information reporting for sustainable forest
management: A regional comparison of forestry stakeholder perceptions.In: Journal of Environmental Management,
No.84, p.572-585.
62. Hrabovsky, E.E., Armstrong, J.P., 2005. Global demand for certified hardwood as determined from a survey of
hardwood exporters. Forest Products Journal, 55(2): 28–35.
63. Hubbard, S.S., Bowe, S.A., 2005. Environmentally certified wood products: perspectives and experience of primary
wood manufactures in Winsconsin. Forest Products Journal, 55 (1): 33-40.
64. Humphries, S., Vlosky, R.P., Carter, D., 2001. Certified wood products merchants in the United States: a comparison
between 1995 and 1998. In: Forest Products Journal, No.51 (6), p.32-38.
65. Humphries, S.S., Kainer, K.A., 2006. Local perceptions of forest certification for community-based enterprises. In:
Forest Ecology and Management, No.235, p.30-43.
66. I.L.O, 2012. Working towards sustainable development: opportunities for decent work and social inclusion in a green
economy. Geneva, 185p.
67. I.I.D.S, 1996. Global Green Standards: ISO 14000 and Sustainable Developments. Canada, p.106.
68. Ioraș, F., Abrudan, I.V., 2006. Romanian forestry sector– privatisation facts. In: International Forestry Review 8 (3):
361–367.
69. ISO, 1994. Ghidul ISO/IEC 59/1994: Codul bunelor practice pentru standardizare.
70. ISO, 1996a. Ghidul ISO/IEC 61/1996
71. ISO, 1996b. Ghidul ISO/IEC 62/1996: Cerințe generale pentru organismele de evaluare a funcționării și
certificarea/înregistrarea sistemelor calității.
72. ISO, 1996c. Ghidul ISO/IEC 65/ 1996: Cerințe generale pentru organismele de certificare.
73. ISO, 1996d. Standardul ISO 14001: Sistemul de Management al Mediului.
74. ISO, 2000. Standardul ISO 14020/2000: Principii generale de etichetare.
75. Karna, J., Hansen, E., Juslin, H., 2003. Environmental Activity and Forest Certification in Marketing of Forest
Products-A case study in Europe. In: Silva Fennica,No.37 (2),p.253-267.
76. Karna, J., Steineck, F., Juslin, H., 2001. Green marketing of sawn timber and wood based panels in Finland and
Sweden. In: Journal of Forest Economics , No.7 (2), p.145-168.
77. Ketchen, D., Shook, C.L., 1996. The application of Cluster Analysis in Strategic Management research: An analysis
and Critique. Strategic Management Journal 17(6): 441–458.
78. Kiekens, J., 2003. Forest certification in North America: selected developments.12th World Forestry Congress,
Canada.
79. Kline, T. J. B., 2005. Psychological testing: a practical approach to design and evaluation. Thousand Oaks: Sage
Publications.
80. Klingberg, T., 2003. Certification of forestry. A small-scale Forester Perspective. In: Management and Policy, 2 (3),
pag. 409-421.
81. Klooster, D., 2006. Environmental certification of forests in Mexico: the political ecology of a nonguvernamental
market intervention. Annual Assoc. Am. Geogr., No.96, p.541-546.
82. Kotler P., Keller, K.L., 2006. Marketing Management. 12th Ed., Pearson/Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ.
83. Lidestav, G., Lejon, S. B., 2011. Forest certification as an instrument for improved forest management within small -
scale forestry. Small-scale forestry, 10(4), 401-418.
84. Lozano, L. M., Garcia-Cueto, E., Muniz, J., 2008. Effect of the Number of Responses Categories on the Reliability
and Validity of Rating Scales. Methodology: European Journal of ResearchMethods for the Behavioral and Social
Sciences, 4(2), 73-79.
85. Mărginean, I., 2004. Proiectarea cercetării sociologice. Ed. Polirom, Iași, p. 256.
86. Marx, A., Cuypers, D., 2010. Forest certification as a global environmental governance tool: What is the
macro‐effectiveness of the Forest Stewardship Council?. Regulation & Governance, 4(4), 408-434.
87. Meidinger, E., 2002: The New Environmental Law: Forest Certification. In: Buffalo Environmental Law Journal,
Vol.10, p.214-303.
88. Meidinger, E., 2006: The administrative Law of Global Private-Public Regulation: The Case of Forestry. In: The
European Journal of International Law, Vol.17, no.1, p.47-87.
89. Meidinger, E., Elliot, C., Oesten, G., 2003: The fundamentals of Forest Certification. In: Social and Political
Dinensions of Forest Certification, p.3-27.
74
90. Meijaard, E., Sheil, D., Guariguata, M.R., Nasi, R., Sunderland, T., Putzel, L., 2011. Ecosystem services
certification: opportunities and constraints. Occasional Paper 66. CIFOR, Indonesia.
91. Merry, D.F., Carter, D.R., 1996. Programs and markets for ecologically certified wood products. Southern Forest
Economics Workshop, Gatlinburg, Tennessee, 1996.
92. Miles, M.P., Covin, J.G., 2000: Environmental Marketing: A source of Reputational, Competitive, and Financial
Advantage. In: Journal of Bussiness Ethics, No.23, p.299-311.
93. Moelner, E., Van Kooten, G.C., 2003: Voluntary environmental action and export destinations: the case of forest
certification. Journal Agricultural Resources Economics, No.7, p.175-186.
94. Moore, S. E., Cubbage, F., Eicheldinger, C., 2012. Impacts of Forest Stewardship Council (FSC) and Sustainable
Forestry Initiative (SFI) forest certification in North America. In: Journal of Forestry, 110(2), 79-88.
95. Nebel, G., Quevedo, L., Jacobsen, J.L., Helles, F., 2005. Development and economic significance of forest
certification: the case of FSC in Bolivia.In: Forestry Policy Economics,No.7,p.175-186.
96. Newsom, D., Hewitt, D., 2005. The global impacts of Smartwood certification. Final Report, Trees Program,
Rainforest Alliance.
97. Newsom, D., Bahn, V., Cashore, B., 2006. Does forest certification matter? An analysis of operation-level changes
required during the SmartWood certification process in the United States. In: Forest Policy and Economics, 9(3),
197-208.
98. Nichiforel, R., 2011. Stakeholder analysis of the Romanian forest sector. The USV Annals of Economics and Public
Administration, 11(1), 114-126.
99. Nicolescu, V.N., 2000. Certificarea pădurilor din România, între FSC și PEFC. În: Revista Pădurilor, nr. 6, pag. 41 -
45.
100. Nor Suryani, A.G., Shahwahid, H.O., Fauzi, P.A., Alias, R., Vlosky, R.P., 2011. Assesment of chain-of-custody
certification costs for sawnwood manufacturers in Peninsular Malaysia. In: Journal of Tropical Forest Science, No.23
(2), p.159-165.
101. Nussbaum, R., Jennings, S., Garforth, M., 2002. Assesing forest certification schemes: a practical guide. Proforest,
United Kindom.
102. Nussbaum, R., Simula, M., 2005. The forest certification handbook. Second Edition. Earthscan, London, p.301.
103. Overdevest, C., 2009. Comparing forest certification schemes: the case of ratcheting standards in the forest sector. In:
Socio-Economic Rewiew, Nr.8, p.47-76.
104. Overdevest, C., Rickenbach, M.G., 2006. Forest certification and institutional governance: An empirical study of
forest stewardship counci certificate holders in the United States. In: Forest Policy and Economics, No.9, p.93-102.
105. Owari, T., Juslin, H., Rummukainen, A., Yoshimura, T., 2006. Strategies, functions and benefits of forest
certification in wood products marketing: Perspectives of Finnish suppliers. In: Forest policy and Economics, No.9,
p.380-391.
106. Owari, T., Sawanobori, Y., 2007. Analysis of the certified forest products market in Japan.In: Holz Roh werkst,
No.65, p.113-120.
107. Ozanne, L.K.,Vlosky, R.P., 1997. Willigness to pay for environmentally certified products: a consumer perspective.
In: Forest Products Journal, Nr.47 (6),p.39
108. Ozanne, L.K, Vlosky, R.P., 2003. certification from the U.S consumer perspective: a comparison from 1995 and
2000. In: Forest Products Journal, No.53 (3), p.13-21.
109. Palus, H., Kaputa,V., 2009. Survey of atitudes towards forest and chain of custody in the Slovak Republic. In:
Drewno-Wood,vol.52,nr.182.
110. Pattberg, P.H., 2005. The Forest Stewardship Council: Risk and Potential of Private Forest Governance. In: The
Journal of Environment & Development, No.14, p.356-374.
111. Pena-Claros, M., Blommerde, S., Bongers, F., 2009. Assesing the progress made: an evaluation of forest
management certification in the tropics. Topical Resource Management Papers, 76 p.
112. Perera, P.,Vlosky, R., 2006. A history of Forest Certification.Working Paper No.71, Louisiana Forest Products
Development Center.
113. Perera, P., 2008. Non-industrial private forest landowners and US Home Center retailers’ attitudes and perceptions of
forest certification. Master Thesis, The School of Renewable Natural Resources, Louisiana, USA.
114. Pîslaru, D., Modreanu I., Citu, F., 2012. Contribuţia IMM-urilor la creştereaeconomică: prezentşi perspective.
Editura Economica, Bucuresti, 240 p.
115. Popa, M., 2009. Analiza de itemi din perspectiva teoriei clasice a testului. Universitatea din București. Material
didactic disponibil la: http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_2/statm_08_an_itemi.pdf
75
116. Popa, M., 2011. „Infidelităţile “coeficientului de fidelitate Cronbach α. Psihologia Resurselor Umane Human
Resources Psychology Psychologie des Ressources Humaines, 85.
117. Poschen, P., 2003. Economic and social justice in sustainable forest management: an ILO perspective on forest
certification. In: Social and Political Dimensions of Forest Certification.Products Journal 55(1): 33–40.
118. QSR, 2014. Nvivo 10 demo soft. Available at: www.qsrinternational.com
119. Rametsteiner, E., 2000. Sustainable forest management certification. Frame conditions, system design and impact
assessment. Ministerial Conference on the Protection of Forests in the Europe, European Commision.
120. Rametsteiner, E., 2002. Markets for certified forest products. In: UNECE/FAO Forest Products Annual Market
Rewiew, 2001-2002, Timber Bulletin, 55, p.157-164. United Nations Publications, Roma, Italia.
121. Rametsteiner, E., Simula, M., 2003. Forest certification—an instrument to promote sustainable forest management?.
In: Journal of environmental management, 67(1), 87-98.
122. Ratnasingam J., 2003. A matter of design in the South East Asian wooden furniture industry. Eur. J. Wood Wood.
Prod., 61(2): 151-154.
123. Ratnasingam, J., Macpherson, T.H., Ioraș, F., 2008. An assessment of Malaysian wooden furniture manufacturers
readiness to embrace chain of custody (CoC) certification. In: Holz Roh Werkst, No.66, p.339-343.
124. Ratnasingam, J., Yoon, C. Y., Ioraş, F., 2013. The effects of ISO 9001 quality management system on innovation and
management capacities in the malaysian furniture sector. Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series II.
Forestry, Wood Industry, Agricultural Food Engineering, (1).
125. Rayden, T., 2008. Assesment, Management and Monitoring of High Conservation Values: A practical guide for
managers. Proforest, Oxford.
126. Richards, M., 2004. What do we know about the costs and benefits of tropical timber certification? . A report for
Timbmet Group Ltd.
127. Roberge, A., Bouthillier, L., Boiral, O., 2011. The influence of forest certification on environmental performance: an
analysis of certified companies in the province of Quebec (Canada). In: Canadian Journal Forest Resources, No.41,
p.661-668.
128. Rotariu, T., Iluț, P., 2001. Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Ed. Polirom, Iași, p. 216.
129. Schepers, D.H., 2010. Challenges to Legitimacy at the Forest Stewardship Council. In: Journal of Business Ethics,
No.92, p.279-290.
130. Sheskin, D. J., 2003. Handbook of parametric and nonparametric statistical procedures. Third edition. CRC Press.
131. Simula, M., Astrana, S., Ishmael, R., Santana, E.J., Schmidt, M.L., 2004. Preliminary report on Financial Cost-
Benefits Analysis of Forest Certification and Implementation of Phased Approaches.Paper prepared for 36 th Session
for International Tropical Timber Council 20-23 July 2004.
132. Smeraldi, R., Verrissimo, A., 1999. Hitting the targhet: Timber consumption in the Brazilian Domestic Market and
Promotion of Forest Certification. Imazon, Belem, Brazilia.
133. Steering Committee, 2012. Toward Sustainability: The roles and limitations of certification. Washington,D.C;
Resolve, Inc.
134. Stevens, J., Ahmad, M., Ruddell, S., 1998. Forest products certification: a survey of manufacturers. In: Forest
Products Journal, No.48 (6), p.43-48.
135. Stringer, C., 2006. Forest Certification and changing global commodity chains. In: Journal of Economic Geography,
No.6, p.701-722.
136. Sugiura, K., Yoshioka, T., Inoue, K., 2012. Effects of aquiring FSC forest management certification for Japanese
enterprises using SmartWood Audits. In: Journal of Forestry Research, No. 23(1), p.165-172.
137. Teisl, M.F., Peavey, S., O’Brien, K., 2001. Certification and labeling of forest products: will it lead to more
environmentally being forestry in Maine? In: Maine Policy Rewiew, p.72-78.
138. Thornber, K.,1999. Impacts of Certification on forests, Stakeholders and Markets-Case Study: Bainings Ecoforestry
Project, Instruments for Sustainable Private Sector Forestry Project Series, IIED, London.
139. Tikina, A., Kozak, R., Larson, B., 2008. What factors influence obtaining forest certification in the US Pacific
Northwest?. In: Forest Policy and Economics, 10(4), 240-247.
140. Trishkin, M., Karjalainen, T., Lopatin, E., 2013. Assessing the attitudes of forest industry companies operating in
North-Western Russia towards forest certification. In: European Scientific Journal, Vol. 9 (10).
141. U.N, 1987. Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future (disponibil la
www.un-documents.net).
142. U.N., 2012. Forest products annual market review 2011-2012. United Nations and FAO. Disponibil la
http://www.unece.org/fileadmin/DAM/timber/publications/FPAMR_2012.pdf
76
143. Upton, C., Bass, S., 1995. The forest certification handbook. Earthscan Publications Ltd. p.218.
144. Vallejo, N., Hauselmann, P., 2002. Institutional Requirements for Forest Certification. A manual for
stakeholders.GTZ-Programme Office for Social and Ecological Standards.Forest certification Working Paper No.2,
Eschborn.
145. Van Kooten, G. C., Nelson, H. W., Vertinsky, I., 2005. Certification of sustainable forest management practices: a
global perspective on why countries certify. Forest Policy and Economics, 7(6), 857-867.
146. Vidal, N., Kozak, R., Cohen, D., 2005. Chain of custody certification: an assesment of the North Ameriaan solid
wood sector. In: Forest Policy and Economics, No.7, p.345-355.
147. WWF, 1999. Program informativ privind certificarea pădurilor.
148. Zakreski, S., Doak, S.C., Evertz, M., 2004. Matching business values with forest certification systems. Metafore,
Portland, OR. 31.
149. Zhao, J., Xie, D., Wang, D., Deng, H., 2011. Current status and Problems in Certification of Sustainable Forest
Management in China. In: Environmental Management, No.48, p.1086-1094.
150. *H.G 1476, 2002. Aprobarea unor măsuri privind gospodărirea durabilă a pădurilor.
151. *Ord. 578, 2006. Aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru Mediu.
152. ** www.fsc.org
153. **www.accreditation-services.com
154. **www.certificareforestiera.ro
155. **www.european-accreditation.org
156. **www.iaf.nu
157. **www.info.fsc.org
158. **www.isealalliance.org/
159. **www.iso.org
160. **www.osha.europa.eu
161. **www.romania.panda.org
162. **www.rosilva.ro
163. **www.sacert.org
164. **www.sgec-eco.org
165. **www.statsoft.com
166. **www.un.org
167. **www.wwf.org
168. **www.ilo.org
169. **www.blauer-engel.de
77
Anexe
Rezumat
Singurul sistem de certificare a managementului forestier în România este
sistemul FSC (Forest Stewardship Council). Nu mai puțin de 2,55 mil. ha de pădure
sunt administrate în conformitate cu cerințele standardului FSC. Interesul din partea
companiilor din domeniu este sporit, fiind acordate peste 270 de certificate FSC.
Principalele motive pentru care ocoalele silvice private au adoptat certificarea FSC
sunt de natura economică. Companiile românești obțin certificatul FSC ca urmare a
cerințelor clientului, demonstrând caracterul reactiv al acestui instrument. În cazul
ocoalelor silvice, certificarea FSC nu își îndeplinește în totalitate rolul pentru care a
fost adoptată. Beneficiile obținute în urma certificării FSC, indicate de grupurile de
repondenți din cadrul ocoalelor silvice private și de stat, fac referire la aspectele de
organizare și funcționare a unității, precum și la aspecte sociale. Comparativ cu
ocoalele silvice certificate, companiile certificate au acordat o importanță mai mare
altor beneficii obținute: menținerea pe piață, noi clienți, creșterea vânzărilor sau preț
premium, astfel justificându-se motivul pentru care a fost adoptată. În urma evaluării
percepției reprezentanților ITRSV cu privire la certificarea FSC aceștia au indicat
faptul că acest instrument nu are un impact asupra modului de desfășurare a
controalelor silvice, fiind considerat util doar în îmbunătățirea imaginii ocolului silvic.
Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC, indicate de grupurile de
repondenții, se referă la acordarea de facilități unităților certificate, programe de
finanțare și promovarea certificării FSC. Majoritatea repondenților au indicat că
autoritățile sunt cele care ar trebui să promoveze certificarea forestieră. Principalele
probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării (atât cele directe cât
și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau lipsa surselor de informare
despre procesul de certificare.
Abstract
The only forest management certification scheme implemented in Romania is
FSC (Forest Stewardship Council). Presently, 2.55 million ha of forest are managed
according to FSC standard requirements. On the other hand, do to the interest in CoC
certification, more than 270 FSC certificates have been granted to Romanian
companies by 2014. The main reason for private forest districts to adopt FSC
certification was the economic one. Many Romanian companies obtained FSC
certification as a result of the customer demand, demonstrating the reactive character
of this instrument. In the case of the forest districts, FSC certificate does not totally
fulfill its expected role for which it was adopted. The benefits provided by FSC
certification, indicated by the groups of respondents from private and state-owned
78
forest districts, include improved organization and activity, and social ones. Compared
to certified forest districts, certified companies paid more attention to other types of
benefits: privileged position on the market, new customers, increasing sales or
premium price, thus justifying the reason why it was adopted. The perception of the
ITRSV (Regional Forest Inspectorates) repondents concerning FSC certification
indicate that this instrument does not have any impact on the way forest control is
performed, being considered useful only in improving the image of the certified forest
unit. The most frequent measures to stimulate FSC certification, indicated by the
respondent groups, refer to granting facilities to certified units, funding programs and
FSC certification promotion. Most respondents indicated that authorities should
promote forest certification. The main burdens in obtaining FSC certificate are
certification cost (both direct and indirect), additional required documentation and
scarcity of information about the certification process.
79
Educaţie
Perioada 2011-2014
Domenii principale studiate / competenţe
dobândite
Studii doctorale
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere, Braşov
Perioada 2013
Domenii principale studiate / competenţe
dobândite
Curs de auditor FSC pentru certificarea lanțului de
custodie;
Numele şi tipul furnizorului de formare AB Training (Italia)
Perioada 2009-2011
Domenii principale studiate / competenţe
dobândite
Student masterand, Managementul Ecosistemelor
Forestiere
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere, Braşov
Perioada 2005-2009
Domenii principale studiate / competenţe
dobândite
Specializarea Silvicultură / Inginer silvic
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania - Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere
Perioada 2001-2005
Domenii principale studiate / competenţe
dobândite Telecomunicații/ tehnician în telecomunicații
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Grup Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate Arad
Activitate profesională
Perioada 2012
Activitate Membru al echipei de realizare a studiilor de fezabilitate în
vederea accesarea Măsurii 122: Îmbunătățirea valorii
economice a pădurii, pentru pădurile proprietate a Orașului
Brașov, Râșnov și a comunei Bunești (jud. Brașov)
Curriculum vitae
Informaţii personale
Nume/Prenume HĂLĂLIȘAN Aureliu-Florin
Adresa SĂVÎRȘIN, nr.72, jud. Arad
Telefon 0752099328
E-mail [email protected]
Cetăţenia Română
Data naşterii 05.06.1986
Sex masculin
80
Curriculum Vitae
Personal information
First name / Surname Aureliu-Florin HĂLĂLIȘAN
Address Săvârșin, no.72, Arad county.
Telephone 0752099328
E-mail [email protected]
Nationality Romanian
Date of birth 5 june1986
Gender Male
Education and training
Ph.D student
Dates 2011-present
Title of qualification awarded -
Name and type of organisation
providing education and training
Transilvania University of Brașov
FSC Chain of custody lead auditor course
Dates 2013
Name and type of organisation
providing education and training
AB Training
Master student
Dates 2009-2011
Title of qualification awarded MSc degree
Name and type of organisation
providing education and training
Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest
Engineering
Bachelor student
Dates 2005-2009
Title of qualification awarded BSc degree
Name and type of organisation
providing education and training
Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest
Engineering
Highschool
Dates 2001-2005
Name and type of organisation Railway Transport Industrial School Group Arad
Work experience
Period 2012
Team member for the feasibility study: Improving the economic value of forest
-Measure 122 (Brasov, Rasnov and Buneşti local councils).