Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe

cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: „Studii doctorale pentru dezvoltare durabilă (SD-DD)”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/6/1.5/S/6 Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Brașov Școala Doctorală Interdisciplinară

Departament: Discipline Fundamentale, Profilactice și Clinice

Doctorand Daniel PURCARU

Consimțământul informat electronic în

cercetarea clinică

e-Informed Consent in Clinical

Research

Rezumatul tezei de doctorat pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor în domeniul

fundamental Ştiinţele medicale, domeniul Medicină

- Summary of PhD thesis -

Conducător ştiinţific

Prof.univ.dr. Liliana ROGOZEA

BRAȘOV, 2014

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 7067 din 31.10.2014

PREŞEDINTE* 1. Prof. univ. dr. Victoria Burtea – Universitatea Transilvania din

Brașov

COND. ŞTIINŢIFIC*) 2. Prof. univ. dr. Liliana Rogozea – Universitatea Transilvania din

Brașov

REFERENŢI*) 3. Prof. univ. dr. Doina Azoicăi – Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Gr. T Popa” Iași

4. Prof.univ.dr. Cristina Borzan – Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

5. Prof.univ.dr. Dan Dumitrașcu - Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 5.12.2014, ora 15:30,

sala KP18.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa: dpurcaru@gmail.com sau r_liliana@unitbv.ro

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

3

CUPRINS

Pg. teza

Pg.

rezumat

Definiții 7 -

Introducere 8 13

I. Partea generală 11 14

1. Conceptul de consimţământ informat în cercetarea clinică 11 14

1.1 Definiţia consimţământului informat în cercetarea clinică 11

1.2 Consimţământul informat: proces sau decizie? 12

1.3 Componentele de bază ale consimţământului informat 15

1.4 Îngrijirea clinică şi cercetarea clinică: asemănări şi deosebiri 17

2. Evoluţia şi istoria reglementărilor consimţământului informat în

cercetarea clinică

18

15

2.1 Directivele ministeriale din Prusia secolului XIX 19

2.2 Reglementări din Germania celui de-al III-lea Reich 19

2.3 Codul de la Nuremberg 20

2.4 Declaraţia de la Helsinki 21

2.5 Ghidurile ICH - GCP 22

2.6 Discuţii pe cazuri de cercetare clinică 23

3. Limitările consimţământului informat în cercetarea clinică 26 16

3.1 Lipsa de alegere 27

3.2 Contexte culturale particulare 27

3.3 Documentele de consimţământ informat 29

3.4 Subiecţii cercetării clinice 33

3.4.1 Interacţiunea cu documentele consimţământului informat 33

3.4.2 Lipsa de interes 33

3.4.3 Probleme de înţelegere 34

3.4.4 Lipsa motivaţiei 35

3.5 Concepţia terapeutică greşită 35

3.6 Investigatorii clinicieni 36

3.7 Consimţământul informat în cercetare şi populaţiile vulnerabile 37

3.7.1 Prizonierii 37

4

3.7.2 Indivizii cu afecţiuni ce le pun viaţa în pericol 37

3.7.3 Copiii 38

3.7.4 Persoanele dezavantajate educaţional sau socio-economic 38

3.7.5 Subiecţii cu handicap cognitiv 38

4. Consimţământul informat în cercetarea clinică în era informaticii 39 17

4.1 Comunicarea electronică pentru a obţine un consimțământ informat valid 39

4.2 Multimedia şi interactivitatea 41

4.3 Internetul și cercetarea clinică 43

4.4 Teoria cognitivă a învățării multimedia 45

4.5 Învățarea mediată de tehnologie 46

4.6 Informaţia audio-vizuală a pacientului 47

II. Cercetări și realizări personale 51 18

5. Studiu prospectiv observațional transversal al comportamentului

pacienților în timpul procesului de consimțământ informat

51

19

6. Cercetări ale documentului de consimțământ informat pe suport

electronic comparativ cu formatul tipărit în procesul de consimțământ

informat în cunoștință de cauză

58

20

6.1 Modelul teoretic al cercetărilor 58

6.2 Etapele desfășurării cercetărilor 59

6.3 Operaționalizarea conceptelor utilizate în această cercetare 60

6.4 Cercetare constatativă privind factorii individuali și contextuali care

influențează gradul de satisfacția participanților la procesul de

consimțământ informat

64

6.4.1 Obiectivele cercetării constatative 64

6.4.2 Ipotezele cercetării constatative 65

6.4.3 Metodele și instrumentele de cercetare constatativă 66

6.4.4 Descrierea instrumentelor utilizate 67

6.4.4.1 Chestionarele feedback prezentare consimțământ informat

în format tipărit respectiv platforma multimedia

67

6.4.4.2 Chestionar de evaluare a înțelegerii informațiilor prezentate 68

6.4.5 Studiul documentelor 71

6.4.6 Descrierea populației și eșantionului 76

6.4.6.1 Procedura de obținere a consimțământului informat 77

6.4.6.2 Caracteristicile populației cercetate 78

5

6.4.7 Studiul pilot

6.4.7.1 Descrierea participanților la studiul pilot

86

89

6.4.8 Identificarea nevoilor subiecților legate de ameliorarea calității

procesului de exercitare a consimțământului în cunoștință de cauză

94

6.4.9 Calitățile psiho-metrice ale instrumentelor 95

6.4.10 Studiul corelațional 95

6.4.11 Analiza datelor cantitative 98

6.4.11.1 Analiza factorială 98

6.4.11.2 Regresia liniară multiplă 101

6.4.12 Concluzii ale cercetării constatative. Propuneri. Limitări 104

6.5 Cercetare experimentală a utilizării unei platforme multimedia

interactive în procesul de consimțământ informat în cercetarea clinică

108

6.5.1 Premisele teoretico-metodologice 108

6.5.2 Obiectivele cercetării experimentale 108

6.5.3 Ipotezele cercetării experimentale. Variabilele independente și

dependente ale cercetării

109

6.5.4 Definirea conceptelor utilizate în cercetarea experimentală 111

6.5.5 Construirea platformei multimedia 115

6.5.5.1 Prezentare generală a programului 115

6.5.5.2 Module și extensii 116

6.5.5.3 Rapoartele studiilor clinice 118

6.5.5.4 Multimedia 122

6.5.5.5 Chestionare 129

6.5.5.6 Gestionarea pacienților 131

6.5.5.7 Dezvoltarea platformei 134

6.5.5.8 Securitatea platformei 140

6.5.5.9 Arhiva 140

6.5.6 Implementarea experimentului 141

6.5.7 Procedura de randomizare a subiecților în cele trei grupe

comparative

145

6.5.7.1 Algoritmul de randomizare al subiecților în grupe 146

6.5.8 Metode și instrumente de cercetare experimentală 147

6.5.9 Analiza și interpretarea rezultatelor în etapa post-experimentală 148

6.5.9.1 Statistica descriptivă 148

6.5.9.2 Comparații grupuri experimentale - grup de control 160

6.5.10 Concluziile studiului experimental 184

6

7. Studiu comparativ de impact al platformei multimedia interactive vs.

Formatul clasic în rândul personalului medical

185

25

7.1 Descrierea populației investigate de medici 186

7.2 Interpretarea rezultatelor analizei statistice 191

7.2.1 Testul χ2 de asociere 200

8. Concluzii finale 205 26

9. Discuții. Contribuţii originale. Direcţii viitoare de cercetare.

Diseminarea rezultatelor

206

27

Bibliografie 213 34

ANEXE 227 38

Anexa 1. Codul de la Nuremberg (1947) 227 -

Anexa 2. Principiile Declarației de la Helsinki (1964) 229 -

Anexa 3. Chestionarul de satisfacție al pacienților privind prezentarea

informațiilor consimțământului informat (modelul pentru platforma

multimedia interactivă)

232

-

Anexa 4. Chestionar de evaluare a înțelegerii informațiilor prezentate

(modelul pentru studiul de BPOC)

237

-

Anexa 5. Formular de consimţământ informat pentru participant

(modelul pentru pacienți)

239

-

Anexa 6. Coeficienți de corelație cu variabila dependentă 244 -

Anexa 7. Chestionarul de evaluare a gradului de exercitare a

consimțământului în cunoștință de cauză

247

-

Anexa 8. Rezumat

Anexa 9. Curriculum Vitae în limba română

38

Curriculum Vitae în limba engleză

39

7

CONTENTS

Pp.

thesis

Pp.

summary

DEFINITIONS

INTRODUCTION

7

8

-

12

1. THE CONCEPT OF INFORMED CONSENT IN CLINICAL

RESEARCH

11

14

1.1 Definition of informed consent in clinical research 11 14

1.2 Informed consent: process or decision? 12 14

1.3 The basic components of informed consent 15 14

1.4 Clinical care and clinical research: similarities and differences 17 14

2. DEVELOPMENT AND HISTORY OF INFORMED CONSENT

REGULATIONS IN CLINICAL RESEARCH

18

15

2.1 Ministerial directives in 19th century Prusia 19 15

2.2 Regulations in Germany of the Third Reich 19 15

2.3 The Nuremberg Code 20 15

2.4 The Declaration of Helsinki 21 15

2.5 ICH- GCP guidelines 22 15

2.6 Discussions on clinical research cases 23 16

3. LIMITATIONS OF INFORMED CONSENT IN CLINICAL

RESEARCH

26

16

3.1 Lack of choice 27 16

3.2 Particular cultural contexts 27 16

3.3 Informed consent documents 29 16

3.4 Clinical research subjects 33 17

3.4.1 Interaction with informed consent documents 33 17

3.4.2 Lack of interest 33 17

3.4.3 Understanding issues 34 17

3.4.4 Lack of motivation 35 17

3.5 Therapeutic misconception 35 17

3.6 Clinical Investigators 36 18

3.7 Informed consent in research and vulnerable populations 37 18

3.7.1 Prisoners 37 18

3.7.2 Individuals with life-threatening conditions 37 18

3.7.3 Children 38 18

8

3.7.4 Disadvantaged people in educational or socio-economic terms 38 18

3.7.5 Subjects with cognitive disabilities 38 18

4. INFORMED CONSENT IN CLINICAL RESEARCH IN

INFORMATICS ERA

39

18

4.1 Electronic communication to obtain valid informed consent 39 18

4.2 Multimedia and interactivity 41 18

4.3 Internet and clinical research 43 19

4.4 Cognitive theory of multimedia learning 45 19

4.5 Technology-mediated learning 46 19

4.6 Patient`s audio-video information 47 19

5. CROSS-SECTIONAL PROSPECTIVE OBSERVATIONAL STUDY OF

PATIENTS BEHAVIOUR DURING THE INFORMED CONSENT

PROCESS

51

19

6. STUDIES OF THE ELECTRONIC INFORMED CONSENT

DOCUMENT COMPARED WITH THE PRINTED FORMAT IN THE

AWARE INFORMED CONSENT PROCESS

58

20

6.1 Research theoretic model 58 20

6.2 Stages of research development 59 20

6.3 Operationalization of concepts used in this research 60 20

6.4 Ascertaining study regarding individual and contextual factors that

influence the participants satisfaction degree in the informed consent process

64

20

6.4.1 Objectives of ascertaining study 64 20

6.4.2 Ascertaining study hypotheses 65 21

6.4.3 Ascertaining study methods and instruments 66 21

6.4.4 Description of used tools 67 21

6.4.4.1 Feedback questionnaires of the presented informed consent in

print and multimedia format

67

22

6.4.4.2 Understanding assessment questionnaire of presented

information 68 22

6.4.5 Documents survey 71 22

6.4.6 Population and sample description 76 22

6.4.6.1 Informed consent obtaining procedure 77 22

6.4.6.2 Investigated population characteristics 78 23

6.4.7 Pilot study 86 23

6.4.7.1 Participants description 89 23

9

6.4.8 Identifying the subjects needs related to improving the quality of the

aware consent process

94

23

6.4.9 Instruments psiho-metric qualities 95 24

6.4.10 Correlational study 95 25

6.4.11 Quantitative data analysis 98 25

6.4.11.1 Factorial analysis 98 25

6.4.11.2 Multiple linear regression 101 25

6.4.12 Conclusions of the ascertaining research. Proposals. Limitations 104 25

6.5 Experimental study of using an interactive multimedia platform in the

clinical research informed consent process

108

26

6.5.1 Theoretical and methodological premises 108 26

6.5.2 Experimental study objectives 108 26

6.5.3 Experimental study hypotheses. Independent and dependent study

variables

109

26

6.5.4 Defining concepts used in experimental study 111 26

6.5.5 Development of the multimedia platform 115 26

6.5.5.1 Software overview 115 26

6.5.5.2 Modules and extensions 116 26

6.5.5.3 Clinical study reports 118 26

6.5.5.4 Multimedia 122 26

6.5.5.5 Questionnaires 129 26

6.5.5.6 Patients management 131 26

6.5.5.7 Platform development 134 26

6.5.5.8 Platform security 140 26

6.5.5.9 Archive 140 26

6.5.6 Experiment implementation 141 26

6.5.7 Subjects randomization procedure in three comparative groups 145 26

6.5.7.1 Subjects randomization algorithm in groups 146 26

6.5.8 Methods and tools of the experimental study 147 26

6.5.9 Results analysis and interpretation in the post-experimental stage 148 26

6.5.9.1 Descriptive statistics 148 26

6.5.9.2 Experimental groups - control group comparison 160 26

6.5.10 Experimental study conclusions 184 26

10

7. COMPARATIVE STUDY OF INTERACTIVE MULTIMEDIA

PLATFORM IMPACT VS. CLASSICAL FORMAT AMONG MEDICAL

STAFF

185

27

7.1 Description of the investigated doctors population 186 27

7.2 Interpretation of the results of statistical analysis 191 27

7.2.1 The χ2 association test 200 27

8. FINAL CONCLUSIONS 205 27

9. DISCUSSIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. FUTURE

RESEARCH DIRECTIONS. RESULTS DISSEMINATION

206

28

BIBLIOGRAFIE 213 34

APPENDIX 227 38

Annex 1, Nuremberg code (1947) 227 -

Annex 2, Declaration of Helsinki ethical principles (1964) 229 -

Annex 3, The satisfaction assessment questionnaire of the presented

information (interactive multimedia platform model)

232

-

Annex 4, The understanding assessment questionnaire of the presented

information (COPD study model)

237

-

Annex 5, Informed consent form for participants (patient's model) 239 -

Annex 6, Correlation coefficients with the dependent variable 244 -

Annex 7, The Awareness questionnaire 247 -

Annex 8, Abstract

38

Annex 9, Curriculum Vitae Romanian

39

Curriculum Vitae English

40

11

Motto

“O persoană autonomă care semnează un formular de consimţământ fără să-l citească sau să-l

înţeleagă este calificat să dea un consimţământ informat, dar a eşuat în a face asta”

Prof. Ruth Faden de Etică Biomedicală, Institutul Johns Hopkins Berman

Phil. Tom Beauchamp, Institutul de Etică Kennedy (1986)

12

Mențiuni

Doresc să mulțumesc Universității “Transilvania” din Brașov, Facultății de “Medicină”,

pentru condițiile și organizarea ireproșabilă a programului de studii doctorale, și în mod

deosebit, țin să mulțumesc îndrumătorului meu științific, doamnei prof. univ. dr. Liliana

Rogozea, pentru că a vegheat, sprijinit și controlat permanent buna desfășurare a activității

mele în anii doctoratului. Pentru toate acestea, apreciind în mod special disponibilitatea,

exigența și îndrumările științifice ale domniei sale, îi sunt recunoscător și îi mulțumesc.

În mod special doresc să mulțumesc doamnei lector dr. Daniela Popa pentru ajutorul

acordat la analiza statistică complexă a rezultatelor obținute în urma cercetărilor efectuate,

precum și domnului informatician Adrian Covaci pentru ajutorul acordat la realizarea

MICONOS, platforma multimedia interactivă on-line destinată obținerii consimțământului

informat valid în cercetarea clinică.

Îmi exprim recunoștința și mulțumirea față de mentorii mei, mult regretatul domn prof.

univ. dr. Anton Mihail care m-a învățat primii pași în arta diagnosticului medical și doamna

prof. univ. dr. Mariana Rădoi, care m-a învățat că medicina, mai mult decât o artă, este o știință

bazată pe rigoare, dovezi și calitatea vieții, pregătindu-mă pentru domeniul cercetării medicale

pe care l-am îndrăgit imediat.

Aduc mulțumiri colegilor mei investigatori de la Clinica Neomed: dr. Cristina

Neculicioiu, dr. Mihaela Bancu și dr. Stefan Simbotean și asistentelor de cercetare Daniela

Negri, Ana Maria Bota și Teodora Adumitroaiei pentru ajutorul acordat în realizarea studiilor

efectuate, care mi-au oferit liniștea și susținerea permanentă, necesară pentru finalizarea

lucrării de față și în mod special doamnei Diane Fejervari pentru revizuirea traducerilor și

ajutorul în tehnoredactarea materialului bibliografic.

Nu în ultimul rând, țin să mulțumesc familiei mele, părinților mei Melania și Eugen

Purcaru care m-au învățat că munca, perseverența și bunul simț reprezintă rețeta succesului în

viață, și în mod deosebit dragei mele soții Anca Ioana Purcaru și fetelor mele Raluca și Ioana,

de la care am răpit timp prețios pentru ca această lucrare să poată exista și cărora le mulțumesc

că m-au împlinit în viața mea pe pământ.

13

Cuvinte cheie: consimțământ informat, cercetare clinică, multimedia, internet

Introducere

Actualitatea și necesitatea temei

Îmbunătăţirea procesului de consimţământ informat în cercetarea clinică reprezintă o

preocupare constantă a autorităţilor de reglementare în domeniu, o provocare pentru specialiştii

implicaţi şi o cerință a pacienţilor participanți.

Studiul clinic al medicamentului cu beneficiu terapeutic a devenit un domeniu complex

cu o activitate foarte sofisticată. Cercetarea clinică implică numeroase metode de investigaţie,

proceduri medicale şi tehnologii, precum şi o cantitate de informaţii oferite participanţilor aflată

în continuă creştere, toate acestea fiind din ce în ce mai complicate, uneori confuze şi care pot

depăşi capacitatea pacienţilor de a le citi, respectiv înțelege şi memora. Există nevoia crescută de

a îmbunătăţi procesul de comunicare a informaţiilor, pentru asigurarea unei mai bune înţelegeri,

necesară pacienţilor participanţi la cercetarea clinică, astfel încât să se obțină un consimțământ

informat valid în cunoștință de cauză.

Ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei şi internet oferă oportunitatea dezvoltării unei

noi metode de obţinere a consimţământului informat, în contextul unui sistem medical

computerizat, prin utilizarea unei platforme interactive multimedia on-line pentru instruirea

subiecţilor în vederea participării în studii clinice.

Având în vedere creşterea complexităţii studiilor clinice, există interes şi solicitări atât

din partea sponsorilor şi organizaţiilor de cercetare clinică cât şi din partea medicilor

(investigatorilor) şi a pacienţilor de a utiliza noile tehnologii pentru obţinerea consimţământului

informat, precum şi pentru a dovedi fără dubiu că subiecţii au fost informaţi şi că au înţeles ce

presupune participarea lor voluntară în studiul clinic.

Obiectivul cercetării

Obiectivul general şi principal al tezei îl constituie îmbunătățirea procesului de

consimţământ informat în cercetarea clinică a medicamentului, căutând, identificând şi punând în

practică cea mai potrivită metodă pentru a obţine un consimţământ informat valid.

Lucrarea de faţă prezintă atât instrumentele (mijloacele) create, adecvate atât

investigatorilor clinicieni cât şi subiecţilor în procesul de consimţământ informat punând accent

14

pe implementarea sistemului informatic de comunicare-evaluare-învăţare în practica curentă de

cercetare clinică, cât și rezultatele obținute din implementarea unui astfel de sistem.

I. PARTEA GENERALĂ

1. Conceptul de consimțământ informat în cercetarea clinică

Consimţământul informat este un proces documentat. Este un proces de

prezentare/informare/învăţare continuă a tuturor aspectelor studiului clinic care sunt relevante

pentru persoana care confirmă voluntar dorinţa ei/lui de a participa sau nu. Documentarea

deciziei consimțământului informat este reprezentată printr-un formular scris, semnat şi datat.

Componentele de bază ale unui consimţământ informat (CI) valid

Respectul faţă de autonomia pacientului şi protejarea de vătămări sunt extrem de

importante atât în îngrijirea clinică cât şi în cadrul cercetării clinice (Pierce 2003). Cu toate

acestea, îngrijirea clinică şi cercetarea clinică diferă. Scopul principal al îngrijirii clinice este să

aducă beneficii pacientului. În schimb, scopul principal al cercetării este de a obţine cunoştinţe

noi, de beneficiile rezultate din aceste cercetări profitând în principal viitorii pacienţi (Truoget al.

1999). Astfel, standardul de consimţământ informat în îngrijirea clinică sau în cercetare ar putea

CI Valid

Voluntariat

ul

Capacitatea

Dezvăluirea Înţelegerea

Decizia

15

să difere în funcţie de context sau de nivelul de risc. În practică, cercetarea clinică este controlată

mult mai riguros prin coduri de reglementare şi beneficiază de o supraveghere mai mare din

partea comitetelor de etică sau de comisii de revizuire instituţionale comparativ cu

consimţământul informat în îngrijirea clinică (US National Institutes of Health 2004).

2. Evoluția și istoria reglementărilor consimțământului informat în

cercetarea clinică

Codul de la Nuremberg din 1947 este privit ca primul document ce impune reglementări

etice în ceea ce priveşte experimentarea umană, bazate pe consimţământul informat. Totuşi,

cercetările profesorilor Jochen Vollmann şi Rolf Winau indică faptul că, conceptele de bază ale

consimţământului informat au fost formulate cu mult înaintea celui de-al Doilea Război Mondial

şi crimelor naziste din Germania (Vollmann & Winau 1993). În prezent există un set de principii

etice comune, care definesc internaţional procedura de consimțământ informat, adoptate de

legislaţia fiecărei ţări participante.

Repere majore în reglementarea cercetării clinice

1931 Reglementările guvernului din

Germania celui de-al III-lea Reich

Directiva ministrului prusac de interne 1891

1900

Directiva ministrului

afacerilor religioase,

educaţionale şi

medicale

1947

Codul de la

Nuremberg

1964 Declaraţia de la Helsinki (rev. 1975, 1983) Asociaţia Medicale Mondială - Conferinţa

Internaţională pentru Armonizare

1990 Ghidurile ICH-GCP (ap. 1996, rev. 2002)

Comitetul pentru Medicamente Brevetate -

Conferinţa Internaţională pentru Armonizare

1993

Ghiduri de Etică Internaţională pentru

Cercetarea Biomedicală care Implica

Subiecţi Umani (rev. 2002) Consiliul Organizaţiilor Internaţionale de Ştiinţe

Medicale (OMS & UNESCO)

1998

Romania:

Regulile de Bună Practică în Studiile

Clinice

(OMSP 903 şi 904 din 2006)

1932-1972 Studiul de sifilis de la

Tuskegee

guvernul federal USA - Serviciul de

Sănătate Publică

1957-1962

Talidomida -

malformaţii

congenitale

16

3. Limitările consimțământului informat în cercetarea clinică

În cei peste 10 ani de activitate în domeniul cercetării clinice a medicamentului și în urma

studierii stadiului actual al situației procesului de consimțământ informat am făcut o serie de

observații, grupate în trei categorii, care au devenit premisele cercetării doctorale, după cum

urmează:

Referitor la documentul de consimțământ informat, acesta a evoluat de la un document

scurt la unul lung, depășind frecvent 20 pagini, având o cantitate mare de informații complexe

care descriu proceduri dificil de înțeles, chiar dacă se folosește un limbaj facil (Baker & Taub

1983; LoVerde, Prochazka & Byyny 1989; Henry et al. 2009; Hopper, Ten Have & Hartzel

1995; Meade & Howser 1992). Au fost trecute în revistă strategiile de îmbunătăţire a

documentelor de consimţământ informat, în special prin utilizarea limbajului simplu. Au fost

făcute recomandări pentru discuția dintre investigator și pacient care să îmbunătățească

comunicarea și înțelegerea, și care să crească gradul de satisfacție in procesul de consimțământ

informat. Studiile descrise nu au arătat că îmbunătăţirea documentelor de consimţământ informat

scris prin creșterea sistematică a lizibilității lexico-sintactice sau intervenția grupurilor de lucru,

conduce la o mai bună înțelegere a acestor documente de către subiecți, indiferent de metoda

utilizată (Sharp 2004; Paris et al. 2005; Christopher 2007; Dunn et al. 2002; Agre & Rapkin

2003; Agre et al. 2003; Paris et al. 2010).

În ceea ce privește subiecții studiului clinic, există o lipsă de interes a acestora față de

activitatea în care vor participa (Corbie-Smith et al. 1999). Ei respectă calendarul și procedurile

studiului, dar nu sunt atât de interesați de ceea ce este un studiu clinic, care sunt obiectivele sale.

În practica actuală de cercetare, o provocare este reprezentată de faptul că un număr de pacienți

mai puțin instruiți/educați sau în vârstă, sau care și-au pierdut exercițiul citirii facile, consideră

studiul documentului destul de obositor. Chiar dacă documentul este citit de către un medic, de

multe ori atenția pacienților se pierde pe parcurs, sau dacă pacientul îl citește individual, o face

superficial, frunzărind textul, așa cum ar face dacă ar citi un contract de utilități, care trebuie

ulterior semnat. Sunt subiecți care au un grad scăzut de înțelegere, de aducere aminte respectiv

de reținere a informațiilor prezentate sau unii pacienții nu sunt atât de motivați să înțeleagă (Cox,

Fallowfield & Jenkins 2001; Joff et al. 2001; Appelbaum et al. 1987). Pentru ei ceea ce contează

este rezultatul final (vindecarea sau o îmbunătățirea stării lor), chiar dacă sunt conștienți sau

informați că acest lucru nu este garantat.

Chiar dacă legal, eșecul sau lipsa înțelegerii nu duc la invalidarea consimțământului, din

punct de vedere etic, pentru binele pacientului, trebuie folosită o metodă care să ne asigure că

prin informațiile oferite acesta a obținut înțelegerea.

Unul dintre scopurile acestui studiu a fost acela de a transforma consimțământul informat

17

în consimțământul în cunoștință de cauză, înțelegând o diferență notabilă între cei doi termeni în

discuție. Mai mult, în cadrul cercetării doctorale s-a urmărit dacă subiecții, după ce înțeleg natura

studiului clinic și implicațiile pe care le presupune participarea la acesta, reușesc să își asume din

proprie inițiativă, fără vreo constrângere, partea care le revine din activitatea medicală

desfășurată într-un cadru organizat și strict monitorizat de specialiști. Participarea la studii

clinice nu înseamnă doar potențialul beneficiu terapeutic al actului medical (care poate lipsi) sau

consultațiile medicale, medicamentele și investigațiile gratuite, ci mai ales a contribui în mod

voluntar la obținerea unor rezultate care pot fi benefice pentru alte persoane, și de asemenea, la

evoluția științei medicale. Secundar, pe lângă posibilitatea de a experimenta o nouă terapie,

persoanele care se implică în astfel de activități dobândesc sentimentul utilității, prin ajutorul

acordat comunității științifice. Însă toate aceste beneficii pot fi atinse doar în limita eticii

domeniului medical, exprimând astfel considerație și respect pentru subiectul cercetării.

În legătură cu investigatorii, o problemă este frecventa lipsă a timpului pentru

prezentarea tuturor informațiilor și a tuturor explicațiilor necesare. O altă problemă ar fi că,

uneori, ei aleg calea ușoară și acceptă "transferul" deciziei pacienților, deoarece adesea pacienții

își dau acordul prea ușor zicând: "- Domnule doctor, dvs știți mai bine ce ar trebui să fac!" sau

" - Doamnă doctor, am deplină încredere în dvs.!". Această încredere este binevenită, datorită

potențialului său mare de vindecare prin efectul placebo, dar poate duce la abuzuri.

Plecând de la toate aceste observații s-a pus întrebarea: "Cum se poate îmbunătăţi

procesul de consimțământ informat într-un mod semnificativ?".

4. Consimțământul informat în cercetarea clinică în era informaticii

Încercările de a îmbunătăți documentul de consimțământ informat, au arătat că acest lucru

este dificil de realizat deoarece, pe de-o parte conținutul documentului este strict reglementat

(prin ghidul de bună practică în cercetarea clinică), și că există o cantitate de informații oferite

participanților în continuă creștere; iar pe de altă parte în ceea ce privește textul, sunt prea puține

lucruri de făcut cu privire la limbajul folosit, la terminologie și lizibilitate, având în vedere că

acestea se află sub supravegherea și evaluarea permanentă a specialiștilor în dezvoltarea acestor

documente și a autorităților de reglementare.

Analiza nivelului cunoașterii actuale referitor la comunicarea electronică pentru a obţine

un consimțământ informat valid a evidențiat multimedia şi interactivitatea ca modalități prin care

se poate favoriza atenția, motivarea învățarea și înțelegerea. Multe cercetări s-au concentrat, pe

utilizarea serviciilor media pentru a livra informația referitoare la consimţământ (Agre et al.

2003; Campbell et al. 2004; Dunn et al. 2002; Henry et al. 2009; Jeste et al. 2008; Karunaratne et

18

al. 2010; Kass et al. 2009; Strevel et al. 2007). Cu toate acestea, o mare parte din aceste cercetări

despre consimțământul informat a produs rezultate inconsistente (Cohn & Larson 2007; Dunn &

Jeste 2001; Flory & Emanuel 2004; Jeste et al. 2008; Ryan et al. 2008). Henry James şi colab.

(2009) deplâng “insuficiența relativă a datelor din studiile fundamentale, riguroase și

conceptuale” (pg. 1), ceea ce creează o barieră în utilizarea serviciilor multimedia în

consimțământul informat (Henry et al. 2009); Flory, Wendler şi Emmanuel (2007) susțin că,

consimțământul informat trebuie să devină o practică bazată pe evidență (Flory, Wendler, &

Emanuel 2007). Teoria cognitivă a învățării multimedia (Mayer 2001) și cea mediată de

tehnologie (Mahoney et al. 2002; Wan, Wang & Haggerty 2008; Alavi & Leidner 2001) au fost

aplicate în designul sistemului multimedia creat, pentru a-i ajuta pe cei care studiază să-şi

folosească memoria de lucru mai eficient în selectarea, organizarea şi integrarea informației

având ca rezultat un proces de învățare mai eficient.

Internetul a transformat şi cercetarea clinică. În prezent numeroase studii clinice din

domeniul medicamentului folosesc internetul și tehnologia informației pentru înregistrarea

screening-ului pacienților, efectuarea randomizării, alocarea şi contabilizarea medicației,

monitorizarea siguranței prin înregistrarea eventualelor evenimente adverse sau modificări ale

stării de sănătate, colectarea datelor privind eficacitatea la domiciliul pacienților sau la centrul

medical, închiderea bazelor de date (Barrett et al. 2001). Informaţia audio-vizuală a pacientului

îmbunătățește cunoştinţele şi înţelegerea fără a creşte anxietatea (Luck et al. 1999; Mason et al.

2003), influenţează comportamentul (Sherafat et al. 2003) şi ajută pacienţii în luarea deciziei de

participare în studiul clinic (McGregor 2003).

Ceea ce poate fi îmbunătățit într-un mod semnificativ și util sunt procedurile de

consimțământ, iar o posibilă soluţie pentru rezolvarea lipsei de control asupra citirii

documentelor de consimțământ informat de către subiecţi, a verificării înțelegerii şi a creșterii

gradului de satisfacţie în procesul de consimțământ informat este crearea unei platforme

multimedia interactive, adică folosirea unui format electronic computerizat pentru obţinerea

consimţământului informat.

II. CERCETĂRI ȘI REALIZĂRI PERSONALE

Pentru a realiza și implementa e-consimțământul a fost creat MICONOS (denumirea

provine prin abrevierea din limba engleză a Multimedia Interactive CONsent Operating

System), un sistem inovator informatic interactiv online destinat informării și verificării

înțelegerii pacienților în procesul de consimțământ informat în vederea participării în studii

19

clinice. Sistemul multimedia audio-vizual (imagini, video, text și sunet) cu instrumentele și

funcționalitățile lui reprezintă un element de originalitate deoarece în domeniul medical există

platforme electronice pentru consimțământul informat puse în practică cu funcționalități limitate

(doar de informare tip "e-learning") pentru intervenții stomatologice sau chirurgicale, însă nu

pentru cercetarea clinică.

5. Studiu prospectiv observațional transversal al comportamentului

pacienților în timpul procesului de consimțământ informat

Studiul observațional al comportamentului pacienților în timpul procesului de

consimțământ informat a anticipat cercetările constatative și experimentale ale impactului

documentului de consimțământ informat pe suport electronic comparativ cu formatul tipărit

asupra consimțământului informat în cunoștință de cauză.

S-a enunțat ipoteza conform căreia comportamentul pacienților potențial participanți la

un studiu clinic de a pune sau nu întrebări, precum și calitatea acestora, poate reprezenta o

măsură a gradului lor de interes, cunoștinței de cauză și înțelegerii informațiilor prezentate în

documentele de consimțământ.

Obiectivul a fost analiza comportamentului pacienților până la semnarea formularului de

consimțământ informat.

Schema procedurii de consimțământ informat analizate

Rezultatele acestui studiu au arătat faptul că din cei 68 de participanți, cei mai mulți (24)

nu au pus nici o întrebare iar restul au pus între 1 și 4 întrebări, iar din cele 92 de întrebări puse:

20,6% se adresează fondului studiilor clinice, 72,8% vizează forma studiilor și 6,6% sunt fără

legătură cu studiul clinic. Această atitudine poate fi semnul lipsei sau a unui grad insuficient de

interes, cunoștință de cauză sau înțelegere. De aceea se indică folosirea în cadrul procesului de

consimțământ informat a unor unelte ajutătoare, care să stimuleze interesul pacienților la ce se va

întâmpla în cadrul cercetării clinice, care să mențină trează atenția acestora la informațiile

prezentate și care să evalueze înțelegerea noțiunilor comunicate.

Citirea

broșurii

informative

Întrebări

spontane ale

pacienților

Răspunsuri

explicații și

discuții ale

Investigatorului

Întrebări

facilitate ale

pacienților

Răspunsuri

explicații și

discuții ale

Investigatorului

20

6. Cercetări ale documentului de consimțământ informat pe suport

electronic comparativ cu formatul tipărit în procesul de consimțământ

informat în cunoștință de cauză

Cercetările au presupus crearea unor grupe comparative de subiecți care să parcurgă

procesul de consimțământ informat în format electronic (sistem informatic multimedia) în

condițiile unor situații reale de participare efectivă în studii clinice (nu simulate), acesta fiind un

alt element de noutate, care diferențiază studiul actual de alte studii anterioare.

Obiectivele generale ale cercetărilor efectuate au derivat din scopul acestora:

1. Identificarea factorilor individuali și contextuali care influențează gradul de satisfacție

al subiecților în procesul de consimțământ informat.

2. Propunerea unui model aplicativ pentru îmbunătățirea procesului de consimțământ

informat prin crearea unei platforme multimedia interactive online pentru

„consimțământul informat electronic”.

Obiectivele specifice au fost:

1. Construirea a trei instrumente de cercetare:

de evaluare a înțelegerii informațiilor prezentate;

de evaluare a gradului de satisfacție al subiecților în procesul de consimțământ

informat și

de evaluare a gradului de exercitare a consimțământului informat în cunoștință de

cauză.

2. Conceperea și implementarea unei platforme multimedia interactive online privind

„consimțământul informat electronic”.

3. Analiza relațiilor existente între nivelul înțelegerii informațiilor prezentate și gradul de

satisfacție al subiecților în procesul de consimțământ informat.

4. Evaluarea impactului utilizării unei platforme multimedia interactive online privind

„consimțământul informat electronic” asupra nivelului de înțelegere și cunoștință de

cauză din protocolul de consimțământ informat.

S-au enunțat următoarele ipoteze:

1. Se presupune că nivelul înalt al înțelegerii informațiilor prezentate se asociază

semnificativ puternic cu creșterea nivelului de satisfacție al subiecților cu privire la

formatul de prezentare multimedia versus hârtie.

2. Se presupune că numărul de erori în procesul de informare pentru consimțământ informat

poate fi explicat de combinația celor mai importante aspecte care facilitează înțelegerea

21

informațiilor.

3. Se presupune că relația dintre nivelul înțelegerii informațiilor prezentate este influențată

de eficiența utilizării platformei multimedia, astfel încât folosirea platformei multimedia

se asociază semnificativ puternic cu creșterea gradului de exercitare a consimțământului

în cunoștință de cauză.

4. Se presupune că nivelul înțelegerii informațiilor prezentate este influențat de eficiența

utilizării platformei multimedia, astfel încât folosirea platformei multimedia se asociază

semnificativ puternic cu creșterea nivelului de satisfacție al subiecților cu privire la

formatul de prezentare multimedia versus hârtie.

Materialul și metodele cercetărilor efectuate pentru evaluarea eficacității și a satisfacției

utilizării MICONOS în practica curentă de cercetare clinică au necesitat parcurgerea

următoarelor etape:

1. Cercetare constatativă - pentru identificarea factorilor individuali și contextuali care

influențează înțelegerea, satisfacția și cunoștința de cauză;

2. Studiu pilot - pentru:

- testarea instrumentelor cercetării și modificarea lor la nevoie (dacă rezultatele

testelor au fost semnificative atunci instrumentele au fost fidele și au măsurat ceea

ce s-a propus să măsoare iar dacă rezultatele testelor au fost nesemnificative

atunci acestea au trebuit modificate);

- stabilirea mărimii eșantionului de studiat pentru a respinge ipoteza de nul (lipsa

relațiilor între variabile) și pentru a pentru a obține rezultate valide statistic și

generalizabile populației la care se face referire;

3. Cercetarea experimentală - pentru stabilirea relațiilor cauzale între variabilele studiate

respectiv legăturile între platforma multimedia interactivă și înțelegerea, satisfacția și

cunoștința de cauză în procesul de consimțământ informat;

4. Studiu comparativ de impact al platformei multimedia interactive vs. formatul clasic în

rândul personalului medical (descris în capitolul 7) - pentru validarea platformei

multimedia și a instrumentelor asociate în rândul personalului medical.

Cercetările s-au efectuat în perioada februarie 2012 - martie 2014 la departamentul de studii

clinice al Clinicii Neomed din Brașov. Acestea au inclus 362 pacienți care urmau să participe în

studii clinice de Dislipidemie (308); BPOC (44) și Polipoză nazală (10) și 40 medici. Pacienții au

fost împărțiți în 3 grupe funcție de formatul de informare primit (multimedia sau tipărit) în vederea

obținerii consimțământului informat astfel: un grup de control care a studiat numai documentul pe

suport de hârtie (NH-122 pacienți); și două grupe experimentale care au folosit platforma

multimedia, înainte (HIMM-120 pacienți) sau după (HDMM-120 pacienți) ce au citit documentul

tipărit. Cercetarea a inclus și o etapă de validare a instrumentului creat (platforma multimedia

22

interactivă) în rândul medicilor, ei fiind parte importantă în procesul de cercetare clinică. În cadrul

studiului a fost analizat și relevat impactul platformei on-line de consimțământ informat în rândul

specialiștilor care ar putea fi implicați în studii clinice, ei devenind subiecți ai cercetării descrise,

fiind împărțiți în 2 grupe (multimedia: 20 și hârtie: 20). Metodele de cercetare folosite au fost

ancheta pe bază de chestionar și studiul bazelor de date reprezentând numărul de răspunsuri

corecte, respectiv numărul total de erori pe care subiecții le-au făcut în urma aplicării

chestionarului de evaluare a înțelegerii informațiilor prezentate, sau răspunsurile la întrebările din

chestionarul de feedback (satisfacție) a prezentării în format tipărit respectiv platforma multimedia.

S-a obținut consimțământului participanților (pacienți și medici) pentru colectarea și

analiza datelor.

S-a efectuat analiza statistică folosind programele G*Power 3.1 și SPSS 19, pentru

analiza factorială, regresia lineară multiplă, testul de semnificație t, testul de asociere χ2.

MICONOS, sistemul multimedia interactiv, permite înregistrarea studiilor clinice în

diverse țări, în numeroase centre medicale, cu zeci de investigatori și sute sau mii de pacienți

înrolați. Platforma web utilizează tehnologia PHP, Java Script și Adobe Flash. Bazele de date

sunt MySQL. Sistemul MICONOS funcționează ca și componentă online a domeniului:

www.eu-consimt.info.

Acest lucru permite ca sistemul să poată fi accesat de oriunde, fără a fi necesară instalarea

pe calculatorul propriu.

Principalele caracteristici ale programului realizat sunt:

- este un sistem unitar, care permite folosirea unui protocol de pregătire standardizat;

- are caracter multicentric - același program este aplicabil în mai multe centre medicale, chiar

dacă activitatea de informare a pacienților se poate face la nivelul centrelor medicale în care

sunt înrolați;

- are caracter multinațional - sistemul permite ca același protocol să poată fi implementat în

țări diferite astfel încât pacienții vor fi pregătiți în limba preferată;

- centralizarea datelor - sistemul pune la dispoziția utilizatorilor înregistrați aceleași date

funcție de nivelul de acces permis;

- are trasabilitate - orice modificare poate fi urmărită;

- sunt respectate regulile de securitate - sistemul asigură securitatea și confidențialitatea

datelor respectând legile în vigoare și reglementările studiilor clinice.

23

Procedura de consimțământ informat

Principalele rezultate obținute sunt grupate funcție de cercetările din care au provenit,

astfel:

1. Rezultatele analizelor studiului pilot au arătat că pentru a testa instrumentele cercetării,

numărul total de subiecți necesari investigației este de 128. S-a ales ca proporția de

reprezentativitate între populația cercetării și cea a studiului pilot să fie de 3 la 1. Prin

urmare, numărul de subiecți necesari pentru cercetare este de 384. În realitate, 22 dintre

subiecți au decis să părăsească studiul înainte de finalizarea acestuia. Acest aspect nu a

influențat rezultatele prevăzute, întrucât proporția de subiecți aleasă a permis această

deviere. Cele mai importante rezultate ale testării instrumentelor dezvoltate în lotul studiului

Grup NH Grup

HDMM

24

pilot au fost:

- modificarea a trei itemi din chestionarul care evaluează satisfacția subiecților în

privința formatului utilizat, respectiv document tipărit versus multimedia, unul pentru

o mai bună discriminare a alegerilor participanților, al doilea și al treilea la modul de

alcătuire a scalei de răspuns. Chestionarul de evaluare a înțelegerii informațiilor

prezentate nu a suferit modificări, întrucât nu a creat nicio problemă.

Analiza nevoilor subiecților legate de ameliorarea calității procesului de

exercitare a consimțământului informat în cunoștință de cauză, prin corelații între

numărul total de erori efectuate și nivelul de satisfacție al utilizării unuia din

formatele de prezentare, a relevat următoarele aspecte semnificative:

- cu cât subiecții fac mai puține greșeli cu atât aceștia consideră ca fiind adecvat

formatul pe care a fost prezentat consimțământul (p=0,001);

- cu cât subiecții preferă mai degrabă citirea documentului în format tipărit, cu atât

numărul de erori este mai mare sau crește (p=0,004). Rezultatele analizei arată că

datele sunt în favoarea utilizării platformei multimedia;

- cu cât subiectul consideră că formatul ales facilitează ușurința de a înțelege

informațiile, cu atât numărul de erori este mai mic (p=0,021);

- cu cât subiectul consideră că formatul ales se citește mai ușor, cu atât numărul de

erori este mai mic (p=0,001);

- cu cât subiectul consideră că formatul ales se utilizează mai ușor, cu atât numărul de

erori este mai mic (p=0,002).

2. Interpretarea datelor culese în studiul pilot a permis extragerea unor concluzii favorabile

continuării cercetării la scară mai largă, pe întregul lot de subiecți, în cadrul studiului

constatativ - corelațional, având și confirmând următoarele rezultate ca fiind cele mai

importante:

- cu cât subiecții fac mai puține greșeli cu atât aceștia consideră ca fiind adecvat

formatul pe care a fost prezentat consimțământul (p=0,0001);

- cu cât subiecții fac mai puține erori cu atât apreciază mai mult formatul prezentat

alături de discuțiile cu medicul investigator (p=0,026);

- că subiecții cu număr mic de erori consideră că acest gen de prezentare le-a crescut

gradul de interes pentru participarea la studiul clinic. (p=0,024);

- cu cât subiecții fac mai multe greșeli cu atât apreciază prezentarea informațiilor ca

fiind anevoioasă (p=0,0001).

Cercetarea constatativă a avut ca scop formarea unei imagini clare asupra

nivelului de influență a factorilor analizați asupra variabilei dependente. Prin urmare,

25

s-a conștientizat și demonstrat influența pe care gradul de satisfacție creat îl are

asupra nivelul de înțelegere a informațiilor. Această imagine a reprezentat punctul de

plecare în construirea unui demers experimental.

3. În cadrul cercetării experimentale a utilizării unei platforme multimedia interactive în

procesul de consimțământ informat în cercetarea clinică, s-a implementat un program

cu mai multe ipostaze de evaluare a gradului de exercitare a consimțământului informat.

S-a verificat dacă prin manipularea formatului de prezentare a informațiilor (multimedia

versus hârtie) în procedura de informare pentru participarea la studii clinice obținem

diferențe semnificative ale nivelului gradului de exercitare a consimțământului în

cunoștință de cauză, obținându-se următoarele rezultate semnificative la comparațiile

între grupurile de participanți:

- subiecții consideră formatul multimedia ca fiind extrem de interesant comparativ cu

cel pe hârtie, nivelul de satisfacție declarat fiind mult mai mare (p=0,001).

- grupul multimedia comparativ cu grupul format tipărit consideră în medie că

prezentarea parcursă crește gradul de interes pentru participarea la studii clinice

(p=0,015).

- platforma multimedia este percepută de către subiecții din grupurile experimentale ca

fiind de o reală eficiență facilitând înțelegerea informațiilor, mult peste media

grupului cu consimțământul informat în format hârtie (p=0,003).

- subiecții percep ca fiind mult mai ușor de urmărit prezentarea informațiilor pe

(computer, tabletă) decât modul în care se citește documentul scris (p=0,0001).

- grupul care a primit formatul multimedia de prezentare a informațiilor tinde să își

asume luarea deciziei de participare la studiul clinic (p = 0,001);

- grupul care a primit formatul multimedia de prezentare a informațiilor tinde să

aprecieze ca mare gradul de responsabilitate pentru etapele următoare ale studiului

clinic (p = 0,001);

- grupul care a primit formatul multimedia de prezentare a informațiilor tinde să

considere ca beneficii ale participării la studiul clinic și ajutorul acordat comunității

științifice medicale în plus față de celălalt grup care apreciază controalele medicale,

medicamente gratuite (p = 0,01).

7. Studiu comparativ de impact al platformei multimedia interactive vs.

formatul clasic în rândul personalului medical

În ceea ce privește existența unor diferențe între modurile de percepere a celor două

formate de prezentare de consimțământ informat, au fost situații clare de diferențiere a gradului

26

de satisfacție a medicilor intervievați, astfel:

- medicii care consideră că va crește interesul pacienților de a participa la studii clinice

sunt cei care au primit formatul multimedia. De asemenea, majoritatea celor din

grupul care a primit formatul hârtie sunt convinși că genul de prezentare a

documentului tipărit al consimțământului informat nu va crește interesul pacienților

pentru a participa la studii clinice (p<0,01).

- medicii apreciază că discuțiile libere cu pacientul și discuții libere plus prezentare

multimedia sunt cele mai bune metode de informare a pacienților (p=0,81 arată că

diferențele între cele două grupe nu sunt semnificative, deoarece tendința în ambele

grupe este asemănătoare).

- medicii care apreciază ca fiind foarte eficient formatul prezentării sunt cei care au

primit formatul multimedia (p=0,002).

8. Concluzii finale

Această teză de doctorat a îndeplinit obiectivele stabilite inițial și prezintă următoarele

concluzii generale:

1. Gradul insuficient de interes, înțelegere sau cunoștință de cauză este o realitate a

procesului de consimțământ informat în cercetarea clinică a medicamentului. Acest fapt a

determinat crearea unui nou format multimedia.

2. Platforma multimedia audio-video interactivă și chestionarul de evaluare a înțelegerii

care concentrează atenția și captează interesul în studierea informațiilor. Acestea sunt

piese esențiale în mecanismul înțelegerii respectiv asimilării cunoștințelor, prin urmare

instrumentele dezvoltate constituie un demers de obținere a unui real consimțământ în

cunoștință de cauză.

3. Principalele avantaje ale MICONOS sunt: comoditatea utilizării; nivelul înalt de

stimulare multi-senzorială (auditivă, vizuală, citit-scris); faptul că controlează

ascultarea/citirea tuturor informațiilor oferite despre studiul clinic deoarece nu permite

participantului să treacă peste ele și că poate oferi informații suplimentare

(text/audio/video) care să clarifice anumite noțiuni/proceduri; prin chestionarul de

evaluare a înțelegerii și sistemul de rapoarte de activitate permite investigatorilor să

cunoască în tip real erorile de înțelegere ale subiecților.

4. Prezența chestionarului de evaluare a înțelegerii integrat platformei potențează nivelul

motivațional și permite o responsabilizare a subiectului asupra propriei implicări.

5. Subiecții care au parcurs platforma multimedia audio-video interactivă mai întâi, au

obținut un număr mai mic de erori la evaluarea înțelegerii informațiilor prezentate și

27

prezintă un grad mai mare de autonomie în exercitarea consimțământului informat.

6. Formatul prezentării, metoda de informare, ușurința folosirii sursei de informare și durata

prezentării reprezintă un punct nodal în modelul de predicție pentru numărul mic de erori.

7. Folosirea platformei multimedia se asociază semnificativ puternic cu creșterea nivelului

de satisfacție al subiecților cu privire la formatul de prezentare tipărit versus multimedia.

8. Gradul de satisfacție al subiecților care au utilizat platforma multimedia are un impact

puternic asupra nivelului de înțelegere a informațiilor, de aceea acesta se impune să fie

unul din aspectele importante pe care ar trebui să se concentreze cercetările legate de

consimțământul informat în cunoștință de cauză.

9. S-a constatat o creștere a gradului de conștientizare a beneficiilor personale și colective

obținute în urma participării subiectului în studiul clinic al medicamentului în cazul celor

care au avut posibilitatea să consulte platforma multimedia oriunde și oricând.

10. S-a observat influența mai mare a altor persoane apropiate (familiei) din viața subiecților

sau a medicului curant/investigatorului asupra luării deciziei de participare în grupul

subiecților care au fost informați folosind documentul tipărit decât în grupul celor ce au

parcurs procesul multimedia.

9. Discuții. Contribuții originale. Direcții viitoare de cercetare.

Diseminarea rezultatelor

O recenzie a literaturii de consimțământ informat în MEDLINE asupra consimțământului

medical îmbunătățit (Flory& Emanuel 2004; Kucia & Horowitz 2000; Fitzgerald et al. 2002;

Stiles et al. 2001; Coletti et al. 2003; Carpenter et al. 2000; Agre et al. 2003) a indicat scepticism

în legătură cu valoarea unor asemenea instrumente multimedia, însă rezultatele obținute prin

acest studiu demonstrează că acestea pot fi eficiente când sunt integrate corect în procesul de

consimțământ. Prin urmare, această demonstrație nu a fost de interacțiune umană vs. tehnologie,

ci mai degrabă interacțiune umană vs. asemenea interacțiune sprijinită de tehnologie. Acest lucru

sugerează că, prin folosirea procedurilor multimedia și repetarea informației ratate, înțelegerea

informației legate de consimțământ la mulți pacienți poate fi adusă la un nivel care să permită

obținerea cunoștinței de cauză. Astfel, un număr de persoane ce au o înțelegere neadecvată a

protocolului de cercetare atunci când informația relevantă este furnizată prin metode uzuale pot

arăta o înțelegere adecvată dacă aceeași informație le este prezentată într-o maniera compatibilă

cu utilizatorul.

Rezultatele cercetărilor efectuate ilustrează că procedurile de consimțământ multimedia

sunt fezabile și eficiente în îmbunătățirea capacității de a consimți în cunoștință de cauză la

cercetarea clinică. Limitările formularelor actuale legale tipărite de consimțământ au fost

28

îndelung documentate și sunt bine cunoscute de către cercetători, participanți și membrii

Comisiilor de Etică. Este timpul pentru inovație în procesul de consimțământ informat, deoarece

expansiunea rapidă a instrumentelor multimedia accesibile oferă oportunitatea investigatorilor să

depășească barierele formularelor tipărite. Comisiile de Etică ar trebui să încurajeze

investigatorii să folosească noi abordări în dezvăluirea informației de consimțământ. Din această

perspectivă, dată fiind valoarea adăugată a procedurilor de consimțământ multimedia,

investigatorii care desfășoară un studiu clinic ce implică protocoale de mare risc în rândul

subiecților potențial vulnerabili ar trebui să ia în considerare includerea proceselor de

consimțământ multimedia în discuția și procesul de consimțământ global, pentru a asigura o

înțelegere adecvată a informațiilor de către fiecare participant. Consimțământul electronic nu a

fost făcut cu intenția de a înlocui, ci de a suplimenta interacțiunea cercetător-pacient implicată în

procesul de consimțământ.

O limitare a cercetărilor efectuate, este reprezentată de faptul că ele nu au acoperit

întreaga paletă de factori care influențează satisfacția subiecților și nivelul de înțelegere a

informațiilor. Eforturile de cercetare s-au concentrat asupra celor mai importante variabile,

lipsind o analiză a tuturor factorilor individuali, a influenței factorilor instituționali și a

contextului socio-cultural.

29

Teza de doctorat conține: 247 pagini, din care 197 pagini (79%) contribuții personale, 45

grafice, 36 figuri, 60 tabele. Bibliografia are 204 titluri.

Contribuţii personale şi originale

1. Contribuţii cu caracter de sinteză

Legat de conținutul științific: s-au identificat problemelor existente în procesul de

consimţământ informat în cercetarea clinică și s-au propus soluții pentru rezolvarea lor.

Cercetările efectuate au demonstrat îmbunătățirea semnificativă a procesului de

consimțământ informat în cercetarea clinică a medicamentului prin utilizarea platformei

multimedia interactive.

2. Contribuţii cu caracter teoretic şi experimental

Studiu prospectiv observațional transversal al comportamentului pacienților în timpul

procesului de consimțământ informat;

Cercetare constatativă privind identificarea factorilor individuali și contextuali care

influențează înțelegerea, satisfacția și cunoștința de cauză;

Studiu pilot;

Cercetare experimentală a utilizării unei platforme multimedia interactive în procesul de

consimțământ informat în cercetarea clinică;

Studiu comparativ de impact al platformei multimedia interactive vs. formatul clasic în

rândul personalului medical.

3. Contribuţii cu caracter ştiinţific curricular

Elaborarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de cercetare la

doctorat;

Finalizarea tezei de doctorat;

Studierea stadiului actual al cercetărilor în domeniul consimțământului informat în

cercetarea clinică.

4. Noutatea tezei de doctorat:

Crearea și implementarea unui sistem inovator informatic interactiv online (în Romania

nu există un sistem similar pus în practică iar la nivel internațional sunt în stadiu incipient

de utilizare) destinat informării și verificării înțelegerii pacienților în procesul de

consimțământ informat în vederea participării în studii clinice.

5. Utilitatea rezultatelor cercetării

Din punct de vedere ştiinţific: rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate

demonstrează valoarea utilizării consimțământului informat electronic în studiile clinice.

30

Evaluările efectuate au adus un plus de cunoștințe și de dovezi în sprijinul utilizării

platformei multimedia interactive în procesul de consimțământ informat în cercetarea

clinică.

Din punct de vedere didactic: această platformă poate fi utilizată și ca mijloc de

antrenare/pregătire a viitorilor investigatori sau de către alți membri ai echipei de

cercetare în procesul de consimțământ informat.

Din punct de vedere aplicativ: a fost pus în practică și testată eficacitatea formatului

electronic (sistem informatic multimedia) în procesul de consimțământ informat în

condițiile unor situații reale de participare efectivă în studii clinice (nu simulate). Astfel,

sistemul s-a dovedit funcțional și poate fi utilizat în continuare în studiile clinice ale

medicamentului, după obținerea aprobărilor de la autoritățile competente.

6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul academic ştiinţific

Publicarea și participarea la manifestări științifice: rezultatele cercetărilor efectuate s-au

concretizat prin publicarea unui număr de 7 articole și prin prezentarea a 6 lucrări în

cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale

Realizarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de pregătire

ştiinţifică

Finalizarea tezei de doctorat.

Direcții viitoare de cercetare

Precum a fost explicat și în secțiunea "Metode", nu a fost exclus niciun potențial

participant pe baza unei nivel educațional scăzut, însă, deoarece unele studii clinice vizează în

mod specific persoane cu un nivel funcțional cognitiv foarte scăzut, posibilitatea ca

instrumentele multimedia să aibă o valoare deosebită în îmbunătățirea capacității de a consimți

necesită o atenție empirică specifică, prin cercetări ulterioare.

Folosirea consimţământului informat bazat pe internet îndeplineşte obiectivele de educare

a pacientului, în timp ce eliberează medicul, reducând astfel costurile medicale, însă un sistem

electronic are costuri în avans, iar întreţinerea sa necesită personal şi materiale care duc la costuri

administrative. Aceste aspecte vor trebui atent evaluate prin studierea impactului economic al

utilizării consimțământului informat electronic în cercetarea clinică.

În ceea ce privește folosirea în viitor a platformei MICONOS și a chestionarului de

evaluare a înțelegerii va fi necesar un audit pentru verificarea conformității îndeplinirii tuturor

cerințelor pentru sistemele electronice și a complianței cu normele de bună practică în cercetarea

clinică (GCP). În plus se impune ca autoritățile să reglementeze integrarea lor ca parte în

procesul de consimțământ informat din studiile clinice.

31

Consimțământul informat electronic poate fi folosit de asemenea în instruirea

personalului medical care poate fi implicat în derularea unor studii sau chiar în obținerea unui

consimțământ adecvat în practica medicală obișnuită, nu doar în cercetarea clinică.

32

Diseminarea rezultatelor

Rezultatele cercetărilor științifice cuprinse în această teză de doctorat au fost prezentate

în cadrul a conferințelor naționale și internaționale și publicate în cadrul unor jurnale de

specialitate, după cum urmează:

Nr

crit Publicația Cat F.I An Vol Nr Pg Titlul Autorii ISSN

ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE ISI

1 PLOS ONE ISI 3.534 2014 9 10 1-6

Informed

Consent: How

Much

Awareness Is

There?

Daniel Purcaru,

Adrian Preda,

Daniela Popa,

Marius Alexandru

Moga, Liliana

Rogozea

1932-

6203

2

Revista

Română de

Bioetică

ISI 1 2014 12 2 37-

46

Informed

Consent and e-

Communication

in Medicine

Lorena Dima,

Angela Repanovici,

Daniel Purcaru,

Liliana Rogozea

1583-

5170

3

Rom J

Morphol

Embryol

ISI 0.723 2014 55 2

719

-

722

Biomedical

Research -

Opportunities

and Ethical

Challenges

Liliana Rogozea,

Daniel Purcaru,

Florin Leasu,

Codruta Nemet

1220-

0522

ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE B+

4

Bulletin of

the

Transilvania

University of

Brasov

B+ - 2012 5(54) 1

107

-

112

Informed

Consent in the

Informatic Era

Daniel Purcaru,

Anca Purcaru,

Liliana Rogozea

2065-

2216

5* Acta Medica

Transilvanica B+ - 2015

In

press 1 -

Interactive

Informed

Consent in

Clinical

Research

Daniel Purcaru,

Florin Leasu, Ioana

Nicolae, Anca

Purcaru, Liliana

Rogozea

2285-

7079

ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE ÎN BAZE DE DATE

6

Jurnal

Medical

Brasovean

B - 2012

1 81-

85

Evolutia

Consimtamant

ului Informat

în Cercetarea

Clinică

Daniel Purcaru,

Onisai Lazar, Anca

Purcaru, Liliana

Rogozea

1841-

0782

ARTICOLE PUBLICATE ÎN EXTENSO LA CONFERINȚE INTERNAȚIONALE

7

WSEAS

AIASABEBI

'11

Proceedings

Proceeding

conferinta

indexata BD

2011 - -

366

-

371

e-Informed

Consent in

Clinical

Trials-Ethical

Considerations

Daniel Purcaru,

Onisai Lazar, Anca

Purcaru, Liliana

Rogozea

1790-

0832

*accept de publicare în nr.1 din 2015

33

Nr

crit Conferința Locul Perioada

Tip

prez

Tip

publicare Titlul lucrării Autorii

ARTICOLE PUBLICATE ÎN REZUMAT LA CONFERINȚE NAȚIONALE

1

a XLI-a

Reuniune

Națională de

Istoria

Medicinei

Brașov,

Romania

27-29

octombrie

2011

lucrare în progr.

conf.

Repere istorice ale

consimţământului

informat în

cercetarea clinică

de la origini până în

prezent

Daniel Purcaru,

Liliana

Rogozea, Anca

Purcaru, Lazar

Onisai

2

a VIII-a

Conferinţă

Naţională de

Bioetică

Cluj-

Napoca,

Romania

13-16

octombrie

2012

lucrare rezumat

Este

consimţământul

informat în deplină

cunoştiinţă de

cauză?

Daniel Purcaru,

Lazar Onisai,

Liliana Rogozea

3

a IX-a

Conferința

Națională de

Bioetică

Iași,

Romania

24-26

octombrie

2013

poster rezumat

Îmbunătăţirea

procesului de

consimţământ

informat în

cercetarea clinică

Daniel Purcaru,

Liliana Rogozea

COMUNICĂRI PREZENTATE ÎN CAIETELE PROGRAM ALE

CONFERINȚELOR INTERNAȚIONALE

4

Third

Cambridge

Consortium

for Bioethics

Education

Reid Hall,

Paris,

France

19-21 June

2013 lucrare

în progr.

conf.

An Interactive

Approach to

Teaching Ethics: A

Case Study

Liliana

Rogozea, Daniel

Purcaru

5

Fourth

Cambridge

Consortium

for Bioethics

Education

Reid Hall,

Paris,

France

23-25 June

2014 lucrare

în progr.

conf.

Informed Consent:

An E-Learning

Model

Daniel Purcaru,

Daniela

Marinescu,

Anca Purcaru,

Liliana Rogozea

PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE INTERNAȚIONALE

6

Second

Cambridge

Consortium

for Bioethics

Education

Reid Hall,

Paris,

France

11-13

Aprilie

2012

- - - -

7 International

workshop

Cluj-

Napoca,

Romania

7-9

noiembrie

2012

- - - -

34

Bibliografie selectivă

1. Agre, P & Rapkin, B 2003, `Improving informed consent: a comparison of four consent tools`,

IRB: Ethics and Human Research, no. 25, pp. 1–7.

2. Agre, P, Campbell, FA, Goldman, BD et al. 2003, Improving informed consent: the medium is

not the message, IRB, vol. 25 (suppl 25):S11-S19.

3. Agre, P, Campbell, FA, Goldman, BD, Boccia, ML, Kass, N, McCullough, LB et al. 2003,

`Improving informed consent: The medium is not the message`, IRB: Ethics and Human

Research, vol. 25, no. 5 (Supl.), S11-S19. Accesat: ˂http://www.jstor.org/stable/3564117˃.

[Aprilie 2012].

4. Alavi, M & Leidner, D 2001, `Research commentary – technology-mediated learning – a call for

greater depth and breadth of research`, Information Systems Research, vol. 12, no. 1, pp. 1–10.

5. Appelbaum, PS, Roth, LH & Lidz, CW 1987, `False hopes and best data: consent to research and

the therapeutic misconception`, The Hastings Center Report. no. 17, pp. 20–24.

6. Baker, MT & Taub, HA 1983, `Readability of informed consent forms for research in a Veterans

Administration medical center`, The Journal of the American Medical Association, vol. 250, no.

19, pp. 2646-2648.

7. Barrett, MJ, Brown, EG, Cheatham, AR, Twist, AE 2001, The Forrester Report: eRecruiting for

Clinical Trials, Cambridge, MA: Forrester Research: 2001.

8. Campbell, FA, Goldman, BD, Boccia, ML & Skinner, M 2004, `The effect of format

modifications and reading comprehension on recall of informed consent information by low-

income parents: A comparison of print, video, and computer-based presentations`, Patient

Education and Counseling, vol. 53, no. 2, pp. 205-216.

9. Carpenter, WT Jr, Gold, JM, Lahti, AC et al. 2000, Decisional capacity for informed consent in

schizophrenia research, Archives of General Psychiatry, vol. 57, pp. 533-538.

10. Christopher, PP, Foti, ME, Roy-Bujnowski & K, Appelbaum, PS 2007, `Consent form readability

and educational levels of potential participants in mental health research`, Psychiatric Services,

no. 58, pp. 227–232.

11. Cohn, E & Larson, E 2007, `Improving participant comprehension in the informed consent

process`, Journal of Nursing Scholarship, vol. 39, no. 3, pp. 273-280. Accesat:

˂http://dx.doi.org/10.1111/j.1547-5069.2007.00180.x˃. [Februarie 2012].

12. Cohn, E, & Larson, E 2007, `Improving participant comprehension in the informed consent

process`, Journal of Nursing Scholarship, vol. 39, no. 3, pp. 273-280. Accesat:

˂http://dx.doi.org/10.1111/j.1547-5069.2007.00180.x˃. [Februarie 2013].

13. Coletti, AS, Heagerty, P, Sheon, AR et al. 2003, Randomized, controlled evaluation of a

prototype informed consent process for HIV vaccine efficacy trials, Journal of Acquired Immune

Deficiency Syndromes, vol. 32, pp.161-169.

14. Corbie-Smith, G, Thomas, S, Willams, M, & Moodyayers, S 1999, `Attitudes and beliefs of

African Americans toward participation in medical research`, Journal of General Internal

Medicine, no. 14, pp. 537–546.

15. Cox, AC, Fallowfield, LJ & Jenkins, VA 2006, `Communication and informed consent in phase 1

trials: A review of the literature`, Supportive Care in Cancer, vol. 14, no. 4, pp. 303-309.

35

16. Dunn, L, Lindamer, L, Palmer, B, Golshn, S, Schneiderman, L, & Jeste, D 2002, `Improving

understanding of research consent in middle-aged and elderly patients with psychotic disorders`,

American Journal of Geriatric Psychiatry, no. 10, pp. 142–150.

17. Dunn, LB & Jeste, DV 2001, `Enhancing informed consent for research and treatment`,

Neuropsychopharmacology, no. 24, pp. 595-607.

18. Fitzgerald, DW, Marotte, C, Verdier, RI, Johnson, WD Jr, & Pape, JW 2002, Comprehension

during informed consent in a less-developed country, Lancet, vol. 360, pp. 1301-1302.

19. Flory, J & Emanuel, E 2004, `Interventions to improve research participants' understanding in

informed consent for research: A systematic review`, The Journal of the American Medical

Association, vol. 292, no. 13, pp. 1593-1601.

20. Flory, J, Wendler, D & Emanuel, E 2007, `Informed consent for research`in Principles of health

care ethics, eds RE Ashcroft, A Dawson, H Draper & JR McMillan, 2nd edn, John Wiley &

Sons, pp. 703-710.

21. Henry, J, Palmer, BW, Palinkas, L, Glorioso, DK, Caligiuri, MP & Jeste, DV 2009, `Reformed

consent: Adapting to new media and research participant preferences`, IRB: Ethics & Human

Research, vol. 31, no. 2, pp. 1-8. Accesat:

˂http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=afh&AN=37808238&site=ehost-live˃.

[Mai 2013].

22. Hopper, KD, Ten Have, TR, Hartzel, J 1995, `Informed consent forms for clinical and research

imaging procedures: how much do patients understand?`, American Journal of Roentgenology,

vol. 164, no. 2, pp. 493–496.

23. Jeste, DV, Dunn, LB, Folsom, DP & Zisook, D 2008, `Multimedia educational aids for

improving consumer knowledge about illness management and treatment decisions: A review of

randomized controlled trials`, Journal of Psychiatric Research, vol. 42, no. 1, pp. 1-21.

24. Joffe, S, Cook, E, Cleary, P, Clark, J, & Weeks, J 2001, `Quality of informed consent: a new

measure of understanding among research subjects`, Journal of the National Cancer Institute, no.

93, pp. 139–147.

25. Joffe, S, Cook, EF, Cleary, PD, Clark, JW & Weeks, JC 2001, `Quality of informed consent in

cancer clinical trials: A cross-sectional survey`, The Lancet, vol. 358, no. 9295, pp. 1772-1777.

26. Karunaratne, AS, Korenman, SG, Thomas, SL, Myles, PS & Komesaroff, PA 2010, `Improving

communication when seeking informed consent: A randomised controlled study of a computer-

based method for providing information to prospective clinical trial participants`, The Medical

Journal of Australia, vol. 192, no. 7, pp. 388-392. Accesat:

˂http://www.mja.com.au/public/issues/192_07_050410/kar10523_fm.pdf˃. [Martie 2013]

27. Kass, NE, Sugarman, J, Medley, AM, Fogarty, LA, Taylor, HA, Daugherty, CK et al. 2009, `An

intervention to improve cancer patients' understanding of early-phase clinical trials`, IRB: Ethics

& Human Research, vol. 31, no. 3, pp. 1-10. Accesat:

˂http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=afh&AN=41333694&site=ehost-live˃.

[Aprilie 2012]

28. Kucia, AM & Horowitz, JD 2000, Is informed consent to clinical trials an “upside selective”

process in acute coronary syndromes?, American Heart Journal, vol. 140, pp. 94-97.

29. LoVerde, ME, Prochazka, AV & Byyny, RL 1989, `Research consent forms: continued

unreadability and increasing length`, Journal of General Internal Medicine, vol. 4, no. 5, pp. 410-

412.

36

30. Luck, A, Pearson, S, Maddem, G & Hewett, P 1999, `Effects of video information on

precolonoscopy anxiety and knowledge: a randomised trial`, Lancet (North American Edition),

vol. 354, no. 9195, pp. 2032–2035.

31. Mahoney, DF, Tarlow, BJ, Jones, RN, Sandaire, J 2002, `Effects of a multimedia project on

users’ knowledge about normal forgetting and serious memory loss`, Journal of the American

Medical Informatics Association vol. 9, no. 4, pp. 383–394.

32. Mason, V, McEwan, A, Walker, D, Barrett, S &James, D 2003, `The use of video information in

obtaining consent for female sterilisation: a randomised study, BJOG`, An International Journal

of Obstetrics and Gynecology, vol. 110, no. 2, pp. 1062–1071.

33. Mayer, RE 2001, Multimedia Learning, Cambridge University Press, New York, NY.

34. McGregor, S 2003, `Information on video format can help patients with localised prostate cancer

to be partners in decision making`, Patient Education and Counseling, vol. 49, no. 3, pp. 279–

283.

35. Meade, CD & Howser, DM 1992, `Consent forms: how to determine and improve readability`,

Oncology Nursing Forum, vol. 19, pp. 1523–1528.

36. Paris, A et al 2010, `Informed consent document improvement does not increase patients’

comprehension in biomedical research`, British Journal of Clinical Pharmacology, vol. 69, no. 3,

pp. 231–237.

37. Paris, A, Cracowski, JL, Ravanel, N, Cornu, C & Gueyffier, F 2005, `Readability of informed

consent forms for subjects participating in biomedical research: updating is required`, Presse

Med, no. 34, pp. 13–18.

38. Pierce, JR 2003, `In the interest of humanity and the cause of science: the yellow fever

volunteers`, Mil Med, no.168, pp. 857–63.

39. Ryan, R, Prictor, M, McLaughlin, K. J & Hill, S (eds) 2008, Audio-Visual Presentation of

Information for Informed Consent for Participation in Clinical Trials, Cochrane Database of

Systematic Reviews, Reviews 2008, no. 1, John Wiley & Sons.

40. Sharp, SM 2004, `Consent documents for oncology trials: does anybody read these things?`,

American Journal of Clinical Oncology, no. 27, pp. 570–575.

41. Sherafat, H, Spry, PG, Waldock, A, Sparrow, JM & Diamond, JP 2003, `Effect of a patient

training video on visual field test reliability`, British Journal of Ophthalmology, vol. 87, no. 2,

pp. 153– 156.

42. Stiles, PG, Poythress, NG, Hall, A, Falkenbach, D & Williams, R 2001. Improving understanding

of research consent disclosures among persons with mental illness, Psychiatric Services, vol. 52,

pp. 780-785.

43. Strevel, EL, Newman, C, Pond, GR, MacLean, M & Siu, LL 2007, `The impact of an educational

DVD on cancer patients considering participation in a phase I clinical trial`, Supportive Care in

Cancer, vol. 15, no. 7, pp. 829-840.

44. Truog, RD, Robinson, W, Randolph, A & Morris, A 1999,`Is informed consent always necessary

for randomized, controlled trials?`, The New England Journal of Medicine, no. 340, pp. 804–807.

45. US National Institutes of Health 2004, Guidelines for the conduct of research involving human

subjects at the National Institutes of Health, US Department of Health and Human Services,

Public Health Services, National Institutes of Health 00-4783, Accesat:

˂http://ohsr.od.nih.gov/guidelines/GrayBooklet82404.pdf ˃. [19 Februarie 2014].

37

46. Vollmann, J & Winau, R 1996, `Informed consent in human experimentaton before the

Nuremberg code`, The British Medical Journal, no. 313, pp. 1445-1447.

47. Wan, Z, Wang, Y& Haggerty, N 2008, Why people benefit from e-learning differently: the

effects of psychological processes on e-learning outcomes, Information and Management, vol.

45, no. 8, pp. 513–521.

38

Rezumat

Ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei şi internet oferă oportunitatea dezvoltării unei

noi metode de obţinere a consimţământului informat în contextul creşterii complexităţii studiilor

clinice pentru a dovedi fără dubiu că subiecţii au fost informaţi şi că au înţeles ce presupune

participarea lor voluntară în studiul clinic.

A fost realizat un model aplicativ pentru îmbunătățirea procesului de consimțământ

informat prin crearea MICONOS o platformă multimedia interactivă online pentru

„consimțământul informat electronic”.

Cercetările efectuate în vederea stabilirii fezabilității și eficacității acestei platforme s-au

bazat pe testarea ei în condițiile unor situații reale de participare efectivă în studii clinice (nu

simulate), pe cohortă de 362 de subiecți și 40 de medici.

Rezultatele cercetărilor efectuate au demonstrat valoarea procedurilor de consimțământ

multimedia interactive în îmbunătățirea capacității de a consimți în cunoștință de cauză la

studiile clinice.

Evaluările efectuate au adus un plus de cunoștințe și de dovezi în sprijinul utilizării

platformei multimedia interactive în procesul de consimțământ informat în cercetarea clinică.

Cuvinte cheie: consimțământ informat, cercetare clinică, multimedia, internet

39

Abstract

The latest innovations in information technology and internet provide the opportunity of

developing a new method to obtain informed consent in the context of increasing complexity of

clinical trials in order to prove, without any doubt, that subjects were informed and that they

understood what their voluntary participation in the clinical trial implies.

An applied model was developed in order to improve the informed consent process by creating

MICONOS, an online interactive multimedia platform for `the electronic informed consent`.

Research performed in order to establish the feasibility and efficacy of this platform was based

on testing it under real (not simulated) situations of effective participation in clinical trials, on a

batch of 362 subjects and 40 doctors.

Investigation results demonstrated the value of the multimedia consent interactive procedures in

improving the ability to give consent in full awareness to clinical trials.

The conducted assessments brought additional information and proofs to support the use of the

interactive multimedia platform in the informed consent process in clinical research.

Key words: informed consent, clinical trials, multimedia, internet

40

Curriculum Vitae

Prenume, Nume Daniel PURCARU

Adresă

Clinica NEOMED

Str. Crişului nr. 1, 1-C-02, 500283, Braşov, România

Tel: +40 368 424 168

Fax: +40 268 311 583

e-mail: dpurcaru@gmail.com

Data şi locul naşterii

11 Mai 1974, Braşov

Limbi străine (1) Engleză Citit Scris Vorbit

(2) Franceză Citit Scris Vorbit

Studii universitare

Din (an) Pană în (an) Oraş Calificare

Universitatea "Transilvania"

- Facultea de Medicină

Universitatea "Transilvania"

1994

2010

2000

2014

Braşov

Braşov

Doctor

Doctorand

Detalii ale licenţei medicale,

An – 2000

Nr: S/0050366 Certificat, etc.

Examinări pentru specializare

2006: Specialist în medicină de familie

Experienţă

2000-2001: Asociat cercetare clinică – Verum Staticon, Brasov, România

2001-2002: Doctor - Medic intern la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă,

Braşov, România

2002-2006: Doctor – Medic rezident la Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă, Braşov, România

Poziţie curentă

Din 2004: Director, Neomed Research, organizație de management cercetare

Din 2006: Doctor – Medic specialist, Clinica Neomed

Din 2006: Investigator Clinic, Clinica Neomed

Premii pentru cercetare:

La cel de-al 38-lea Congres Naţional de Cardiologie cu participare internaţională, premiul pentru activitate

remarcabilă în cercetarea clinică şi de laborator în hipertensiunea arterială cu lucrarea “Beneficiul monitorizării

ambulatorii a tensiunii arteriale în conducerea tratamentului antihipertensiv”, 29 Septembrie 1999, Sinaia, România.

La Simpozionul Ştiinţific Quintiles "Avantajele desfăşurării studiilor clinice în Romania", diplomă pentru

contribuţia valoroasă la dezvoltarea şi progresul cercetării clinice în România, 19 Mai 2014, Bucureşti, Romania.

Experienţă în studii clinice

Co-investigator în mai mult de 30 de studii clinice de fază II-IV (plus 4 studii

de bioechivalenţă) în medicină internă, cardiologie, neurologie, oncologie,

diabet, reumatologie, psihiatrie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie,

pediatrie, hematologie

Activitate ştiinţifică Lucrări publicate: 10 lucrări publicate in extenso în jurnale medicale

naţionale şi internaţionale şi 8 lucrări publicate in rezumat în broşurile

conferinţelor ştiinţifice.

Lucrări prezentate: 20 lucrări, 6 în cadrul conferinţelor internaţionale şi 14

în cadrul congreselor naţionale/conferinţelor medicale;

41

Curriculum Vitae

First Name, Surname Daniel PURCARU

Office Address

Clinica NEOMED

Str. Crisului nr. 1, 1-C-02, 500283, Brasov, Romania

Tel: +40 368 424 168

Fax: +40 268 311 583

e-mail: dpurcaru@gmail.com

Date and place of birth

11 May 1974, Brasov

Languages (1) English Read Written Spoken

(2) French Read Written Spoken

Education at University Level

from (year) to (year) Place Qualification

"Transilvania" University -

Faculty of Medicine

"Transilvania" University

1994

2010

2000

2014

Brasov

Brasov

MD

PhD

Details of Medical License,

Year – 2000

No: S/0050366 Certification, etc.

Examinations for Specialty

2006: Specialist in Family Medicine

Employment history

2000-2001: CRA - Verum Staticon, Brasov, Romania

2001-2002: MD - Intern medical doctor at Emergency Clinical County

Hospital, Brasov, Romania

2002-2006: MD - Resident physician at Emergency Clinical County

Hospital, Brasov, Romania

Current Position

Since 2004: Director, Neomed Research, Site Management Organization

Since 2006: MD - Specialist physician, Clinica Neomed

Since 2006: Clinical Investigator, Clinica Neomed

Research Awards:

At 38th

National Congress of Cardiology with international participation, the prize for remarkable work in clinical

and laboratory research about Hypertension with paper “The benefit of ambulatory blood pressure monitoring in

managing antihypertensive treatment”, 29 Sept. 1999, Sinaia, Romania

At Quintiles Scientific Symposium "Advantages to conduct clinical trials in Romania", diploma for the valuable

contribution to the development and progress of clinical research in Romania, Bucharest, May 19th 2014

Experience in Clinical Trials

Co-investigator in more than 30 phase II-IV clinical trials (plus 4

bioequivalence studies) in Respiratory, Neurology, Oncology, Diabetes,

Rheumatology, Psychiatry, Cardiology, Gynecology, Dermatology, Internal

Medicine, Gastroenterology, Pediatry, Haematology

Scientific activity Published works: 10 papers published in extenso in national and international

medical journals and 8 papers published in summary in booklets of scientific

conferences.

Lectured works: 20 papers: 6 within international conferences and 14 within

national congresses/medical conferences;