SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR. 2 ,,MIHAI EMINESCU ...

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/16

SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR. 2 ,,MIHAI

EMINESCU” GHERMANESTI, COMUNA SNAGOV

26 Februarie 2009

Profesori coordonatori: Prof. Onu Elena

Prof. Florica Constantin

Elevi participanti: Vlad Oana Maria

Stefan Diana

Stoica Alina

Enache Gabriel

Ghita Florin


CUPRINS

1. Poze ale speciei ciocanitoarea pestrita de gradina.................................................................... 3

2. Descrierea speciei ciocanitoarea pestrita ................................................................................. 4

2.1 CIOCANITORILE – TOBOSARII PADURII.................................................................................................... 5

2.2 FAMILIA CIOCANITORILOR .................................................................................................................................. 6

3. Localizare in zona Snagov: ..................................................................................................... 6

4. Conditii minime de mediu: ..................................................................................................... 7

5. Lantul trofic al speciei: ........................................................................................................... 7

6. Ce poate afecta sau deranja ciocanitoarea pestrita de gradina? ............................................... 8

7. Analiza diferentelor: ............................................................................................................... 8

8. Foloase aduse de specia de ciocanitoare pestrita de gradina: ................................................... 8

9. Daune aduse de specia Dendrocopos syriacus: ........................................................................ 8

10. Bilant si concluzie ................................................................................................................ 9

11. Variatia numarului de exemplare ale speciei ......................................................................... 9

12. Consecinte in zona Snagov daca intreaga specie ar disparea.................................................. 9

13. Rezultat vot .......................................................................................................................... 9

14. Recomandari ale grupului de elevi ...................................................................................... 10

15. Activitati pe care grupul de elevi ar dori sa-l faca in viitor pentru protejarea ciocanitorilor . 10

16.Contributia echipajului ........................................................................................................ 10


1. Poze ale speciei ciocanitoarea pestrita de gradina


2. Descrierea speciei ciocanitoarea pestrita

Poate fi intalnita in toate padurile de pe glob, exceptie facand Antarctica si Australia. Locuieste

singura, in cuiburi formate in scoarta copacilor.

Este foarte folositoare livezilor, dumbravilor si padurilor, pentru ca distruge o serie de insecte

daunatoare. Mai este cunoscuta si sub denumirea doctorul padurilor.

Culoarea penajului este neagru sau maro, cu pete portocalii sau rosii. Aceste pasari se gasesc in

numeroase specii (aproximativ 200), marimea ciocanitorilor variind foarte mult, astfel ca

ciocanitoarea imperiala care traieste in Mexic ajunge la 56 de cm, in timp ce exemplarul din

Japonia atinge inaltimea de doar 15 cm.

Pentru a se mentine in copaci si a face adevarate cascadorii ciocanitoarea este ajutata de

picioarele care se termina cu gheare ascutite si de o coada elastica si solida, necesara pentru a-si

mentine echilibrul. Cu ciocul ascutit, lung si foarte tare sfredeleste coaja copacilor, in timp ce

limba lipicioasa si lunga de cativa centimetrii cerceteaza fiecare santulet facut de insecte,

scotandu-le afara si consumandu-le.

In general nu este atacata de pradatori, acestia fiind tinuti la distanta de ciocul sau puternic.


2.1 CIOCANITORILE – TOBOSARII PADURII

Ciocanitoarea pestrita mare, pentru toti este

un indragit tobosar si doctor al padurii.

O recunoastem dupa silueta (22-23 cm) si

imbracamintea ei pestrita: spatele negru

lucios, cu 2 pete albe pe umerii aripilor,

ceafa neagra contrastand cu obrajii albi,

fruntea galbuie si crestetul rosu la barbatus,

femela avand scufia neagra. Gusa si burta

sunt alburii iar puful de sub coada este rosu

aprins.

Prin luna martie barbatusul incepe ‘forajul’

pentru construirea unui cuib cu o intrare rotunda

de 4-5 cm. diametru in care femela depune dupa

cateva saptamani 4-6 oua de un alb stralucitor

care sunt clocite pe rand. Despre via ta lor va

vom povesti mai multe intr-un dosar verde

special … intr-adevar ne-ar trebui zeci de pagini

pentru a va reda moravurile, stiinta si simturile

ei, minunata alcatuire a trupusorului ori

maiastra sa pricepere in cautarea larvelor.

In timpul iernilor ne viziteaza gradinile si livezile in care este bine sa lasam netaiati pomii

batrani, ori chiar casa bocanind printre dranite si plansee in cautarea nucilor ascunse in pod.

O buturuga sfredelita in care am infundat putina grasime amestecata cu seminte ori miez de

nuca poate fi la vreme de frig si foame un dejun salvator. Nemasurata va fi placerea ochilor si a

sufletului la vederea acestor superbi cataratori care asemeni fetei mosului din povestea lui

Creanga ne salveaza livada si padurea oferind apoi fara parcimonie cuiburile lor drept salas

altor prieteni inaripati : ticleni, pitigoi, grauri.

In timpul reproducerii masculii multor specii produc un tocat puternic prelungit asemanator

bataii de toaca, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramura uscata – darabana. Hrana consta in

special din insecte si larve. Unele consuma seminte, fructe, si sug seva. Altele fac rezerve de

hrana pentru timpul neprielnic. Prin distrugerea insectelor daunatoare sunt foarte utile in

pomicultura si silvicultura.

Dendrocopos syriacus – Ciocanitoarea de gradina

Dendrocopos major – Ciocanitoarea pestrita mare


2.2 Familia ciocanitorilor

Specialiste in escaladarea trunchiurilor si cautarea insectelor pe si sub scoarta, dar si in interiorul

trunchiurilor putrede, ciocanitorile isi sapa mai multe cavitati pentru refugiu si odihna si una

pentru cuibarire adeseori intr-un arbore sanatos. Coada rigida si ciocul ca un pumnal, craniul

rezistent la socuri repetate si ghearele curbate, le permit sa traiasca oriunde exista arbori

(America, Eurasia, Africa). Unele specii cum ar fi ciocanitoarea pitica (Pi coides pubescens) –

14,5 cm. sau Ciocanitoarea pestrita mare (Dendrocopos major) – 22-23 cm. vin adesea la

hranitorile puse in timpul iernii.

Ciocanitorile de talie mare cum ar fi ciocanitoarea uriasa (Drycopus pileatus - 42 cm) din

America de nord au cunoscut o mare scadere a efectivelor. In prezent se pare ca specia s-a

adaptat traind chiar si in apropierea marilor orase. Masculul prezinta o creasta rosie stralucitoare

si mustati de aceeasi culoare, in timp ce femela are cioc mai scurt si doar creasta rosie.

Partenerii aceluiasi cuplu se hranesc in locuri diferite pe un

vast teritoriu sapand lemnul mort in cautarea meniului

preferat : oua, larve, furnici. Acestea sunt extrase cu

ajutorul limbii lipicioase terminata cu perisori. Barbatusul

si femela mentin contactul intre ei cu serii de chemari

sonore. Ei bat darabana pentru stabilirea si apararea

teritoriului ; masculul alungand alti masculi in timp ce

femela izgoneste alte femele. Fiecare utilizeaza alternativ

mai multe cavitati de odihna. Cei doi parteneri construiesc

o galerie pentru cuibarit intr-un arbore semi-putred la 10-

12 m inaltime. Masculul cloceste noaptea, cei doi

inlocuindu-se in timpul zile, aceasta du rand 18 zile. Ei fac

cu randul si la hranirea puilor din ora in ora regurgitand

mari cantitati de furnici, larve, oua. Puii parasesc cuibul

dupa 4 saptamani devenind total independenti dupa 2 luni.

Toate speciile de ciocanitori au nevoie de arbori sanatosi dar si de cativa arbori morti. Defrisarea

si exploatarile forestiere masive au afectat grav efectivele multor specii cateva fiind din pacate

amenintate cu disparitia. Alte specii care depind de cuiburile ciocanitorilor pot fi si ele afectate.

3. Localizare in zona Snagov:

Pe teritoriul localitatilor Ciofliceni, Ghermanesti si Snagov, ciocanitoarea a fost observata in

Curti, gradini si padure.

Persoane adulte din familiile copiilor au observat prezenta din ce in ce mai rara a ciocanitorilor

in peisajul cotidian.


4. Conditii minime de mediu:

Acest cetatean inaripat al padurii este usor de localizat dupa chemarea-i ascutita : kik-kik-

kik !!!kik-kik-kik !!! dar si dupa rapaitul de toaca (darabana) in ramurile lipsite de seva.

Meniul ei favorit este destul de divers : viermi insecte, seminte, dar nu refuza nici nucile,

alunele sau chiar un bulgaras de seu agatat de crenguta unui par batran din gradina noastra.

Prin luna martie barbatusul incepe ‘forajul’ pentru construirea unui cuib cu o intrare rotunda de

4-5 cm. diametru in care femela depune dupa cateva saptamani 4-6 oua de un alb stralucitor care

sunt clocite pe rand.

In timpul iernilor ne viziteaza gradinile si livezile in care este bine sa lasam netaiati pomii

batrani, ori chiar casa bocanind in cautarea nucilor ascunse in pod.

O buturuga sfredelita in care am infundat putina grasime amestecata cu seminte ori miez de

nuca poate fi la vreme de frig si foame un dejun salvator. Nemasurata va fi placerea ochilor si a

sufletului la vederea acestor superbi cataratori care ne salveaza livada si padurea oferind apoi

cuiburile lor drept salas altor prieteni inaripati : pitigoi, grauri.

Hrana consta in special din insecte si larve. Unele consuma seminte, fructe, si sug seva. Altele

fac rezerve de hrana pentru timpul neprielnic. Prin distrugerea insectelor daunatoare sunt foarte

utile in pomicultura si silvicultura.

5. Lantul trofic al speciei:

A.

1. Copaci / pomi fructiferi (P) – 2.Omizi/insecte (C1) –

-3.Ciocanitoarea(C2) – 4.Uliul(C3)

B.

1.Fructe/seminte (P) - 2. Ciocanitoarea (C1) – 3.Uliul (2)


6. Ce poate afecta sau deranja ciocanitoarea pestrita de gradina?

Dintre factorii care pot afecta ciocanitoarea sunt:

Zgomotele

produse de

activitatea

oamenilor

Folosirea

substantelor

insecticide

Taierea

copacilor si a

pomilor

fructiferi

scorburosi,

ciocanitorile

nemaigasind

loc de cuibarit

Reducerea

surselor de

hrana

Schimbarile

bruste de

temperatura

6 5 6 7 7

7. Analiza diferentelor:

Tinand cont de acesti factori care afecteaza ciocanitoarea locuitorii zonei Snagov ar putea reduce

folosirea substantelor chimice in tratarea pomilor fructiferi si a padurii.

Pentru salvarea locurilor de cuibarit ar putea sa nu mai taie copacii sau pomii fructiferi

scorburosi si sa asigure cuiburi construite special pentru ciocanitori,din trunchiuri de copaci

scorburosi cu dimensiunile respectate pentru fiecare specie in parte.

8. Foloase aduse de specia de ciocanitoare pestrita de gradina:

Ciocanitoarea este folositoare deoarece are un rol deosebit in combaterea unor daunatori

periculosi,insecte in special .Foloasele sunt deosebite pentru pomicultura si pentru sanatatea

padurii prin combaterea naturala a insectelor daunatoare asigurand astfel biodiversitatea si

lanturile trofice.

9. Daune aduse de specia Dendrocopos syriacus:

Nu au fost semnalate daune aduse de ciocanitori.


10. Bilant si concluzie

Foloasele sunt clar prezente in agricultura si silvicultura , comparativ cu daunele pe care nu le-

am aflat dar cel mult se pot referi la mentinerea copacilor scorburosi.

11. Variatia numarului de exemplare ale speciei

Din discutiile purtate in familie .cu prietenii si cunoscutii membrii echipajului nostru au aflat ca

ciocanitorile erau mult prezente in peisajul zonei Snagov in anii trecuti,fiind observate in toate

anotimpurile deoparece sunt pasari sedentare.Dar in ultimii ani s-au observat putine exemplare

fata de anii trecuti.

12. Consecinte in zona Snagov daca intreaga specie ar disparea

Daca ciocanitorile ar disparea din zona Snagov ar putea fi afectat lantul trofic din care face parte

aceasta specie,consecintele sunt neplacute pentru sanatatea mediului.Insectele ar putea fi distruse

doar pe cale chimica si creste astfel poluarea prin insecticide.Alte specii afectate:copacii,pomii

fructiferi.

13. Rezultat vot

Daca s-ar vota intre disparitia speciei din zona Snagov si limitarea unor activitati ale oamenilor

din zona membrii grupului nostru ar vota pentru limitarea activitatilor ca:reducerea ariei de

constructie a cladirilor in zone apropiate de padure si de lacul Snagov, folosirea in zona Snagov a

containerelor ecologice pentru reducerea poluarii.


14. Recomandari ale grupului de elevi MESAJE CATRE:

- TURIŞTI, VIZITATORI, PĂRINŢI...

,,Dacă vă doriţi să aveţi parte de nişte clipe frumoase şi relaxante, departe de zgomotul

obositor al oraşului, atunci nu mai folosiţi diferite aparate zgomotoase în preajma pădurii,

deoarece în acest fel ciocănitorile pestriţe, o specie şi aşa pe cale de dispariţie, vor fi

speriate şi îşi vor întrerupe activitatea de deparazitare a copacilor!

De asemenea, încercaţi, pe cât posibil, să nu mai aruncaţi deşeuri în preajma pădurilor!„

- COLEGI, VECINI, PRIETENI...

,,Animalele trăiesc pretutindeni în păduri. Ocrotiţi aşadar pădurea,

această sursă de oxigen!

Distrugând pădurea , lanţul trofic se va sfărâma!”

,,Ca locuitori ai comunei Snagov, înţelegeţi binefacerila ciocănitorii de

grădină! Nu o goniţi din preajma caselor voastre, deoarece ea nu vă

face nici un rău, ba dimpotrivă, vă va curăţa pomii de omizi, iar voi veţi

avea fructe din belşug!”

- AUTORITĂTILE COMUNEI...

,,Dorim interzicerea aruncării insecticidelor asupra pădurii şi de-a lungul lacului Snagov,

deoarece aceste substanţe toxice pot influenţa în mod negativ creşterea şi inmulţirea

ciocănitorii de grădină!”

,,Slujba autorităţilor este de a proteja cât mai mult vieţuitoarele şi habitatul lor. Rugăm

autorităţile, ca atunci când va începe sezonul de stropire a copacilor pentru deparazitare,

să protejeze unele porţiuni din pădure de substanţele toxice, dăunătoare insectelor,

deoarece mai există o vieţuitoare care face acelaşi lucru dar pe cale naturală: ciocănitoarea

de gradina, ,,doctorul pădurilor” , care poate fi otrăvită de aceste substanţe sau poate

rămâne fără hrană.

15. Activitati pe care grupul de elevi ar dori sa-l faca in viitor pentru protejarea ciocanitorilor

Participarea la activitati de ecologizare in zona lacului si a padurii Snagov,apel catre comunitate,

catre locuitorii comunei Snagov sa nu defriseze copacii si pomii fructiferi scorburosi pentru a nu

lasa ciocanitorile fara locuri de cuibarit,care pot fi inclusiv pe malul lacului.Realizarea de afise

pe care sa le lipeasca la scoala,in parcul primariei, in blocuri, pentru protejarea speciei.

16.Contributia echipajului

Membrii echipajului nostru au confectionat o macheta care reprezinta o ciocanitoare

confectionata din carton, asezata pe suport natural – scoarta de copac, in scopul atragerii atentiei

asupra existentei acestei specii de pasari, a modului ei de hranire si a mediului de viata.

SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR. 2 ,,MIHAI EMINESCU ...

Documents

Transcript of SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR. 2 ,,MIHAI EMINESCU ...