Nr. 12 \ iunie 2010

Revista şcolarilordin clasele I-IV

Şcoala Vînători

amicii – 12 iunie 2010 1

ISSN 1843 – 6463

Coordonare şi tehnoredactare computerizată:Prof. Elena-Lăcrămioara Stoian

Colaboratori: inst. Stanciu Mariana, prof Burlan Sebastian, prof. Tertelici Emil, înv. Sîrbu Virginia, prof. Cotigă Ion,prof. Fotache Nadia, prof Isac Vasilica, prof Stoian

Elena

Colectivul de redacţie – elevi: Mateos-Dragomir Andrei, Moisă Simona, Olaru Teodora, Zaharia Larisa,

Vaida Diana

Colaborator invitat de onoare: Lector drd. Mălureanu Flavia Universitatea din Bucureşti, D.P.I.P.P. Focşani

amicii – 12 iunie 2010 2

ŞCOALA ŞI COMUNITATEA - UN PARTENERIAT PENTRU VIITOR

Lector drd. Mălureanu Flavia Universitatea din Bucureşti, D.P.I.P.P. Focşani

,,Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii.”N. Iorga

Parteneriatul este o formă de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul dezvoltării copilului şi, în egală măsură, o cerinţă a educaţiei de azi. El presupune o unitate de opţiuni, decizii şi acţiuni între factorii cu potenţial educaţional.

Pentru asigurarea unei educaţii de bună calitate este necesar ca fiecare şcoală să realizeze un parteneriat autentic cu întreaga comunitate din care face parte. În cadrul acestui parteneriat este firesc să îşi găsească locul toate categoriile sociale şi toate instituţiile interesate în dezvoltarea educaţiei. În funcţie de specificul comunităţii în care se află şcoala, se pot realiza parteneriate cu:

- administraţia locală; - instituţii sanitare;- poliţia;- biserica;- instituţiile de cultură;- asociaţiile nonguvernamentale; - parteneri privaţi;- mass-media.

O corelare perfectă între parteneri şi armonizarea influenţelor educative vor asigura rezultate pozitive în procesul educaţional şi, pe termen lung, în dezvoltarea şi întărirea comunităţii.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite de către şcoală pentru realizarea unui parteneriat includ: crearea unor mecanisme de informare, consultare, cooperare; democratizarea managementului şcolar şi, în particular, a proceselor de decizie; formarea şi motivarea adecvată a resurselor umane pentru parteneriat; schimbarea percepţiei comunităţii şcolare în raport cu parteneriatul; modificarea percepţiei comunităţii locale asupra educaţiei şi şcolii; sensibilizarea comunităţii în raport cu şcoala; atragerea sprijinului factorilor comunitari; pilotarea, diseminarea şi valorificarea experienţelor de succes în domeniul

parteneriatului.medeO mare provocare pentru educatorul de azi o reprezintă propunerea şi derularea unor activităţi în

parteneriat, care necesită creativitate şi imaginaţie în iniţiere, dinamism în organizare şi desfăşurare, toleranţă şi flexibilitate în luarea deciziilor şi responsabilitate în evaluare.

Ca în orice alt domeniu care presupune proiectare, realizarea unui parteneriat şcoală–comunitate presupune parcurgerea unor etape:

1. Pre-proiectarea sau explorarea reprezintă o primă fază obligatorie care are ca scop principal documentarea şi analiza generală a activităţii şcolii şi identificarea temei centrale a proiectului de parteneriat. Diagnoza realizată în această etapă trebuie să descrie cât mai exact mediul intern al şcolii, dar şi mediul instituţiei cu care se doreşte colaborarea, atât în planul resurselor materiale, cât şi umane, cu scopul de a determina gradul în care partenerii au capacitatea de a se sprijini pe parcursul proiectului.

2. Proiectarea propriu-zisă este etapa în care se precizează elementele esenţiale ale proiectului şi presupune la rândul său mai multe etape:

a) stabilirea obiectivelorb) elaborarea strategiei de acţiune,

amicii – 12 iunie 2010 3

c) redactarea proiectului de colaborare.

3. Implementarea proiectului este etapa în care, pe parcursul duratei planificate, se trece la realizarea obiectivelor şi a sarcinilor atribuite membrilor echipei de proiect.

4. Finalizarea proiectului presupune stabilirea concordanţei sau a decalajului dintre ceea ce s-a proiectat iniţial şi ceea ce s-a realizat, urmărindu-se:

- eficacitatea proiectului (definită prin raportarea obiectivelor stabilite şi rezultatele obţinute);- eficienţa (dată de corelarea dintre resursele utilizate, modalităţile utilizării lor şi rezultatele

obţinute);- coerenţa (indică raportul dintre obiectivele prestabilite şi acţiunile care rezultă din ele);- pertinenţa (exprimată prin relaţia dintre coerenţă şi mediul proiectului);Finalizarea unui proiect presupune o serie de etape:- evaluarea rezultatelor proiectului şi stabilirea succeselor, dar şi a abaterilor şi a cauzelor

acestora;- diseminarea rezultatelor pozitive în şcoală, dar şi la nivelul comunităţii;- acordarea recompenselor. Parteneriatul constituie şi un factor motivant: pentru unii, satisfacţia constă în faptul că ideile lor

sunt puse în valoare şi sunt apreciate de ceilalţi, iar pentru alţii, în faptul că pot fi utili cu ceva comunităţii din care fac parte.

Motivaţia unor activităţi de parteneriat este înţelegerea necesităţii de a integra şcoala în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean.

Luând în considerare aceste direcţii, reprezentanţii şcolii trebuie să îşi asume rolul de promotor, colaborator şi facilitator, fapt care va duce gradual la creşterea prestigiului instituţiei în comunitate.

Relaţia dintre comunitate şi şcoală este de determinare şi susţinere reciprocă. De nenumărate ori, şcoala este pusă în situaţia de a rezolva o serie de probleme pe care, prin dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o susţinere directă din partea comunităţii. Pe de altă parte, comunitatea încearcă să preia tot ceea ce îi oferă societatea şi, în egală măsură, intervenţiile sistemului de educaţie. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul evoluţiei pozitive permanente a comunităţii. Instituţiile de învăţământ nu pot funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, dar reprezintă şi o resursă a ei, oferindu-şi serviciile şi altor membri, nu doar copiilor şi tinerilor şcolarizaţi.

Prin crearea parteneriatului şcoală–comunitate copiii câştigă un mediu de dezvoltare mai bogat, între participanţi se creează relaţiile pozitive şi fiecare îşi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale. O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate care acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi, fiind bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în educaţie este cea mai valoroasă pentru societate.

Bibliografie:Băran-Pescaru, A., 2004, Parteneriat în educaţie, Editura Aramis, Bucureşti.Boca, C., 2009, Împreună pentru copii, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti.Nedelcu, A., Palade, E., Iosifescu, C. Ş., 2009, Management instituţional şi management de

proiect, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti.

- Măi, copile, tot ce faci , faci încet. Poţi face ceva măcar repede?- Da. Să obosesc.

amicii – 12 iunie 2010 4

Un vis ciudat

Era sfârşitul lui martie iar o ploaie cam de o zi a înspăimântat oamenii. Dar după ploaia aceasta a urmat curcubeul.

Eu şi prietenele mele ne-am gândit să facem o plimbare urmărind curcubeul. Teodora se întrebă:- Unde este capătul curcubeului?- Curcubeul nu are capăt! spuse Simona.- Cine a spus că curcubeul nu are capăt? se auzi o voce gingaşă.- Vom răspunde dacă ne spui cine eşti!- Eu sunt Zâna Galbenă.- Arată-te!- Priviţi! Sunt aici cu prietenele mele.

Ne-am ridicat privirile în sus şi am zărit şapte zâne reprezentând fiecare câte o culoare a curcubeului.- Noi suntem zânele curcubeului!- Aaa!- Haideţi să vă arătăm ceva!Zânele ne-au luat în zbor deasupra curcubeului până la capătul lui unde am văzut un palat.- Aici este casa noastră. Haideţi să vi-o prezint!- Este foarte frumos aici! Dar cum vestiţi voi curcubeul?- Simplu! După cum vedeţi fiecare zână avem o baghetă care reprezintă o culoare a curcubeului. Scuturăm bagheta după ploaie şi atunci apare curcubeul. Deodată se auzi o bubuitură puternică.- Ce se aude? întrebă Ioana.- Feriţi-vă! Vine tunetul!

În momentul acela am deschis ochii şi am văzut că afară încă mai ploua…

Zaharia Larisa, cls a IV a

Amintiri din prima zi de şcoală...

Îmi amintesc şi acum cu nostalgie prima zi de şcoală. Un mic dejun înghiţit cu noduri, echiparea în noile haine, ghiozdănelul în spate şi gata, plecăm spre şcoală, eu, mama şi tata. Emoţiile sunt mari pentru toţi.Pe drum observ cu uşurare că nu sunt singura care arată ca un proaspăt şcolar, ba chiar sunt mândră de ţinuta şi de rechizitele mele. Încep să merg mai drept, cu capul sus şi cu privirea înainte. Părinţii mei observă şi-şi zâmbesc cu înţeles, iar mama mă mângâie uşor pe cap.În sfârşit ajungem la poarta şcolii, care este plină de copii dornici să-şi reîntâlnească prietenii, să-şi povestească amintirile din vacanţă.Intrăm pe coridoarele largi, strălucind de curăţenie, păşesc cu sfială, iar curajul mi se topeşte ca bulgărele de unt în soare. Parcă n-aş mai vrea să rămân aici singură fără mama şi tata, fără prietenii mei de joacă. Dar asta e, a venit şi momentul când trebuie să-mi caut clasa, să-mi iau inima-n dinţi şi să mă aşez într-una din băncile albe pe care erau aşezate frumos, cu drag, cărţi şi flori. A venit şi doamna învăţătoare, cu faţa luminată de un surâs la vederea ochişorilor miraţi aţintiţi spre ea.Gata! De-acum sunt şcolar!

amicii – 12 iunie 2010 5

Bunduc Dana, cls a IV aAdio clasa a IV-a!

Stau şi mă gândesc că mai am o lună şi termin clasa a IV-a. Îmi dau seama că mă despart de unii colegi şi de doamna învăţătoare, care au fost alături de mine timp de patru ani.

Doamna învăţătoare era bună cu noi, chiar dacă mai ţipa câte o dată. Mă gândesc la toate activităţile făcute alături de colegii mei, din clasa I până acum, la toate

concursurile la care am participat şi pe diplomele câştigate, pe care scrie “Îndrumător Elena Stoian”, învăţătoarea mea din ciclul primar.

Mă gândesc la câte lucruri am făcut împreună, câte am învăţat în acest timp şi nu-mi vine să cred că termin clasa a IV-a, ciclul primar. Dacă aş putea da timpul înapoi să fiu din nou în clasa I să traiesc aceşti ani aşa cum trebuie şi să-mi dau seama că odată şi-odată mă voi despărţi de unii colegi şi de doamna învăţătoare.

Acum în clasa a IV-a, îmi dau seama că am crescut şi că trebuie să merg mai departe.Mi-e foarte greu să mă despart de doamna învăţătoare şi de unii colegi!Pentru mine ciclul primar a fost ceva special!

Zaharia Larisa, clasa a IV a

Adio clasa a IV-a!

Îmi amintesc cu nostalgie cum a început prima zi de şcoală. Toţi ţineam stângaci, nepricepuţi creioanele pe o foaie de hârtie. Doamna învăţătoare ne ajuta, ducându-ne mânuţa, să scriem cel mai de preţ cuvânt MAMA. Abecedarul ne zâmbea în fiecare zi pe bancă, iar condeiul ne ajuta să umplem foaia fermecată cu litere întortocheate.

În fiecare an al claselor primare am învăţat lucruri foarte interesante. Rând pe rând am studiat noi materii şi am acumulat multe cunoştinţe. Am învăţat alfabetul, adunarea, scăderea, tabla înmulţirii şi a împărţirii. De multe ori am plâns pentru o notă rea sau m-am bucurat pentru note bune.

Am avut multe activităţi frumoase. Serbările organizate cu anumite prilejuri au fost deosebite. Orice lucru nou învăţat în clasele primare a avut farmecul lui. Doamna învăţătoare ne-a făcut să iubim cartea şi să înţelegem că cine iubeşte învăţătura are parte numai de bucurii.

Ne putem considera o clasă norocoasă, deoarece doamna învăţătoare iubeşte mult copiii şi profesia de dascăl. Ne-a învăţat multe lucruri care vor rămâne adânc întipărite în sufletul nostru şi care ne vor fi de folos mai târziu.

Acum îmi este foarte greu că mă voi despărţi de doamna învăţătoare şi de unii colegi. Niciodată nu voi uita clasele primare şi pe doamna învăţătoare!

Bunduc Dana, cls a IV a

Amintiri din prima zi de şcoală...

Este o zi însorită. Sosise momentul să merg la şcoală. Aveam emoţii care mă îngrijorau, gânduri care mă înfricoşau... E timpul să plec!

- Mamă, cum a fost prima zi de şcoală a ta?- Prima zi de şcoală era cea mai mare bucurie a oricărui copil.- De ce era bucuria copiilor?- Pentru că pe atunci nu erau multe şcoli şi nici bani....

Am ajuns în curtea şcolii. Doaman învăţătoare m-a întâmpinat cu mult drag. Eu eram ruşinată. Mi-am cunoscut colegii de clasă şi.... a început să-mi placă la şcoală.

amicii – 12 iunie 2010 6

A fost o zi minunată! Vasilică Cristina, cls a IV a

Soarele şi Luna

Era o seară frumoasă de vară şi priveam cum Luna stătea într-un colţ al cerului, citindu-i-se tristeţea pe faţă. Stelele încercau să afle care este motivul tristeţii Lunii. Ea aţtepta pe cineva care a părăsit-o, îl aştepta pe Soare, dar fiindcă niciodată nu-l poate vedea, Luna se întristează de fiecare dată când apare pe cer.

Nu am dat importanţă lunii şi stelelor şi am adormit.Am visat că eram în spaţiu, căutându-l pe Soare pentru a-i zice că Luna-l aşteaptă. Am

călătorit pe fiecare planetă şi abia pe planeta Marte mi s-a zis cum pot da de Soare şi cum pot vorbi cu acesta. Pe planeta erau doi extratereştri drăguţi, foarte simpatici şi amabili. Aceştia mi-au oferit un adăpost şi hrană.Pe Marte totul era aşa de frumos, însă nu uitasem de misiunea mea!Pe extratereştri îi chemau Marta şi Marte şi mi-au zis că numele planetei Marte l-a dat Dumnezeu după numele unuia dintre ei. Tot ei îmi spuneau că va fi imposibil să vorbesc cu regele tuturor planetelor , şi anume Soarele, pentru că el nu ascultă pe nimeni. Eu , încăpăţânată cum sunt, am insistat să vorbesc cu acesta.

În drum spre Soare am întâmpinat multe obstacole. Mai ales razele lui mă topeau, dar până la urmă am reuşit să stau de vorbă cu el. La început nici nu a vrut să mă asculte, dar când am rostit cuvântul „Luna”, a început să fie atent la orice îi spuneam. Soarele mi-a tis că ziua vor sta împreună lângă planeta Terra, iar seara se vor întâlni în acelaşi loc.

Visul meu s-a sfârşit şi crezând că ceea ce visasem era şi adevărat, am aşteptat din nou noaptea. I-am zis Lunii să se apropie mai mult de casa mea pentru a-i zice un secret. Ea m-a ascultat şi s-a apropiat de mine şi i-am spus în şoaptă. De fericire, dintr-un colţ al cerului, a ajuns în cel mai înalt loc al cerului unde o aştepta Soarele.

Eram fericită pentru că ştiam că Soarele şi Luna vor fi fericiţi pentru totdeauna şi pentru că misiunea mea în Univers s-a-ncheiat.

Cernat Laura, cls a IV a

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

CERCUL LITERAR”ALBATROS”

În anul şcolar 2009-2010 a luat fiinţă în cadrul Şcolii Vînători cercul literar „Albatros” sub îndrumarea prof. de limba română Ciutacu Alina.

Activităţile din cadrul cercului sunt concentrate pe două direcţii: secţiunea literatură şi secţiunea creaţie literară. La şedinţele cercului participă elevi din clasele V-VIII, şi în ciuda faptului că iniţial s-a realizat o organigramă, pe parcurs au colaborat şi alţi elevi interesaţi de domeniul limbii şi literaturii.

Scopul înfiinţării acestui cerc literar a venit din dorinţa de a stimula şi încuraja aptitudinile literare şi artistice ale elevilor, de a le deschide noi oportunităţi creatoare şi nu în ultimul rând de a le cultiva dragostea pentru această fascinantă disciplină umanistă.

Şedinţele cercului s-au desfăşurat într-un spaţiu intim, cald, deschis interpretărilor şi opiniilor diverse. Plăcerea de a comunica şi de „a se comunica” a stat la baza tuturor întâlnirilor din acest an.

Sperăm ca pe viitor acţiunile din cadrul cercului (menţionăm că cercul se desfăşoară o dată pe lună) să fie la fel de interesante şi incitante, iar participarea să rămână la fel de numeroasă.

amicii – 12 iunie 2010 7

Prof. Ciutacu AlinaCONCURSUL JUDEŢEAN „MINIOLIMPIADA DE MATEMATICĂ”

Matematica este o „construcţie” intelectuală care dezvoltă gustul pentru armonie, rigoare, efort, disciplină, logică. Matematica este frumoasă dacă este înţeleasă. Ea deschide orizonturi dintre cele mai diverse şi pregăteşte pentru viaţă, dacă se încearcă a o pricepe de la vârste fragede. Dar pentru aceasta e nevoie de antrenament continuu.

Prin realizarea proiectului „Miniolimpiada de matematică” am dorit „scoaterea” matematicii din sala de clasă şi lansarea ei în viaţa de zi cu zi a copiilor de clasa a II-a, a III-a şi a IV-a. Am dorit să devină o provocare originală pentru dezvoltarea aptitudinilor matematice ale elevilor. Un antrenament şi o provocare la concurs, interacţionând cu elevii din alte şcoli, totodată să aibă posibilitatea să-şi formeze noi prieteni. Trăim în epoca unei vieţi cerebral intensive, în care cea mai de preţ bogăţie o reprezintă inteligenţa umană şi creativitatea pe care suntem datori să o cultivăm. Societatea de mâine va cere un coeficient de creativitate cu mult sporit faţă de cel de azi, după cum se ştie, adultul creator este rezultatul formării copilului creator.

Au participat 86 de elevi, 20 de cadre didactice de la 13 şcoli din mediul rural dar şi din Focşani. Premianţii au fost stimulaţi cu diplome şi jucării.

Concursul Naţional „Ziua Europei este şi ziua noastră”

Elevii claselor I-IV şi Cernat Laura din clasa aVI a au participat cu lucrări artistico-plastice şi literare la Concursul Naţional „Ziua Europei este şi ziua noastră”, Focşani, unde elevii noştri au câştigat premii: Grafu Cristina – premiul II, Olaru Teodora – premiul III, Georgescu Alexandru – menţiune, Vlad Andreea – menţiune iar Cernat Laura – premiul II.

Concurs Judeţean „Memorialul Mihail Sadoveanu”

Elevii claselor a II a şi a IV a au participat împreună cu elevi din Mărăşeşti şi Vaslui la Concursurile din cadrul „Memorialului M

amicii – 12 iunie 2010 8

Sadoveanu” Panciu, de literatură, religie, şah, tenis de nasă. Au câştigat premii şi cărţi de lectură.

Olaru Teodora a participat la concursul „Ziua Europei” organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, unde s-a calificat printre cei 30 de finalişti din cei 4000 de concurenţi. Pe 15 iunie este invitată la Festivitatea de premiere a câştigătorilor ce va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară. Îi ţinem pumnii!!!!!

Despre şcolile din Spania...

Mă numesc Mateos-Dragomir Andrei-Antonio, am 8 ani şi m-am născut în localitatea El-Ejido, din Spania. Tatăl meu este spaniol, Antonio, iar mama este româncă, Camelia.

La început am mers la şcoală în Spania, după care am venit în România pentru a începe clasa I.

În Spania copiii încep şcoala de la vârsta de trei ani. Aceasta se numeşte şcoală „Infantilă”.

Eu am făcut trei ani într-un colegiu care se numea „Gloria Fuerte”. Aceasta este o mare scriitoare de poveşti şi basme ce aparţine literaturii Spaniei.

amicii – 12 iunie 2010 9

Acest colegiu formează copiii pentru a intra apoi în ciclul primar. Cursurile se desfăşoară de la ora 9 până la ora 13. Pe învăţătoarea mea o chema Maria Hesus, era puţin în vârstă. Noi, copiii, îi spuneam „Seno”.

În clasa mea eram trei băieţi şi restul fete. Clasa mea a fost a III-a A (de la Andrei). De ziua mamei am făcut toţi câte un săpun de casă pentru mamele noastre.

Decizia de a începe şcoala în România a fost pentru a putea învăţa limba română şi pentru că formarea instructiv-educativă li s-a părut părinţilor mei mai solidă aici.

Reportaj realizat de Mateos-Dragomir Andrei –Antonio, clasa a II-a

( îndrumat de prof. Stoian Elena)

Uniforma elevilor din acest colegiu

Interviu cu d-na prof. de dans Mirela Nica-

Milea

Lecţiile de dans sunt de câţiva ani activităţi obişnuite, incluse în programul preşcolarilor şi şcolarilor de la Şcoala Vînători. Ne-am propus să stăm de vorbă cu d-na prof. de dans Mirela Nica-Milea pentru a afla lucruri interesante despre

această profesie. Probabil că multe fetiţe din şcoala noastră deja îşi doresc să ajungă profesoare de dans!!!

Reporter – Ce calităţi trebuie să aibă un profesor de dans?

amicii – 12 iunie 2010 10

D-na prof. – Un profesor de dans trebuie să fie foarte ambiţios în ceea ce face şi să aibă obiective foarte bine stabilite în ceea ce priveşte evoluţia dansurilor.Reporter – Ce v-a atras la această profesie?D-na prof. – Armonia perfectă dintre muzică şi paşi, în dansul sportiv, fraza muzicală este ca o lege pentru mişcări iar eu sunt o persoană foarte organizată, ceea ce m-a atras.Reporter – Ce fel de dansuri realizaţi cu copiii?D-na prof . – Dansuri prevăzute în programă: vals lent, vals vienez, cha-cha, jive, samba, rumba, disco, salsa şi elemente de balet.Reporter – Numai cu copiii lucraţi?D-na prof. – Nu. Lucrez şi cu adulţi şi cu copii cu deficienţe.Reporter – Care este programul unui profesor de dans? D-na prof. – Programul este destul de solicitant, adică 8,30 – 15; 17 – 22, inclusiv sâmbăta şi duminica.Reporter – Aţi participat cu elevii d-vostră la concursuri naţionale?D-na prof. – Da, am participat la mai multe concursuri naţionale şi chiar la 4 concursuri internaţionale. Reporter – Care este personalitatea ce reprezintă un model pentru d-voastră?D-na prof. – Cel care m-a atras spre acest sport este fostul vicecampion mondial din anul 1994, d-nul Constantin Ciuş, care mai târziu mi-a fost şi antrenor pentru următorii 10 ani. Reporter – Aţi descoperit la şcoala noastră copii cu talent pentru dans?D-na prof. – Da, copii talentaţi sunt peste tot, diferenţa dintre rezultate o face implicarea de care dă dovadă fiecare dintre ei, conştiinciozitatea. Şcoala Vînători deja poate fi considerată o pepinieră a tinerelor talente pentru că de la această şcoală avem trei copii care vin la clubul din Focşani, la o grupă pregătitoare de semiavansaţi. Reporter – Ce vă propuneţi pentru acest an?D-na prof. – Îmi propun să am o bună colaborare cu toate persoanele implicate în această activitate şi dansuri cât mai reuţite pentru copii.Reporter – Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă dorim multă sănătate şi realizarea proiectelor propuse!

Reporter Moisă Simona, cls a II-a(îndrumată de prof. Stoian Elena)

ŞCOALA DE VARĂ – „GRĂDINIŢA CREATIVĂ”, EDIŢIA IAsociaţia Educatoarelor din România, Organizaţia Judeţeană Vrancea

Asociaţia Educatoarelor din România reprezentată prin Preşedinte, Simona Moaşa şi Organizaţia Judeţeană Vrancea reprezentată prin Preşedinte, Carmen Dobre a organizat în perioada 29 – 30 mai 2010 ,,Şcoala de Varǎ – Grǎdiniţa Creativă” în localitatea Greşu, judeţul Vrancea, unde au participat 90 de cadre didactice din judeţele: Braşov, Buzău, Prahova şi Vrancea.

amicii – 12 iunie 2010 11

În cadrul acestei „Grǎdiniţe Creative” s-au derulat două ateliere de creaţie. Primul atelier intitulat „Tapiserie din sfoară – compoziţie” a fost coordonat de profesor, Didina Mocanu, iar cadrele didactice au învăţat „Tehnica Împletiturii prin noduri”, care a avut la bază înnodarea manuală a mai multor fire. Materia primă folosită (lână, PNA, sfoară, şiret) a fost accesibilă, la fel accesoriile (bile, mărgele, nasturi, catarame, inele şi cercuri din diferite materiale), cât şi ustensilele (stinghii de lemn, ace de siguranţă).

Al doilea atelier fiind destinat „Colajului din piele”, coordonat de profesor, Maria Cristescu, a avut tema „Aranjament floral” şi a vizat lipirea pe acelaşi tablou a unor elemente eterogene, în vederea obţinerii unui efect de ansamblu, de natură estetică. În realizarea lucrărilor s-a folosit tehnica formelor din materiale textile, iar

participantele au primit bucăţi din piele colorată, plăci de paspartu, prenandez şi mărgele.

În cadrul acestor ateliere, cadrele didactice participante şi-au însuşit şi consolidat cele două tehnici de lucru, totul finalizându-se cu o expoziţie cu lucrările realizate.

Un alt obiectiv al „Grǎdiniţei Creative” a fost acela de a socializa toate cadrele didactice şi de a se stimula lucru în echipă. Din cadrul programului de desfăşurare nu au lipsit o tombolă şi o serată dansantă care a cuprins concursuri de dans, finalizate cu diplome – „Cea mai originală dansatoare”.

amicii – 12 iunie 2010 12

Membru de onoare al Asociaţiei Educatoarelor din România, Organizaţia Judeţeană Vrancea este d-na Inspector pentru Învăţământul Preşcolar, Prof. Cristina Mazilu care a sprijinit şi susţinut toată activitatea derulată în cadrul asociaţiei pe întreg anul şcolar.

Iniţiatorii şi coordonatorii acestei acţiuni educative din cadrul Organizaţiei Judeţene Vrancea au fost:

Preşedinte – Carmen Dobre Secretar – Ligia Georgescu Vicepreşedinte Organizare şi

Resurse Umane – Nadia Fotache Vicepreşedinte Politici Educaţionale – Liliana Sandu Vicepreşedinte Minorităţi şi Şanse Egale – Minodora Gheorghe

Prof. Fotache NadiaGrădiniţa cu P.P. nr.2, Focşani

- Ştii ce s-ar fi întâmplat astăzi dacă Edison n-ar fi descoperit electricitatea?

- Nu.- Ne-am fi uitat la televizor cu

lumânarea.

- Măi ,Gheorghe, de ce-i slabă vaca voastră?- D-apoi îi superstiţioasă! - Cum adică?- Nu mănâncă numai trifoi cu patru foi.

amicii – 12 iunie 2010 13

Salutul este primul semn al politeţii. Să ne ferim sa

ne spună cineva, vreodată, ,,Buna ziua, căciulă, că stăpânul n-

are gură!’’

Cine salută primul ?

● Băieţii salută primii fetele; bărbaţii salută primii femeile; copiii şi persoanele mai tinere

salută persoanele mai în vârstă.

● Când intrăm într-o încăpere, îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo.

● Când ne alăturăm unui grup, salutăm primii. După ce salutăm, nu întrerupem discuţia în

care sunt antrenaţi membrii grupului.

● Întotdeauna salută cel care merge pe cel care stă pe loc, cel care se află într-o maşină

pe cel care este pieton.

Cum salutăm ?

● Întotdeauna salutul trebuie să fie însoţit de un zâmbet.

●Când salutăm trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat.

Nu salutăm o persoana stând cu spatele către ea sau privind în pământ ori spre cer.

●Nu salutăm ţinând mâinile în buzunare si nici cu gura plină.

●Băieţii trebuie să-si scoată căciula de pe cap , când salută.

●Nu salutăm grăbit şi cu aerul că suntem foarte preocupaţi de ceva.

●Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu formulele :,,Salut!’’ sau ,,Bună!’’.

● Oamenii mari obişnuiesc să-si dea mâna atunci când se întâlnesc şi se salută. Copiii,

însă, nu trebuie să întindă primii mâna unei persoane adulte. Dar, dacă un adult va

întinde mâna, trebuie să-i răspundeţi întinzând la rândul vostru mâna.

Între copii, salutul poate fi însoţit de gestul întinderii mâinii.

Când şi cum răspundem la salut ?

● Când suntem salutaţi, totdeauna răspundem la salut.

● Răspunsul la salut se face cu bunăvoinţă, cu respect, fără a ţine mâinile în buzunare.

amicii – 12 iunie 2010 14

● Când răspundem la salut ne uitam în ochii persoanei salutate.

● Dacă cineva ne atrage atenţia : ,,Te-am salutat ieri, dar nu mi-ai răspuns la salut !’’ ne

cerem scuze politicos, spunând ,,Te rog să mă scuzi, dar nu te-am observat’’

PENTRU ŞI DESPRE PĂRINŢICe trebuie să ştiţi, părinţi?

amicii – 12 iunie 2010 15

Deşi părinţii nu sunt calificaţi pentru activitatea de instruire, ei au privilegiul, în raport cu învăţătorul, de a lucra cu mai puţini copii în acelaşi timp. Micuţul fiind obiectul grijii mai atente din partea părinţilor, erorile pe care le face sunt mai repede corectate.

De aceea este necesar: să examinaţi cum aţi putea prezenta

noul concept în modul cel mai simplu; să prevedeţi interpretările eronate pe

care le-ar putea face copilul; să-l dirijaţi evitând impasurile; să corectaţi imediat eroarea, făcându-l

să înţeleagă demersul care îl conduce la eroare;

să pretindeţi răspunsurile complete, care corespund unor exigenţe practice, prin care se fixează reguli;

să cereţi copilului cel mai mare număr de răspunsuri posibile, profitând de avantajul instruirii individuale;

să evitaţi şocurile emoţionale în procesul învăţării, prin prevenirea răspunsurilor incorecte; folosiţi cât mai puţin cuvântul „NU”, care încetineşte învăţarea şi creşte tensiunea emoţională a copilului;

să terminaţi „lecţia” pe un ton plăcut, nu morocănos sau certăreţ, deoarece ultima parte a lecţiei lasă cea mai puternică impresie asupra copilului;

să permiteţi copilului să înveţe la toate nivelurile de abstractizare;

să-l învăţaţi pe copil reguli eficace pentru relaţii interpersonale din cadrul familiei şi din afara acesteia şi să se cunoască pe sine;

să fiţi consecvenţi, dar umani în educarea propriului copil;

nu-l minţiţi pe copil, iar când pune întrebări şirul „De ce –urilor”, străduiţi-vă să îi arătaţi că absolut totul în lume poate fi pus în discuţie, dacă există limite chiar şi în acţiunea de a întreba, atunci când aceasta devine sâcâitoare sau când întrerupe conversaţia persoanelor adulte;

nu vă temeţi să căutaţi lămuririle necesare în enciclopedii sau dicţionare, chiar în prezenţa copilului;

acordaţi-i copilului mult timp liber, lăsaţi-l să înveţe pornind de la jucării, de la observaţii spontane asupra plantelor sau animalelor, de la certurile şi împăcările cu copiii din grupul lui de egali;

ajutaţi copilul să-şi formeze o părere pozitivă, dar realistă despre sine însuşi;

ajutaţi copilul să fie sociabil, modelaţi-i personalitatea;

ajutaţi copilul să se dezvolte şi pe plan fizic.

Bunicule ,pe mări şi oceane trăiesc oi?- Nu, dragul meu.- Păi, atunci cu ce se hrănesc lupii de mare?

- - Cum reuşeşti să faci atâtea prostii într-o zi? - Mă scol de dimineaţă

- Ce studiezi acolo?- Geografia.- Poţi să-mi spui şi mie unde se află Brazilia?- Pe pagina 75.

amicii – 12 iunie 2010 16

- Ştii că eu nu am zi de naştere?- Nu se poate!!

-Ba da. M-am născut noaptea

Cine are coada stufoasă,Şi nu stă deloc acasă?Mereu umblă prin vecini Fură raţe şi găini.(vulpea)

Toată ziua miau, miau, miauŞoricelul vreau să-l iau!(pisica)

O sportivă derenume,

Umblă-n lumeDupă- alune.(veveriţa)

Ce-i roşu, măr nu-iCreşte în pământ, ceapă nu-i?

(sfecla roşie)

Căciuliţa când şi-o iaCade jos de pe nuia.

Cine se naşte înfăşurat?(porumbul)

!

Răspunde cu DA sau NU Arunci hârtiile şi alte resturi la coş? Rupi florile din parcuri şi grădini ? Când mergi în excursie, laşi murdar în urma ta ? Distrugi cuiburile păsărelelor ? Ai plantat vreodată un pom ? Dai drumul tare la televizor ? Îngrijrşti florile ? Îngrijeşti animalele ?

Dacă ai răspuns cu DA la întrebările 1,5,7,8 şi cu NU la întrebările 2,3,4,6 te poţi numi PRIETEN AL NATURII

Eco Şcoala – campanie în Şcoala Vînători

Şcoala Vînători, în colaborare cu părinţi, specialişti din cadrul A.C.D.B. Vrancea, A.P.M. Vrancea, Garda de Mediu, Consiliul local şi Primăria Vînători, a lansat un concurs destinat elevilor şcolii, concretizat înt-o campanie de strângere de materiale reciclabile din hârtie/carton, organizată sub forma unei competiţii între clase. Campania se va desfăşura pe două nivele: ciclul primar şi gimnaziu

Importanţa reciclării hârtiei:

Pentru fabricarea unei tone de hârtie, se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci.

În anul 2003, în România, s-au produs 260.000 t de celuloză şi 457.000 t de hârtie, ceea ce înseamnă că au fost tăiaţi în jur de 9.000.000 arbori, care puteau fi salvaţi prin reciclarea a aproximativ 450.000 t hârtie.

40% din deşeurile aruncate de oameni anual sunt reprezentate numai de hârtie.

Prin reciclarea unei tone de hârtie, sunt salvaţi 17 copaci.

Prin reciclarea unei tone de hârtie se economisesc 30.000 l apă, se foloseşte între 28 şi 80 % mai puţină energie electrică faţă de fabricarea hârtiei obişnuite şi se reduce poluarea aerului cu 95%.

Fiecare tonă de hârtie recuperată eliberează aproximativ 2,5 m3  din spaţiul destinat depozitării deşeurilor.

În Statele Unite ale Americii, hârtia aruncată anual ar putea asigura căldură pentru 5 milioane de locuinţe timp de 200 de ani.

Din punct de vedere al poluării mediului înconjurător şi al consumului de energie, hârtia reciclată este mai  avantajoasă decât hârtia obişnuită.

Reciclarea e un procedeu foarte eficient pentru că :

- emite mai puţin CO2 decât prin arderea deşeurilor,

- consumă mai puţina apă decât pentru fabricarea hârtiei direct din celuloză,

- consumă mai puţină energie electrică şi mai puţine materii prime (copaci pentru hârtie).

În urma activităţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie.

Prin deşeu se înţelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie.

Atunci de ce să nu o folosim, astfel salvând o parte din pădurile planetei?

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2 FOCŞANi

PROF. ISAC VASILICAGRUPA MIJLOCIE NIVEL I

DATA: 2.06.2010TEMA: CAND/ CUM SI DE CE SE INTAMPLA !SUBTEMA: ,,În lumea circului”CATEGORIA DE ACTIVITATE: IntegratăSUBIECTUL: ,,Clownul”MIJLOC DE REALIZARE: Consolidare de priceperi şi deprinderiFORME DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupuri, individualDURATA: O ziSCOPUL ACTIVITŢII:

Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică; Consolidarea deprinderii de a număra corect până la 5 respectând succesiunea

numerelor; Folosirea corectă a numeralelor ordinale pentru a stabili locul fiecărui număr în şirul

natural al numerelor; Dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei vizuale, a atenţiei voluntare, a

rapidităţii în gândire; Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi

stimularea curiozităţii şi a spiritului de observaţie; Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale.A. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA)

1. BIBLIOTECĂ: ,, Cum este la circ?” Mijloc de realizare: lectură după imagini Obiective operaţionale: Să lectureze imaginile prezentate; Să exprime în propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical.2. ARTĂ:,, Clowni”Mijloc de realizare: desen în conturObiective operaţionale: Să coloreze respectând conturul şi indicaţiile date de educatore; Să păstreze o poziţie corectă în timpul coloratului; Să păstreze ordinea la locul de muncă;3. CONSTRUCŢII:,, Cortul de la circ”Mijloc de realizare: - jocuri de construcţiiObiective operaţionale: Să construiască clowni pentru circ utilizând piese lego; Să relaţioneze cu colegii, partenerii de muncă şi joc; Să verbalizeze operaţiile pe care le face pentru îmbinarea pieselor;

B. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERENŢIALE (ADE):ŞTIINŢE + LIMBĂ ŞI COMUNICARE + OM ŞI SOCIETATECATEGORIA DE ACTIVITATE: IntegratăSUBIECTUL: ,, Clownul”OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Să formeze corect şirul crescător şi descrescător în limitele 1- 5; Să grupeze clownii după culoarea părului formând astfel mai multe mulţimi cu 5, 4, 3, 2

respectiv 1 clown; Să raporteze corect cifra la cantitate; Să utilizeze corect numeralele ordinale în limitele 1-5; Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere grammatical când răspund la intrebările

doamnei educatoare; Să despartă corect în silabe cuvintele – cort, circ, spectacol, fundă. Să picteze prin folosirea tehnicii dactilopicturii căciula clownului şi papionul lui folosind culori

vii; Să rezolve corect fişa pictând pe papionul clownului tot atatea buline cât îi indică cifra cu

culoarea galbenă; SARCINA DIDACTICĂ:

Formarea şirului crescător şi descrescător; raportarea cifrei la cantitate şi invers; utilizarea corectă a numeralor ordinale; realizarea de descompuneri a cuvintelor în silabe; folosirea corectă a materialelor necesare desfăşurării activităţii.

STRATEGII DIDACTICE:METODE ŞI PROCEDEE:conversaţia, explicaţia,

exerciţiul, ,,brainstormingul”, problematizarea.MIJLOACE DIDACTICE: clowni, fişe de lucru, lipici, acuarele, imagini de la circ, fişe de colorat cu clowni, carioca, culori, scame, costum de clown.

SCENARIUL ZILEI

Activitatea zilei începe cu ,, Întâlnirea de dimineaţă”. Copii vor fi aşezaţi în formă de semicerc, pe ntru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei. Educatoarea, pentru a co nstitui un model de comporta ment , va zâmbi, îi va privi pe copii, va transmite căldură şi încurajareprin toate formele de comunicare ver bală şi nonverbală.

SALUTUL – prima componentă a întâlnirii de dimineaţă- porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei, fiecare salutându-şi politicos colegul.CALENDARUL NATURII - a doua componentă a întâlnirii de dimineaţă – Împreună cu copii , vom stabili în ce zi suntem, cum este vremea, le voi reaminti luna a nului în care ne aflăm, anul şi voi aşeza la panoul dedicat întâlnirii de dimineaţă, semen corespunzătoare.

ÎMPĂRTĂŞIREA DE DIMINEAŢĂ – a treia componentă a întâlnirii de dimineaţă – acest moment solicită întreaga grupă şi contribuie la realizarea unei intercunoaşteri , la exprimarea liberă în faţa celorlalţi, copii învăţând să-şi asculte şi să-şi exprime trăirile. Copilul care va avea o anumită cifră pe ecusonul său ( cifră aleasă de educatoare) va fi copilul zilei şi va povesti un eveniment pe care l-a trăit recent şi să fie ceva legat de circ.

ACTIVITATEA DE GRUP – a patra componentă a întâlnirii de dimineaţă – Vom aculta cântecul ,,Circul ” de Vasile Şeicaru.

NOUTATEA ZILEI – a cincea componentă a întâlnirii de dimineaţă – va fi că avem musafiri şi că ne vom juca azi cu cifre , cu clowni şi vom afla câteva curiozităţi despre lumea de la circ, iar la sfârşit vom rezolva o fişă .

După ce le voi spune nouattea zilei îi voi direcţiona spre centrele ,,Bibliotecă”, ,,Artă” , ,,Construcţii” şi le voi spune ce au de făcut iar cu experienţa pe care o dobândesc la aceste centre voi începe activitatea propriu-zisă.

Preşcolarii grupei mijlocii Rândunelele vă prezintă câteva lucrări, desfăşurate în cadrul activităţilor estetice şi gospodăreşti , realizate lagrupă : Primăvara a sosit, pomii iar au înflorit, berzele au sosit, iar noi le-am lipit :

De natură n-am uitat,şi am mai plantat,câte unu ,câte doi, ca să ajutăm şi noi :

1 Iunie a venit, iar noi am sărbătorit :