Baze teoretice ale măsurarii rezultatelor activităţii

economice la nivel macroSuport de curs – stud.CSIE-Sapt. 5

al.isaic-maniuwww.amaniu.ase.ro

Bibliografie :SCN ,Ed.Ec.,cap. 3

Circuitele economice • În economia naţională au loc operaţiie

conomice şi financiare între participanţii la procesele economice

• Pentru reprezentarea lor valorică, este necesară gruparea şi ordonarea lor, astfel încât să se obţină indicatori cu mare putere de informare

• Operaţiile economice şi financiare sunt reflectate sub forma tranzacţiilor economice

• Circuitul economic este definit ca reprezentând totalitatea tranzacţiilor ce au loc într-o economie naţională între agenţii economici participanţi

Definitii • Circuitul economic este „o reţea de fluxuri

între un număr de poli determinaţi “• Caracteristici ale circuitului economic

- De la fiecare pol pleaca cel puţin un flux şi toţi polii sunt legaţi între ei direct sau indirect

– Fiecare flux are o valoare determinată de valoarea tranzacţiei (corespunde valorii unui bun sau serviciu) şi poartă numele de flux monetar

– Suma tuturor fluxurilor de plecare este egală cu suma tuturor fluxurilor de sosire- intr/un circuit inchis

• Un circuit închis se poate transforma intr/un circuit deschis dacă se consideră un pol suplimentar şi tranzacţii ipotetice, care pun în evidenţă legăturile ascunse (de exemplu, modificarea stocurilor)

• Între fluxuri şi stocuri în cadrul unui circuit economic există o corelaţie importantă :

Existent iniţial + Fluxuri de intrare = Fluxuri de ieşire + Existent final

Componentele circuitului economic• Activităţile economice ce constituie sursa tranzacţiilor sunt:

- crearea veniturilor- prin producerea de bunuri (producţie)- folosirea veniturilor- prin consumul de bunuri- utilizarea veniturilor - prin formarea patrimoniului (acumulare)- angajarea, respectiv acordarea de credite.

• Aceste patru grupe de activităţi fundamentale constituie criteriile centrale pentru gruparea tuturor tranzacţiilor care au avut loc în economie într-o anumită perioadă de timp

• Orice tranzacţie se află în legătură cu cel puţin una dintre cele patru activităţi

Agenţii economici (subiectii economici)• Reprezintă unităţile organizatorice la nivelul cărora

au loc activităţile economice• În SCN, agenţii economici sunt denumiţi unităţi

instituţionale • Într-o economie naţională sunt un mare numar de

unităţi instituţionale, iar pentru a putea reflecta activitatea acestora este necesară gruparea lor într-un număr de categorii cu putere de informare mare

• Aceste grupe sunt considerate omogene din punctul de vedere al compartimentului economic şi sunt denumite sectoare instituţionale

• Sectoarele instituţionale din SCN au fost delimitate având la bază drept criterii :- funcţia principală şi– resursele principale

• Modelul Sistemului Conturilor Naţionale din ţara noastră grupează agenţii economici în următoarele sectoare instituţionale:

– Sectorul „Societăţi, cvasisocietăţi”– Sectorul „Administraţia publică”– Sectorul „Administraţia privată”– Sectorul „Instituţii financiare”– Sectorul „Societăţi de asigurare”– Sectorul „Gospodăriile populaţiei”

Sectoarele instituţionale din SCN

Intr-o forma agregata in SCN sectoarele sunt agregate in urmatoarele clase :

• Sect. FIRME ( intreprinderi )• Sect. STAT ( guvern )• Sect. GOSPODARII ( menaje )• Sect. STRAINATATEA ( restul lumii )

Obiecte ale activităţii economice :- bunuri,- servicii ale factorilor- creanţe

•Tranzacţiile care pot interveni în derularea activităţii economice se diferenţiază în funcţie de:

• activitatea la care se referă, • modalitatea de realizare • obiectul acestora

TIPURI DE TRANZACTII

a) Dupa modul aparitiei monetare tranzacţiile sunt :

- vizibile- invizibile

• Partea covârşitoare a tranzacţiilor se realizează, prin intermediul pieţei – tranzacţii de piaţă.

• Parte din activităţile economice nu se realizează prin intermediul pieţei, dar este necesar să se opereze ca şi când ar fi avut loc asemenea tranzacţii (cazul bunurilor produse şi nevândute în perioada respectivă, al bunurilor produse şi consumate în gospodărie, serviciilor gratuite provenite de la sectorul public etc.)

• Acestea poarta denumirea de tranzacţii invizibile sau presupuse

b) Tranzacţii bilaterale /unilaterale

• În cazul tranzacţiilor bilaterale, transmiterii unui bun, îi corespunde o contrapartidă, concretizată într-un bun, serviciu al unui factor de producţie sau o creanţă

• Tranzacţiile unilaterale sunt transferuride bunuri şi/sau de servicii ale factorilor de producţie şi/sau de creanţe fără a primi în schimb un contraserviciu

c) Dupa frecventa aparitiilor• Transferurile curente sunt cele care se

efectuează sistematic şi cuprind: - impozitele (directe şi indirecte); - contribuţiile sociale (în special de asigurări

sociale); - subvenţiile de exploatare şi transferurile speciale

(amenzi)• Transferurile de patrimoniu (intervin mai rar)

provoacă la unul dintre subiectii economici o modificare de patrimoniu (suplimentarea investiţiilor firmelor de către sectorul public, moşteniri, cadouri etc.)

d) În funcţie de sectoarele în care care au loc tranzacţiile se identifica

• intrasectoriale şi intersectoriale.• tranzacţiile intrasectoriale au loc între

subiectii din acelaşi sector• cele intersectoriale, între subiecti din

sectoare diferite. – OBS.tranzacţiile intrasectoriale se exclud din

indicatorii care masoara rezultatele activităţii economice

e) tranzacţii financiare şi tranzacţii de prestaţii

• Schimbul unei creanţe pentru o altă creanţă se concretizează în tranzacţii financiare (de exemplu, cumpărarea de hârtii de valoare cu numerar)

• Se modifică doar componenţa creanţelor şi angajamentelor

• Transmiterea unui bun sau a serviciilor unui factor de producţie în schimbul unei creanţe şi donarea unui bun, unui factor sau a unei creanţe sunt denumite tranzacţii de prestaţii, deoarece modifică nivelul creanţelor şi angajamentelor la subiectele participante

Evaluarea• Evaluarea presupune exprimarea tuturor

tranzacţiilor în acelaşi etalon monetar, cu avantajul agregarii tranzacţiilor

• Evaluarea se face la preţul de piaţă al bunurilor similare, la preţul resurselor – costuri etc.

• Baza evaluării, în cazul tranzacţiilor de piaţă, este preţul pieţei.

• Asemenea preţ lipseşte în cazul tranzacţiilor invizibile, ceea ce presupune evaluarea indirectă, pornind de la criterii clare şi cât mai concise. Asemenea criterii trebuie să se bazeze pe raţionamente teoretice, precum şi pe posibilitatea verificării valorii estimate.

DatareaConstă în încadrarea tranzacţiilor într-un interval de timp• Încadrarea este simplă în cazul tranzacţiilor în numerar în

sensul că momentul transmiterii proprietăţii reprezintă timpul la care se referă tranzacţia

• Problema apare în cazul acordării şi/sau angajării de credite, deoarece există un decalaj în timp între încheierea contractului şi acordarea, respectiv primirea creditului, precum şi faţă de momentul decontări

• În toate cazurile se consideră, convenţional, momentul naşterii creanţei (încasare), respectiv formării angajamentului (cheltuire)

• În cazul prestaţiilor care se derulează continuu (de exemplu livrarea de curent electric sau munca prestată de angajaţi), conform convenţiei menţionate, odată cu prestarea serviciilor iau naştere creanţe şi angajamente indiferent de momentul când are loc stingerea acestora

Localizarea• Localizarea are importanţă în calculul agregatelor

deoarece pot apărea dificultăţi la atribuirea unei tranzacţii, unor economii când un subiect economic intern (din interiorul graniţelor) efectuează tranzacţii în străinătate sau când la o tranzacţie din interiorul ţării participă un străin

• Conform conceptului „intern“(„domestic“), toate tranzacţiile interne aparţin economiei (ţării)

• După conceptul „naţional“, tranzacţiile rezidenţilor străini se elimină şi se includ tranzacţiile agenţilor naţionali din afara graniţelor

• Tema : de completat notitele cu : • “Prezentarea circuitului economic sub

forma de ecuatii “ si “Prezentarea circuitului prin intermediul conturilor “

• Manual : pag.63 - 64