Scan Doc0046
1
,. . . - -, ~. ~t. dr. Adrian NICULESClJ ISTORIA SEC. XX - EUROPA # Tematica de curs - desflsurator l. Introducere in ideea de Europa si de civilizatie europeana. Europa - notiune cu «geometrie variabila». Explicatii. Europa - un ansamblu de valori, nu 0 realitate geografica. «Ingredientele» civilizatiei europene: redescoperirea antichitatii clasice, prin Renastere, valorile individuale descoperite de revolutiile burgheze olandeza, engleza si americana, patrimoniul Luminilor si lansarea ideilor drepturilor omului si ale tolerantei, ridicarea acestor valori la nivel de concepte universale prin Marea Revolutie Franceza, din care se naste cultura politica liberal-democratica, raspindirea acesteia pe tot continentul prin Revolutia dernocratica de la 1848. Civilizatia laica si democratia - marile noutati aduse de Europa. 2. Reflexii asupra secolului si asupra diferitelor raportari cronologice. Secolul XX - intre «virsta a extremelor» si «secolul eel scurt» - "1918-1989 (Eric Hobsbawm) si «Razboiul civil european» 1914 - 1991 (Ernst Nolte) sau «de la Sarajevo (1914) la Sarajevo/Belgrad (199512000)); I Epoca 1900 - 1914. Europa sfirsitului de «Belle Epogue», Marile Imperii si problemele puse de ele, fata cu state Ie nationale si cu aspiratiile naponalitatilor din interiorullor. Lupta lor. Preparative de razboi, «Trezirea» Rusiei din arnorteala (1880-1914). Rusia - a V-a putere mondiala. Reformele lui Stolypin zguduie vechea Rusie. Rusia pe calea unei lente democratizari / dez-absolutizari: Revolutia din 1905, Rusia Dumelor (I-V). Reforma agrara transforms Ucraina in grinar («cemoziomurile»), Bursa cerealelor - la Kiev (dupa 1918 - la Chicago!) Experimentari de razboi «in vitro». Razboaiele balcanice (1912-1913, cu antecendentul Italo-turc din Libia, 1911, pe fondulunui Imperiu Otoman zguduit de revolutia liberala a Junilor Turci, 1908). Rolul si pozitia Romaniei. Franta: problema coloniala, politica externa (sistemul Delcasse), despartirea Statului de Biserica (legea Emile Combes, 1905) politica de aliante: Antanta vs. Tripla intelegere. Germania: 0 democratie sociala avansata si, totodata, autoritara, Japonia: absolutisrnul modemizat si militarist. Cele trei puteri emergente: Rusia, Germania, Japonia, se pregatesc de infruntare. 3. 1914-1920. Razboi si pace. De la Mama la Versailles. Primul razboi mondial, un razboi ne-ideologic, Intre «egali» d. p. d. v. moral. Sistemul de pace instituit la Versailles. Rezolvari sau germenii sfasierii ulterioare? Analiza. Cazul diferit al Germaniei de eel al Austro- Ungariei multi-nationale, dezmembrate, eu Ungaria, "vaduva unica" a Imperiului. «Nedreptatile» sistemului Versailles: Cehoslovacia (primeste nejustificat regiunea sudeta) si Germania (despagubirile inrobitoare), singurele pentru care se potriveste, «Micro- nationalisrnele», Rusia in revolutie: rev. demoeratiea din Februarie, momentul liberal-socialist, caderea tarismului, puterea Dumei, republica [«Rusia - cea mai libera tara», scria Lenin, in iulie, 1917; experienta social-democrata Kerenski; curente si partide politice rusesti: PSDMR (bolsevicii, minoritari si mensevicii, majoritari) = social democrati cu discursul adresat muncitorilor, "eserii" - socialistii revolutionari, S.R. (Kerenski) = social-democrati cu discursul adresat taranilor, "cadetii" - constitutional-democrati, K.D.(min de ext., istoricul Miliukov) =liberalii, "octobristii" - Uniunea de la 17 oetombrie, partizanii "chartei" tarului din 1906 = conservatori] vs. rev. totalitara din Octobrie, 1917. Interesul german. A V-a Duma si asasinarea democratiei ruse [5 ian 1918, cifre; bolsevicii - minoritari - 168 din 707; Lenin, cu ajutor german, 0 inchide dupa 24 ore; cele 4 hotariri (anularea tutruror deeretelor bolsevice, reforma agrara soc-rev., impartirea eu uzufruct, nu proprietate; alegerea presedintelui Rusiei, proclamarea Rep. Dem. Fed. Ruse. Sfirsitul violent, pentru 71 de ani, al experimentarii democratiei in Rusia). Analiza. «Bolsevicii omoara Revolutia» (Filippo Turati, liderul socialistilor italieni, in «Corriere della Sera», novo 1917). Fractura dintre socialisti: reformisti vs. «maxirnalisti», deveniti comunistii totalitari. Utopia la plltere: Instituticnalizarea comunismului - razbunarea Kaiser-ului! Nasterea primului stat totalitar: noua forma de «ancien regime». infiintarea Internationalei a Ill-a. Rupturade socialisti. Aparitia, la cornanda, a partidelor comuniste (1919-21). 1918-19: Tentative bol~eviee de «revolutie, rnondiala» (espartakistii» din Berlin, Bavaria, Ungaria lui Bela Kun - 133 de zile martie, rnartie- iunie 1918, Slovacia - Presov, iun-iul. 1919). Cazul Rusiei sperie soeial-democratia germana - v.
-
Upload
alexandra-costa -
Category
Documents
-
view
26 -
download
0
description
barber
Transcript of Scan Doc0046
,. ..- -,
~.~t. dr. Adrian NICULESClJ
ISTORIA SEC. XX - EUROPA # Tematica de curs - desflsurator
l. Introducere in ideea de Europa si de civilizatie europeana. Europa - notiune cu«geometrie variabila». Explicatii. Europa - un ansamblu de valori, nu 0 realitate geografica.«Ingredientele» civilizatiei europene: redescoperirea antichitatii clasice, prin Renastere,valorile individuale descoperite de revolutiile burgheze olandeza, engleza si americana,patrimoniul Luminilor si lansarea ideilor drepturilor omului si ale tolerantei, ridicarea acestorvalori la nivel de concepte universale prin Marea Revolutie Franceza, din care se nastecultura politica liberal-democratica, raspindirea acesteia pe tot continentul prin Revolutiadernocratica de la 1848. Civilizatia laica si democratia - marile noutati aduse de Europa.
2. Reflexii asupra secolului si asupra diferitelor raportari cronologice. Secolul XX -intre «virsta a extremelor» si «secolul eel scurt» - "1918-1989 (Eric Hobsbawm) si «Razboiulcivil european» 1914 - 1991 (Ernst Nolte) sau «de la Sarajevo (1914) la Sarajevo/Belgrad(199512000)); I
Epoca 1900 - 1914. Europa sfirsitului de «Belle Epogue», Marile Imperii si problemele puse deele, fata cu state Ie nationale si cu aspiratiile naponalitatilor din interiorullor. Lupta lor. Preparative derazboi, «Trezirea» Rusiei din arnorteala (1880-1914). Rusia - a V-a putere mondiala. Reformele luiStolypin zguduie vechea Rusie. Rusia pe calea unei lente democratizari / dez-absolutizari:Revolutia din 1905, Rusia Dumelor (I-V). Reforma agrara transforms Ucraina in grinar(«cemoziomurile»), Bursa cerealelor - la Kiev (dupa 1918 - la Chicago!) Experimentari de razboi «invitro». Razboaiele balcanice (1912-1913, cu antecendentul Italo-turc din Libia, 1911, pe fondulunuiImperiu Otoman zguduit de revolutia liberala a Junilor Turci, 1908). Rolul si pozitia Romaniei. Franta:problema coloniala, politica externa (sistemul Delcasse), despartirea Statului de Biserica (legea EmileCombes, 1905) politica de aliante: Antanta vs. Tripla intelegere. Germania: 0 democratie socialaavansata si, totodata, autoritara, Japonia: absolutisrnul modemizat si militarist. Cele trei puteriemergente: Rusia, Germania, Japonia, se pregatesc de infruntare.
3. 1914-1920. Razboi si pace. De la Mama la Versailles. Primul razboi mondial, unrazboi ne-ideologic, Intre «egali» d. p. d. v. moral. Sistemul de pace instituit la Versailles.Rezolvari sau germenii sfasierii ulterioare? Analiza. Cazul diferit al Germaniei de eel al Austro-Ungariei multi-nationale, dezmembrate, eu Ungaria, "vaduvaunica" a Imperiului. «Nedreptatile» sistemului Versailles: Cehoslovacia (primeste nejustificatregiunea sudeta) si Germania (despagubirile inrobitoare), singurele pentru care se potriveste, «Micro-nationalisrnele», Rusia in revolutie: rev. demoeratiea din Februarie, momentul liberal-socialist,caderea tarismului, puterea Dumei, republica [«Rusia - cea mai libera tara», scria Lenin, in iulie,1917; experienta social-democrata Kerenski; curente si partide politice rusesti: PSDMR (bolsevicii,minoritari si mensevicii, majoritari) = social democrati cu discursul adresat muncitorilor, "eserii" -socialistii revolutionari, S.R. (Kerenski) = social-democrati cu discursul adresat taranilor, "cadetii" -constitutional-democrati, K.D.(min de ext., istoricul Miliukov) =liberalii, "octobristii" - Uniunea de la17 oetombrie, partizanii "chartei" tarului din 1906 = conservatori] vs. rev. totalitara din Octobrie,1917. Interesul german. A V-a Duma si asasinarea democratiei ruse [5 ian 1918, cifre; bolsevicii -minoritari - 168 din 707; Lenin, cu ajutor german, 0 inchide dupa 24 ore; cele 4 hotariri (anulareatutruror deeretelor bolsevice, reforma agrara soc-rev., impartirea eu uzufruct, nu proprietate;alegerea presedintelui Rusiei, proclamarea Rep. Dem. Fed. Ruse. Sfirsitul violent, pentru 71 deani, al experimentarii democratiei in Rusia). Analiza. «Bolsevicii omoara Revolutia» (FilippoTurati, liderul socialistilor italieni, in «Corriere della Sera», novo 1917). Fractura dintre socialisti:reformisti vs. «maxirnalisti», deveniti comunistii totalitari. Utopia la plltere:Instituticnalizarea comunismului - razbunarea Kaiser-ului! N asterea primului stat totalitar: nouaforma de «ancien regime». infiintarea Internationalei a Ill-a. Rupturade socialisti. Aparitia,la cornanda, a partidelor comuniste (1919-21). 1918-19: Tentative bol~eviee de «revolutie,rnondiala» (espartakistii» din Berlin, Bavaria, Ungaria lui Bela Kun - 133 de zile martie, rnartie-iunie 1918, Slovacia - Presov, iun-iul. 1919). Cazul Rusiei sperie soeial-democratia germana - v.
