Scan Kiritescu 1

8/1/2019 Scan Kiritescu 1

1/19

CAPITOLUL AL V-LEAADOPTAREA SIS1EMULID MONETAR NATIONALCUBAZABIMETAUSTA .

1. Trasaturile specifice ale circulatiei ban~tiinainte de adoptarea sistemului monetar nationalLa inceputul celei de-a doua jurnatati a secolului al XIX-lea devenise evi-dent dl. haosul din circulatia baneasca, determinat de randulelile feudale si de de-

pendenta Tarii Romane~t; si a Moldovei fa~ade Imperiul Otoman, nu mai puteafi tolerat, ci1 el trebuia lichidat cat mai curand. A~a cum se prezenta, circulati abaneasca din Romania de atunci Inumai satisfacea exigentele care erau legate denivelul atins in dezvoltarea economica, constituind 0 frana pentru ascensiuneaelementelor capitaliste din economie. Se impunea deci cu tot mai rnulta tarie re-glernentarea sferei circulatiei banesti printr-o reforma de structura, corespunza-toare intereselor capitalului,

inainte de reform a monetara din 1867, situatia din sfera circulatiei bane~ti secaracteriza prin lipsa unei rnonede nationale si existenta unei multimi eterogenede monede straine; prin caIitatea foarte diferits a acestor monede; prin utilizareaparalela a banilor reali si a banilor fictivi, de calcul; prin variatia foarte accen-tuata, de Ia zi 1 0 . zi ~ide la 0 localitate la alta, a cursului de schimb al monedelor;prin specula care se grefa pe fluctuatia cursurilor monetare ~icare imbogatea penegustorii de bani - zarafi, camatari, bancheri - s i pagubea pe producatori,punand piedici in calea circulatiei marfurilor.

Calatorii venit! din t a r i mai inaintate din punct de vedere economic erausurprinsi de dezordinea monetara de la noi, Francezul Thibault-Lefebvre, unuldintre strainii care ne-au vizitat tara pe la mijlocul secolului trecut, infa~~eazii infelul urmator, Inlucrarea sa despre Tara Romaneasca, cele ce a vazut in aceasta

I Leagsnul sisternului biine.~c al leului fiind Romilnia 1 0 l im it el e t er it or ia le d in ai nt ea p ri mu lu irazbot mondial, exp un erea d in aceasta p arte - a d ou a - a lu crarii are in v ed ere n um ai ace! terito riu ,D e zv o lt ar ea s is te m ul u i b 1 In e sc i n T r an s il va n ia , u lt er io a ra anului 1 86 7, v a f tratata tn p ar te a a I II a ,i na in te a c ap it ol ul ui p ri vi nd u ni fi ca re a m o ne ta ra d in 1920-\921, d e c iln d s is te mu l b an e sc a l le ulu i a fastaplicat ~iIn Transi lvania .

135


2/19

privinta: "Exista astazi in Valahia monede de toate provenientelc ~ide toatefelurile. Bani de socoteala, monede reale, monede austriece, turcesti, rusesti ~icateodata monede francezc, engleze, italiene, monede avand curs In tarile de pro-venienta, rnonedc dernonetizate !? i scoase din circulatie, toate se gasesc in Prin-cipate , se prirnesc, circula intr-o lnvalma~eala daunatoare tuturor, cu exceptiazarafilor. Acestia rnaresc incurcatura general a, stimuland mobili tatea cursurilorde schimb ale tuturor acestor monede" I.In ochii unui francez, obisn uit in tara luieu a reglementare stricta a circulatiei banesti, 0 asemenea dezordine aparea ca acuriozitate plina de pitoresc oriental, tnsa nu rnai putin ca 0 trasaturi1 incornpa-tibila cu dezvoltarea economics a tarii pc calea capitalista,Nurnarul speciilor de monede straine care ci rculau in tarile romane pe lamijlocul secolului al XIX-lea este apreciat, numai pentru Tara Rornaneasca siMoldova, la peste optzeei. Monedele erau confectionate din aur, argint ~iaramasi proveneau din cele mai diferite t a r i europene. Printre monedele de aur aflate peatunci in circulatie Ja noi, cele mai cunoscute erau napoleonul francez (20 defranci), l ira sterlina, l ira otomana ~iducatul austriac, iar printre monedele de ar-gint, piesele franceze de 5 franci, icosarul (Turcia), jumatatea de imperial, rublasi piesa de 50 de copeici (Rusia), sfanticul si creitarul (Austria), precum ~italerulde Prusiaa . Urma un lung si r de monede eu circula tie mai restransa , din care nuIipseau "colonatul" spaniol, techinul venetian ~j alte vestigii ale orientarii activi-tatii comerciale din ti1rileromane in perioadele istorice trecute>.

Faprul ca in Tara Romaneasca si Moldova i~i dadeau intrunire monede atatde diferite ca provenienta, vehiculate peste Intinsurile continentului european deschimburile comerciale, dar si de razboaie ~iocupat ii s traine, este - asa cum s-aararat - specific oranduirii feudale. Atata vreme dt in circulatie au cxistat mo-nede cu valoare proprie, 0 importanta hotaratoare pentru primirea acestora in pla-ta au avut cantitatea !?icalitatea metalului pretios cuprins in monede si nicidecumprovenienta monedelor, efigia pe care 0 purtau imprirnata sau limba In care erauredactate legendeie. Cu cat valcarea proprie a monedelor se apropia mai mull de1Thibault-Lefebvre, Etude.~diplomalique.~ e t economiques Wr fa ve tecb ie, Paris, La..p. 215.2 I.Ghica, V"demecum ",I ing ineruJu i .~i l comercien tu lu i , Bueuresti, 1865, p. 28.3 G. Zane (Economia de schimb In Principstele Romine, Bucuresti , 1930, p. 104) < . t i t urmatoarea

lista de rnonede Care au circular in sec. a l XIX-lea , pana in 1867. rn Tara Romsneasca ~iMoldova:galbenii turcesti noi (stamboli), austrieci, olandezi, venetici, portughezi (icosari), irmilici (dubli, vechi,noi), polirmilici vechi ~inoi, sferturi de irmilici noi, rubiele, mahrnudiele (tari ~irnoi), funduclii, misiri,ichilaci, dodecari, diriclii.Iire, nesfiele, parale noi, beslici (poi). terlici (~ipoi), paperlaci (~ipoi), firfirici,ruble , galbeni deplat ina, ruble (carboave) - de I 1/4,1;3/4 112-. copeici (de 30,25,20. J 5 , 10 .4 , I) ,polimperiali, sorocoveti, duploni, suverani, taleri conventionali, florlni, sfaniigi (pol ~isfert), firfirici ~iirmiJici de argint (pol ~isfert), sorocoveti austrieci, creitari (de rnai rnulte mlirimi), zgripsori, !&Chini.cremniteri, tulusi, pitaci, gro~ile, spelie-~i(taleri). cronlaleri, zlo!i, laublaleri. lei noi. maria.ji, tusluci,luidori, parale, colona!i (pol ~istert), friderici, allani (pol ~isferl). M. Gr. Roma~canu ( C on tr ib u! iu n i J ~i s/ ar ia m o ne ta " ; a P r in ci pa te /a r, Bucure~ti, 1932), adaugil:la aceaslli !islli:ecsHdarii, barbu!ii, c~rbonlii,hainalaii, hairielelc, iuzlucii, rdnzii ~i triiarii.

valoarea lor nominala, cu atat clc se primeau mai user in plata, chiar daca loculplatii se af1a la mii de kilometri departare de locul de provenienta. Int r-unuldin principalele monumente ale limbii romsnesti din secolul al XVll-lea, Noulte st am e nt d eI s B iH g ra d (1648), t iparit de Simion Stefan, aceasta trasatura ca-rac teris tica a circulat ie i monetare in feudal ism apare limpede atunci cand sespune: .Bine stim di ~uvintele trebuie sa fie ca banii: ci b eni i a c ei a s u nt b u ni c a nimbli l in toate tare/e, asia ~i cuvinte le acelea sun! bune, care Ie inte leg ta tj "(subl. ns. - C. K.).In cazul Moldovei si Tarii Romanesti , circulatia monetara - cornplicata dincauza rnarii varietati si a rnultitudinii speciilor de monede - mai era ingreunata~ide lipsa monedelorproprii. In alte tari, in care alaturi de monedele proprii cir-culau si monede straine acestea din urma se limi tau la rolul de a completa ne-voile circulatiei, raportul dintre moneda tarii si monedele straine fiind stabilit pebaza de valoare. Compl ica ti ile provocate de circulat ia paralela a mai multorspecii de monede existau ~iacolo, insa erau atenuate prin prezenta monedelorproprii, care serveau ca termen de cornparatie.Tn cele doua Principate Romane,lipsind monedele nationale, multimea monedelor straine provenite din atatea tarisi cu valori atat de diferite stanjenea indeplinirea functii lor banilor, In primul~anda functiilor de masura a valorii ~imijloc de circulatie.

1ncazul cand nu 5efoloseste 0 singura unitate de masura, ci mai multe, pre-cum siIn cazul cand unitatea de masura nu este fix~i,ci fluctueaza in timp, func-tia d~masura a valorii si etaIon al preturilor se Indeplin~te defectuos.

In Tara Romaneasca si Moldova, in conditi ile circulatiei paralele a nume-roaselo; specii de monede de aur si argint , puteau exista tot a ta tea uni ta ti demasura cate feluri de monede se aflau pe piata. Cantitatea de aur cuprinsa intr-unfranc francez era alta decat aceea cuprinsa tntr-o lira sterlina, care, la randu) ei,era al ta decat cea din l ira otomana, Teate aceste monede - si mul te a lte le - c ir-culau insa intr-una ~j aceeasi tara. E xi sta nd m ai multe unitati de masura, existauconcomitent mai multe preturi pentru aceeasi marfa, mai multe denumiri mone-tare ale muncii materializate in marfa. Posibilitatea folosirii a zeci de feluri deexprcsii de pre! pentru a singura marta nu era de natura sa inlesneasca circulatiamarfurilor si, In general, dezvoltarea economiei.Functia banilor ca mijloc de circulatie era de asemenea mult stanjeniti'i.prinexistenta atator monede diferite ca denurnire, aspect exterior si greutate a meta-lului pretios, Transformarea marfii in bani si retransformarea ei din bani in marta- vanzarea sicumpararea - presupun uti lizarea banilor nu in ipostaza de baniimaginari sau ideali, ca in cazul functiei de masura a valorii , ci in aceea de banireali , de monedll sun1!.toare.Exi5tenta zecilor de spedi de monede, avand tot-odata valori diferite, nu Inlesnea relatii le generale ale circula!iei mllrfurilar ci,dimpotriva, Ieingreuia, punand piedici in calea dezvoltarii pietei interne.

136


3/19

Pentru a ne da seama de amploarea problemei este suficient s a arlWimdinu-maipiastrii utilizati ill tara noastra ascundeau, sub denumirea lor generica, urrna-toarele proveniente si valori: asa-zisul piastru romanesc (leul de calcul), valorandla un moment dat 37 de centime franceze; piastruI de Constantinopol, valorand20 de centime; piastrul de Alexandria, valorand 1,63 de franci francezi si piastrulde Smirna, valorand 68 de centime I.

Circulatia monetara era ingreniata nu numai de multimea speci ilor de mo-nede, dar ~ide caI itatea difer ita a exemplarelor din aceeasi specie. 0 piesa de 0l ira otornana, de exemplu, nu avea in general 0 valoare propr ie identica eu cea aaltei piese de 0 l ira otornana. Fenomenul , comun monedelor indiferent de pro-venienta lor, se datora mai multor eauze.

in' primuJ rand, insa~i ci rculati a ducea la uzarea trep tata a monede lor, laseparat ia dintre continutul nominal s i continutul real. Decalajul dintre acestedoua continuturi ale monedelor era cu atat mai mare, eu cat 0piesa, aflandu-se incirculatie de mai multa vreme, f~i pierduse prin uzare mai multa substanta. t nmod obisnuit, sisternul monetar al unei t a r i prevedea limita admisibila a ~zariimonedelor eu valoare proprie, depasirea aeestei limite determinand dcmoneti-zarea rnonedelor respective, seoaterea lor din circulatie. Se intampla insa, in modcurent, ca monede eu un grad r idicat de uzare sa f ie introduse in mod fraudulos InMoldova si Tara Romaneasca eu scopul de a fi specula te si sa re intre ast fel incirculatie, uzandu-se si mai multo

in 'a1doilea r3nd:diferentierea calitativa a monedelor de aceasi fel proveneadin deteriorarea si falsificarea lor de catre autoritatea emirenta. Este cunoscut c apotentati i feudali , preluand un obicei existent Inca din antichi tatc , procedau Inmod sisternatic Ia deteriorarea si falsificarea banilor, ca~tigul obtinur prin aceastaforma de exploatare servind la completarea venitur ilor vis tier iei. Autori tateaemitcnta micsora eantitatea de metal pretios, corespunzatoare valorii nominale amonedelor, fie pe calca reducerii greutatii pieselor, fie prin slabirea aliajului, fie,in s fi ir~i t, prin acoperirea unor rondele de metal comun cu 0 pojghi~a de metalpretios, '

1ntoata epoca feudalisrnului, dar mai cu searna in per ioadele cand nevoiletezauruIui erau mai acute, aproape fiecare noua batere de monede a constituit 0noua reducere a valorii proprii a monedelor, valoarea lor nominala rilmanand maideparte neschirnbata. Diferenta dintre valoarea nominata, mai mare, si valoareareala, mai mica, a monedelor reprezenta castigu! potentatului. FaIsifiearea ba-nilor, practicata secole de-a randul de catre domnitori a facut ca din greutatea ini-tiala a monedelor s a nu ramana decat numele. Asadar, inca din momentul baterii,dona monede de aceeasi provenienta, cu aceeasi denumire, eu aceeasi valoarenominal a, insa cu aite date de batere, puteau avea valori proprii diferit~.

IThibault-Lefebvre, op. cit., p. 216.138

La mijloeul secolului al XIX-lea, aceste practici atat de dlspandite in feuda-lism incetasera de mai multa vreme,fn majoritatea tarilor europene, paturile eon-ducatoare folosind alte ca l de exploatare eu ajutorul sistemului banesc, adaptatenoilor conditii de ernisiune si circulatie a banilor.In secolul trecut, monedele deaur ~iarginterau in general ' emise cu 0 valoare proprie corespunzatoare valoriinominale. Daca feudalii aveau interesul s a deterioreze si sa falsifiee monedele,deoarece prin aceasta realizau venituri suplimentare, capitalistii si marii proprie-tar i funciar i legat i de piata aveau, dimpotr iva, interesul ea circulatia monetarasa f ie bine organizata, ca valoarea monedelor sa f ie relat iv s tabi la , deoarece 0circulatie monetara ordonata si s tabi li ta tea cursuri lor monetare contr ibuiau ladezvoltarea pietei interne si, implicit, la cresterea profitului capitalist si a renteifunciare.

Interesele capitaiismului In dezvoltarc cereau asadar sa se procedeze la lichi-darea falsificarilor si deteriorarilor oficiale ~is a se puna ordine in circulatia ba-neasca . Aceste ce rinte puteau fi usor t raduse In viata , datori ta in primul randperfectionarii tehnice a baterii monedelor: baterea manual a fusese inlocuita Incade mai rnult a vreme cu presa cu parghie , cu masina de zimtui t ~i de stantat, in-vcntate din cea de-a doua jumatate a secolului al Xvll-leai. Progresul tehnic asi-gurase uniformitatea in greutate si executie a pieselor monetare. Aceasta unifor-mitate facea ca stirbirile aduse continutului monedelor sa iasa in generalla ivealasi astfel impiedica in mare masura deteriorarile ~ifalsificarile.

tn infiiptuirea ordinei in circulatia baneasca mai contribuia ~iapliearea prin-cipiului liberei bateri a rnonedelor eu valoare deplina. Potrivit aeestui principiu,adoptat de numeroase tari, orice persoana care preda la monetarie 0 cantitate demetal monetar in stare bruta putea primi in schimb echivalentul In monede, ceeace garanta 0 identitate aproape absolute intre valoarea nominala si valoarea realaa monedelor in circulatie. Limita abateri i de la valoare - neinsemnata de altfel- era ea insa~i prevazuta prin legea moneta ra (asa-z isul "princ ipiu al tole -rantei") si avea motivare tehnica,

Din cauza starii de inapoiere economica a Romaniei de atunci, precum ~idincauza dependentei tarii fata de Imperiul Otoman, circulatia monetara de la noi nuputea sa reflecte decat in parte progrese1e realizate in Europa, in domeniul apro-pierii cat mai marl a valorii reale a monedelor de valoarea lor nominata. Monedeproprii nu se bateau; populatia 'eradeci constransa sa foloseasca monedele straineexistente in circulatie, precum si pe cele care erau aduse pe difer ite cai din s trai-natate, Or, dupa cum rezulta din marturi ile contemporanilor , la noi se mai aflauinca in circulatie importante cantitati de monede deteriorate. Aceste cantitati nuerau in scadere ci, dirnpotriva, cresteau printr-un continuu import clandestin inscopuri speculative.

I Z.V. Alias, Legea circuietiei bilne~li,Bucuresti, 1958, p. 16.139


4/19

In aceasta privinta, un rol de frunte a avut dependenta politics a TariiRornanesti ~i a Moldovei fata de Imperiul Otoman. Din cauza caracterului sauabsolut is t-feudal, acest imperiu mai flkea inca uz, in pl in secol a l XIX-lea, dedet~riorarea banilor ca mijloc de exploatare, jar masele populare din principateleromane se numarau printrevictimele exploatarii,

Asa cum s-a aratat, emisari turci cumparau mari cantitati de marfuri din TaraRoma~easeli si Moldova, platindu-le In bani turcesti slabi, "u~ori la dram", pecare 1iaduceau eu ei ~i1'isupraevaluau fortat.fn virtutea pozitiei lor de reprezen-tanti ai puterii suzerane. Mai mult inca: turcii schirnbau in principate monedelelor slabe cu monede bune ale a ltor tari, pe care apoi Ieexportau, incasfnd dife-rentele de curs 1

, Cal ita tea inferioara a monedelor care ci rculau pe terito riul Romanie i deatunci, inainte de adoptarea sis temului monetar national, mai provenea , in altreilea rand, din deteriorarea intentionata provocata acestor monede in procesulcireulatiei. Zarafii si alte elemente extrageau prin diferite proeedee si l~iinsuseauo parte' din metalui pretios continut in monede. Asemenea procedee erau: gau-rirea pieselor, pilirea fetelor, taierea marginilor, "punerea In apa tare" etc. Dete-riorarea intentionata a monedelor in procesul circulatiei a fost foarte raspanditain principatele romane, cu toate pedepsele pe care autoritatea de stat le stabilisepent ru eei ce 0 practicaus. De altfel, numeroase monede sufereau deteriorari Inprocesul circulatiei chiar in tarile de provenienta sau de tranzit si erau introdusein tara noastra Inaceasta stare .. Yna] patrulea rand, deteriorarea monedelor provenea din exercitarea functieitezaurizarii, Taranii si targovetii instariti tezaurizau importante sume in monedede aur si argint , mai eu seams sub forma salbelor !Jibra(arilor . Aceasta formanaiva a tezaurizarii monedelor, in care monedele serveau la satisfactia de ordinestetic a gatelii ~itotodata la sublinierea rangului inalt detinut de posesor pe scaraavutiei personalc, facea necesara mutilarea monedelor, in primul rand gaurirealor. Este insa un fapt cunoscut ea tezaurul nu se afla izolat de circularia baneasca,cli cl este legat de circulatie ata ! prin canale de alimentare, cat ~iprin canale de

1 ..Divanul s li \' an ;i to r a l Valahiei", de e xe m pl u, 1 11


5/19

urmatoarcle cursuri oficiale Inlei de caIcul pentru monedele straine care circuJauInlara, "pana la adoptarea unei noua sisteme monetare"l:CursMoneda 'n franci 'n l ei

a. AUfNapoleonul 20,O() 54,()()Lira sterlina 25,20 61:1.00Galbenul austriac 11,85 32,mLira otomana 22,61:1 61,10Polul imperial rus 20,37 55,00

diferitele piete internationale: "Trebuintele financiare ale staturilor din care seimports pe la noi moneta curenta; var iatiunile la care pretul aurului este supusprin irnportarea in Europa a noilor catimi In acest metal, extrase din minele auri-fere ale Americii si ale Australiei; trebuintele diferitelor piete de comerciu; jocu-.rile de bursa si tntamplarile schimbatoare ale intreprinderilor industriale, toateacestea determina, in raportul citatelor doua metale (aurul ~j argintul - C. K.),ce constituie moneta uzuala a transactiunilor, 0oscilatie neincetata, care se no-teaza in fiecare zi prin cursul schirnbului'":In tara noastra , fluctuat ii le cursuri lor erau inca s i mai mari atMde la 0 zi la t .alta, cat si de la 0 local itate la alta, la cauzeie generale adaugandu-se cauzespecifice larii. Thibault-Lefebvre, de exemplu, rnanifesta 0 vie surprindere candconstata, in cursu! dillitoriei prin tara noastra, ca lnsu~i francul francez este supusaiei la "oscilatii1e continue ale unui schimb atat de fantastic, incat pentru a face1franc iIi t rebuie cand 2 piastri si 24 parale sau chiar 20 de parale, cand 2 piastri~i 32 parale sau chia r 35 parale''>. in ianuarie 1865, napoleonul avca cursuloficial de 54 de lei , s tabi li t prin ordonanta domneasca. La Ias i insa, elcota 62 1/2lei , iar laBrai la 77 3/4 de lei, adica cu 15,7%, respectiv 44% peste cursul oficial.Lira ster lina avea cursu] of icial de 68 de lei , iar laBucures ti ea cota 6S'1I21ei, IaIasi 72de lei ~ila Braila 88 1121ei3, adica ell 0,7%, 5,9% si 30,1% mai mult decstcursul oficial.

Amplitudinea neobisnuit de mare a fluctuatiilor cursu lui monedelor in taranoastra era determinata de 0 sene de cauze specifice: gradul ~icaile difer it~ dedezvoltare economica a regiunilor tlirii; relatiile de piata inca insuficient dezvol-tate; circulatia oameniJor si marfurilor, stanjenita de caracterul primitiv al mij-loacelor tehnice de transport si comunicatie ale Ieudalismului 4, asociat eu nivelulr id icat al cheltuiel ilor de dlatorie; uti lizarea in tranzacti i a Ieului f ictiv, de cal-cui; toate acestea alimentau 0 intensa speculatie cu monedele.

Astfel , specificul economic al locului se reflecta in circulat ia monetara s ipana la urma, in cursul monedeJor. La Galati s i Braila predomina cornertul cuOdessa ~iConstantinopol, la Bucuresti comertul cu Brasovul, SibiuJ si Viena ~itranzitul levantin, la Iasi comertul cu Bucovina s i Galit ia . Ca atare, la Galati siBraila erau pr incipaiele piete unde se traficau monedele turcest i s i rusest i, laBucures ti monedele austriece si franceze, iar la Iasi ducatii 5.Pe piata unde 0mo-neda se gasea in abundenta, cursul ei era mai scazut - s i invers.

b. ArgintPiesa de 5 franci 5,00 13,20Piesa de I franc I ,flO 2,2~Piesa de 1schilling 1,26 3,15Sfantigul 0,83 2,10lcosarul (irrnilicul) 4,54 12,10RubIa de argint nouil 3,89 10,20Rubia veche 3,70 IO~ lO

tn pract ica, uti lizarea leului ca ban de calcul a ajutat intr-o anumita masuraprocesul de schirnb, insa a fost departe de a constitui 0 solutie satisfacatoarepentru problemcle ridicate de circulatia paralela a monedelor str~ine. Yntr-adevar,nu numai cursul monedelor reale se afla intr-o permanenta fluctuatie, dar tnsusileul fictiv, unitatea de masura care in principiu ar fi trebuit sa fie imuabila, flue-tua si el.

Cursurile de piala ale rnonedelor rele oscilau necontenit ~ipretutindeni inlume, amplitudinea oscilatiilor variind atat in timp cat si in spatiu, Astfel, Moni-torul oticiei publica cota bursei din Viena, spre orientarea pietei noastre, din carerezulta eli var iatia chiar de la 0 zi la alta a cursului difer itelor monede de aur s idevize, libelate in valute uzuale Intara noastra putea fi considerabilas (cursurilesunt datefn florini ~icreitari):

0867, iuiie:16 17 18 19Napo!eonul 6,04 6,09 6,12 6,14Duca tul 10,12 10,18 10,23 10,28Imperia!ul 10,42 10,50 10,55 10,60Trate Londra 10 lire sterline 126,75 127,75 128,10 12l:l,sOTrate Paris 100 fro 50,4() 50,70 50,90 51,1(lT ra te F ra nk fu rt 1 00 fl ori ni 106,10 107,20 107,30 107,75

ITex te d in I i ter e tur econom ics . in Romsni, I, p.61.2 Thibault-Lefebvre, op. cit., p.216..11. Ghica, op. cit., p. 29.4 P ri ma c al e fer"ti:( conslruiti< In vechea Rornanie, cea dintre Bucuresti ~j Giurgiu, a fest pus a '0

functiune de-abia in 1869., U. T . Mihaiu,op . c il"p . 17.

Econornistul N. Sutu, cercetator atent al fenomenelor economice ale t im-pului sau, arata care erau principalele cauze ale oscilatiei cursurilor monetare pe

I M.O., or. 34. 14126 febr. 1865.2 M.O., nr. 154, 11123 !ul. 1867. p. 856.

142 143


6/19

Nu numai cursul picti i, dar insus i cursul oficial nu era uniform. Chiar dupaunirea Tarii Rornanesti cu Moldova, "cursul Tesaurului de dincoace si de dincolode Milcov" al mai multor monede s traine a fos t difer it , unificarea Jui efectuan-du-se In 18651

La fluctuatia exagerata a cursurilor monetare a contribuit, asa cum s-a men-tionat , lj i util iza rea In tranzact ii le inte rne a leului fict iv, de calcul, Acesta nureprezenta, dupa cum ar fi fost de asteptat, 0 greutate determinata de aur sau deargint. Dad. ar fi reprezentat 0 asemenea greutate, care sa ramana invariabila caunita te de masudi pe Int regul te ritoriu al ta rii , l eul de calcul ar fi functionat caetalon constant al preturilor, bineinteles In Iimitele miscarii valorii relative a me-talului, Leul nu avea insa 0 atare definitie. Din aceasta cauza, "sistema monctara"a 1arii , asa cum le placea contemporanilor sa denumeasca regimuI bani lor decalcul, era l ipsi ta de 0 "baza statornica", S-a aratat inainte di N. Sutu, specialistin probleme monetare, considera leul fictiv ca "neavand nici 0 statomicie'".

Intr-adevar, in cursul utilizarii lui, leul de calcuI a suferit 0 depreciere eon-siderabila, Astfel, in anul 1831, Ministerul Finantelor al Tarii Romanesti fixasecursul galbenului de Austria (ducatul), potrivit Regulamentului Organic, la 31 leisi 20 parale, iar al s fant igului la 2 lei ~i10 parale. Acest curs oficial a fos t men-t inut ~iIn anii urrnatori . Totusi , cursul pietei ("cursu) comercial") era de pes tedoua ori mai r id icat dec a t eel al Ministerului Finantelor. La deschiderea portuluiGalati, de exemplu (2 apr il ie 1855) , cursuri le in lei ale monedelor straine erauurrnatcarele>:

Moneda Curs oficial Curs corncrcial Cursul cornercialfat~ de cursuloficial (%)

Lira sterlina 62 13 0 209,7Ducatul 31 1f2 67 212,7Sfan!igul 2 If4 4,35 231,9

Cauzele deprecie rii leului de calcul e rau nurneroase. Una dintre ele esternentionata de N. Sutu In raportul intocmit in cadru l Comisiei Cent rale de laFocsani (1860), cu privire la problema adoptarii unui sistem monetar national. LaConstantinopol, aurul era mai scurnp decat cursul oficial stabilit in prineipate. Caurmare, tntr-o vreme, scrie Sutu, "imporUind din Contantinopole parale marunte,agiotar ii cumparau galbenul in Moldova cu 1400 parale (35 lei) ~i- Ivindeau laConstantinopoie cu 2000 parale (echivaland cu 50 le i - C .K.). Realizand asaun beneficiu de 15 lei la gal ben , ei inunda teara cu () moneta de bilon, t a r a

IM.O., nr. 34.14/26 febr. 1865.2 Vezi raportul la proiectul de lege privind adoptarea unei rnonede nationale (august 1860), in:

Texte din litetntut economicif in Romania. I , p . 6 1 ~i62.3U. T. Mihaiu, op. cit., p. 20.

144

valoare intrinseca"". Acapararea monedelor de aur siexpedierea lor peste granitascadeau disponibil itat ile in astfel de monede ale pietei principatelor s i urcaucursul acestora exprimat in lei de caleul.o alta cauza a deprecier ii leului de caleul fata de monedele reale a fost uti li -zarea leului atat ee catre conducerea s tatului, c a t ~ide catre speculantii par t i-culari, ca instrument de influentare a importului ~iexportului monedelor straine,Astfel, "dadi guvernul voeste sa SCOa(asau sa introduca curare moneda - arataV. Boerescu - n-are decal sa puie echivalentul inchipuit mai jos sau mai susdecal valoarea greutat ii monedei; In eel dintdi caz moneda iese ca sa schimbe cuun pret mai ridicat, Ineel de-a) doilea intra ea sa profite de beneficiu ... Bancherii~icamatarii nu esersa 0mai mica inf luenta asupra pretului cursului de schimbCea mai mica unire intre dan~ji ilfae sa se schirnbe. Instrumentul Ior este tot-deauna monede de socoteels sau echivslentul inchipuit. Astfel, daca ei au oare-care valori sa stranga, pun ast echivalent mal jos decat pretul obisnuit al monedeireale; daca au plati de facut , ei adauga acelasi echivalent pentru ca sa profi te dediferinta; totul tn paguba comertului si al transactiilor">,

La deprecierea leului de calcul a mai contribuit, in lipsa unui "continut" me-talic definitoriu, si confuzia care se facea intre acesta si piastrul turcesc. De aItfel,confuzia era cu atat mai usoara, eu cat turcii, imitand talerul-leu olandez, au batut~iei piastri de argint cu "leu": srslsni gurus, primii piastri-leu fiind emisi int impul lui Soliman al I I- lea. Ca ~ipiastrul, leu] fictiv era Impartit in 40 de paralesau 120 de aspri , nurni ti s i lescai (de unde termenul ramas pana acum in limba:lascae), iar In vechime mangari>. CaUtorii straini, cum este Thibault-Lefebvre,referindu-se la leul de calcul , vorbesc despre "piastrul romanesc". Yn1856, dudBanca Nationala a Moldovei a intent ional sa t ransforme lei i de calcul in baniefect iv i si a pus sa se confect ioneze machetele unor bancnote exprimate In lei ,una dintre machete cuprindea doua campuri: carnpul din stanga purta indicatia inlimba romana asupra valori i nomina.l e de 100 lei a bancnote i, iar campul dindreapta purta indicatia 1nlimba franceza asupra valorii nominale de I00 piastri+,In lucrarea Notice sur JaRoumsnie, publicata de Comis iunea domneasca care aorganizat par ticiparea Romaniei la Expozit ia universala de la Paris in 1867, sespune textual: "Unitatea monetara in Romania este piastrul (leu), care se divideIn 40 parale">.

Ion Ghica atesta c a "masura monetara a fost leul, care mai inainte vremeurma mai muIt sau mai putin fluctuatiile cursului Constantinopolului'w, Intrucat

ITeste elin litereture economics in Romi1nia.l. p. 61.2 B. Boerescu, Romania elupli t rs t stu ! de 1aPari s, Paris, 1857. p.63 -64. (Sub !' n s. - C. K . ) ..1L. $~ineanu. IntJuen{a orientalif ssupre limbii .~iitereturii mmiine. in: ,.Convorbiri literare", 34,

nr.lO,od.I900,p.918.40 aWl. machetli poarta denurnirea de "lei" ~i..ducati", insit de a S I a < .l a ta nu la paritate.S Notice sur III Roumsnie, Paris. 1868, p. XXI.61. Ghica, o p . c i t. , p. 28.

145


7/19

monedele turcesti, reflectand decaderea Imperiului Otoman, aveau un continutreal tot mai redus, deei un curs tot mai slab pe piall!, eonfundarea leului de calculeu piastrul turcesc era de natura sa accelereze deprecierea lui.Aceasta depreeiere s-a manifestat, bineinteles, nu numai in raport eli mone-

dele efective de aur si argint, dar ~j In raport cu ce1elalte marfuri, Preturile ali-mentelor si ale altor bunur i de consum, exprimate in lei, erau In continua cres-tere. N . S U!U constala de exemplu eli: "prewrile Iibere ale obiectelor enunciate Inlei se ridicau in proportiune". EI subliniaza legatura dintre deprecierea Jeului falade rnonedele straine si aceea fata de rnarfuri: "Cat:ldsalahorul cere 15lei pe zi -scrie N . SU !U -, are e1care in vedere mai putin decat rubia care rezurna pentrudiinsu1 pretul lucrului zilnic? lar daca ~irubla s-ar r id ica la 20 de lei , salahoruln-ar cere el oare atunci 20 de lei pe zi in loe de IS? Cand galbenul care imbla32 lei la Bra ila a junge la Galati la 46 le i, detentorullui castiga-va e1oare cate14 lei la unul? Nicicum, caci, dandu-i pentru marta, el nu va primi mai multamarfa la Galati decat la Braila, nici nu va lua pretutindeni, schimbandu-l pentruvrco alta marfa, mai mult decat nurnai echivalentul galbenului in marunre"!(sfantigi sau irmilici - C.K.).Din exemplul dat de N. Sutu rezulta dimuncitor ii nu avcau nimic de ea~-tigat atunci cand, in urma deprecierii leului de calcul fata de monedele efective,obtineau mai multi lei ea pret aJfortei de munca: concomitent cresteau preturilein lei aJe rnarfuri lor de prima necesi tate . Dimpotr iva, exists toate motivele sacredem cli prin deprecierea leului de calcul muncitorii pierdeau, deoarece salariulnominal creste intotdeauna lntr-un r itm mai lent decat cresc preturi le , ceea ceduce la scaderea salar iului real. Cast igul era de par tea cumparatorului fortei demunca si a speculantului, care profitau de pe urma deprecierii leului.Greutati le social-economice create pr in utiIizarea leului de calcul erau cuatat mai mari, eu cat deprecierea leului era mai l ipsi ta de uniforrni tate . tntr-oregiune a tar ii , asa cum s-a aratat, leul f ictiv era mai "tare", intr-al ta mai "slab";existau din aceas ta cauza lei "de Iasi" , lei "de Galati" etc .

Multimea speciilor de monede in circulatie, calitatea lor diferita, fluctuatiapemanents a cursurilor au constituit premisele speeulei monetare exercitate dezarafi, bancheri ~icamatari. Acestia erau singurii care se orientau cu precizie Inrnultimea pestrita a monedelor straine aflate In circulatie, care cunosteau coati-nutul in metal pret ios al tuturor acestor monede, de la beslici i noi sau vechi la"dublele" de Spania, de la drahma greceasca la "galbenii venetici buni la dram".De asemenea, ei erau singurii care distingeau caracteristicile fiecarei emisiuni inparte, stiut fiind ca, in general, eu cat 0 emisiune era mai recenta, cu ati it mo-nedele aveau un continut de aur sau argint mai redus. Zaraful si bancherul

ITexte din I i tersture economicii In Romania. I, p.63 .146

carnstar erau singur ii care puteau aprecia gradul de amputare a valori i reale arnonedelor, provocata prin uzare curenta sau deteriorate, singurii care nu puteauf i In~elat j cu monede false, dar care puteau insela pe alt ii . In sfarsi t, zaraf ii sibancherii erau singurii in curent eu fluxul si refluxul monedelor pe piata, deci cus ituatia cerer ii si a ofertei , eu cotele burselor de la Constantinopol ~iViena, iarrnai tarziu si de la Paris, Londra si Frankfurt.

Asa cum arata Marx, comertul cu bani s -a dezvoltat la inceput din relat ii leIntemationaler. Negustorii care vindeau marfuri peste granita aveau nevoie saschimbe banii prirniti de acolo pe alti bani, ceruti de uzantele larii respective. Deasemenea, cei care cumparau marfuri din strainatate aveau nevoie de bani agreatipe piata de unde procurau marfuri le . De aici s -a nascut comertul de schimb, unadin temeliiIe comertului cu bani moderns.

Functia economics a comertului cu bani era cu atat rnai importanta in laranoastra , cu dit nuexista moneda nationala in circulatie. Ca nrmare a l ipsei uneimonede a (ani, negustorul de bani avea un camp mult mai l arg de activitat e,intrudit el efectua schimbul monedelor nu numai pentru relat ii le exteme, dar s ipentru piata interna. Cumparatori i de marfa, datornicii , erau adcseor i pusi insituatia de a fi nevoiti sa schimbe monedele de care dispuneau cu altele care erauprerinse de vanzatori sau creditori, Afaeerile zarafilor ~ibancherilor din Roma-nia, posibilitatile lor de specula, erau deci mai vaste decat In laIile unde existaumonede nationale in circulatie.

Mai mult Inca: Insa~i vis tier ia nu admitea la plata dar ilor decat un numarIimitat de monede stabilite nominal, din care, In perioada Regulamentului orga-nic, nu faceau parte monedele rurcesti-.

taleri baniGalbeni lmp:l.rate~ti, olandcl ji v en eti ci, b un i la d ra m, u nu lR ub le d e argintSfanti negauritiRiialuriDirccliiCrontaleri

31)02

131415

60603060

(A.S.. dos, nr. 1267, fila 28, cf. C. I. Bliicoianu, op. "it..p. 97-98.)Locuitorii datori vistieriei dispuneau insa, in mare masura, de monede tur-

cesti, intrucat ei primeau aceste monede In plata pent ru produsele pe care JeIKarl Marx, C~pilalul,vol , Ill. partea I, Bucuresti, 1956, p, 312.2 Ibidem.3 lntr-un document d in 1 83 1, v is ti er ia T il ri i R om an es ti c or nu ni ca j ud er ul ui S la m Ramn;c urma-

toareie: ,.Vistieria n u p ri me st e a lt a r no ne da decal c ele m ai jo s insemnale pe c ur su I l o t, i ar t ur ce st i n ic i-dccurn. De aeeea ~ic ei ce au asemenea rnonede turcesti, trebuie S a le sch imbe cu monede primite devistierie ~iacelea s a se Irimila in datoria judetului.

147


8/19

livrau puterii suzerane. Pentru ca populatia sa-~i achite darile, autoritatea de statnu gasea alt a recomandare de facut da tornie ilor sai decst aceea de a se duce lazarafi pentru a schimba banii'. .. .. .La marea intensitate a speculei eu schimbul bamlor a contribuit si multimeacursuri lor care se pract icau In tara, pe piata ~ide catre vist ierie. Un docum~n~oficial recunoaste in 1865 eli "prin diferinta ee esista ... intre cursul Tesaurului ~lcursul pietei a diferiteJor monede ee c!rc~Hlln (~a ... ~esui~~osuma de ~~uviinte,de dificultati si de greutati in transactiunile ~artlcuianlor ~ll.nc?~p~ab1l1~tea sta-tului. Aceasta diferinta de curs da inca ocasiune la speculatiuni ilicite ... .. ~nt:-?vreme existau dire trei cursuri pentru una si aceeasi moneda: cursu] vis tier iei,cursu! eomerciallocal si cursul Constantinopolului. N. Sutu constata d'i "dif~renta,cursului nominal intre Constantinopole ~iMoldova de 0parte, si fixarea umn cur~oficial sau al vis tier iei de alta par te , au cooperat la s tatornicirea 1nteara a treicursuri diferite, care sunt un alt izvor de agiotagiu ~ide perturbare">,

Zaraf ii , asa cum s-a mai spus, au profi tat de imprejurari le aratate pentru atrace mati avantaje personale, prin specularea sangeroasa a acelora care aveaunevoic de servici ile lor. Exploa tarea za rafului a deveni t una dintre ca ile deexploatare cele mai greu de supor tat de masele populare, iar z~raful - u~a dmt::ef igur ile cele mai odioase ale societati ide atunei, cu atat mal mult cu cat asociaschimbul de bani cu camatar ia s i cu negus toria' : " . .. zaraful camatar , samsarulsau carci umarul, t raficanti de bani, a carer s ti i: ru inta este de a cumpara azi pe ~npre ; scazut ceea ce valoreaza mull mal mult si de ~.vinde mai?e c~un pret s~l t,ceea ce valoreaza mult mai putin, provocsnd cu mijloace felurite lil mestesugite,Iipsite de constiinta, suirea si scaderea preturj~or, ca sa.poat~ beneficia, tara,~rnunci; aceia nu sun! producatori , sun! trantor i care traiesc dil l munca altora ,scrie Ion Ghica-. Zarafii foloseau schimbul de bani in avantajul lor "cu asemenearapacitate, lncat i-a facut sa cada la rangul unei.calamitati publice'" .

Activitatea diferitelor categorii de speculanti de bani a accentuat caracterulhaotic al circulatiei banesti si a contribuit la ascutirea contradictiilor sociale. Nu-merose elemente facand par te din minor itatea privi legiata a mosier ilor , d ima-tarilor, zarafilor, realizau pe calea speculei ~iinselaciunilor monetare mari ca~ti-

10 rezolutie a vistierei Tarii Romane~ti pe 0cerere a ocarmcitorului judenrlui Saac din 10ianuarie1832.cuprinde ~ceasllt invitatie expresa, oficiaJlt de a uli.liz:a.serviciil~" .presla~e~e zarafi: "... niciun f~~dcinlesnire nuse poa te face lntr-aces ta , ded it a se gaS! ~I acolo aceias: zarafi sa schimbe monede ..,(A.S. , dos , n r. 1267. f ila 38; c f. ibidem. P: 1(0),

2M.O ..nr. 34,14126 febr. 1865,3 Texte din literetur economic i i in Romania. I. p.61.4 "Comertul cu bani ajunge l a d c pl in a d e zv o lt ar e ~ia c ea s ta c h ia r de la prirncle saJe.inceputuri:

atunci eand l a f u n ct ii le s al e o b is nu i re s e a da ug a a ce le a a le l ua ri i ~iacordani de imprumuturi, precurn ~Icornertulpe credit" (K. Marx, op. cit, p. 314).

5Ghica. Canvorbiri economice, Ill. Bucuresti, 1884. p.67.hThibault-Lefebvre, op . c i t. , p. 217.

148

guri, unii dintre ei platind cu monede falsificate ~ideteriorate, socotitela valoa-rea nominal a sau c a t rnai aproape de ea; altii, marind dobanzile Iaimprurnuturi sipretinzand plata numai ln monede bune; alt ii , In sfir~it, Incas and diferente decurs exagerate la schimbul de monede, Imensa majoritate a populatiei, fermatadin masele de !arani ~jdin meseriasi, a platit cu pauperizarea castigurile realizatede exploatatori.

2. Necesitatea economica a adoptarii unui sistemmone ta r na ti onal tn 1867Adoptarea relativ tilrzie - in 1867 - a masurilor necesare pentru organizarea

circulatiei banesti in sensu] intereselor burgheziei se datoreste conditiilor in care s-aprodus trecerea de la feudalism la capitalism in tara noastra.Aceasta trecere s-a desfasurat In vechea Romanie intr-un mod greoi , de-a

lungul unei perioade istorice relativ indelungate, cerand nenumarate si dureroasesacrificii din partea populatiei, fnceputul acestei perioade sesitueaza ditre mijlo-cui seeolului a]XVIII-lea, iar lichidarea clacii, principala forma a relatiilor feu-daJe In economia tarH si totodata principala piedica in caJea dezvoltarii fortelorde productie , are loc In 1864, adica dupa mai mull de un secol. Chiar dupa aceas-tii data, capital ismul a coexistat cu puternice rama~ite feudale, intrucat mareaproprietate funciara nu a fost abolita prin reforma agrara din 1864, cimentinuta.Dorninatia indelungata a relatiilor feudale In economie ~imentinerea rama-sitelor feudale In agricul tura dupa reforma agrara din 1864 au franat dezvolrarearelat ii lor capital iste in Romania, contr ibuind la mentinerea tar ii intr-o s tare deinapoiere din punct de vedere economic si social.

Caracterul Jent al formarii si dezvoltarii relatiilor de productie capitaliste Insanul vechii oranduiri feudale a facut ea burghezia, insuficient de puternica dinpunct de vedere economic si polit ic pentru a-s i impune dominatia , sa mearga pecalea unui cornpromis cu elementele feudale, care s -a vadit inca in cursul revo-lutiei din 1848. Ulterior, acest compromis a luat forma coalitiei burghezo-mosie-resti, menita sa mentina si Saconsolideze privilegiile de clasa, sa lnabu~e Juptapopulatiei pentru 0 viata mai buna.o alta piedica Incalea dezvoltarii economice a vechii Romani! a constituit-os laba acumulare a unor sume de bani care sa f ie transformate In capital de catredetinatorii lor, conditie prealabila pentru aparitia si dezvoltarea relatiilor de pro-ductie capitaliste in sanul societatii feudale. Ynaceasta privinta, un roI importanta avutjugul politic turcesc, Acestjug, impreuna cu monopolul aferent asupra co-mertului exterior al principatelor, monopol care dupa cum se stie a durat informaintegral! pana la pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), iar In forma atenuata panala pacea de la Adrianopol (1829), a determinat 0 jefuire atat de crunta a boga-tiilor tarii de catre puterea suzerana, instaurarea unui asemenea haos si arbitrar

149


9/19

de 31 610 500 de franci francezi. Pe masura dezvoltarii capitalismului au crescutrandurile muncitorilor industriali.Sporirea productiei si a circulatiei marfurilor dupa reforms agrara din 1864a flleut sa creases rolul banilor in economie, a intensificat circulatia baneasca. NuintampLltor adoptarea sistemului monetar national ca mijloc de reglementare acirculatiei banesti a avut loc la trei ani dupa refonna agrara.In conditiile capitalismului, circulatia baneasca ~iexercitarea functiilor ba-nilor capata 0 arnploare necunoscuta in oranduirile precapitaliste.

Largirea sferei economiei banesti incapitalism determine 0 dezvoltare depli-nl i a functii lor banilor , a acelorasi functii pe care bani i le-au indepl ini t s i inforrnatiunile precapitaliste. in capitalism l:nsa,aceste functii, exprimand relatii deschirnb de marfuri, capata 0noua esenta: ele devin functii ale circulatiei, rotatieisi acurnularii capitalului, adica functii ale capitalului, Functia de mlisurlia valoriise exerci ta pe scara cea mai larga eu put inta, toate produsele muncii - de astadata ale rnunci i st raine, si nu ale munci i proprii - precum ~i fona de muncli fiindmarfuri, Funct ia de mi jloc de ci rculatie ajunge de asemenea la cea mal maredczvoltare in societatea burgheza, schimbul de marfuri reprezentand raportul celrnai simplu, mai obisnuit, mai fundamental, mai general", Funcria de tezaur in-ceteaza sa mai fie un seep in sine si, int rucat banii devin capi ta l, tezaurizareadevine un moment necesar in reproductia si acumularea capitalului, iar tezauruldevine capi ta l banesc potential. Cat despre functia de mi jloc de plata, ea deasemenea se exercita pe scara larga in capital ism, unde banii apar in aceastafunctie la plata salariilor, Yanzarea pe credit a rnarfurilor, rambursarea creditelorbancare etc. in sfar~it , uti lizarea banilor In functia de bani universali capata 0mare amploare, ea cuprinzand cornertul international, exportul de capital, platade dobanzi si dividende dela 0 tara la alta etc,Existents in tara noast ra a zeci de feluri de monede straine incirculatie aintratin contradictie cu nevoile productici si circulatiei marfurilor, ell premiselecxercitarii in bune conditiuni a functiilor banilor. Lichidarea perimatei mostenirifendale In domeniul circulatiei banc~ti si instaurarea unei ordine relative In acestdomeniu ~ singura la care ponte aspira capital ismul ~ erau deci cerinte firestiale burgheziei industriale si comerciale in ascensiune, ale mosierimii legate totmai muIt de piata, domice de0dezvoitare cat mai iotensa a comertului cu cerea-Ie, precum ~iale capitalului strain angajat pe calea acapararii resurselor umane simateriale ale tarii.Experienta acumulata In [ara noastra cu ocazia diferitelor incercari de regle-mentare a circulatiei banesti, tacute inainte de anul 1867, dovedise el l in aceastaprivinta nu se poate proceda eu jumi:ltati de mlisudL Nici publicarea cursurilormonetare, nici control ul oficial, ponderaJ, al monedelor aflate in circulatie, niciridicarea unor monede straine la rangul de etalon in vederea evaluarii celorlaltemonede in circulatie, nic! oficializarea folosirii banilor de eaicui, nu au avut vreo

152

inflUen(a pozitiva de durata asupra circulatiei banesti. Reflectand In general in-teresele feudalilor, asemenea dlnduieli ramaneau Ia suprafata fenomenelor mone-tare, lasand neatinsa rlldacina raului: circulatia paralelli, haotica, a zeci de speciide monede straine, de diferite calitati, speculate de zarafi ~ide alte elernenteexploatatoare.

Singura solutie corespunzatoare capitalismului indezvoltare era lichidarearadicals a haosului din circulatia baneasca. Aceasta se putea realiza prin adopta-rea unui sistem monetar propriu, organizat pe baza unor principii recunoscute peplan international si reglementat prin legi generale de stat.

3. Conditiile politiceale adoptariis is tem u lu i m on et ar n a ti on a lAnuI 1867, data. adoptarii sistemului monetar national, este inscris apro.ximativ la mijlocul periodei de20 de ani ~ 1858~1878 ~ incare se desfasoara

cu succes ultima parte a luptei populatiei pentru eliberarea tliri i de sub jugul ab-solutist-feudal al Irnperiului Otoman ~ipentru crearea unui stat national unitarroman, La 24 ianuarie 1859, in sedinta secreta a Adunarii Elective a Tarii Roma-nesti , a fost Impusa aIegerea colonelului Alexandru loan Cuza ca damn, dupa cela 5 ianuarie el fusese ales la Iasi domn alMoldovei, Unirea Taril Romanesti euMoldova esle actul de nastere al Romaaiei mcderne . Cu aproape trei ani maltfuziu, la 25 noiembrie 1861, Turcia a consimtit la recunoasterea unirii principa-telor romsne, avand grija ~ zadarnica de altfel ~ de a avertiza c a aceasta re-cunoastere nu va fi valabila decat pe timpul domniei lui Cuza. Dupa doua luni, la24 ianuarie 1862, Moldovasi Tara Romaneasca au format un singur stat centra-lizat, cu nurnele de Romania, avsnd 0 singura adunare legiuitoare si uri singurguvern, in ziua de 9 mai 1877, pariamentul tarii . intrunit in ~edin!a solemna, aluat act de razboiul dintre Rusia si Turcia, de ruperea legaturilor noastre eu Poar-ta ~ia proclamat independenta de stat a Romaniei. Jugul secular aldepcndenteifalli de Turcia cazuse de pe grumazul tarii , Un an mai tfuziu, sfarsitul victorios alrazboiului drept, purtat de trupele armate i romane alaturi de armata rusa si depatriotii bulgari pe teritoriul Bulgariei, a consfintit cucerirea independentei na-tionale.

Lupta victorioasa a poporului roman pentru crearea unui stat centralizat,pentru scuturarea jugului strain ~icucerirea independentei nationale a creat eon-ditiile politice ale reluarii activitatri de emisiune a monedei proprii, dupa 0intre-rupere de cateva secole,

Pe plan international, terenul pentru adoptarea unui sistem monetar propriuIn Romania era pregatit inca de la sfarsitul celui de al6-1ea deceniu a1seeoluluitrecut. A~a cum s-a aratat inainte, InTratatul de la Paris din 1856, precum ~iin

153


10/19

conventia incheia ta doi ani rna i t arziu In ace lasi oras , a fost prevazut dreptulprincipatelor Valahiei s i Moldovei, aflare sub suzeranitatea Turciei , de a aveadeplina libertate in rczolvarea problemelor administrative, comcrciale etc.In arti-colul 22 al Tratatului de la Paris sc arata ca "pr incipatele Valahiei ~iMoldoveivor continua a se bucura, sub suzeranitatea Por ti i ~isub garantia puter ilor con-tractante, de privi legi ile ~iimunitati le pe care ele Ieposeda . .. Nu va exists niciun drept de inger inta In afaceri le lor inter ioare" , In art icol ul 23, ideea se preci-zeaza: "Sublima Poarta se angajeaza a conserva ziselor principate 0 administratieindependenta si nationala, precum si deplina Jibertate de cult, de legislariune, decomer! si de navigatiune" .Conventia de IaPar is , la randul ei, a adus 0 noua precizare In acelasi sens. Inarticolul33, alineatul z al conventiei se prevad urmatoarele In legarura cu atribu-liile Cornisici Centrale de Ia Focsani, care exercita puterea legislativa impreunacu hospodarul !? i Adunarea Elect iva: "Comis ia Centrals va pregati legile d-uninteres general comun arnbelor principate ~iva supune aceste legi, prin mijloci-rea ospodarilor, la dezbaterea adunarilor" .1n continuare, articolul 34 al conven-tie i precizeaza ca "sunt privite ca legi d-un interes general toate acelea ce audrept obiect unitatea legislatiilor, stabilirea, mentinerea sau l'mbUnaHilireaunireiduaniare, postale, telegraficc, fixarea taxei monetare si osebitele rnaterii de folospublic comun ambelor prineipate" I.Intrucat baterea de moneda este un act de pol iti ca interna, iar Trata tul siConventia de la Paris interziceau Imperiului Otoman orice arnestec In afacerileinterne ale principatelor romane, dand in competenta Cornisiei Centrale de laFocsani pregatirea legilor de interes general, problema dreptului acestor Ian dea-si crea un sistem monetar propriu era in principiu rezolvata pozitiv. Ulterior,Constitutia Romaniei din 1866 a proclamat 10 aliueatul 13al articolului 93 drep-tul suveran al larii de a bate moneda, incluzandu-l printre drepturile constitutio-nale ale capului statului,

Pregati rile care se faceau In preajma anului 1867 pent ru adoptarea unuisistern monetar national nu puteau fi privite cu indiferenta de Poarta Otomana.Ca putere suzerana, Imper iul Otoman avea interesul sa nu se schimbe nimic inalcatuirea circulatiei banesti din Romania, intrucat 0 schimbare in sensul dorit deromani echivala cu 0 subminare a pozit ii lor lui eeonomice s i polit ice in aceas-la lara.

Ati tudinea adoptata in aceas ta privinta de Turcia in 1866, cu ocazia recu-ncasrer ii ca damn a lui Carol de Hohenzollern, a fost de respingere a planuri lorde creare a monedei nat ionale romanest i, la fel cum Iusese ln t impul domniei luiAlexandru loan Cuza. Proiectul de f irman prin care Turcia urma sa fadi aceasta

recunoastere cuprindea interzicerea expresa a dreptului principatelor de a batemoneda in art icolul 12 al proiectului , Poar ta se pronunta in termenii urmator i:"Ca si in trecut, Principate le Uni te nu vor conferi decorat iuni $i nu vor batemoneda'".

Acesti termeni erau in contradictie cu faptul c a , in istoria relatiilor de depen-den{a a (ar ii noastre fala de Imper iul Otornan, nu se cunoaste nici un tratat saucapitulat ie care sa f i abrogat dreptul principatelor de a bate rnoneda, De aseme-nea, termenii din proiectul de f irman erau in contradictie eu prevederi le Trata-tului de la Par is , semnat cu putin l imp inainte ,care interziceau puter ii suzeraneorice drept de ingerinta in afacerile interne ale principatelor.

Interesele dezvoltarii mai largi a fortelor de productie ~ia relatiilor de pro-ductie eapitaliste nu se puteau irnpaca cu aceasta atitudine obstructionists a pute-rii suzerane. La 5/17 iulie 1866, guvernul roman, intrunit pentru examinarea pro-iectului turc, I -a considerat in eea mai mare par te a lui inadmis ibil . Ca raspuns,guvemul a aprobat ~itrimis la Constantinopol textul unui contraproiect, in carecontinutul articolul 12din proiectul turc numai aparea. Pozitia guvernului romanse sprijinea pe considerentul dI. problemele monetare au un caracter intern si c a ,in cazul cand ar fi apreciat, dimpotriva, c a ele au un caracter extern, puterea suze-rana era obligata sa le supuna puterilor garante, in fata carora, datorita intereseloracestora, succesul ar fi fost lara indoiala din nou de partea Rornaniei.

I:nperioada cand se desfasurau aceste actiuni, forta Imperiului Otoman era Indeclin. Atitudinea Portii s-a resirntit de pe unna acestui declin: ea s-a caracterizatprin ezi tari si , In cele din urma, prin eoncesi i. 0noua redactare a proiectului dedocument privind recunoasterea ca dornn a lui Carol de Hohenzollern incuviintaPrincipatelor Romane iu articolul 7 dreptul de a bate rnoneda, rnsa il conditionade obligatia ca monedele rornanesti sa poarte 0 inscriptie turca, Pentru continua-rea negocierilor cu Poarta, 1a27 august/8 septembrie 1866, Consiliul de Ministria hotarat sa trimita 0 delegat ie la Ccnstantinopol, compusa din D. Sturdza siG. Stirbei . La 8/20 octombrie 1866, marele vizir , intr-o scrisoare oficiala adre-sata guvemului roman, declara c a "majestatea sa (sul tanul - C. K.) rnai con-simte si ca Principatele Unite s a bata 0 rnoneda specials, sub rezerva ca aceastamoneda s a poarte semnuJ par ticular al guvernului imper ial, semn al carui fel vaface obiectul unui aranjament special">,

Asadar, tara noastra obtmuse autorizatia de a bate moneda, insa cu conditiaca aceasta moneda s a poarte semnul dependentei politico a Romaniei fala de Im-periul Otornan,

La 11/23 octombrie 1866, sultanul a semnat firmanul imperial de investituraa noului dornnitor al Principatelor Unite. in articolul 3 al firmanului, autorizatia

I Con ve tu i I n ch c ia l i1 I" P ar i" l e 19 aU!Just 1858 l nt re F m nc is , A us tr ia , M a ro a B ri te ni , P ru ss ia ,R u ss in , S a rd in ia s i T u rc is , 1 1 1i ng al oa re de reorgunissreu P r in ci ps te lo r U n it e" Mo d" v ie ; ,~iII \la/aehie;,Bucuresti, 1859, p.77-79. (Subl, ns. - C. K.). ICit . deC, I.Bliicoianu, op. clt.. p.264.2 Memorii/e Regetui Carol I sl Romsniei. vol .H , Bucuresti , f .a . . p. 47,

154 155


11/19

de batere a monedei proprii ramanea conditionata de imprimarea semnului dis-tinctiv: "Fiind data Principatelor Unite autorizatia din partea noastra de a avea 0rnoneda speciala, purtand un semn al guvernului nostru, care va fi ulterior decisintre sublima noastra Poarta ~it ine, aceasta autorizatie se considera f1haefectatata tirnp cat aceasta decizie nu va fi fost 1uata".

tn unna t rata tivelor duse de reprezentanti i Romaniei la Constantin pol cumarele vizir aJTurciei, Aali pasa, s-a obtinut 0 noua concesie din partea turcilor,in sensu} ca nurnai monedele de aur si de argi ru s a poarte semnul dependenteifata de Irnperiul Otoman, iar monedele divizionare, de arama, sa poata fi batuterara un asemenea semn. Aceasta noua concesie a fost comunicata prin scrisoareadin 19noiembriell decembrie 1866 a marelui vizir 1,in care se adauga C ll printulCarol era liber sa aleaga pentru monedele de aur $i argint unul dintre celc douasemne ale imperiului lure.In tot cursul indelungatelor tratative purlate de reprezentantii Rom1l.nicicuPoarta Otomana, pe tema baterii de moneda proprie , care auinceput in i866 sis-au prelungit pana in 1872, initiatorii reformei monetare din Romania au fostsprijiaiti de unii reprezentanti ai marilor puteri la Constantinopol. Aeest sprijineste relevat cu satisfactie in numeroase manifestari publice ~icorespondente.

Astfel, In 1866, D. Sturdza ~jG. Stirbei au gasit la Constantinopol 0 atiru-dine deosebit de favorabila planurilor Romaniei la ministrul Rusiei, generalulIgantiev, care arata ea .Poarta trebuie sa implineasca toate dorintele principatelordunarene'". in 1869, Mihail Kogalniceanu decIara eli poarta otomana "peutrubaterea monedei nu s-a opus, pentru c a puterile ne aparau, intre care ministriiFrantei, Prusiei ~jAustriei ... "3 . t I l acelasi an, D.-Sturdza, aflat la Constantinopol,cornunica la Bucuresti c a ambasadorul Angliei I a Constantinopol, Elliot, sfatuisePoarta sa nu fad!. nic i 0 greutate ~isa implineasca dorinta Romaniei in ceca cepriveste conditi ile de batere a monedei de aur $i argint, Prietenul personal aJluiD. Sturdza, diplomatul turc Photiadis bey, il informa pe acesta c a ambasadorulAngl ie i l-a rugat sa ia legatura en marele vizi r si sa comunice din partea sa c a.aceasta afacere trebuie sa se faca"4. Ministrul Frantei, Bouree, promitea de ase-menea sprijinul sau pe 11l.ngaAali pasa,

Atentia eu care reprezentantii diplomatici la Constantinopol ai unor rnari pu-teri europene urmareau discutiile purtate lntre Romania $i Turcia pe tema mone-tara si, mai mult inca, participarea lor activa Ja aceste discut ii , c rau 1n fond 0expresie a atitudinii marilor puteri fata de Turcia, Rusia considera reglementareacirculatiei banesti in Romania ca un mijloc de subrninare a pozitii lor turcesti la

I Ibidem, vol. !]I, Bucure~li, lSXl9. p. 19.2 Ibidem, vol. n, p. 3 7 . .3 CiL in V. Sli\ve~cu. Recutloa,';lerea drepluJui dea Mre mOl 1 ed i i. Ac ! iu l 1e< ! diplomalidi a Romiiniei

if! 1866-IR7(),Bucure~li, 1941, p.20.4 Ibidem, p..23.

156

gurile Dunarii . Anglia sprij inea Turcia, care era dependenta faPi de ea, dar tot-odata cauta sa-si asigure, prin Turcia, dependents Romaniei. Franta urmarea,prin rezolvarea problemei monetare inRomania, atragerea acestei tilIi intr-o rna-sura sporita in sfera de influenta a capitalului francez.C~..oata perseverenta trimisilor guvernului roman la Constantinopol si eulot sprijinul obtinut din partea unor reprezentanti diplomatici at marilor puteri,coneesiile rnarelui vizir n-au mers pana aeolo indt sa permitl'i Romaniei baterea

de n:?nede ~r a semnul Imperiului Otoman. Aceasta nu i-a impiedicat pe guver-nantn romani ca, atunci cand s-a mceput baterea de monede romanesti destinatecirculatiei , sa puna pe turci In fata faptului implinit, lasand moned~le libere deorice se~n de dependents politics a tarH noastre. Se raspundea astfel aspiratiilorpop?rulU! roman spre libertate si independenta nationala, aspiratii pentru a carerrcalizare poporul isi va varsa sangele cativa ani mai taaiu.

4. Probleme de tebnica monetara legatede organizarea unui sistem monetar nationalIn crearea unui sistem monetar propriu, tara noastra avea de rezolvat inpri-mul rand problema alegerii echivalentului general: aurul, argintul sau amandouaimpreuna ..Cn alte cuvinte, era de ales intre sistemul monometaJist aur, mono-metalist argint ~ibimetalist.Sistemul monetar bazat pe aur se caracterizeaza prin baterea libera. a mone-delor de aur, schimbul liber a 1 semnelor valorii pe monede de aur ili l ibertatea

transfe~ulu.i d~ ~ur di~tr-o tara in alta. Monometalismul argint se bazeaza pea~elea~J.pnnCl?ll, eehlvalen~ul gener~l fiind de astl'idata argintul, tn ce privestebimetalismul, IIIcadrul canna ca echivalent general ~ica baza a circulatiei mo-netare sunt prevazute doua metale, aurul si argintul, el se prezinta sub doua va-riante: intr-una din ele, raportul de valoare intre metalele care servesc ca echi-valent general este fixat prin lege (sistemul .monedei duble"); mt;-o alta varian-ta, aces! raport este lasat s a fluctueze liber, in functie de piata (sistemul "mouedeiparalele") T . Marx a ararat cain realitate, Insfera circulatiei interne numai 0 sin-gura marfa poate servi ca masura a valorii ~j deci ca b~ni"2, astfei 1ne1l.tbimeta-lismul nu este in fond decat 0 creatie artificiala a legii, m cadrul lui functiondndefectiv, ~amasura a valorii, fie nurnai aurul, fie numai argintul, dupa imprejurari.

La meeputul secolului al XIX-lea , ce le mal muIte sisteme monetare aletfuilor europene erau bazate pc bimetalism. Utilizarea bimetalismului avea unIBirnetalismul cu .monede paralele" Iii-sand monedele de aur ~iarglnt siicin:ule cu va.lo~rea lor

proprie, eSle un sislem confuz. EI duce la exislen!a a dou~ pre!uri pen tro una s i acee-asi marla' unulexprimal in moneJii deaur ~iailul exprimat in moned!l de arginl, 'aceste dou".pref~ri !lucl~llnd un~1 fal~de a.ltuldup~cum se slabil~te, in mod liber, raportul de valoare inlre aur ~iarg:inl. .

2 K . M a rx . CapililJul, v ol . I, p. 173.157


12/19

monedele de 1 franc si 2 franci la 800, } ,oo, transformsndu-Ie In monede divizio-nare, I talia, care In cursul operei de unificare nar ionala, inccputa 1n 1859. pre-luase francul 'de la Sardinia, P iemont s i Parma s i II adoptase ca moneda proprie(1862), a stabilit cu acea ocazie titlul 8 3 5 ' 7 ' 0 < ' pentru reate piesele sub 5 franci.

Faptul dl prin aceste masur i nu au fost adoptate, pe plan international , nor-me unitare de reduccre a t it lu lui monedelor de argint, a facut eain circulatie sa seafle monede eu aceeasi valoare nominala, lnsa eu continuturi difer ite de metalprerios . Ca urrnare, monedele cu continut mai r idicat de argint au disparut dincirculatie, fiind tezaurizate sau exportare. Tara care a pagubit eel rnai mult de peurma acestei disparitii a fost Belgia, intrucat monedele de argint beigiene dima-sesera toate cu vechiul t it lu de 9 0 0 0 / ( > 0 , prea ridicat comparativ eu monedele dincelelalte tari.

Aceasta si tuati e a dus in cele din urrna la 0 reglementare pe plan interna-tional a probJcmci etalonului argint. La propunerea Belgiei, Franta a luat In 1865initiativa convocarii unci conferinte monetare, invitand Ia aceasta conferinta,alaturi de Belgia, Inca doua state: I talia ~iElvet ia . Conferinta s-a incheiat prinsemnarea la 23 decembrie 1865 a unci conventii intre cele patru state, privindinf iintarea unci uniuni monetare, denumita Uniunea Latina. A fost eea mai im-portanta incercare faeuti'iin pericada capitaIismuIui incipient iu vederea unificarii-sistemclor monetare ale lumii, ca mijloc de sprijinire a tendintelor expansionisteale capitalului ~ide!nlatmare a greuta!ilor create prin functionarea defectuoasa abirnetalismului. L'"aUniunea Latina a aderat In 1868 si Grecia, Conventia UniuniiLatine din 1865 a fost reinnoita in se-colultrecut in a~ii l878, 1886, 1891 si 1895,f i : ' i r a !nSa a mal avea ca obiectiv - lnee-pand de la 9 septernbrie 1873, cand ba-terea argintuJui a fost jimitata - propagarea bimctalismului,

TarHe care faceau par te din Uniunea Latina au adoptat un s istem monetareomun, avand ca unitate monetara francullmpart it fn 100 de centime. Art. 1 alconventiei din 1865 precizeaza c a .Belgia, Franta, Italia si Elvetia se constituteIn stare de uniune In ce priveste greutatea , ti tlul , moduluI si cursul pieselormonetizate de aur ~jde argint".

S-a prevazut baterea depiese de aur cu valoare de 100,50,20, 10s i 5 franci,p iese de argint de 5 franci cu t it lul 9000/""~ipiese de argint divizionare de 2 ~iI franc, 50 ~i20 de cent ime eu tit lul 8350/ 00 . Asadar, conventia Uniunii Larine atransformat piesele de argint de 2 si 1 franc Inmonede divizionare si a redus titlullor ~i al celor lalte monede divizionare de argint de la 900%0 Ia 8 3 5 % 0 , ceea ceechivala cu 0 scadere de 7,222% a valorii proprii a acestor monedei. Speculantii

nu rnai aveau astfel interes s5:exporte noile monede, devenite divizionare. Circu-latia monedelor barute de 0 tara din Uniunea Latina era li?er,aI~ celelalte ~l ~~r-te~ere. Puterea de plata a monedelor divizionare era ~el.l.mlt~t~pentru easlCr~lledin tara de origine, limitata la 10 0 de franci pentru casieriile tarilor partenere sila50 de franci pentru cetateni. ..

Crearea Uniunii Monetare Latine a contribuit la0anumita conso:ldare a po~zitiilor internationale ale bimetalismului, indeosebi pe plan psihol~g~c ':A?eastac~nsolidare a avut fnsll 0 via\a scur ta , Baza ei nuputea f i 0 conventie Jundlca: caaceea de constituire a Uniunii Latine, ei numai constanta relativa a raportuJ~l devaloare intre aur ~iargint. Se va vedea ulter ior e a aceasta constanta relativa aavut un caracter efemer, factorul turbulent nemaifi ind de astadata aurul , ci ar-gintul. . . . l' I dI'n 1867, Romania a pus la baza si stemului er moneta r bimeta i smu ,a op~Hind in fapt principii le Uniunii Latine, tara totusi a d~v~ni membra .aacestei. . D altfel 0 ser ie de alte tar i au emis monede s imilare celor dil l s tatelelnlUnl. e 1'. . _ _Uniunii Latine, f"dfasa adere oficiaI la uniune. Unele din ele nu au adoptat rntrutotul sistemul monetar al Uniunii Larine, ci au ba tut fie monede de aur, fie deargint dupa caracteristicile prevazute in conventia Uniunii. Tiirile care au adoptatintr-o masura mai mare sau mal midi principi ile Uniunii Latine, tara s a fi fa~utparte din ea, au fost, pe langa Romania, unnat~arele: ~ulgaria, Austro-Ungar~a,Serbia, Finlanda (pe atunci mare ducat), Spania, Persia, V~nezuela, Columbia,Ho~duras, Ecuador. Peru. Asupra avantajelor si'dezavantajelor care decurgeaudin aceasta situatie arnbigua se va reveni mai departe.

162

5. Geneza ~ i s tructwa s is t emu lu i mone tar na tiona l din 1867tn 1867 efortur ile m vederea organizarii circulatiei banesti din Romania

printr-o refo~a de s tructura au putut asadar aj~nge laun rezultat pozi~i~, : a ur-mare a conditiilor economice sipolitice favorabile, Largul curent de opime In f~-voarea inHitu~ariineajunsurilor provocate de circulatia haotica a monedelor st~al:ne s ia crear ii unei monede nationale a fost st imulat de 0 serie de reprez~nt~nil arburgheziei comerciale si industriale clasa soci~a, ee~m~i.interesata i~hchldar:_ahaosului feuda1. Printre ei se aflau economisti ca Dionisie Pop Martian, care. Inscr ieri le lui arata necesi tatea imperioasa a dezvoltari i indus tr iei nat ionale ~laagriculturi i - pe baza muncii libere ~i a introduceri i tehnicii ~ode~~ - sus-tinand totodata protectionismul industrial, irnproprietarirea tlhaUl]or ~lmdepen-~lenlaeconomics a tarii, alaturi de Ion Ghica, Enric Winterhalder, Vasile Boer~s~eu, LUdovic Steege: Ion Strat etc., adepti ai unei dezvoltari capital~ste a Ro~a:uelcu aceentul pe agriculture, ai unci politici liber-schimbiste ~I ai colaborari i cucapitalul strain.

I In cepriveste monedele de 5 franci, litlul de 9iK)"/',,a trebuil sa fiepastral pcntru ell monedele sanu-si piarda calitatca de bani univcrsali. Indi din anul 1803, a~acum s-a ar~llll,se stabilise echivalcntap ic sc i de 5 f ra nc i i n a ur . cu 0 greutate de 1,613 g. cu piesa de 5 franc i i n a T gi nl cu fitlul 9(){JX, cu'ogreutate de 25g (d'. Minislere des Affaires Etrangeres. C(lnl"Gren~e Monelaire fnlemlliionaie de 11l711,Pf(l(.' : ' - - VerbalJ.~. p. 107). , 163

1


13/19

Asupra problemelor de organizare a s is temului monetar exista un eonsensaproape unanim: moneda Romaniei trebuia sl!:fie emisa dupa sistemul zecimal S 1sa aiba ea model f rancul f raneez. D. P . Mart ian, pomind de la neces itatea obti-ner ii independentei eeonomice a tar ii s i a inlesnir ii t ranzacti ilor , sublinia, deexemplu In 1858, c a Romania trebuie, printre altele, s a bata rnoneda proprie dupasistcmul zecimal'. In 1860, intr-un articol publicat In revista Anale economice,acelasi economist propunea adoptarea sistemului zecimal dupa modelul francez,cu leul ca unitate monetara, identica cu franculz. Ion Ghica afirma c a lipsa uneimonede nationale l-a indemnat "de a propune la 1842 adoptarea sistemului me-tric franccz">. E. WinterhaJder, exponent indeosebi al intereselor burgheziei co-merciale, scria articole in RomfinuJ, in care arata ca este de asemenea partizanuladoptarii sistemului monetar francez, "fiicand unimca identica cu francul si im-partind-o 1 D 100 centime sau sutimi'>. I.Strat, rninistru al Finantelor, in raportulla ordonanta dornneasca din 14/26 februarie 1865 privind noile cursuri valutare,scria: "... mijlocul eel mai bun ... .va fi introducerea unei monede na(.ionale, adop-tandu-se sistemul zecimal si 0 noua unitate monetara identidi cu francul. . . Nece-s itatea aceas ta a fost s imti ta de mult t imp ~iComisiunea centrala a elaborat Indiin anul 1861 un proiect de lege pentru adoptarca unei noi unitati monetare subnumirea de roman a!, identica cu franeu) ~iregularea cursului rno'nedelor cu sco-pul de a face sa dispara diferentele locale existente">.

fmpreuna cu reprezentantii burgheziei de diferite nuan!e, la care s-a asociat~imosierirnea legata de piata , cauza crear ii unui sistem monetar propr iu a fos tsustinuta intr-un fel sau altul atat de reprezentanti ai rnarilor puteri la Ccnstan-tinopol, dupa cum s-a aratat, c a t ~ide anumiti emisari straini 1nRomania, cum afost Thibault-Lefebvre si Victor Place.

Venind dintr-o (ara dezvoltata din punct de vedere economic, Thibault-Le-febvre a pus !impede problema necesitatii si posibilitatii unei reforme monetareIn Romania care s a aiba ca obiectiv baterea de moneda nationala.In lucrarea saprivitoare la Tara Romaneasca, Thibault-Lefebvre scria urmatoarele: "Inlocuireatuturor acestor monede printr-o rnoneda unica si proprie principatelor constituieo reforms pe care 0 cer comertul, poporul s i statui . Pentru ce s-ar opune Turciadad eanu poate sa faca sa c ircule moneda ei inTara Romaneascala valoarea pecare i-o atr ibuie Inimper iul ei? Problema de a s ti care arf i moneda legala s icu ceefigie s-ar bate ar fi greu de rezoltat. Demnitatea Turciei nu ar permite niciodatas a fie 0moneda straina, moneda austriaca de exemplu, 1nsanimic nus-ar opune,poate, ca, sub surpravegherea si controlul Adunarii Nationale restaurate, domniiT5.riiRomanesti s a aiba dreptul de a bate moneda . .. " I.

Cat despre Victor Place , consul al Frante i la Iasi int re anii 1855 ~i 1863,acesta a avut unrol de prim plan inincercar ile lui Alexandru loan Cuza de a creasistemul monetar al .zcmanatului", copiat dupa sistemul francului francez,

De altfel, Place, care in repetate randuri a lasat sa se inteleaga c a rolul sau laIasi nu s-ar fi marginit la indeplinirea Iunctiilor consulare, ci ar fi fost indeosebiacela al unui indrumator al organelor de stat in problemele economice ~if inan-ciare ale dezvoltarii capitaliste, nu era strain nici de intentiile cercurilor conduca-toare din acea vreme de a organiza adminis trat ia s tatului dupa model f rancez ~inici de ideea contractarii ,.,cucapitalisti francezi" a unui imprumut important".

tn ce masura opini ile s i interventii le aces tor emisari erau dictate de intere-sele capitalului expansionist francez rezulta din aforismele strecurate de VictorPlace Indarile de seama pe care Ieflicea cu privire la rezultatele misiunilor incre-dintate lui de ca tre conducerea Principatelor Uni te. Astfel , dupa parerea luiPlace , dad s-ar fi reusi t ca Romania sa f ie admisa pe tabloul cotelor de la bursadin Paris, aceasta ar f i echivalat pentru tara noastra eu un brevet de cvasi-inde-pendenta. Tot Place era de parere ca "Romania nu va exista de fapt dedit atuncicand va conta din punct de vedere f inancier">. Cu alte cuvinte, in concepti a luiVictor Place, autor itatea cea mai indicata sa hotarasca dad tara noastra existasau nu pe harta globului si dad se putea sau nu bucura de 0 "evasi-indepen-denta", era bursa si marea finanta de la Paris.

.tn calitatea sa de diplomat din perioada ofensivei victorioase a capitalului,V. Place nu putea sa aiba decat 0 asemenea opinie despre sorgintea drepturilor deindependenta si suveranitat e na tiona ls in general si a le poporului nost ru inspecial. tn consecinta, este de la sine inteles ell.atat el, cat ~iceilalti exponenti aicapitalului din Europa Occidentala, doreau ~isprijineau lichidarea starii haotice

I Pe 0 p ag in a n ct ip ari tl i d in e xe mp la ru l a na ! la B ib li ote ca A ca de mie i R .P .R . a l lucrilri] sale Stiuliisistemstice In e con omia p o ii ti c i1 . v ol , I , Econ omi " ,OCil l! i t,B uc ur es ti, 1 85 8, D . P M ar ti an a s eri s u rrn a-t oa re le , n I cg at ur .< c u d re pt ul larii de a b at e r no ne da : .C e a te st ea za d e a ve m no i d re pi! ll d e a b at e m o-nede? aJ Suver an it at ea p ri nc ipat el or . Accas ta s ingu r. J: a r ti destulil spre a ne dispensa d e a il e aruumente.lstoria llirilor. Tr at at el e. b ) U zu l. No i avern valut a noast ra proprie. Desi leul nostru este socotit cu40 parale, nu este aceeasi s is te m a mo n et ar a cu a Turciei, cu a care i v al oa re n u se porriveste: rnonedeleturcesti in l ar a n o as tr s n u s un r m on ed e l eg al e (primite la v i st ie ri e) , c i n um ai comerciale, si ~farade icusar~ i l i ra cclelalte monede turcesti nici nu au curs l a n o i. D r ep tu l acesta l-am cxercitat - d~vadl i piesele cesunt pe la un i i numi smat i c; (de probe descriptive). c) Trebuinta, Nic i 0 rnoneda strilina ce drculii la no in u e x pr ir n a u n it at ea s is te m ei moneta re a R om an ie i - 0 a n om a li e g r av ~ in tranzaeriile c or ne rc ia le _ e li cirnai nu se fac e vre o tranzacrie in c ar e u nu l s au a lt ul d in a ct ori s a nu fie s cu rt at c u v re o dl.teva p ar ale c uc a re d i fe r a c ur su l s au d u a re p o tr iv i te ~i r.


14/19

din circulatia baneasca. Adoptarea unui sistern monetar bazat pe principii recu-noscute pe plan international, ca mijloc de reglernentare a circulatiei banesti ,constituia 0 premiss pentru patrunderea in masa a capitalului strain in Romania.tn 1866 s-a treeut la intocmirea studiilor pregatitoare pentru lnfiin!area siste-mului monetar al Romaniei. Proiec tui de lege a fost depus la parlament, iar la22 martie/3 april ie 1867, comitetul delegatilor alesi de sectiuni pentru studiercaproieetului au prezentat Camerei deputatilor raportul. In preambul, comitetuldelegatilor recunoaste "abso)uta necesitate" ea Romania s~aiba un sistern rnone-tar propriu ca rnijloc de largire a pieti i interne. .Comitetul delegatilor - se spuneIn rapart - recunoscand absoluta necesitate ce are lara de un sistem monetarregulat si I'n armonie cu al eelorialte tari; considerand eli ,din cauza lipsei unuiasemenea sistem monetar, sehimburile si circulatia avutiei in tara noastra se faeeu eea mai mare greutate si, prin urrnare, se aduce obstacol dezvoltarii avutieinationale, pentru a se pune capat unui asemenea rau, n-a ezitat un singur momentde a primi proiectul de lege prezentat de guvem".Dupa discutarea proiectului de lege ln pariament, eJa fost adoptat la29 mar-tie/lO april ie 1867 de Adunarca Dej-utati lor cu 0mare majoritate: 68 de voturipentru ~i6 contra. Acest vot arata ca prevederile legii monetare corespundeauatat intereselor burgheziei, cat ~iale mosierimii,Trei sfcrturi de an rnai tarziu, la 1113ianuarie 1868, legea "pentro infiintareaunui nou sistem monetar si pent ru fabricarea monedelor nationale" a in trat Invigoare. Este un moment important atat in dezvoltarca economica a Romaniei,c a t si in proeesuI de afirmare a voin tei de viata independenta si suverana a po-porului nostru'.

tn ce priveste dezvoltarea economics a Romaniei, prevederile legii din 1867au pus capat rama~itelor Ieudale din circulatia baneasca, Iichidand intr-o anumitaperioada de timp caracterul neorganizat si eterogen al circulatiei; totodara, accstcprcvederi au alaturat Romania, din punct de vedere monetar, unui grup de statedin occidentul Europei, Legea din 1867 era menita astfel sa creeze conditi ilemonetare necesare dczvoltarii intr-un ritm mai rapid a capitalismului J I1 taranoastra.

Pe linie politics, adoptarea sistemului rnonetar national a constituit 0 rnani-fesrare de seams a tendintelor lot mai accentuate de sfaramare a jugului otomansi de transformare a Romaniei intr-un stat independent si suveran.

c)in ararna:Piesade 10ban jPiesa de 5 baniPiesa de 2 baniPiesa de I han

Art. 4. Monedele de aur cuprind titlul de noua parli din zece sur fin ~i0parte din zece aliaj, avllndurmatoarea greutate ~idirnensiune:Piesa de 20 lei 6 45211(XX)grame ,5;21 mlm diametru;Piesa de 10lei 3 226/I(l{X)grame ~i19mlm diametru;Piesa de 5 lei I 613f1()O()grame ~i17 mlm djamelru

Toleran(a litlului ~j a greulalii esle de 3 milimelri (sic) 3!J(X){)in mai mull ~imai pulin a titlului ~iagreut>ili exacte.

rnliimpl~loarele diferen\e in rnai pulin trebuiesc a Iicompensate prin diferen!cle in mai mull.

a)in aur:Piesa de 20 leiPiesa de 10leiPiesa de5 lei

b) in argint:Piesa de2 leiPiesa de I leuPiesa de 1/2 leu sau 50 bani

Art. 5.Monedcie de argint cuprind iitlul de lOS pllr!idin mic argint fin ~i 165p1it1idin mie aliaj,Grcutatea ~idimensiunea loreste urmatoarea:Piesa de 2lei, ]0 grame. 27 milimctri diarnetruPiesa de ] leu 5 grame 23 milimetri diamctruPicsa de 112 leu 21/2 grame 18 milirnetri diamerru

Tolcranta titlului estc de 3 rniliarne 3/1 (l()() in rnaimull ~iin rnaiputin a titlului exact.Tolcrania greulii!ii este pentru piese de 2 ~ide 1 leu de 5 miliame 51lIX)I);iar penrru picscle de

112sau 50bani de 7 miliame 7f10IX)in rnaimult ~iin mai puiina greula(ii exacte.Art"6. Monedele de aruma se cornpun din 95/100 de ararna, 4/100 de cositor. I / ] ( X ) de zinc, ell ololeran(a de 7 miliame in mai mult ~itn mai putin: greutaiea ~idirncnsiunca lor este cea "rmitoare:Piesa de IIIbani, 10grame, 30 milimetri diametru

Picsa de 5 bani, 5 grame, 25 milimetri diamctruPicsa de 2 bani, 2 grame. 20 milimctri diarnetruPiesa de I bani, 1gr~me, 15milimctri diarnetruToleranta grcul~!ii este de 15miliame If)mai mul! ~iIn mai putin.Art. 7. Dups "nUl;a crnisiune a monedci de arama, toate conturile statului nu se vor mai line in lei

vechi ~iparale, ci In lei no; ~ibani. Asernenea sunt datoare toate stabilimcn!ele publice, tOli hancherii,corncrciantii ~iindustrialii a line registrele si comptabilitatca lor in lei ~ibani, conform noului sixtcrnmonctar.

Art. 8. Pentru regulareacompturilor ~icalcularea leilor vechi ~iparalelor in lei noi ~iviceversa, sealt itur il t abela l it era A, dupa care sc vor face calculcle de t ransferarea (sic) tuturor cornpturi lor.obligatiunilor, bonurilor, politelor, tratctor, zapiselor, contractelor ~ia oricaror efecre ernise inaimeaaplicarii legii de ratii.

, Toate datoriile contracture inaintea legii de fa!a In leivechi ~iparalc. a dlmr rlIfuirese face in U1'm~,se vorlichida conform cu accasta tabelli de transferare,

Art . 9 . Se va fabrica ~iemi le rnai lnuii moncda de ararna de a careia circula tiune se s irnte maiimedial" necesitate. Monedele de argint ~;apoi de aur sc vor fabrica ~ipune in circulatiune lndatli cernijloacele financiarc vor permite.

Pentru lm:cput se va fabrica moneda de ardma In urmstoarea c~lime:25DUO000 piese de 1()bani in valoam de lei 2 s o n 00025 I M H ) om piese de5 bani Invaloare delei I 250 (X)()I()OO()()U()piese de 2 hani in valoare de lei200 (X)O5 ()(K)(Xl()piese de I baniin valoam de lei 50()(X)65OOUM) O 4 ()(l{)01)ArL )(1. Moneda vaavea pc de 0parte armele (arii ~ipe de alIa indica!iunea valorii nominale ~i

anul.

I Cuprinsul legii penttu infiin!arell unui nnu sistem monetsi si pentru tsbricue monedelor ns-tionek: (M.O. , nr. 89,22 apr J4 mai 1867) este urmatorul.,

Art. I. Se adopta sisternul monetar zecimal metric, astfel pre


15/19

Art. 12. Celelal te monede s traine de aur ~j argint cate circula a.~taziin lara se vor primi Ill.toatecasele publiceInci! pentru timpul pana dnd se v a f ac e ernisiunca l- a a rnonedei nationale de argin t ~iau rpe preturile stipulate 1ntabela litem B.anexata laaceasrs lege.

Dupa trecerea de 61uni de la l-a ernisiune a rnonedei nationale de aq:;inl.~iaur, oricc rncneda, al"at"~de aceea care represinta sisternul monetar zecimal stipulat prin Conventiunea intemationala din 23 DC-tombrie 1865(In realitate, conventia Uniunii Larine a tost sernnata la23 decernbrie 1865. - C.K.), va'inceta de a maiavea cursul legal ~iobligatoriu.Art. 13. Fabricarea monedelor se va da in 1ntreprindere. luandu-se toate precautiunile necesarepentru confectionarea lor identidl cu monedele francese, atiitin privinta titlului, greutalii ~idirnensiunii,precum se stipuleaz.a prin lcgea de fa!~, di! ~iin privinta tolerantei acordate ~ia d:timii cerute ,~!re-scrise.

Art. 14.Acest sistern monetar sepune inaplicare de [adata unei publicatiuni de 3 luni.termen fixalde Ministerul Finantelor.Art. 15.Guvernul vafixa, prin masur-aadministrativa, termenul de lacare casele publice nuvor mai

accepta "H e rnonede de aur si argint decst acele legale.Art. 16.Nimeni nu va11linul a-accepts In plata monede de ararna pentru 0sum" rna imarc de5 lei .oricare ar IIsurna ceestede plata.Art . 17. Dups trece rea de 6 lun i de la 'nt il ia emite re a rnonede i nat iona le . rnonede le s traine de

ardmi ! ce cireula astllzi in ladl, lnceteaza de a mai avea curs,Art. 18. Corpurile legiuitoare fixeaza din timp in limp, dupa oportunitare ~ifn urrna propuneriiMinislerului oleFinan(e, felurilc ~ica.timile monedelor "e se vor fabrica.Art. 19.Monedele ",qionale uute se vorstrange, topi ~j sevor inlocui prin allele noi.Cheltuiala ace-steiopera!iuni se va treee in bugelUl statului".t M.O., nr. 74,1113 apr. 1867, p.447.

nefiind intrunite elementele necesare pentru existents lui. N. Sutu, profund cu-noscator al situatiei monetare contemporane cu el, recunostea illaceasta privintainca din 1860 c a ,,0 valoare fict iva . .. n-ar putea servi de unitate unei sistememonetare regulate ... Nereprezentand nirnic de real, Iipsita de orice temei legalsau rational, ea nu poate f ide nici un folos ca termen de cornparare a diferi telormonete" I.Un sistem monetar bazat pe fictiuni nu putea fi el insusi altceva decalun sistern monetar fictiv.Tinand seama de aceste particularitati ale situatiei monetare, sistemul adop-tat prin Iegea din 1867 a fest pr imul sistem rnonetar al Romaniei $inicidecum"un nou" sistern.2. Legea din 1867 introduce sistemul zecimal, vechi deziderat al burghezieiorientate spre occidentul Europei.Trebuie de altfel sa remarcam ell.sistemul monetar zecimal nu a fost adoptatpentru prima oara in Occident, ci in Rusia, In 1704, Intimpul domniei lui Petru I.Proiectul introducerii acestui sistern in S.U.A. a fost aprobat de Congres abia cu88 ani mal tarziu, in 1792, iar in Franta, reorganizarea intregii rnetrologii pe bazazecimala a inccput sa f ie s tudiata de Academia de Sti in te , din insarcinarea gu-vernului revel utionar, in jurul anilor 1793-17942.Prin adoptarea sistemului zecimal s-a pus capat lmplir(:irii unitatii monetarein 40 de subdiviziuni , denumite parale, t rccandu-se la leul impar t i t in 100 debani.3. Legea din 1867 stabileste ca echivalent general atat aurul dit si argintul.Asadar a fost adoptat sisternul bimetalist, In care aurul $1argintul iudeplinescfunctiile monetare de masudi a valorii $ide mijloc de circulatie.

Alegerca sistemului monetar bazat pe bimetal ism a fost Iacutii in ciudafaptului cli atat neajunsurile provocate de fluctuatia raportului de valoare dintrecele doua rnetale , cat si monometalismul de fapt, caruia aceasta fluctuatie I idanastere, nu erau necunoscute In Romania, Insusi comitetul delegatilor parlamen-tului, care s-a ocupat cu examinarea proiectului legii din 1867 recunoaste subre-zenia sistemului bimetalist, arata chiar cu 0deosebita clari ta te cauzele ei - ~itotus i este de acord ca bimetal ismul sa f ie asezat la baza sistemului monetar altarH: Intr-un raport prezentat de D. Sturdza in aprilie 1867 se arata urrnatoarele:"Comitetul delegatilor, recunoscand absoluta necesitate ce are tara de un sistemmonetar regulat si in armonie cu al celorlalte lari.,. (recornanda) prirnirea am-belor metale pretioase, a aurului ~ia argintului, ca rnoneda legala, desi comitetuldelegatilor recunoaste inconvenientele ce rezulta din 0 asemenea duplicitate,caci, neputandu-se stabili prin lege raportul intre valoarea aurului si argintului,variind conditiunile de exploatare a acestor doua metale ~iprin urmare valoarea

Din continurul legii monetare din 1867 rezulta urmatoarele idei fundamen-tale privind organizarea sistemului monetar national:L Asa cum arata t it lul Iegii , s isternul monetar ins ti tui t a fos t considerat deinitiatorii lui drept un .nou sistem". Aceasta formulare poate fi apreciata ca ne-corespunzatoare realitarii. In conceptia legiuitorului, Romania ar fi avut ~j inaintede reforma din 1867 u n siste m m on etar, ac ela alleului de calcul. Ca urmare, sis-temul monetar din 1867 inlocuia vechi ul .sistern", Aceasta conceptie rezultii lim-pede din dicutii le care au avut lee in parlament In sedinta din 29 rnartie/LO apri-lie 1867, unde, printre altele, s-a afinnat c a "noi a m a vu t un sistem monetar careera leulsi care ne serveste de baza. Prin urmare este foarte corect sa se zicacuvantul nou, fiindca introducem un sistem nou, schirnbam valoarea sau calitatealeului ce am avut pana acum" . r~cursul acelorasi discutii, un alt deputat a spus:.Asupra titlului (legii - C. K.) am onoarea a raspunde ... cii noi am avut un s is-tem monetar; $idaca nu avem lege speciala intr-aceasta, uzanta tine loc de lege,de aceea mi se pare eli trebuie sa zicem cli sistemul care-l introducem prin acestproiect este nou" I.

Adevarul este c a , inainte de 180, Romania nu a avut un sistem monetar.Chiar daca utilizarea leului ca bani de calcuJ, determinata de nevoile curente alevietii economice ill conditiile circulatiei monedelor straine, a fest candva con-sacrata prin dispoznii legale, asemenea dispozitii axate pe 0 f ictiune nu ne In-dreptatesc sa consideram dn acea per ioada tara ar f i avut un s istern monetar ,

ITex tc d in i i ter a turd economici1 I n Romania , I, p. 64.2 H. r. Cn.ccKHII, op . c i t. , p. 22,

168 169


16/19

I MO .. 1867. nr. 74. 1113 apr I fiG7,p. 445.2 Tcx(c (lin ji(clIJlunt ecnnnmic:it in Romania, I. p.63.j Cit. in C. B~ic()ianu. op. c it . .p. 273.

fabrica si pune in circulatie indatil ce mijloacele financiare vor perrnite" .Intruciiteste verba de mijloacele Iinanciare ale statului, se poate trage concluzia ca drep-tul de batere a rnonedei a fos! rezervat prin lege statu]ui.

Aceasts concluzie este In!ar ita de textul art . 18al legii .care prevede urma-toarele: "Corpur ile legiuitoare f ixeaza din t imp in t imp, dupa oportunitate si Inurrna propunerii Ministerului de Finantc, felurile si cfitirnile monedelor ce se vorfabric a". Daca baterea ar fi fost libera, 0 asemenea dispozitie nu si-ar fi avut 10-cul in lege, intrucat ea este in contradictie cu principiull iberei bater i. Pe bazaacestui principiu, oriee persoana poate pretinde oricand monetariei, in schimbulunei cantitati de aur sau argint, sa-i predea numarul corespunzator de monede, sinieidecum "dupa oportunitate si In urma propunerilor Ministerului de Finante".

De altfel, in caJea exercitar ii dreptului de l ibera batere exista In primii anidupa intrarea in vigoare a legii si impedimentul materia] al Iipsei unei monetarii.Prima mone tari e a statului roman modern ~i -a inceput acrivi tat ea de-abia la24 februarie/8 martie 1870 si a functionat cu intermitenta.

Intr-o anumita masura, functia liberei bateri a monedelor era preluata de mo-nedele de aur si de argint emise de tar ile Uniunii Latine, care la noi aveau puterede plata legala, Transformarea metalului brut In monede la initiativa particula-rilor se produce in genera) atunci cand pretul metalului brut este inferior pretuluirnetalului monetizat. Or, daca facem abstractie de cazul supraaprecierii sau sub-aprecierii legale a metalului, cresterea sau scaderea pretului metalelor monetareIntr-o iara este In functie de balanta de plati externe. Atunci cand balanta esteactiva intra aur (argint) in tara, pretuIui scade, interesul detinatorilor este deciacela de a-I monetiza, In locul materialului brut (lingouri) nernonetizabil de catrepar ticulari din cauza inexistentei unei monetar ii , puteau intra in Romania, Jacererea creditori lor din tara fap: de s trainatate , monedele Uniunii Lar ine, careaveau curs legal ~iobligatoriu deopotriva cu monedele romanesti.

Ceea ce trebuie subliniat , ca 0 trasiltura caracteristica a legii monetare din1867, este di intrarea in vigoare a acestei legi, stabilita pentru data de 1/13 ianua-f ie 1868, nu urma sa coincida cu fabricarea rnonedelor de aur ~iargint, aceas tafiind amanata pe timp nedefinit. Yntarzierea punerii in aplieare a principalei pre-vederi a legi i - ba terea de moneda proprie -, pe care se bazau toa te celelal teprevederi ale ei, se datora, a~acum marturiscste Insa~i legea, insnficientei mijloa-celor financiare ale statului. Acesta, pe de 0 parte, nu era in masura sa procure 0mare canti tate de aur s i argint Inscopuri monetare, deci neproductive, iar pe dealta par te nu intentions sa adopte principiul l iberei bater i, f iind hotarat sa pas-treze pentru sine dreptul de a stabili "dupa oportunitate" cantitatea de monede ceurma sa fie batuta, sabata aceasta cantitate si s a 0 puna In circula~ie prin propriilelui mijioace.

tn afara de justificarea oficiaia, economica, a amanarii operapunii de baterea monedelor cu valoare depjina, mai exista ~i0 justificare politica, pe care insa

lor respectiva, se vede totdeauna c a rapor tul valor ii acestor doua metale nu co-respunde cu rapor tul s tabi li t prin lege si de aici provine inconvenientul de a ve-dea ta ra inunda ta cand de aur, cand de argint, dupa cum valcarea acestor douametale se schimba intr-un sens sau intr-altul'":

Acest defect congeni tal a l bime tal ismului era cunoscut de al tfel de maim ulta vrernc In tara noastra. II mentionase ~i raportul Comisiei Centrale de 1< 1Focsani, care ezitase s a propuna, In J 860, adoptarea bimetalismului si se fixascasupramonomctalismului argint, intrucat "dad statui fabricand totod~ta monetade aur ~j de argint, ar fixa un curs legal ~inestrarnutat, pentru amfindoua, nu estenici 0 indoiala ca inconvenientele pe care le-au inUtmpinat Francia $1Beleia s-arreproduce ~iin Principate ... "2. A sadar, 111timp ce Comisia Centrals, dndu-siseamti de deficientele bimctalismului, a tras concluziile necesare $i nu I-a propuspcntru ado?tare In lara noastra, preferand monometaJismul argint, Comitetul par-lamentar din 1867 a trecut peste aceste deficien te ~ia recornandat bimetal isrnul.

Din cauza l!?surilor

Scan Kiritescu 1

Documents

Transcript of Scan Kiritescu 1