Studiu privind acceptabilitatea produsului

Obiectivele acestui studiu au urmărit testarea acceptabilităţii produsului “.................” şansele de a fi achiziţionat şi modul în care este apreciat sau nu.

Metodologia utilizată a fost formată din 3 teste si un chestionar de piata. Testul hedonic s-a utilizat ca test de analiză senzorială ce pune în evidenţă

acceptabilitatea unui produs nou de către potenţialii consumatori. Scala Likert, metoda ordonării rangurilor si chestionarul de piaţa s-au utilizat

în vederea cercetării satisfactiei si atitudinii consumatoruluiEşantion: 100 persoane neantrenate ca degustători, studenţi şi cadre didactice ai Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, cu varste cuprinse intre 19-55 ani.

Metodele de analiză senzorială a produselor alimentare se clasifică în:Metode analiticeMetode de apreciere a calitatii

Sistem de apreciere cu numar mic de puncte Sistem de apreciere cu numar mediu de puncte Sistem de apreciere cu numar mare de puncte

Metode de diferentiere a calitatii Metoda probelor pereche Metoda triunghiulara Metoda duo-trio Metoda doi din cinci Metoda A sau “diferit de A”Metoda de ordonare dupa rang

Ordonare simpla Ordonare pe perechi

Metode de descriere a calitatii Metode descriptive simple Metoda profilului de aroma sau textura Metoda dilutieiMetode preferentiale Metoda probelor perechi Metoda triunghiulara Metoda cu scara hedonica

Dintre metodele preferenţiale am ales testul hedonic.Aceste metode prefereţiale au ca scop: orientarea productiei intreprinderilor in vederea realizarii produselor preferate de piata iar ca şi aplicabilitate se utilizeaza la introducerea pe piata a unui produs nou şi pentru evidentierea reactiei consumatorilor fata de diferite produse existente deja in consum

In cazul acestor metode o influenta deosebita asupra rezultatului o are efectul psihologic, deoarece consumatorul compara, in mod constient, calitatile

1

senzoriale ale produsului testat cu cele pe care le asociaza in mod obisnuit alimentului respectiv.

Permite sa stabileasca nu numai cea mai buna proba, dar si gradul de preferinta referitor la un anumit factor: conditii sau durata de pastrare, metoda de ambalare, modificarea retetei de fabricatie sau a regimului tehnologic.

Testul hedonic

Scopul acestui tip de test este de a alege o probă preferată dintre mai multe sortimente ale aceluiaşi produs. Se urmăreşte astfel orientarea producţiei către produsul preferat de consumatori sau testarea preferințelor în cazul unui produs nou lansat pe piaţa de desfacere. Rezultatele acestui test sunt influenţate de efectul psihologic asupra consumatorilor, care compară în mod conştient proprietăţile senzoriale ale produsului de testat cu cele pe care le percepe la produse similare. În cadrul metodelor preferenţiale, testul hedonic permite nu numai alegerea celei mai “bune” probe dar şi măsurarea gradului de preferinţă. Scala hedonică are 9 trepte, între care primele 4 (1-4) consemnează senzaţiile negative, iar altele 4 ( 6-9) senzaţiile pozitive. A cincea treaptă arată senzaţia de “indiferent”(Peryam et al., 1997).

- extrem de plăcut 9

-foarte plăcut 8

-plăcut 7

-slab plăcut 6

-indiferent 5

- uşor plăcut 4

-semiplăcut 3

-complet neplăcut 2

-extrem de neplăcut 1

Fiecare degustător a primit trei mostre de produse din pâine:pâine albă(notată cu cifra 1),pâine Graham(notată cu cifra 2) şi pâine cu linte roşie şi infuzie de rosmarin(codificată cu cifra 3), realizată în staţia pilot de obţinere a produselor de panificatie din cadrul USAMV. Mostrele au fost aşezate pe o tavă şi s-au servit degustătorilor

Produsele au fost însoţite de un pahar cu apă la temperatura camerei, un recipient gol pentru evacuarea produsului degustat, serveţel, fişa testului, creion. În timpul degustării , este necesară neutralizarea gustului remanent , în scopul menţinerii sensibilităţii gustative a degustătorilor. Agentul de neutralizare este apa potabilă la temperatura camerei.

2

Fiecare subiect a fost rugat să citească instrucţiunile de pe fişă şi să indice gradul de preferință prin bifare în dreptul expresiei pe care o consideră cea mai apropiată de părerea personală.

Fisele s-au prelucrat statistic stabilindu-se media şi procentajul de imi displace.Toate probele au fost agreate de către consumatori, procentajul de imi displace fiind de 0,05 la pâinea albă, 0,07la pâinea Graham şi 0,08 la noul produs.

Rezultatele testului confirmă rezultateleobţinute în cazul celorlate metode aplicate,conform cărora produsul nou creat este agreat de consumatori.

Fişa model a acestui test care a fost aplicată degustătorilor este:

TESTUL HEDONICEXAMINATOR NR……INSTRUCTIUNIVă rugăm să gustaţi proba 1, proba 2, proba 3. Indicaţi cât de mult vă place fiecare din aceste probe prin bifare în dreptul expresiei care descrie cel mai bine părerea dvs.

Grad de preferinţă

Proba 1 Proba 2 Proba 3

Extrem de plăcut

Foarte plăcutPlăcut

Slab plăcutIndiferent

Uşor neplăcutSemiplăcut

Complet neplăcut

Extrem de neplăcut

Scala Likert și măsurarea calității

3

Este o scală des folosită în marketing sau cercetarea satisfacţiei şi atitudinii clientului.

Scala Likert este o varianta de scală utilizată pentru anumite tipuri de întrebări în cadrul unui sondaj. Scala are cinci sau sapte gradatii, care indica intensitatea acordului sau dezacordului subiectului asupra unei afirmatii/unei caracteristici anume. Scala lui Likert- este o scala cu 5 trepte

+2 +1 0 -1 -2Acord total Acord Indiferenta Dezacord Dezacord total

Scala Likert este o scală folosită în psihometrie pentru măsurători operate cu

ajutorul chestionarelor. Scala poartă numele inventatorului său, psihologul Rensis Likert.Scala Likert este o scală ordinală adică este este o scală nominală pe care s-a

introdus o relaţie de ordine. La fel ca şi în cazul scalei nominale nu există o ierarhie intrinsecă a valorilor măsurate dar ele au la bază o ordine distinctă bazată pe o ierarhie extrinsecă.Cu alte cuvinte valorile măsurate sunt ordonabile pe baza unei relații de ordine.

Caracteristica principală a scalei ordinale este aceea că permite măsurararea gradului de diferenţă dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Scala ordinală nu permite operaţii aritmetice asupra categoriilor. Nu se va putea preciza niciodată care este mărimea diferenţei dintre două categorii deoarece nu se va putea preciza niciodată care este diferenţa dintre “bine“ şi “foarte bine“ avută în vedere de subiecţi.Se alcătuieşte un set de propoziţii (întrebări) care reprezintă afirmaţii cu caracter favorabil sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaţiei;Se aplică chestionarul unei populații stabilite conform scopului de măsurare. Atunci când sunt învitați să răspundă la un chestionar calibrat ca instrument de măsură pe o scală Lickert subiecții trebuie să specifice nivelul de acord respectiv dezacord față de afirmațiile din chestionar.

Deși cel mai adesea este folosită scala cu 5 valori de răspuns mulți specialiști susțin că utilizarea a 7 sau 9 valori conduce la măsurători cu un grad de acuratețe mai ridicat.

După ce se completează chestionarul fiecare fiecare element (întrebare) se analizează separat. Observăm că deşi există o relaţie de ordine pe mulţimea categoriilor nu există nici o indicaţie privitor la diferenţele reale între categorii. De aceea, atunci când se utilizează scale ordinale de măsură, distanţele între categorii sunt presupuse egale iar operaţiile acceptate sunt modul, gama, mediana şi procentul. Media nu are sens. Este de observat că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de un subiect atât prin răspuns pozitiv cât și negativ.

Deşi scalele Likert sunt scale ordinale pure, unii cercetători le tratează ca scale interval acordând fiecărei categorii un scor/notă. Scorul realizat de un subiect se calculează făcând suma algebrică a valorilor numerice care caracterizează opinia sa referitoare la fiecare propoziţie componentă a chestionarului. Această deviere de la măsurarea standard este făcută atunci când valorile asociate categoriilor sunt tratate ca

4

măsuri ale atitudinii. Folosirea unui sistem de notare permite calcularea de medii şi deviaţii standard pentru a putea face comparaţii pe grupuri de subiecţi, e.g. nivelul de satisfacţie a fost de 3,5 la adulţi şi de 4,1 la copii.

Scala Likert este cea mai cunoscută scală ordinală și este utilizată în studiile de atitudine. Este utilizată pe scară largă în studiile de cercetare și uneori este referită ca scală de rating deși nu înseamnă același lucru.

Caracteristica principală a unei scale ordinale este aceea că permite măsurararea gradului de diferenţă dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Scala ordinală nu permite operaţii aritmetice asupra categoriilor. Nu se va putea preciza niciodată care este mărimea diferenţei dintre două categorii deoarece nu se va putea preciza niciodată care este diferenţa dintre “mulțumit“ şi “foarte mulțumit“ avută în vedere de subiecţi.

Este o scală des folosită în marketing sau cercetarea satisfacţiei şi atitudinii.În managementul calității scala Likert este utilizată pentru măsurarea satisfacției clienților cu privire la servicii sau pordusele livrate de o anumită firmă. Chestionarele de satisfacție se transmit clienților cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori raporturile dintre furnizor și client o cer sau o permit.

Măsurarea satisfacției clientului este una dintre cele mai importante măsuri de control introduse de Sistemul de Management al Calității unei organizații.Măsurătorile operate pe această scală pot suferi distorsiuni datorită reținerii manifestate de repondenți de a utiliza valorile extreme sau dimpotrivă de a le folosi în mod exagerat în funcție de natura răspunsului pe care trebuie să-l dea. Cu toate acestea scala Lickert râmâne cea mai utilizată scală de măsurare a atitudinii. In cazul unei anchete selective pe piaţă, avand ca temă ,,Test de acceptabilitate a produsului pâine cu linte roşie ,, desfăşurată pe un eşantion de 100 de persoane, s-a utilizat scala lui Likert. Faţă de cele trei caracteristici ale produsului- culoare, aspect, gust- cuprinse în propoziţii afirmative, distribuţia opiinilor celor100 de subiecţi intervievaţi a fost următoarea:

Distribuţia aprecierii subiecţilorAcord total

Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Pâinea are o culoare plăcută

72 26 1 1 0

Pâinea are un aspect plăcut

67 33 1 1 0

Pâinea are un gust plăcut

72 23 1 1 0

Scor culoare

Scor aspect

5

Scor gust

Pe o scala de la -2 la +2, cel mai bine apreciat este gustul,urmat de culoare si aspect.Scorul global inregistrat de painea cu adaos de faina de linte rosie şi infuzie de rosmarin

se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a scorurilor partiale:

Scor global

Imaginea de ansamblu este pozitivă, subiecţii chestionaţi considerând că produsul nou adus pe piaţă are o culoare,un aspect si un gust plăcut.

Metoda ordonării rangurilor

Această metodă se foloseşte în scopul clasificării unor produse alimentare după intensitatea unei singure caracteristici senzoriale şi se recomandă în următoarele situaţii:

Pentru selectarea grosieră a probelor în vederea unei evaluări ulterioare mai precise

Pentru alegerea examinatorilor Pentru teste de apreciere de către consumatori prin acceptare ca metoda de antrenament pentru examinatori. Ea constă din prezentarea simultană a mai multor probe fiecărui examinator, fiind o metoda rapida si destul de exactă în cazul evaluării unor caracteristici complexe, cum aunt aroma, gustul sau aspectul.

Ancheta a vizat acelaşi eşantion

Caracteristici Rang1 +3p Rang2 +2p Rang3 +1pCuloare 72 26 2Aspect 67 30 3Gust 72 23 2

M culoare

M aspect

M gust

6

În urma anchetei realizate pe un eşantion de 100 de persoane,neantrenate ca degustători,studenţi şi cadre didactice ai Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 72 dintre acestea au considerat că noul produs se încadrează pe primul rang din punct de vedere al gustului,fiind urmat la un scor foarte strans de culoarea si aspectul produsului. În urma acestui test se confirmă rezultatele obţinute şi la scala Likert, imaginea de amsamblu asupra noului produs fiind una pozitivă.

De asemenea, pentru a testa acceptabiliatea noului produs pe piată am realizat un chestionar pe care l-am adresat unui număr de 100 de subiecţi proveniţi atât din mediul urban cât şi rural, femei şi bărbaţi, cu vârste diferite şi cu un nivel de pregătire diferit.Obiectivele chestionarului:

• determinarea nivelului de satisfacţie a consumatorului în ceea de priveşte actuala piaţă de produse de panificaţie

• modul în care este apreciat noul produs pe baza caracteristicilor senzoriale:culoare,aspect,gust,miros

Populatia tintă:persoanele din judetul Cluj-Napoca şi din regiunile limitrofe, cosumatoare de produse de panificaţie. Metoda de esantionare utilizata: metoda cotelor. Este cea mai utilizata in studiile de piata, fiind foarte fiabilă.Dimensiunea esantionului: 100 de persoaneMetoda de administrare a chestionarului: ancheta pe teren – în diferite zone populate din oraşul Cluj Napoca.

Întrebările adresate au fost urmatoarele:

1.Ce părere aveţi despre sortimentele de pâine existente pe piaţă până în momentul de faţă?A) foarte bună;B)bună;C)relativ bună;C)nesatisfăcătoare.

Majoritatea subiecţilor chestionaţi au o părere bună în ceea ce priveşte piaţa actuală a produselor de panificaţie în procent de 43%. Totuşi procentul respondenţilor care au considerat că sortimentele existente pe piată sunt relativ bune sau nesatisfacatoare este de 35%, cu doar 8% mai mic decat al celor care considera sortimentatia satisfacatoare.

7

Ce parere aveti despre sortimentele de paine existente pe piata?

21%

43%

15%

21%

Foarte buna

Buna

relativ buna

nesatisfacatoare

2.Credeţi că este necesară apariţia unor produse noi pe piaţă?a)dab)posibilc)nu.

Deţinând un procent de 69%, subiecţii chestionaţi consideră că este necesară apariţia unor produse noi pe piaţa produselor de panificaţie.

Credeti ca e necesar aparitia unui nou produs pe piata?

69%

21%

10%

Da

Nu

Posibil

3.Cum vi se pare ideea de a fortifia pâinea cu faină de linte roşie şi infuzie de rosmarin?a)interesantă;b)atrăgătoare; c)benefică organismului.

Subiecţii chestionaţi consideră că ideea de fortifiere cu cu faină de linte roşie a pâinii este benefică organismului.

8

Cum vi se pare ideea de a fortifia painea

cu faina de linte rosie?

22%

15%63%

Interesanta

Atragatoare

Benefica organismului

4.Cum vi se pare culoarea acestui nou tip de pâine?a)foarte plăcutăb)plăcutăc)mai puţin plăcutăÎn procent de 72% subiecţii consideră că noul sortiment de pâine are o culoare plăcută.

Cum vi se pare culoarea acestui nou sortiment de paine?

72

23

5

foarte placuta

placuta

mai putin placuta

5. Cum vi se pare gustul acestui nou produs?a)caracteristic,de pâine;b)neobisnuit pentru produsele de panificatie;c)străin

Subiecţii chestionaţi consideră că gustul noului produs este caracteristic, de pâine, în procent de 95%, ceea ce ce conduce la concluzia că făina de linte roşie, adăugată în procent de 12% în produsul final nu induce schimbări ale gustului sesizabile în produsului finit.

9

Cum vi se pare gustul noului sortiment de paine?

95

3 2

Caracteristic, de paine

Neobisnuit pentru produsele depanificatie

Strain

6.Cum vi se pare apectul?a)atrăgătorb)agreabilc)mai putin plăcut.

Subiecţii consideră că aspectul noului produs este atrăgător, cu un procentaj de 89%.

Cum vi se pare aspectul noului produs?

89

9 2

Atrăgător

Agreabil

Mai putin plăcut

7.Cum vi se pare mirosul/aroma?A)plăcut/ăb)aromat/ăc)mai puţin plăcut/ă

Mirosul, respectiv aroma noului produs a fost agreat de către consumatorii chestionaţi în proporţie de 85% dintre aceştia.

10

Cum vi se pare mirosul/aroma?

85

13 2

Plăcut/ ă

Aromat/ă

Mai puţin plăcut/ă

8.Aţi cumpăra acest nou sortiment de pâine?a)dab)nuc)poate

Din totalul eşantionului de 100 de persoane, 95 dintre acestea ar fi dispuse să achiziţioneze noul produs.

Aţi cumpăra acest sortiment de pâine?

95

1 4

Da

Nu

Poate

9.Ce pret ati fi dispus sa platiti pentru achizitionarea acestui nou sortiment de paine cu gramajul de ……../bucata?a)2,5-3 leib)3-3,5 leic) 3,5 lei.

Preţul agreat de majoritatea celor chestionaţi este cuprins între 2,5-3 lei.

11

Ce sumă aţi fi dispus să plătiti pentru acest nou produs?

73

18

9

2,5-3 lei

3-3,5 lei

>3,5 lei

10.Ce venit lunar aveti ?a)<1000 ronb)1000-1500 ronc)> 1500 ron.

Venitul lunar al subiecţilor este cuprins în procent de 67% între 1000-1500 RON.

Ce venit lunar aveti?

15

67

18

<1000 ron

1000-1500 ron

>1500 ron

11.Din ce mediu proveniti ?a)urbanb)rural.

12

Subiecţii chestionaţi aparţin în procent de 58% mediului urban, 42% dintre aceştia mediului rural.

Din ce mediu proveniti?

58

42

Urban

Rural

12.Care este nivelul dumneavoastră de pregătire ?a)gimnazial;b)liceal;c)universitar.

În proporţie de 58% subiecţii chestionaţi au ca nivel de pregătire studiile liceale.

Care este nivelul dumneavoastra de pregatire?

3

58

39Gimnazial

Liceal

Universitar

13.Care este sexul dumneavoastra ?a)feminim;

13

b)masculin.Persoanele chestionate aparţin sexului feminin, cu un procent de 87%.

Care este sexul dumneavoastră?

87

13

Feminin

Masculin

14.Ce vârstă aveţi?a)18-25 ani;b)25-35;c) 35 ani.

Vârsta persoanelor chestionate este cuprinsă în procent de 59% între 18-25 de ani.

Care este vârsta dumneavoastră?

5923

18

18-25 ani

25-35 ani

>35 ani

CONCLUZII:

În urma rezultatelor înregistrate în sondaje, obiectivele au fost îndeplinite şi astfel putem concluziona că noul produs este apreciat din punct de vedere organoleptic de către subiecţii chestionaţi şi că piaţa actuală de produse de panificaţie le satisface aşeptările doar în procent de 43%.De asemenea mai putem spune că în urma aplicării acestui chestionar pe un eşantion de 100 de persoane:

69 dintre acestea consideră că este necesară apariţia unui nou produs pe piaţa pruduselor de panificaţie

63 dintre ele consideră că ideea de fortifiere a pâinii cu linte roşie e sănătoasă.

72 dintre pesorne cred că gustul este plăcut

14

95 cred că gustul rămâne acelaşi,adică caracteristic de pâine. 89 de subicţi cred ca aspectul este unul atrăgător 85 apreciază mirosul, respectiv aroma noului produs finit 95 ar fi dispuşi să-l achiziţioneze 73 dintre persoanele chestionate ar plăti sumă de 2,5-3lei pentru

achiziţionarea lui. 67 au un venit cuprins între 1000-150 ron 58 provin din mediul urban,respectiv 42 mediu rural 58 au studii liceale, 39 studii universitare 87 dintre subiecţi au fost de sex feminin 59 aveau o vârstă cuprinsă între 18-25ani.

[ 1 ] ***), Likert Scale, http://en.wikipedia.org[ 2 ] ***), ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității – Cerințe[ 3 ] Marion Joppe, Ryerson University, Toronto, Canada, http://www.ryerson.ca[ 4 ] Vasile Golovco, Scalarea și Eșantionarea în Cercetările de Marketing, note de curs.

15