Sc Lingv An1

8/13/2019 Sc Lingv An1

1/57

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN

INVATAMANT LA DISTANTA

PROGRAMA ANALITICA

Disciplina: Lingvistic g!n!"#

Specializarea: R$%&n'/Li%(' st"'in'

Anul ISemestrul I

Titularul disciplinei: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'#n

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

- prezentarea unui scurt istric al lin!"isticii pentru a #eri ima!ine de ansam$lu a

principalelr terii si curente de-a lun!ul timpului%

- intrducerea unr ntiuni de lin!"istica utile in pre!atirea studentilr pentru studiul

lim$ilr de pr#il%

- #amiliarizarea studentilr cu nua perspecti"a in ceea ce pri"este structura si

e"lutia lim$ilr%

- inte!rarea lim$ilr studiate de studenti in cnte&tul mai lar! al unei clasi#icari

!eneal!ice si tipl!ice%

- #amiliarizarea cu ntiuni de terie a cmunicarii cu scpul crearii unr a$ilitati de

analiza a discursului nn-literar%

II. TE'ATICA C()S()ILO):

*. O(i!ct+# #ingvisticii. Lin!"istica sincrnica si lin!"istica diacrnica. Le!atura

dintre lin!"istica si alte discipline: literatura+ #ils#ie+ psi,l!ie+ scil!ie%

psi,l!ia lin!"istica+ scilin!"istica+ #ils#ia lim$aului ni dmenii ale

lin!"isticii !enerale.

/. Sc+"t ist$"ic # c$nc!,tii#$" #ingvistic! ,&n in s!c$#+# # -I-.#! . Antic,itatea

!reaca: precupari pri"ind ri!inea lim$ii+ di"ersitatea lim$ilr% predminareapunctului de "edere #ils#ic in cercetarile lin!"istice% antic,itatea rmana:


2/57

in#luenta culturii !recesti% precupari de !ramatica% crearea !ramaticilr

descripti"e. Orient: interes pentru !ramatica prpriu-zisa descrierea lim$ii

sanscrite. E"ul 'ediu: interesul pentru #ils#ia lim$aului% curente: realismul si

nminalismul% !ramaticile speculati"e. )enasterea. Seclele *0 si *1: #ils#ia

lim$aului este determinata de ratinalism si empirism% Descartes si !ramaticile

ratinale% se cntinua descrierea lim$ilr% dictinare pli!lte.

2. M!t$)$#$gi. 'etde cnmune cu alte stiinte. 'etde prprii lin!"isticii:

#undamentarea lin!"isticii stiinti#ice. 'etda cmparati"-istrica% !e!ra#ia

lin!"istica% metde mderne.

3. O"igin! #i%(+#+i. Terii pri"itare la ri!inea lim$aului: teria ri!inii

di"ine% teria e"lutinista. Terii pri"itare la ri!inea primelr cu"inte: teria

interectiilr si nmatpeelr. Terii pri"itare la mdul in care s-au #i&at

sensurile cu"intelr: teria naturala si teria cntractuala.

4. S!%n+# #ingvistic. Teria lui 5erdinand de Saussure. Acceptiile semnului

lin!"istic. Trasaturile semnului lin!"istic. 5unctiile semnului lin!"istic. Ar$itrar si

mti"at: mti"area a$sluta si mti"area relati"a.

6. F+nctii#! #i%(+#+i. 5unctia de cmunicare. 5unctia denminati"a. 5unctia

emti"a. 5unctia petica. Lim$aul ca act de "r$ire. 5unctiile lim$aului dupa

)man 7a8$sn. 5unctia metalin!uala. 5unctia #atica.

0. P"$c!s+# )! c$%+nic"!. O perspecti"a neur#izil!ica. Emiterea mesaului.

Transmiterea mesaului. )eceptarea meraului. Limitele cmunica$ilitatii prin

lim$a.

1. R%i0ictii#! sti#istic! #! #i%(ii. Stilurile #unctinale. Criteriul sci-

pr#esinal. Lim$a literara.

9. R%i0ictii#! nt"$,$#$gic! #! #i%(ii. Lim$aul cpiilr. Lim$aul #emeilr.

*. M!t$) c$%,"tiv.ist$"ic'. Istric. Scpul metdei. Principiile metdei.)ecnstructia. E&emplu de recnstructie in indeurpean;. Psi$ilitati de

recnstructie in cmpartimentele lim$ii. Ntiuni !enerale: lim$a-$az;+ etimn+

lim$i neatestea


3/57

*/. C#si0ic"! #i%(i#$". Clasi#icarea !eneal!ica: istric% #amilii de lim$i% #amilia

lim$ilr indeurpene. Clasi#icarea tipl!ica% istric% clasi#icarea tipl!ica

traditinala.

*2. C$ntct+# )int"! #i%(i. Bilin!"ismul.

*3. P"$g"!s+# in #i%(. Di"ersi#icarea #unctiilr lim$ii. 5netica: cresterea

in"entarului de unitati r!anizate intr-un sistem. 'r#l!ie: reducerea

cate!riilr nminale si "er$ale% sincretismul cazurilr% cresterea numarului de

parti de "r$ire si ad=ncirea specializarii lr #unctinale. Sinta&a: sprirea

cmple&itatii unitatilr. Le&ic: cresterea in"entarului de cu"inte.

III. EVAL(A)EA ST(DENTILO): e&amen scris.

IV. BIBLIO>)A5IE >ENE)ALA

GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Editura Academiei+ Bucuresti.

GRAUR1 A#!2n)"+ *900+ Scurt istoric al lingvisticii+ Editura Didactica si Peda!!ica+

Bucuresti.

L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti.

MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la

lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti.

SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Scrisul )m=nesc+

Crai"a.

VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Editura Didactica si

Peda!!ica+ Bucuresti.

7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Editura stiinti#ica+

Bucuresti.

? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA *960+ Editura Stiinti#ica+

Bucuresti.

? ? LIMBILE LUMII@'ica enciclpedie @LL *91*+ Editura Academiei+ Bucuresti.

? ? ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE @ELI) *919+ Editura Academiei+

Bucuresti.

? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Editura Academiei+ Bucuresti.

? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA *90*+ Editura Academiei + Bucuresti.


4/57

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN

INVATAMANT LA DISTANTA

SUPORT DE CURS

DISCIPLINA: Lingvistic' g!n!"#'

Anul I Semestrul I

TIT(LA)(L DISCIPLINEI: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'#n

I. P)EENTA)EA C()S(L(I

Cursul cuprinde *3 teme si reprezinta intrducere in lin!"istica !enerala prin

prezentarea c=tr"a dintre temele #undamentale a$rdate de aceasta disciplina

@$"igin! #i%(+#+i1 ,"$c!s+# )! c$%+nic"!1 s!%n+# #ingvistic1 0+nctii#! #i%(ii1

%!t$)$#$gi!1 c#si0ic"! #i%(i#$"1 ,"$g"!s+# in #i%(. Din necesitatea restr=n!erii

impuse de durata cursului @dar un semestru+ selectarea tematicii a tinut cnt de

criteriul utilitatii imediate pentru studentii din anul I+ ne#amiliarizati cu ntiuni de

lin!"istica.

II C()S(L

9* ORIGINEA LIMBA4ULUI

Prin "r$ire se intele!e prcesul prin care mul a inceput sa !andeasca si sa-si

e&prime !andurile prin lim$a articulat.

Desi cnsiderata de unii pr$lema mai curand a #ilz#iei @Scietatea de lin!"istica

de la Paris+ in#iintata in *166+ a inscris in statutele ei interdictia de a discuta ri!inea "r$irii+

ttusi lin!"istii au incercat sa suplineasca di#icultatile si lipsa de material in ceea ce pri"este

lim$a primilr ameni prin cercetarea lim$ilr unr tri$uri sal$atice actuale. Aceasta cale nu

pate #i #lsita decat in mica masura+ dearece tate lim$ile care e&ista astazi au istrie

indelun!ata si sunt #arte departe de starea initiala.


5/57

Nu se pate prni nici de la cu"intele ind-eurpene recnstituite cu autrul metdei

cmparati"-istrice+ pentru ca intre epca aparitiei lim$aului articulat si ind-eurpeana este

periada de sute de mii de ani pe care nu cunastem.

Alti cercetatri au luat ca $aza de studiu lim$aul cpiilr+ cnsiderand ca e"lutia

#elului de a "r$i al cpiilr reprduce in rezumat etapele prin care a trecut+ de la aparitia lui+

lim$aul menesc% aceasta este a#irmatie intr- arecare masura ade"arata+ cu cate"a

amendamente: lim$aul cpiilr se dez"lta in cnditii speciale: cpiii in"ata de la cei din ur

lim$a !ata #rmata+ pe cand primii ameni creau sin!uri lim$aul+ ei nu $ene#iciau de

e&perienta indelun!ata% api+ cpiii au de la nastere un aparat "cal capa$il de a emite sunete

articulate si un creier dez"ltat+ pe cand aparatul "cal al primilr ameni de-a$ia atunci se

deprindea treptat sa articuleze un sunet dupa altul+ iar creierul lr nu era atat de dez"ltat.

T!$"ii s+," $"iginii v$"(i"ii

Pparele au creat di#erite mituri despre lim$a primilr ameni.Lim$a era cnsiderata

un dar al lui Dumnezeu sau in"entie a celui mai intelept m.

O"igin! )ivin #i%(+#+i. Dumnezeu a creat in tacere+ iar mul a numit api

tate lucrurile create de acesta datrita inzestrarii di"ine cu psi$ilitatea de a "r$i

@c$%,!t!nt #ingvistic1am zice astazi.

T!$"i !v$#+ti$nist+ sustinuta de adeptii teriei lui Darin+ cnsidera ca mul si-a

dez"ltat lim$aul in prcesul desprinderii din maimuta datrita necesitatilr create de munca

in !rup.

>anditrii antici s-au interesat atat de natura lim$ii @este un dar divin sau o creatie

omeneasca%limba este un fenomen individual sau social+ cat si de ri!inea numelr

$iectelr+ de caracterul le!aturii dintre nume si $iectul denumit.

)aspunsurile date la aceste intre$ari au re#lectat cele dua cnceptii #ilz#ice

#undamentale: cea %t!"i#[email protected]+ de e&emplu cnsiderau ca amenii au creat "r$ireasi cea i)!#[email protected]$aul are un caracter di"in.

In pri"inta caracterului primelr cu"inte s-au re#lectat de asemenea dua cnceptii:

Adeptii t!$"i!i nt+"#!sustineau ca numele $iectelr decur! din natuira lr+ ca

#iecare cu"ant este !lindire+ ima!ine a lucrului pe care il denumeste @printre ei se numara

!"c#it pentru care cu"intele sunt um$re ale lucrurilr+ ima!ini ale lr+ asemanatare cu

ima!inile ar$rilr si muntilr re#lectate intr-un rau.

T!$"i c$nt"ct+#@sau a cn"entiei sustinea+ dimptri"a+ ca numele $iectelr au#st sta$ilite de ameni printr- cn"entie. D!%$c"it @sec. V i.Fr. a adus imptri"a ideii ca


6/57

numele ar #i date de la natura urmatarele ar!umente: unele lucruri dease$ite intre ele sunt

numite cu acelasi cu"ant @mnime+ iar acelasi $iect pate #i denumit prin cu"inte di#erite

@sinnime% numele unui $iect pate #i inlcuit dupa un timp cu altul+ r acest lucru nu ar #i

psi$il daca numele ar #i determinat de caracteristicile $iectului.

Pentru Aristtel cu"intele sunt sim$luri+ semne ale lucrurilr. Datrita cn"entiei

dintre ameni+ cu"intele sunt+ dupa parerea sa+ ec,i"alentele lucrurilr+ ima!inile lr

e"catare.

Cele dua terii asupra ri!inii "r$irii au #st cntinuate+ cu unele "ariante+ pana in

zilele nastre.

In incercarea de a raspunde la intre$area "care au fost primele cuvinte cu care

oamenii au inceput sa vorbeasca"+ adeptii teriei naturale au auns la dua cncluzii:

- primele cu"inte au #st imitatii ale sunetelr emise de #iinte si $iecte+ iar aceste

cu"inte imitati"e au ramas ca denumiri pentru #iintele si lucrurile respecti"e @t!$"i

$n$%t$,!!#$"%

- primele cu"inte au aparut pe $aza unr sunete emise in"luntar+ care e&primau

di#erite stari su#letesti si impresii ale mului% ulterir aceste stri!ate in"luntare au de"enit

denumiri ale realitatilr care au pr"cat starile su#letesti+ impresiile etc. @t!$"i

int!"!ctii#$".

5ilz#ii au ridicat si pr$lema naturii sciale a lim$aului. Ast#el+ Di$)$" )in Sici#i

@seclul I i.Fr. a inteles ri!ina sciala a lim$ii+ a !asit e&plicatia aparitiei "r$irii in

necesitatea amenilr de a cmunica intre ei @s-au strans in !rupuri de #rica #iarelr si au

in"atat sa se aute unii pe altii.

Pentru L+c"!ti+ @Despre natura lucrurilor; lim$a a aparut in scietate% capacitatea

naturala a amenilr de a emite sunete articulate a #st #lsita pentru satis#acerea ne"ilr de

cmunicare.

Periada medie"ala reia teria ri!inii di"ine a lim$aului+ #ara a aduce ce"a nu.

In seclul al GVII-lea se rea#irma cele dua teze #undamentale asupra ri!inii

"r$irii: cea sciala si cea indi"iduala. De asemenea se "r$este din nu despre caracterul

imitati" sau interectinal al primelr cu"inte.

5ilz#ii materialisti en!lezi @T*$((!s si 4*L$c

primiti" pseda un stri!at natural+ prdus al instinctului+ de care se ser"ea in caz deprimedie% trecerea la lim$aul articulat s-ar #i #acut pe $aza cntractului scial.


7/57

O alta terie aparuta in seclul al GIG-lea sustine teria lim$ii manuale sau a

!esturilr si numai dupa ce ideile s-au inmultit s-a simtit ne"ia sa se in"enteze alte semne.

Lin!"istul danez 4s,!"s!n credea ca mul mai intai a cantat si a$ia api a inceput sa

"r$easca.

In ciuda di#icultatii de a sta$ili ri!inea "r$irii si a primelr cu"inte rstite de

ameni+ putem a#irma ca lim$a este prdusul dez"ltarii istrice a scietatii% ea a aparut+

impreuna cu !esturile+ in clecti"itatea amenilr primiti"i data cu !andirea+ din necesitatea

cmunicarii reciprce.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti+ p./9-26.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:

GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti.

L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti.


lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.

SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.


7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti.

7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti.

Intrebari de verificare.

- Care sunt principalele terii prin care se incearca sa e&plice aparitia lim$aului

- In ce cnsta di#icultatea de a sta$ili ri!inea "r$irii si a primelr cu"inte

=* FUNCTIUNILE LIMBA4ULUI

*. Esentiala este 0+ncti+n! )! %i#$c )! c$%+nic"!intre mem$rii unei scietati. Aceasta

#unctiune este strans le!ata de natura sciala a lim$ii. Ne"ia de cmunicare !u"erneaza

aparitia+ dez"ltarea si per#ectinarea lim$aului.

/. F+ncti+n! )!n$%intiv. Pentru e&ercitarea ei "r$itrii au la dispzitie un in"entar de

semne. Aceste semne denumesc perceptiile !andirii nastre+ perceptii care data ce


8/57

capata nume de"in mai sta$ile+ !andirea putand sa le mane"reze cu mai multa usurinta.

Lim$a #unctineaza asadar ca inst"+%!nt # gn)i"ii. Prin lim$a realitatea isi pate

prelun!i e&istenta in !andirea+ in cnstiinta nastra. Prin cu"ant+ realitatea e la

indemana meditatiei+ re#lectiei nastre. Lim$aul permite !andirii sa #i&eze datele

capatate prin senzatii si perceptii. De aceea #unctiunea denminati"a mai este numita si

c$nstit+tivsau %!nt#.

2. O alta #unctiune a lim$aului este cea !2,"!siv. Printr-un mesa arecare "r$itrul

cmunica nu numai idee+ un !and+ ci si anume in#rmatii cu pri"ire la prpria persana:

se&ul+ "arsta+ starea su#leteasca sau c,iar atitudinea #ata de mesaul transmis. 'ilacele

e&presi"itatii lin!"istice sunt #elurite. Cel mai intre$uintat milc este intnatia. Ale!erea

unui anumit cu"ant din mai multe sinnime este le!ata de asemenea de persana

"r$itrului. Si prcedee mr#sintactice stau la dispzitia e&presi"itatii lin!"istice @de

e&. timpurile "er$ale. Dintre prcedeele sintactice rdinea cu"intelr este cea mai le!ata

de e&presi"itate.

3. F+ncti+n! ,$!ticnu tre$uie cn#undata cu #unctiunea e&presi"a. Datrita #unctiunii

petice mesaele lin!"istice pt pr"ca emtii artistice+ lim$aul de"enind #rma de

e&presie a artei literare.

Acestr #unctiuni #ingvist+# R$%n 4


9/57

- de +n c$) intru ttul sau cel putin partial cmun atat transmitatrului cat si

destinatarului%

- de +n c$ntctcu destinatarul+ cnducta materiala sau le!atura psi,l!ica dintre cei di

care le da psi$ilitatea sa sta$ileasca si sa mentina cmunicarea.

Iata reprezentarea unui prces de cmunicare @act "er$al si a #unctiunilr

crespunzatare elementelr lui cnstituti"e in cnceptia lui )man 7a8$sn:

Cnte&t @#. re#erentiala

'esa @#.petica

Transmitatr Destinatar @#. cnati"a

@#. emti"a

Cntact @#. #atica

Cd @#.metalin!uala

BIBLIO>)A5IE OBLI>ATO)IE:

? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*4-*9.




MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare lalim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.



7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti.


Intrebari de verificare:

- E&plicati #unctia denminati"a a lim$aului.


10/57

- E&plicati #unctia petrica a lim$aului.

- Care sunt #unctiile lim$aului in acceptia lin!"istului )man 7a8$sn

>* PROCESUL DE COMUNICARE

)ealizarea #unctiunii de cmunicare a lim$ii a aparut in #ata !anditrilr ca un

#enmen dese$it de interesant.

Inca din antic,itatea !reaca #ilz#ii incadrati in di"erse curente au "azut destul de

$ine nu numai imprtanta cmunicarii ci c,iar si mecanismul acesteia.

Ast#el+ st$iciiau inteles rlul creierului ca r!an de cmanda si al ner"ilr care

cnduc cu"antul pana la r!anul "r$irii.

E,ic+"!iia#irma psi$ilitatea cmunicarii $azata pe cunasterea lim$ii de intrea!a

scietate @e recunscuta deci e&istenta unui unic milc de intele!ere+ lim$a cmuna sau un

dialect pentru tti mem$rii unei clecti"itati% de asemenea+ in #ilz#ia epicureica se discuta

cnditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca cmunicare pentru ca intele!erea sa se pata

realiza: sunetele+ cu"intele se prpa!a in spatiu% daca distanta de la "r$itr la adscultatr e

mica+ "cea @mesaul isi pastreaza #rma initiala si sensul cu"antului e lesne de inteles% dca

insa distanta este mai mare+ sunetul se tul$ura @z!mt de #nd am zice azi+ "r$ele se

amesteca in drum+ iar sensul de"ine cn#uz @Lucretiu+De rerum natura.

Datele stiinti#ice s-au acumulat insa lent. Cunstintele in dmeniul neur#izil!iei se

#undamenteaza a$ia in seclul al GIG-lea.

Prin ,"$c!"s+# )! c$%+nic"! int!#!g!% !%it!"! si ,"i%i"! )! %!s! int"!

%!%("ii +n!i c$#!ctivitti c"! 0$#$s!sc c!#si %i#$c )! in!t!#!g!"! ?"!s,!ctiv c!!si

#i%(;*Aspectele prcesului de cmunicare pt #i $"#!sau sc"is!. Acti"itatea de cmunicare

cupa un lc #arte mare in "iata #iecarui indi"id+ ttdata mem$ru al scietatii% 0H din

timp @in starea de "e!,e este atri$uit cmunicarii lin!"istice+ repartizat in:

- 34H audiere

- 2H "r$ire

- *6H citire

- 9H scriere


11/57

(n rl urias in e&plicarea prcesului de cmunicare l-a ucat ela$rarea teriei re#le&ului

cnditinat. In cadrul acestei terii a aparut de#inirea cu"antului c s!%n# # s!%n#!#$"si

ca element al celui de-al dilea sist!% )! s!%n#i@"[email protected]$a si !andirea - caracteristic dar

mului% primul sistem de semnalizare+ cmun mului si animalelr+ se realizeaza prin

perceptii+ senzatii si reprezentari.

Ideile de $aza ale neur#izil!iei si neurci$erneticei sunt: neurnul cu di#eritele lui

prelun!iri este capa$il sa primeasca in#rmatia+ sa stc,eze+ sa prelucreze si sa

transmita. Pana la 0 de ani un m nrmal inre!istreaza in memrie *4 miliarde de miliarde

de in#rmatii. Neurnul este tt atat de cmple& ca un calculatr @crte&ul are *6 miliarde de

neurni.

Prcesul de cmunicare presupune #unctinarea nrmala atat a scartei cere$rale cat si a

aparatului "r$irii+ a aparatului auditi"+ a aparatului "izual. Numai cnlucrarea tuturr acestr

elemente asi!ura atat emiterea cat si receptarea mesaelr.

9* E%it!"! %!s+#+i

Pentru a emite+ v$"(it$"+# )is,+n! )! +n n+%" 0init )! "!g+#i c+ c"! ,$t! ,"$)+c!

si int!#!g! +n n+%" in0init )! !n+nt+"i% este ceea ce se c,eama c$%,!t!nt#ingvistic+

data in linii mari prin ereditate si dez"ltata+ ra#inata+ prin educatie.

C,citt! v$"(it$"i#$" )! ,"$)+c! !0!ctiv +n n+%" )t )! !n+nt+"i se numeste

,!"0$"%nt #ingvistic.

Din punct de "edere lin!"istic peratia de emitere a mesaului inseamna cdi#icare a

elementelr sale care sunt su$multime din multimea alcatuita de cdul lin!"istic. Acesta se

prezinta ca un in"entar de elemente @#$n!%!+ %$"0!%! im$inate cn#rm anumitr re!uli.

In urma unui stimul+ "r$itrul selectineaza din in"entar elementele crespunzatare

mesaului pe care "rea sa-l transmita. Pe acestea le r!anizeaza intr-un enunt care "a #i

articulat in semnale succesi"e.

De pilda+ pentru a articula enuntul St+)!nt+# vin! # 0c+#tt! "r$itrul selecteaza:

- st+)!nt+#+ care este luat din campul cu"intelr desemnand pe cei ce in"ata intr-

institutie pu$lica @student+ ele" etc.%

- vin!+ selectat din campul "er$elr care arata actiune de deplasare%

- #+ ales din !rupul prepzitiilr care arata directia%

- 0c+#tt!+ selectat din campul su$stanti"elr care indica lcalurile de in"atamant

pu$lic.


12/57

Paralel cu selectiile de mai sus+ adica ale!erea elementelr cerute+ se aplica re!ulile de

determinare si de im$inare a acestra:

- st+)!nt+#este articulat in nminati"

- vin! capata marca de persana a III-a sin!ular si are prepzitia #care+ impreuna cu

0c+#tt!+ alcatuiesc cmplementul circumstantial de lc.

Enuntul cuprinde trei parti mari+ crespunzatare celr trei unitati din mesa:

St+)!nt+# / vin! / # 0c+#tt!.

5iecare parte cmpnenta a enuntului este alcatuita din semne elementare:

- st+)!nt.+#

- vin.!

- # 0c+#tt.!

Tate aceste semne sunt inzestrate cu semni#icatii @ele sunt numite mr#eme.

=* T"ns%it!"! %!s+#+i

In#rmatia cu autrul lim$aului se pate+ deci+ transmite ral @direct+ prin tele#n+ radi

etc. sau in scris @psta+ tipar+ tele!ra#+ e-mail.

Orice transmitere de in#rmatii se realizeaza cu autrul semnalelr snre sau !ra#ice.

Aceste semnale sunt purtatarele materiale ale in#rmatiei.

Stra$atand cn#+# )! t"ns%[email protected] cupriuns intre emitatr si receptr+ #ie acesta

aerul sau #irul de tele#n+ semnalul pate #i alterat+ denaturat. In md $isnuit mesaele scrise

sunt mai rezistente la pertur$ari. 'esaul snr este cel mai suspus actiunii mai mult sau mai

putin nci"e pentru in#rmatii a z!mtelr @rice #el de alterari ale mesaului aparute pe

canalul de transmisie+ #ie ca distanta de la emitatr la receptr e prea mare+ #ie ca emiterea s-

a #acut prea sla$+ #ie ca semnalul este $ruiat pe parcurs de alte surse snre.

Denaturari @mai mari sau mai mici ale mesaului apar ricum. Dar lim$a isi aca si in

acest caz rlul de milc de cmunicare si mesaul aun!e la destinatie @alterarea sau

distru!erea "calelr nu #ace impsi$ila cmunicarea. O"ic! ,"t! s!%n#+#+i c"! ,$t!

0i g5icit1 "!c$nstit+it +s$" !st! "!)+n)nt*

R!)+n)nt reprezinta+ asadar+ capacitatea de recnstituire a unei parti alterate din

mesa si #unctineaza in tate lim$ile dar mani#estarea di#era de la lim$a la alta.

)edundanta nu #unctineaza decat daca milcul de cmunicare este $ine cunscut.

In a#ara elementelr #nematice+ in prcesul de cmunicare inter"in asa-zisii institri

permanenti ai "r$irii% unii lin!"istici @intnatia+ accentul+ altii e&tralin!"istici @!esturile+mimica.


13/57

>* R!c!,ti$n"! %!s+#+i

'esaul a auns la destinatar. Pe calea senzatiilr auditi"e sau "izuale ner"ii transprta

in#lu&ul pana la crte& unde analizatrii crticali intra in actiune. Acum are lc

descmpunerea mesaului primit+ respecti" )!c$)i0ic"!: in urma analizei la care e supus

mesaul+ se retine in#rmatia purtata de semnal+ cntinutul acestuia. A$ia acum+ pe $za

memriei+ a stcului de cunstinte "ec,i+ in#rmatia nua e ,"!cit1 sist!%[email protected]

i!""[email protected] intr-un cu"ant ,"!#+c"t. In urma acestui prces se pate spune ca mesaul

receptinat a #st inteles.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti.

? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*60-*12.





lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.





- Care sunt principalele curente #ils#ice pri"itare la des#asurarea prcesului de

cmunicare

- Care sunt principalele acti"itati de cmunicare

- Ce este c$)+# #ingvisticsi in ce cnsta emiterea mesaului

- E&plicati termenii de c$%,!t!nt #ingvisticsi ,!"0$"%nt #ingvistic*

* SEMNUL LINGVISTIC


14/57

Inca din antic,itate cu"intele au #st percepute ca s!%n!+ dar cel caruia lin!"istica ii

datreaza nua a$rdare a lim$aului este lin!"istul el"etian F!")inn) )! S+ss+"!. In

cele$rul sau C+"s )! #ingvistic g!n!"#acesta dez"lta teria semnului lin!"istic.

*. Acc!,tii#! s!%n+#+i #ingvistic

a Semnul este numai cmple&ul snr al cu"intelr @similar semnelr de circulatie.

Cu"intele su$ #rma lr snra sau !ra#ica sunt semne pentru intelesurile pe care le

"ec,iculeaza. In acest caz semnul este+ni#t!"#.

Aceasta acceptie este sustinuta in primul rand de acei specialisti care "ad in lim$a un

prces de semnalizare de !radul II @primul sistem de semnalizare este cmun mului si

animalelr si este alcatuit din senzatii+ perceptii si reprezentari - c#. dctrinei lui I.P.Pa"l"

pri"itare la cele dua sisteme de semnalizare.

$ In ansam$lul lr cu"intele sunt semne. Cu"antul ca semn are dua laturi denumite cu

termeni speciali+ sta$iliti de 5erdinand de Saussure si de"eniti api cele$ri. Latura acustica

este numita signifiant s!%ni0icnt+ iar latura de inteles+ cnceptul e numit signifi

s!%ni0ict.

De #apt+ la Saussure semnul este reprezentat de reunirea acestr dua laturi ale

cu"antului @unitatile lim$ii inzestrate cu inteles sunt semne din dua laturi% sunetele luate

izlat nu sunt semne.

Semnul prpriu structurii lim$ii este deci alcatuit din dua laturi. Se spune ca el este

(i#t!"#*

Caracterul $ilateral al semnului este luat in cnsiderare si cercetat mai ales de

lin!"istii structuralisti eurpeni+ care sunt ne"iti sa ia in cnsiderare+ din insesi necesitatile

metdei+ am$ele laturi ale semnului*

c La un ni"el a$stract de cercetare+ semnul pate #i cnceput ca simpla relatie

sta$ilita intre semni#icant si semni#icat. 5rmula prin care este redata aceasta acceptie este

urmatarea: 2R @2este in relatie cu - unde &semni#icantul+ Jsemni#icatul+ )relatia

dintre cele dua laturi. Aici nu intereseaza ce e&prima 2sau + tre$uie sta$ilit dar ca raprtul

dintre cele dua elemente este relatie s!%i$tic.

Aceasta acceptie+ numita "!#ti$n#+ este prprie disciplinelr #rmale ca

matematica si l!ica sim$lica si este prm"ata de cei care isi cnsacra e#rturile prcesului

de #rmalizare a lim$ii+ #lsind in acest scp prcedeele l!ice sau matematice.

Cele trei acceptii ale semnului lin!"istic nu se e&clud. Ele sunt arecumcmplementare.


15/57

C$nc#[email protected]: Semnele lin!"istice sunt +nitti s!%ni0ictiv! @inzestrate cu inteles

dese$ite de #neme care sunt +nitti )istinctiv!.

Ca unitati de $aza ale lim$ii+ semnele se mani#esta in cadrul ,"i%!i "tic+#"i+ aceea

cn#rm careia rice #apt de e&perienta+ rice ne"i pe care drim sa le #acem cunscute

altuia sunt analizate intr-un sir de unitati inzestrate #iecare cu $ 0$"% v$c#si +n int!#!s-

cn#rm lin!"istului An)"6 M"tin!t. (nitatile minimale sunt numite %$"0!%! @%$n!%!la

A.'artinet. Ast#el+ in enuntul:

N+/ % /si%t/ (in!/

numarul mr#emelr este e!al cu cel al cu"intelr. Dar e&ista si semne cmple&e in care

numarul cu"intelr este di#erit de cel al mr#emelr:

E#!v/+# cit!/st! /"$%n/+#*

La randul ei+ #rma "cala este analizata intr-un sir de unitati - 0$n!%! - #iecare

cntri$uind la realizarea distinctiilr: ("se dese$este de ,"+ c"+ 0"+ )"prin #unctia de

di#erentiere realizata de #nemele (+ ,+ c+ 0+ respecti" )* In aceasta cnsta cea de-a dua

articulare a lim$aului.

/. T"st+"i#! 0+n)%!nt#! #! s!%n+#+i #ingvistic

a Semnul lin!"istic este #in!". Semnele lim$ii se des#asara s+cc!siv in "r$ire+

unitatile din cadrul ceieli de-a dua articulari nu se mani#esta decat succesi".

Daca semni#icantul cunaste mani#estare strict lineara+ nu acelasi lucru se pate

spune despre semni#icat% acesta este nelinear. E&ista deci asimetrie care caracterizeaza in

!enere raprtul dintre cele dua laturi ale lim$aului: !2,"!sisi c$ntin+t+#@crespunzatare

celr dua laturi ale semnului+ s!%ni0icnt si s!%ni0ict.

$ T"st+" in0$"%ti$n#. Lim$aul este alcatuit din dua laturi: !2,"!si! si

c$ntin+t+ din care prima se"este la e&primarea celei de-a dua. Cu"intele sunt semne+ deci au

latura de s!%ni0icnt si latura de s!%ni0ict numai pentru ca ele au ca scp transmitereaunui mesa. Aceasta cmunicare se #ace prin mani#estarea semnelr su$ #rma de semnale

lineare+ acustice sau !ra#ice.

c Le!atura dintre cele dua laturi ale lim$aului+ e&presia si cntinutul+ pate #i pusa

in lumina si de alta trasatura semitica+ de asa numitul "(it"" # s!%n+#+i #ingvistic*

5rma "cala a cu"intelr este intamplatare in raprt cu intelesul acestra. Dar le!atura

dintre cele dua laturi ale lim$aului are un caracter n!c!s"si $(i!ctiv. Aceasta necesitate

insa se mani#easta #ie prin s!%n! "(it""! ?n!%$tivt!;- maritare in rice lim$a - #ieprin s!%n!c$%,#!2!1 %$tivt!.


16/57

* M$tiv"! s!%n+#+i #ingvistic

Intre semnul lin!"istic si cntinutul denumit de el e&ista le!atura necesara+ unul nu

pate e&ista #ara altul.

a M$tiv"! (s$#+t cuprinde acea cate!rie de cu"inte a carr #rma snra

reprduce unele trasaturi ale cntinutului denumit. Aici intra:

- int!"!ctii#!: A5 O5 Visunt le!ate in md spntan de anumite stari a#ecti"e%

- $n$%t$,!!#! reprduc sunete si z!mte din mediul incnuratr: c+c+"ig+1 c+c+1

t"$sc1 @)"$nc% ele au insusirea de a trezi ima!inea cncreta a unui lucru sau #enmen%

- c+vint!#! c+ si%($#is% 0$n!tic cntin numai unele sunete care amintesc de

caracteristicile $iectului: ing5iti1 s+g5it1 %i$"#i e"ca partial #enmenele

denumite% ele sunt mai #rec"ente decat interectiile si nmatpeele si cuprind si cu"inte

ce au primit+ din cauza unr im$inari de sunete - ?;"#+ ?;"t- cnsiderate inestetice

pentru "r$itrii de lim$a rmana+ sensuri peirati"e: sc0"#i!1 t$,"#n1 %"t$getc.

$ M$tiv"! "!#tivnu cuprinde semne care sa e"ce prin structura lr #netica

anumite $iecte sau #enmene. Este "r$a de cu"inte a carr #rma pate #i e&plicata prin alte

semne. Despre ast#el de cu"inte care amintesc prin structura lr de alte cu"inte @ca aspect

snr sau inteles se spune ca au #rma interna. In aceasta cate!rie intra:

- c+vint! )!"ivt!de la alte cu"inte cu autrul pre#i&elr sau su#i&elr: g5i$c!# g5i$c

@"ezi si #r. ,!"c!.n!ig!strapun!e zapada+ en!l. sn$)"$,picatura de zapada%

- c+vint! c$%,+s! ce se $azeaza+ de $icei+ pe cmparatie sau meta#ra: ci+($tic.

c+c+#+i1 %i!"!.+"s+#+i1 en!l.)$.n$t5ing1 rm.,i!")!.v" etc.% aceste cu"inte sunt

e&trem de numerase in lim$i care #lsesc curent cmpunerea+ ca !ermana+ ma!,iara

sau rusa.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti+ p.32-4*.

? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*12-/**.





lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.


17/57


? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA *960+ Bucuresti.


- Care sunt acceptiile semnului lin!"istic- E&plicati acceptia $ilaterala a semnului lin!"istic.

- In ce cnsta a dua articulare a lim$aului

- Care sunt trasaturile #undamentale ale semnului lin!"istic E&plicati ar$itrariul semnului

lin!"istic.

- Dati e&emple de cu"inte mti"ate a$slut si de cu"inte mti"ate relati".

- Care sunt cauzele pierderii mti"arii

* METODA COMPARATIVA.ISTORICA

*. Ist$"ic. Lin!"istica stiinti#ica prpriu-zisa a #st creata la inceputul seclului al

GIG-lea. Calea spre crearea lin!i"sticii a #st desc,isa prin descperirea de catre #ill!ii

eurpeni a lim$ii sanscrite @lim$a literara a "ec,ilr indieni cu te&te scrise in primul mileniu

i.Fr.+ dar care circulau ral% aceste te&te sunt anteriare te&telr !recesti din a dua umatate a

aceluias imileniu.

Ast#el+ in *006 7i##i% 4$n!s sustine+ intr- cmuncare tinuta la Calcutta+ ca

sanscrita prezinta asemanare atat de mare cu latina si !reaca incat tre$uie sa credem ca ele

pr"in dintr-un iz"r cmun+ care pr$a$il nu mai e&ista.

In *1*6 !ermanul F"n@ B$,,a pu$licat prima lucrare de !ramatica cmparati"a a

mai multr lim$i inrudite @sanscrita+ !reaca+ latina+ lim$ile !ermanice.

Danezul Rs%+s Rs


18/57

Cu autrul acestei metde se pate recnstitui #i%(.(@ ?lim$a care sta la $aza

unui !rup de lim$i inrudite+ in cazul in care ea nu a #st atestata @de e&emplu !ermana

cmuna+ sla"a cmuna sau ind-eurpeana sau se pt recnstitui unele unitati ale ei care nu

s-au pastrat in te&te.

'etda cmparati"-istrica #era datele necesare realizarii unei clasi#icari

!eneal!ice.

>* P"inci,ii#! %!t$)!i

'etda cmparati"-istrica are drept material lim$ile inrudite+ pentru ca numai in

cazul lim$ilr pr"enind din acelasi iz"r #rmele sunt cmpara$ile in detaliile lr+ iar

asemanarile au "alare istrica.

F$"% %t!"i# )! %ni0!st"! in"+)i"ii !st! s!%n"!+ cu atat mai mare cu

cat lim$ile s-au desprins de mai putina "reme din lim$a-$aza. Nu este "r$a de asemanare

!enerala+ ci de asemanari de detaliu+ in #rma snra si in sensul radacinilr si al a#i&elr.

Asemanarea cu"intelr si a #rmelr !ramaticale este un indiciu al ri!inii cmune a

mai multr lim$i datrita unei trasaturi speci#ice a lim$ii+ si anume c"ct!"+# "(it"" #

0$"%!i s$n$"! in ",$"t c+ s!ns+# !2,"i%t. Este "r$a de #aptul ca in lim$i di#erite+ si

c,iar in aceeasi lim$a+ acelasi cncept pate a"ea denumiri di#erite. Daca in lim$a nu ar

dmina acest principiu+ tate lim$ile s-ar asemana intre ele. In cnditiile ar$itrarului semnului

lin!"istic+ cand teretic e psi$il ca lim$ile sa di#ere una de alta+ cincidentele de #rma si

sens se e&plica prin ri!inea cmuna a lim$ilr.

De e&emplu: asemanarea cu"antului rmanesc 0$ccu it. 0+$c$+ sp.0+!g$+ #r. 0!+ se

e&plica prin inrudirea acestr lim$i.

De la prcedeul cmparararii #rmelr asemanatare se e&cud int!"!ctii#!1

$n$%t$,!!#!1 c+vint!#! in0nti#[email protected] sunt cu"inte mti"ate si i%,"+%+t+"i#!.

Imprtante sunt asemanarile din nucleul #ndului principal le&ical si la #rmele

!ramaticale. Cel mai imprtant ar!ument il reprezinta asemanarea #rmelr nere!ulate @#arte

"ec,i prin insasi nere!ularitatea lr la cu"inte dintre cele mai uzuale. Ast#el+ nici ,azardul+

nici imprumutul ci numai ri!inea cmuna pate e&plica prezenta in lim$ile ind-eurpene

"ec,i a unr #rme ca:

s8r. @sanscrita sti+ lat. !st+ !t. @!tica ist+ ".sl. @"ec,ea sla"a i!sti este

s8r. snti+ lat. s+nt+ !t. sin)+ ".sl. snt sunt

Pe $aza asemanarilr la cu"inte din #ndul principal si la a#i&e !ramaticale se ptsta$ili !rupele de lim$i inrudite. Aceasta este #aza care preceda aplicarea metdei


19/57


20/57

peste tt [email protected] !tica se citea !+ iar in sanscrita pr"enea tt din !% urmatrul sunet este recia antica @este ade"arat insa ca !recii s-

au limitat la "arietatea dialectelr elenice.

Dealt#el+ in antic,itate #iecare ppr credea in superiritatea prpriului idim. Nu

intamplatr !recii+ de e&emplu+ ii numeau pe amenii de alta lim$a ("("$s+ indi"izi care

$l$rsesc.


22/57

'ulta "reme @si situatia aceasta nu a disparut ttal nici astazi mem$rii unei

clecti"itati umane au trait cu impresia ca numai lim$a lr materna e nrmala+ celelalte

#iind #rme a$erante.

)ecunasterea e!alitatii in drepturi a tuturr lim$ilr+ indi#erent de tipul lr structural

si de ni"elul dez"ltarii lr+ a indreptat atentia lin!"istilr in directia cercetarii #rmelr su$

care se mani#esta di"ersitatea lim$ilr si a cauzelr care i-au dat nastere.

Lim$ile se dese$esc intre ele prin tate laturilr lr: #netica+ le&ic+ !ramatica+ ca si

prin le!ile interne de e"lutie. Se stie ca+ in a#ara unr le!i cu ttul !enerale decur!and din

trasaturile lim$aului+ le!ile lin!"istice di#era de la #amilie la alta+ de la lim$a la lim$a si

c,iar in cursul istriei aceleiasi lim$i. 5iecare lim$a trans#rma intr-un md prpriu

materialul transmis din lim$a-$aza.

*. Varietatea actuala a lim$ilr de pe !l$ se e&plica prin mai multi #actri:

descendenta din lim$i-$aza di#erite+ speci#icul dez"ltarii istrice a clecti"elr de "r$itri

etc. S-a #rmulat ipteza ca lim$aul a aparut pe !l$ intr-un sin!ur punct% #aptul ca

antrpl!ii au !asit urmele mului primiti"+ in di#erite etape ale e&istentei lui+ in mai multe

re!iuni arata ca prcesul #rmarii lim$aului a durat "reme #arte indelun!ata.

Si in tt acest timp !rupurile s-au scindat mereu. A#late la mari distente intre ele+

clecti"ele umane si-au #aurit milace de cmunicare snre speci#ice.

In lun!a periada a cmunei primiti"e prcesele de di"ersi#icare au a"ut dese$ita

intensitate. In aceasta epca au luat nastere marile #amilii de lim$i de pe !l$.

Odata cu #rmarea statelr+ di#erentierea lin!"istica scade in intensitate+ #ara a inceta

insa. (nele #amilii de lim$i - ca cea rmanica - iau nastere in epca istrica+ la s#arsitul

antic,itatii. In scietatile tri$ale separarea lim$ilr in dialecte si trans#rmarea acestra in

idimuri de sine statatare se prduc pana in ultimele secle+ dupa cum se cnstata din

studiul lim$ilr amerindiene.

/. Lim$ile care pr"in din acelasi iz"r au trasaturi cmune+ dar e"lueaza in directie

centri#u!a datrita cnditiilr speci#ice ale istriei lr: sunt di#ertite+ de la caz la caz+

su$stratul+ superstratul+ cupatiile "r$itrilr etc.

In e&plicarea speci#icului lin!"istic s-a #acut adesea apel la cnditiile naturale si

spirituale de "iata ale clecti"itatilr umane. Pr$lema a #st pusa in discutie inca din seclul

al GVII-lea+ cand se intrduce cnceptul de g!ni+ # #i%(ii+ intele!andu-se prin aceasta

#rmula partea din !ramatica unei lim$i care nu se incadra in sistemul l!ic uni"ersal. In

seclul urmatr aceasta pr$lema a #st analizata de Cndillac+ pentru care #! g6ni! )! ##ng+! inseamna+ intr- interpretare mai lin!"istica+ un sistem particular de reprezentare


23/57

semantica a raprturilr l!ice si !nsel!ice dintre idei. >eniul lim$ii este pentru el un

prdus al !eniului pprului si se mani#esta mai ales in r!anizarea semnatica: tute

cn#irme dnc ue c,aue lan!ue e&prime le caractMre du peuple ui la parle @apud TL+ nta

4+ p. 330.

In >ermania+ Ferder cauta se e&plice di"ersitatea #netica a lim$ilr prin cnditiile

naturale de "iata ale pprului+ mentinand in#luenta climei+ ,ranei+ $auturii asupra r!anelr

articulatrii.

5rmula t,e !enius # lan!ua!e e intalnita si in lucrarile iluministilr en!lezi: !eniul

sau spiriul lim$ii crespunde spiritului natinal. Acest paralelism dus pana la identi#icare a

#st preluat de intrea!a directie idealist-rmantica in lin!"istica+ dez"ltata in special in

>ermania. El cupa un lc central in lucrarile lui il,elm "n Fum$ldt+ care a rele"at

raprtul dintre lim$a - ca #rma !enerala de acti"itate umana - si "arietatea lim$ilr

cncrete+ dintre unitatea laturii de cntinut a tuturr lim$ilr @mani#estarea unei #rte unice

indreptata spre acelasi scp si speci#icul laturii snre si a sensului @prdus al spiritului

#iecarei natiuni.

Ca #rme de mani#estare a lim$aului+ lim$ile au #unctiuni si scpuri cmune+ pe care

insa le realizeaza in #rme di#erite. 'ultitudinea lim$ilr arata mdul "ariat in care #iecare

clecti"itate percepe aceleasi $iecte ale realitatii.

Speci#icul natinal se mani#esta+ dupa Fum$ldt+ in #rma interna a lim$ii+ care e

alcatuita din ansam$lul sensurilr le&icale si !ramaticale. Di#erentele in #rma interna se

e&plica+ pe de parte+ prin #aptul ca #rta creatare a lim$aului se mani#esta in !rade di#erite+

pe de alta parte+ prin inter"entia sentimentelr si a #anteziei. Cu"intele nu reprezinta ima!ini

ale $iectelr+ ci impresiile prduse de $iecte asupra spiritului #iecarei clecti"itati. Dar+ mai

mult decat prin latura interna lim$ile se dese$esc intre ele prin latura lr #netica+ iar aici

im$inarile snre pt "aria la in#init.

Cncluzia lin!"istului !erman era aceea ca+ intrucat di#erentele in #rma interna nu

sunt destul de mari+ iar cele din latura snra sunt prea mari+ sin!urul criteriu ptri"it pentru

clasi#icarea lim$ilr ramane cel prpus de 5r. Sc,le!el - 0#!2i+n!.

2. Di#erentele dintre lim$i se mani#esta+ dupa cum am aratat+ din epcile cele mai

"ec,i. Ele s-au accentuat in anumite periade si s-au atenuat in altele. Epca mderna se

caracterizeaza prin tendinta spre uni#icare lin!"istica nu numai pe plan natinal+ dar si

internatinal. Este "izi$il prcesul de #rmare a unui "ca$ular internatinal datrita relatiilr

tt mai stranse intre ppare si raspandirii rapide - prin milacele de in#rmare mderne -a unr ntiuni si a termenilr crespunzatri. Pastrand in scris @aprape aceeasi #rma+


24/57

asemenea cu"inte se identi#ica usr si in "r$ire+ c,iar daca se prnunta di#erit de la

clecti"itate la alta.

In ceea ce pri"este mr#l!ia+ s-a semnalat tendinta cmuna spre analitism a lim$ilr

ind-eurpene+ raspandite astazi pe tate cntinentele.

3. 'area "arietate a lim$ilr de pe !l$ ascunde insa in sine du$la unitate - de

st"+ct+" si de $"igin!.

- (nitate de structura pentru ca+ indi#erent de !radul lr de dez"ltare+ lim$ile tre$uie

sa indeplineasca aceleasi #unctiuni+ sa e&prime aceleasi prcese l!ice ale !andirii. Tinand

seama de #unctiunile lim$ii in scietate+ E. Sapir su$linia ca+ din punctul de "edere al

structurii+ nu e&ista di#erente transante intre lim$a de ci"ilizatie si lim$a primiti"a+

intrucat si una si cealalta pseda insusirile esentiale ale lim$aului: sistem #netic+ ascierea

elementelr snre cu un cncept+ capacitatea de a e&prima #rmal raprturi.

Intr-ade"ar+ se $ser"a ca "arietatea lin!"istica cmprta !rade di#erite+ in #unctie de

ni"elul de a$stractizare. Ea se mani#esta cel mai mult la ni"elul "r$irilr indi"iduale sau al

uzului si mult mai putin la ni"elul a$stract al sistemului.

- (nitate de ri!ine pentru ca e neindielnic ca lim$ile actuale deri"a dintr-un numar

redus de lim$i primare+ apartinand primelr cmunitati umane.

O$ser"area asemanarilr @mai ales din seclele GVII-GVIII a dus la primele !rupari

ale lim$ilr+ care s-au trans#rmat ulterir in principalele clasi#icari lin!"istice - cea

ti,$#[email protected]#l!ica si cea g!n!#$gic.

H* CLASIFICAREA LIMBILOR

Varietatea lim$ilr a #st un #apt cnstatat din cele mai "ec,i timpuri+ de la primele

cntacte intre clecti"itatile umane. Ast#el+ amenii s-au l"it de cnsecintele practice ale

di"ersitatii lin!"istice - impsi$ilitatea intele!erii prin lim$a snr.

Dar+ dupa ce au $ser"at ca dua idimuri sunt di#erite+ amenii au #st tentati -

aprape instincti" - sa descpere anal!iile dintre acestea. Taranii isi cmpara !raiul cu cel

din satul "ecin% persanele care "r$esc mai multe lim$i remarca trasaturile cmune acestra.

Lucru curis+ insa+ stiinta a lasat sa treaca un timp destul de indelun!at pana la utilizarea

acestr cnstatari. >recii+ de e&emplu+ desi $ser"asera asemanarile intre "ca$ularul latin si

"ca$ularul lim$ii lr materne+ nu au tras din acestea nici cncluzie lin!"istica.

Cmpararea lim$ilr si clasi#icarea lr au precupat pe in"atati la inceput in mdspradic si intamplatr. Aceasta se e&plica prin aceea ca numarul lim$ilr studiate era+ c,iar


25/57

cu numai cu cate"a secle in urma+ restrans+ iar cazurile in care una si aceeasi persana se

indeletnicea cu cercetarea mai multr lim$i erau e&trem de rare.

Cmpararea lim$ilr presupune sta$ilirea atat a elementelr identice+ cat si a celr

di#erite - su$ anumite raprturi - din dua sau mai multe lim$i+ pentru a se putea tra!e

cncluzii cu pri"ire la !radul de a#initate a lr. Studiul cmparati" a lim$ilr - apare ca

cntinuare #ireasca si necesara a cercetarii mn!ra#ice a #iecarei lim$i in parte.

E&ista dua criterii principale care pt #i puse la $aza cmpararii lim$ilr: 0initt!

g!n!tic ?%t!"i#;si 0initt! st"+ct+"# ?0$"%#;. Intrucat dintre acestea primul era

mai usr de sesizat+ incercarile de clai#icare a lim$ilr #acute inainte de seclul trecut se

$azeaza in !eneral pe inrudirea material-!enetica a lim$ilr+ iar autrii acestra pt #i

cnsiderati precursri ai lin!"isticii cmparati"e-istrice.

A. CLASIFICAREA GENEALOGICA

Prima incercare mai ri!urasa de sta$ilire a unui !rup de lim$i inrudite a aparut in

seclul al GVI-lea% aceasta a apartinea lui I. Scali!er care+ in lucrarea Dit"i( )!

E+"$,!$"+% #ing+is+ arata ca e&ista ** lim$i de $aza @apud TL>+ p. 31.

Tt in seclul al GVIII-lea @in a dua umatate+ pr$lema inrudirii lim$ilr ind-

eurpene se aprpie in cea mai mare masura de ade"arul stiinti#ic+ cand . 7nes+ studiind

manuscrisele sanscrite ai cmparandu-le cu lim$ile indiene cntemprane+ a aratat aprpierea

dintre snsc"it1 g"!c1 #tin1 #i%(i#! g!"%nic!1 c!#tic!1 i"ni!n!.

Dar numai in seclul al GIG-lea+ prin ela$rarea metdei cmparati"e-istrice+ s-au

sta$ilit relatiile de inrudire intre lim$ile eurpene. Prima lucrare de !ramatica cmparata

apartine !ermanului 5r. Bpp. Api+ independent unii de altii+ !ermanul 7. >rimm+ danezul ).

)as8 si rusul A. F. Vst8" au pu$licat si ei lucrari imprtante de !ramatica cmparata.

O $una clasi#icare !eneal!ica nu este psi$ila #ara ca in preala$il sa a"em descriere

stiinti#ica a lim$ilr luate in cnsiderare. Lim$ile inrudite pr"in dintr-un iz"r cmun+ din

care au mstenit serie de trasaturi in structura lr !ramaticala si in le&icul #undamental+

#lsit la e&primarea ntiunilr elementare. In ansam$lul lr aceste lim$i alcatuiesc 0%i#i!.

Ele au aparut in urma di#erentierii dialectelr teritriale ale uneia si aceleiasi lim$i+ numite

#i%( c$%+n1 ,"$t$#i%(1 #i%( )! $"igin!1 #i%( ,"i%" @ ,"i%itiv sau #i%(.(@.


26/57

Di#erentierea lim$ii depinde in intre!ime de cnditiile sciale+ ecnmice% ea este

rezultatul e&pansiunii si izlarii unr parti cmpnente ale cmunitatii care "r$este

anumita lim$a. Dialectele+ pirzand le!atura dintre ele si parcur!and cnditii sciale di#erite+

in urma unui prces de e"lutie indelun!ata si treptata+ sunt supuse trans#rmarilr+ de"enind

cu "remea lim$i de sine statatare+ dar inrudite intre ele.

5iecare #amilie de lim$i se su$imparte in unitati mai mici numite g"+,+"i sau

"%+"i+ termeni imprumutati din stiintele naturii. Iata principalele 0%i#ii )! #i%(i si

"%+"i#! acestra.

I. Familia limbilor indo-europene

Aceasta este #amilia cu numarul cel mai mare de "r$itri din lume: apr&imati"

umatate din ppulatia !l$ului. Ea cuprinde maritatea lim$ilr "r$ite in Eurpa+ multe

lim$i din Asia% s-a e&tins in America si Australia.

Lim$a cmuna este neatestata si a #st numita cn"entinal in)$.!+"$,!n. Nu se

cunaste nici patria ppulatiilr ind-eurpene si nici periada in care din ind-eurpeana s-

au #rmat lim$ile e&istente in epca istrica. Tinand seama ca+ la data celr mai "ec,i

atestari+ lim$ile ind-eurpene sunt mult dese$ite una de alta si stiind ca mdi#icarile

lin!"istice se prduc #arte lent+ se pate deduce ca periada cmunitatii ind-eurpene se

plaseaza in urma cu multe mii de ani+ in cmuna primiti"a.

Dialectele lim$ii ind-eurpene s-au raspandit pe un teritriu #arte "ast si ulterir s-

au trans#rmat in lim$i inrudite. Printre acestea unele prezinta asemanari mai mari si de aceea

sunt !rupate in ramuri. Dimptri"a+ alte lim$i cupa pzitie izlata.

1. Ramura limbilor indo-iraniene

9*9 G"+,+# #i%(i#$" in)i!n!

Lim$ile indiene sunt atestate in trei #aze ale e"lutiei lr: indiana "ec,e+ indiana

medie si lim$ile indiene mderne.

In)in v!c5! este cunscuta su$ dua #rme di#erite ca timp si $aza dialectala:v!)ic si snsc"it*


27/57

V!)ic este lim$a celr mai cunscute te&te indiene+ a imnurilr reli!iase V!)!#!

@v!) stiinta.

Snsc"it1 lim$a literara a perelr cu caracter laic @s%s


28/57


29/57

In cadrul #amiliei ind-eurpene+ lim$ile rmanice au+ datrita e&tinderii lr in

re!iunile din a#ara cntinentului eurpean+ cel mai mare numar de "r$itri - cca 1

miliane+ ca lim$a materna si secunda.

Clasi#icarea lim$ilr rmanice a cnstituit si cnstituie una dintre precuparile

centrale ale rmanistilr. Nu e&ista nici pana astazi clasi#icare unanim acceptata. Astazi

sunt !eneral recunscute ca lim$i rmanice "$%n1 )#%t @!rupul riental+ it#in1

s")1 $ccitn1 0"[email protected] ct#n1 s,ni$#1 ,$"t+g5!@!1 "!t$."$%n @!rupul

ccidental.

Li%( "$%n+ lim$a rmanica rientala @!rupul $alcanrmanic - dupa unii

cercetatri !r. Apenin-$alcanic+ ital-$alcanic+ trac-ilirrmanic.

Este "r$ita de peste /4 miliane de "r$itri @ca lim$a materna in )mania+

'ld"a+ (craina+ Bul!aria+ Iu!sla"ia+ (n!aria+ Al$ania+ >recia si+ de catre emi!ranti+ in

Canada+ S(A+ America Latina+ Australia+ Israel+ Turcia etc. Este lim$a #iciala in )mania si

)epu$lica 'ld"a.

Prima atestare dcumentara dateaza din *4/*. Are patru dialecte: unul nrd-dunarean

@dac-rman cu care se cn#unda lim$a rmana in sens restrans si trei sud-dunarene

@me!lenrman+ istrrman+ arrman. rmanizarea a #st rapida si intensa+ in ciuda duratei

mai mici a stapanirii rmane si a pzitiei peri#erice in )mania. Epca de #rmare sau de

cnstituire a identitatii rmanice este cntr"ersata: seclele 4-0


30/57

S")+ lim$a rmanica din !rupul italrmanic% apr&imati" un milin de "r$itri+

in cea mai mare parte $ilin!"i @italiana. Este "r$ita in Italia+ in insula Sardinia.

Ocupa pzitie aparte intre )mania rientala si )mania ccidentala. Se prezinta

astazi su$ #rma unui cn!lmerat de !raiuri. Nu a atins stadiul de lim$a standard+ este

lim$a ppulara nescrisa% unii cnsidera dialect italian.

Occitn @#ng+! )K$c1 ,"$v!ns#+ lim$a rmanica ccidentala+ !rupul

!alrmanic% apr&imati" 1 miliane "r$itri @dintre care e"entual *-/ miliane acti"i insa

"arstnici in zne rurale - nici un mnlin!" @maritatea #ranceza. Este "r$ita in sudul

5rantei @ 'idi+ zne din 'nac+ N-E Spaniei. Are+ dupa unii cercetatri pzitie

intermediara intre !rupul !alrmanic si i$errmanic.

F"nc!@+ lim$a rmanica ccidentala% !rupul !alrmanic% **4 miliane de

"r$itri. Lim$a #iciala in 5ranta+ Andrra @alaturi de s,ni$# sict#n+ Bel!ia @alaturi

de #lamanda+ El"etia @alaturi de !ermana+ it#in1 "!t$."$%n+ Italia @pr"incia Valle

dAsta - alaturi de it#in+ Lu&em$ur! @alaturi de lu&em$ur!,eza+ 'area Britanie @in

Insulele Nrmande - in insula 7erseJ alaturi de en!leza+ uzuala in celelalte+ 'nac.

In America: lim$a #iciala in Canada @alaturi de en!leza si Faiti% lim$a uzuala in

Bar$ads si S(A. In A#rica: lim$a #iciala in Benin+ Bur8ina - 5ass+ Bermude+ Camerun+

Cn!+ >a$n+ 'ada!ascar+ Ni!er+ Sene!al+ Ta!+ air etc% lim$a uzuala in Al!eria+ 'arc+

Tunisia.

In Asia: lim$a uzuala in Las+ Li$an. Este lim$a #iciala la ON(.

Cel mai "ec,i te&t de lim$a #ranceaza dateaza din 13/. Dialecte: nrmand+ picard+

"aln+ c,ampenis+ lren+ pte"in+ !all+ an!e"in.

In istria lim$ii #ranceze se distin! mai multe etape: #ranceza "ec,e @13/ - sec. *3%

#ranceza medie @sec. *3 - sec. *6% #ranceza mderna @#ranceza clasica - din sec. *0 -

periada de #i&are a structurilr lin!"istice.

Lim$a #ranceza literara s-a #rmat pe $aza dialectului "r$it in re!iunea Qlle de 5rance

@capitala Paris.

Ct#n1 lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic% apr&. 1 miliane

"r$itri din estul Spaniei @in Catalnia - capitala la Barcelna+ in insulele Baleare+ in sudul


31/57

5rantei. In Italia este lim$a #iciala in Andrra @alaturi de 0"[email protected] s,ni$#. Vr$ita de

apr&. /6H din ppulatia Spaniei.

Primele te&te dateaza din seclul */. Este cnsiderata lim$a punte intre !rupul

i$errmanic si !alrmanic.

S,ni$#1 lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic+ apr&. 2 milianede

"r$itri. Este lim$a rmanica cea mai $ine reprezentata din punctul de "edere al numarului

de "r$itri si al e&pansiunii teritriale @cupa lcul 3 in lume dupa [email protected] !ng#[email protected] 5in)i.

Lim$a spanila este lim$a #iciala in Spania+ Andrra+ Ar!entina+ Bli"ia+ C,ile+

Clum$ia+ Csta )ica+ Cu$a+ Ecuadr+ >uatemala+ >uineea ecuatriala+ Fnduras+ 'e&ic+

Nicara!ua+ Panama+ Para!uaJ+ Peru+ )epu$lica Dminicana+ Sal"adr+ S(A @statele Ne

'e&ic si Puert )ic - alaturi de en!leza+ (ru!uaJ+ Venezuela. Este lim$a #iciala la

ON(.

Are trei dialecte primare actuale @ara!nez+ asturlenez+ castilian si unul disparut

@mzara$. Cele mai "ec,i dcumente de lim$a spanila @printre care pemul epic Ci)+#

dateaza de pe la umatatea seclului */. lim$a spanila literara s-a #rmat pe $aza dialectului

castilian.

P$"t+g5!@1lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic% peste *16 miliane

"r$itri. Este lim$a #iciala in prtu!alia si in di#erite state care au #acut parte din #stul

imperiu clnial prtu!,ez: Brazilia+ An!la+ 'zam$ic+ >uineea-Bissau+ Capul Verde etc.

se mai "r$este in Spania si+ de catre emi!ranti+ in S(A+ Canada+ in #ste clnii prtu!,eze

din Asia.

Are dua dialecte initiale+ dintre care unul a disparut. Primul dcument de lim$a

prtu!,eza dateaza de la s#arsitul seclului */. cel mai "estit mnument literar de lim$a

prtu!,eza - L+si)!#!de Camens.

R!t$."$%n - nume dat unr !rupuri de dialecte rmanice+ a carr unitate a #st

sustinuta prima data de >. I. Ascli+ dar care a #st si este adesea cntestata de multi lin!"isti.

este "r$ita in El"etia+ Italia @in nrd de cca 12 de "r$itri.

Alte !rupuri de dialecte: ccidental @"$%ns+ central @retic central si riental

@#riulan. Din *921 "$%ns este recunscuta ca lim$a natinala in El"etia @cantnul

>rau$Rnden.


32/57

4. Ramura limbilor celtice

Lim$ile celtice sunt "r$ite in insulele din "estul Eurpei de descendentii "ec,ilr

celti. In mileniul I i.e.n. acestia cupau tt centrul Eurpei. Impinsi in partea de "est a

cntinentului+ api in insulele $rutanice+ in cele din urma celtii au #st a$sr$iti de rmani.

Sin!ura lim$a celtica de pe cntinent in "remea cuceririi rmane @seclul I i.e.n. era g#ic+

cu te&te datand din primele secle i.e.n. G#ic a #st parasita treptat data cu cucerirea

>aliei de catre rmani+ lasand urme in le&icul lim$ii #ranceze+ mai ales in tpnimie.

In prezent e&ista urmatarele lim$i celtice:

I"#n)!@+ "r$ita de cca * milin de ameni% primele te&te sunt niste inscriptii din

seclele 4 si 6. cuparea insulei de catre en!lezi timp de 1 secle @sec. */-/ a dus la

inlcuirea traptata a irlandezei cu en!leza. Astazi in )epu$lica Irlanda in"atarea irlandezei

este $li!atrie.

Sc$tineste "r$ita de apr&. *2 de ameni+ maritatea $ilin!"i. Ea este

lim$a unei ppulatii irlandeze care a "enit in Sctia in seclul 4 e.n. E"luand independent de

irlandeza timp de cate"a secle+ lim$a a capatat #izinmie aparte% nu e atestata insa inainte

de seclul *6.

Li%( %n2+ pe cale de disparitie+ e "r$ita de cate"a sute de lcuitri ai insulei

'an. Ea pare mai di#erita de irlandeza decat sctiana.

G#[email protected] "r$ita in Tara >alilr de circa 0 de ameni. Este idimul celtic cel

mai $!at si mai e"luat. Primele mnumente literare dateaza din seclul */+ dar cmpunerea

lr a #st anteriara.

B"!t$n e "r$ita de urmasii celtilr care+ su$ presiunea an!l-sa&nilr+ s-au instalat

in seclele 4-0 in re!iunea #ranceza Breta!ne. Din cei apr&imati" * 4 de "r$itri+

marea maritate este $ilin!"a+ cunscand si #ranceza.

5. Ramura limbilor ermanice


33/57

Lim$ile !ermanice sunt raspandite in partea de apus si de nrd a cntinentului

eurpean. Lim$a !ermanica cmuna nu este atestata in scris. Din cea mai "ec,e #aza

cunscuta @seclele 2-3 e.n. lim$ile !ermanice #rmeaza tei !rupuri distincte:

!.". #rupul de rasarit este reprezentat de g$tic+ lim$a unr ppulatii "enite din

partile Vistulei.

G$ticeste cunscuta prin cate"a #ra!mente din Bi$lia tradusa de misinarul crestin

ul#ila in seclul 3. Acesta a creat al#a$etul !tic alcatuit din /0 de litere+ $azat pe cel !rec si

cmpletat cu semne imprumutate din al#a$etul latin si cel runic. Din lim$a !tica s-au pastrat

"re 1 de cu"inte.

!.$. #rupul de nord sau scandinav

Pana in seclul 1+ cand in istria pparelr nrdice incepe periada cnscuta su$

numele de epca "i8in!ilr @sec. 9-**+ in tata Scandina"ia se "r$ea lim$a unica.

Primele te&te in aceasta lim$a+ numita v!c5! n$")ic - cea mai "ec,e lim$a !ermanica

atestata - dateaza din seclul 2 e.n. si ele sunt reprezentate de inscriptii in caractere runice.

(nitatea lim$ii "ec,i nrdice tine pana in seclul 9+ cand di#erentierile dialectale se

accentueaza+ #apt care a dus treptat la #rmarea celr patru lim$i: la "est - is#n)!@ si

n$"v!ginsi la est - )n!@ si s+!)!@.

Is#n)!@ are apr&imati" *4 de "r$itri. Este cea mai ar,aica dintre lim$ile

scandina"e. 5iind izlata in insula @Islanda a #st ppulata la s#arsitul seclului 9 cu clnisti

adusi din "estul Nr"e!iei+ ea s-a mentinut #ara sc,im$ari esentiale pana astazi. In e"ul

mediu islandeza s-a $ucurat de cel mai mare presti!iu intre lim$ile literare. Literatura

islandeza+ incepand cu seclul *+ a #st reprezentata de pere artistice "alrase+ cum este

clectia de le!ende E)).

N$"v!gin este "r$ita de apr&imati" 3 4 de ameni. Stapanirea Nr"e!ieide catre Danemarca timp de trei secle a impus daneza ca lim$a #iciala% nr"e!iana n-a mai

e&istat ca lim$a literara ci dar ca un !rup de dialecte lcale pana in seclul *1. Daneza

literara din Nr"e!ia+ in#luentata de dialectele nr"e!iene+ a de"enit cu "remea lim$a nua+

dese$ita de cea daneza. Aceasta a #st numita )n$.n$"v!gin sau+ pur si simplu+

n$"v!ginsi e #lsita pana azi ca lim$a #iciala.

[email protected] 4 miliane de "r$itri.


34/57

Cele mai "ec,i dcumente in daneza sunt inscriptii cu caractere runice+ datand din

seclul al GI-lea. Primele te&te literare au caracter dialectal. In seclul al GVI-lea+

raspandirea cartilr tiparite si )e#rma au cntri$uit in mare masura la sta$ilirea nrmelr

lim$ii literare. Astazi+ daneza este #lsita+ in a#ara Danemarcei+ in relatiile #iciale in

Islanda+ in insulele 5aererne+ in >renlanda @alaturi de esc,imsa.

S+!)!@ este cea mai raspandita lim$a scandina"a. Ea este "r$ita de circa 9 miliane

de ameni. Primele dcumente in lim$a suedeza+ in al#a$et latin+ sunt reprezentate de te&te de

le!i din seclul al GIV-lea.

!.% #rupul de vest

Este cel mai numers si+ spre dese$ire de cel $rdic+ si-a pierdut unitatea initiala+ asa

incat astazi di#erentele intre lim$ile care apartin acestui !rup sunt mult mai mari decat intre

lim$ile nrdice.

Din acest !rup #ac parte:

G!"%n )! s+s sau g!"%n ,"$,"[email protected]+ cu apr&. * miliane "r$itri @ca

lim$a materna. Este lim$a #iciala in >ermania+ Austria+ El"etia+ Liec,tenstein. Se mai

"r$este in 5ranta @Alsacia si Lrena+ Italia Alt Adi!e+ Danemarca+ Lu&em$ur!+ )usia+ e&-

Iu!sla"ia+ Ce,ia+ )mania.

(nul dintre cele mai "ec,i dcumente este pemul eric Cnt!c+# #+i i#)!("n)

din seclul IG. Cel mai imprtant mnument de lim$a de la inceputul periadei !ermane

mderne este traducerea Bi$liei de catre Lut,er. Cunaste mari di#erentieri dialectale de

aceea "r$itrii de dialecte di#erite nu se pt intele!e decat cu autrul lim$ii literare.

Tt de !ermana de sus tine lim$a i)is+ pr"enita dintr-un dialect al !ermanei medii

"r$it de pupulatie e"reiasca ne"ita sa emi!reze din >ermania in seclul GIV. Numarul

"r$itrilr de idis este nesi!ur si di#era de la susra la alta. Astazi+ ci#ra se estimeaza de la *

milin @ca lim$a materna la 4 miliane.

Din !ermana de s s-au #rmat $#n)!@ si 0#%n) si #i%( 0"i


35/57

F#%n) este "r$ita de apr&. 3 miliane de ameni in Bel!ia si / in 5ranta.

Este aprpiata de landeza si este lim$a #iciala in Bel!ia.

A0"iermaniei @an!l-sa&nii. Inaintea "enirii lr+ pe teritriul An!liei se "r$eau lim$i

celtice. Cele mai "ec,i te&te dateaza din seclul VII @B!$+#0. Lim$a literara se $azeaza pe

dialectul lndnez.

Este lim$a #iciala sau principala in: 'area Britanie+ Irlanda+ S(A+ Canada+

Australia+ Nua eelanda+ India+ 5ilipine+ 7amaica+ alte zne din Asia si A#rica+ este lim$a

#iciala la ON( si cupa lcul di in lume ca numar de "r$itri.

!.Ramura limbilor slave

In cmparatie cu lim$ile !ermanice cele rmanice+ lim$ile sla"e au un caracter mai

ar,aic+ mai cnser"atr. Lim$ile sla"e au la $aza lim$a cmuna+ numita cn"entinal s#v

c$%+n+ neatestata. Cea mai "ec,e #rma atestata este s#v [email protected] sla"a $isericeasca+lim$a "ec,e literara a sla"ilr+ in care calu!arii C,iril si 'etdiu au tradus @in sec. IG te&te

reli!iase din !receste+ intr-un al#a$et creat de ei pe $aza celui !recesc. Lim$ile sla"e se

impart in trei !rupuri:

&.". #rupul de est cuprinde "+s1 +c"in!n1 (i!#$"+s*

Cel mai imprtant mnument al lim$ii sla"e de rasarit este Cnt!c+# )!s,"! $st!

#+i Ig$" @sec. GII. Cele trei rami#icatii s-au cnstituit ca lim$i independente a$ia in seclul al

GIV-lea sau al GV-lea.


36/57

R+s este cea mai raspandita lim$a sla"a @si din mti"e plitice. ea este "r$ita de

*/ miliane de ameni @ca lim$a materna+ dar este cunscuta de peste /64 miliane. Este

lim$a #iciala la ON(.

Uc"in!n ?"+t!n;are 24-20 miliane de "r$itri @surse di#erite. Lim$a literara

s-a #rmat in seclul al GVIII-lea.

Bi!#$"+s este "r$ita de 1-* miliane de ameni @surse di#erite in Belarus si

Plnia. S-a cnstituit ca lim$a literara in seclul al GIG-lea.

&.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n1 c!51 s#$vc+ ,$#( ?disparuta+ s$"(1

cs+(.

Lim$ile sla"e de "est sunt mai putin unitare decat cele de sud si est. Sunt atestate din

seclul al GII-lea - ce,a+ seclul al GIII-lea - plna.

&.%. #rupul de sud: (+#g"1 %c!)$n!n1 s"(1 c"$t1 s#$v!n.

Are cele mai "ec,i te&te sla"e @seclul IG.

. Din limbile baltice @care sunt #arte aprpiate de cele sla"e la #netica+ !ramatica+

deri"are si "ca$ular #ac parte: #it+nin si #!t$n+ cu mnumente literare din sec. al GVI-

lea. Ni s-au mai pastrat te&te din seclul al GV-lea - al GVII-lea in lim$a ,"+sin v!c5!+

asimilata cmplet+ spre s#arsitul sec. GVII+ de neamurile !ermanice. Dese$it de imprtanta

pentru !ramatica cmparata a lim$ilr ind-eurpene este lituaniana @prin caracterul ar,aic al

structurii mr#l!ice si al #neticii.

Intre lim$ile sla"e+ $altice si !ermanice e&ista un numar destul de mare de a#initati

lin!"istice @in primul rand+ mr#l!ice si le&icale. Aceste relatii le intrec+ su$ raprt

cantitati" si calitati"+ pe cele prprii lim$ilr $alt-sla"e si ind-iraniene. De asemenea+ in

sla"a+ $altica si ,itita e&ista un numar de elemente cmune @in sistemul #netic+ in tipul de

#rmare a cu"intelr si in le&ic+ care cnstituie+ adeseri+ is!lse speci#ice.

?

Pana acum am "r$it despre ramurile #amiliei ind-eurpene reprezentate prin mai

mult de lim$a. E&ista insa si alte !rupuri ind-eurpene+ cnstituite+ #iecare+ din cate

sin!ura lim$a. Acesta este cazul lim$ilr g"!c1 "%!n1 #([email protected] 5itit si t$5"ic.


37/57

#. $imba reaca

Lim$a !reaca "ec,e @sec. al G-lea - al V-lea i.e.n. era scindata intr- multime de

dialecte+ le!ate+ ttusi+ intre ele+ #iecare a"and anumita #rma literara. @Pana in sec. al IV-

lea i.e.n. in >recia nu a e&istat lim$a unica. Dintre dialectele literare+ cele mai imprtante

au #st dialectul i$nic+ dialectul tic+ dialectul )$"icsi dialectul !$#ic.

Dialectul i$nicse "r$ea in clniile !recesti din nrd-"estul Asiei 'ici @*/ rase. In

acest dialect au #st alcatuite eppeile lui Fmer @I#i) si O)is!!+ pemele lui ,esid si

pera istricului Ferdt.

Dialectul [email protected] Atenei era indeaprape inrudit cu cel inic. In !eneral+ lim$a

tra!ediei este dialectul atic @Esc,il+ S#cle si Euripide+ lim$a cmediilr lui Arist#an+ a

istricilr Tucidide si Gen#n+ a #ilz#ului platn si a renumitului ratr Demstene.

Din !rupul !$#ic#ac parte dialectele: t!s#ic1 (!$tic si #!s([email protected] insula Les$s. In

seclul al VII-lea - al VI-lea+ in dialectul les$ic se creeaza $!ata literatura. In acest

dialect scriu petii Alceu si Sapp,. In dele lr se resimte insa si in#luenta lim$ii pemelr

,merice.

Dialectele din !rupul )$"ic erau raspandite la Epir% Lcrida+ Lacnia+ Crint+ pe

insula Creta+ in Sicilia si Italia. In acest dialect au scris Bacc,ilide+ Pindar si T,ecrit. Si

prza Lui Ar,imede este redactata tt in dric.

G"!c %$)!"n ?n!$g"!c; cntinua g"!c v!c5! ?!#in;. Dese$irile dintre ele

sunt insa #arte mari.

Istria lim$ii !recesti cunaste trei periade. Prima+ la care ne-am re#erit si mai sus+

#rmeaza g"!c v!c5! . Ptri"it descperirilr recente+ ea dateaza din a dua umatate a

celui de-al II-lea mileniu i.e.n. Este lim$a culturii c"!t$.%[email protected] %in$ic!+ cunscutadin inscriptii in liniar A si B. Dupa distru!erea acestei culturi @sec. al GII-lea i.e.n. urmeaza

periada $scura @ea tine pana in sec. al VIII-lea i.e.n.. In sec. al VIII-lea incepe marea

clnizare a !recilr+ care a"ea sa creeze cnditiile ce au dat nastere >reciei clasice. In cate"a

secle+ lim$a !reaca se e&tinde in intre!ul $azin mediteranean pana in >i$raltar+ iar in nrd

pana la tarmurile 'arii Ne!re.

Datrita presti!iului plitic si cultural al Atenei+ in sec. al V-lea i.e.n. acest dialect

incepe sa se impuna si in alte zne. Su#erind insa puternica in#luenta inica in le&ic.Aceasta #rma nua a dialectului atic parta numele de


38/57

dus la ni"elarea particularitatilr dialectale. Lim$a !reaca cmuna incepe sa casti!e teren in

epca elenistica. Ea a"ea sa e&iste pana in sec. al VI-lea i.e.n.+ cand incepe periada

$izantina+ caracterizata pe plan lin!"istic prin dua tendinte cntrare: una cnser"atui"a+ care

incearca sa mentina traditiile lim$ii cmune si ale dialectului atic% aceasta tendinta de"ine

predminanta in literatura% alta+ ppulara+ care a dus la scindarea lim$ii cmune @


39/57

1&. $imba albaneza

Cele mai "ec,i te&te dateaza din sec. al GV-lea. Al$aneza este impartita in dua

dialecte: de nrd @g5!g si de sud ?el$asan+ care+ insa+ prin particularitatile sale se dese$este

prea putin de !,e!. 7udecand dupa teritriul pe care-l cupa+ s-ar putea a#irma ca al$aneza

cntinua ilira+ ipteza sustinuta de >. 'eJer+ P. retsc,mer+ 5. Smmer+ A. T,um$+ O.

F##mann+ O. Densusianu+ I. Valari+ Al. P,ilippide+ E. a$e+ A. V. Desic8aa s.a.+ dar

anumite particularitati #netice "r$esc in #a"area ri!inii ei trace @C. Pauli+ F. Firt+ >.

ei!and+ F. Pedersen sau dac-mesiene @VI. >er!eie". Iptezele acetea sunt impartasite

de lin!"isti si astazi. in anul *94/+ D. Dece" a cautat sa demnstreze ca al$aneza ar cntinua

traca+ nu ilira. Autrul aun!e la aceasta cncluzie in urma analizei mdi#icarilr pe care le-au

si#erit cu"intele latine in al$aneza. Sc,im$arile sunt asemanatare cu cele din lim$a rmana+

care s-a #rmat+ ca lim$a rmanica+ pe su$strat trac-daca-!et.

In e"ul mediu+ ca lim$i literare s-au #lsit+ in Al$ania+ latina si !reaca.

Datrita numeraselr trans#rmari+ sistemul #netic si structura !ramaticala a lim$ii

al$aneze au de"iat mult @in raprt cu alte idimuri ind-eurpene. Le&icul a$unda in

elemente rmantice+ !recesti si sla"e. Din mmentul cuceririi Iliriei de catre rmani @sec. al

II-lea i.e.n. dateaza primele elemente latinesti+ urmate api de in#luenta italiana @indese$i

"enetiana si armana.

11. $imba to'arica

Acest termen ar$itrar si ine&act este #lsit pentru denumirea a dua lim$i inrudite

intre ele. Te&tele t,arice+ scrise cu caractere indiene si datand din sec. al VI-lea - al VII-lea

e.n.+ au #st descperite la inceputul sec. al GG-lea+ in Tur8estanul c,inez. Dupa lcul unde

au #st !asite te&tele+ lim$ile se impart in t+"[email protected] t,arica A si


40/57

alta. A"and in "edere ca in t,arica e&ista elemente de su$strat #in-u!rian+ se pate adimite

ca patria primiti"a a "r$itrilr ei s-a a#lat intre Nipru si (ral. Nu este e&clus ca+ intr-

epca #arte indepartata+ stramsii pparelr !ermanice+ ai $alt-sla"ilr si t,arienilr sa #i

alcatuit !rupul ind-eurpean de nrd+ separat destul de timpuriu de ind-eurpeana. 'ai

tarziu @pr$a$il in mileniile al IV-lea - al III-lea i.e.n.+ !rupul acesta s-a scindat in

!ermanica+ $altsla"a si t,arica.

12. $imba 'itita (sau nesita)

itita #st raspandita in Asia 'ica si ne-a par"enit in te&te cunei#rme incepand cu

mileniul al II-lea i.e.n. @peste *4 de ta$lite de ar!ila. 'numentele ,ititei cunei#rme

sunt #arte numerase si "ariate in ceea ce pri"este cntinutul. Aceasta lim$a a #st desci#rata

de asiril!ul ce, B. FrznJ in anul *9*4. Desci#rarea si interpretarea te&telr ,itite au

cntri$uit intr- lar!a masura la re"izuirea unr pr$leme de !ramatica cmparata a lim$ilr

ind-eurpene.

Tre$uie spus ca te&tele ,itite nu re#lecta inte!ral sistemul acestei lim$i+ caci adeseri

cu"intele prprii sunt inlcuite prin crespndente accadiene sau redate prin ide!rame+ a

carr prnuntare nu se cunaste.

Imprtanta lim$ii ,itite pentru !ramatica cmparata se e&plica nu numai prin

caracterul ar,aic al te&telr+ ci si prin prezenta in sistemul #nl!ic si !ramatical al ,ititei a

unr dese$iri #ata de restul lim$ilr ind-eurpene @de e&emplu+ e&istenta larin!alelr+ a

dua !enuri+ in lc de trei+ a$senta dualului+ desinenta cmuna pentru !enit. si dat. lc. pl. si

!enit. s!. etc.. In unele mnumente ,itite s-au !asit interplari in lu"iana si palaita+ lim$i

indeaprape inrudite cu ,itita. In Siria de Nrd si in estul Asiei 'ici+ au #st descperite si

inscriptii ,ier!li#ice. Ele nteaza lim$a aprpiata de ,itita cunei#rma. Lim$a lr este

,itita ,ier!li#ica. Impreuna cu #cin+ #)insi c"in+ lim$ile acestea cnstituie !rupul

nt$#in ?5itit$.#+vin;.In a#ara de aceste ramuri ind-eurpene+ $ine cunscute prin dcumente+ s-au pastrat

date #ra!mentare cu pri"ire la serie intrea!a de lim$i ale unr tri$uri si ppulatii care au

lcuit in "ec,ime in re!iunile din Eurpa de sud-est si mediteraneana. Analiza acestr lim$i

ne permite sa a#irmam cu certitudine ca apartin #amiliei lin!"istice ind-eurpene. Este "r$a

despre: t"c$.)c1 i#i"1 0"iginetc.

II. Familia limbilor fino-uriene

(sau uro-finice)


41/57

5amilia lim$ilr u!r-#inice se imparte in dua ramuri: ramura +g"ic si ramura

0inic. Din ramura +g"ic#ac parte lim$ile %g5i"1 %nsi ?"!g+#; si 5nti.

Din ramura #inica mentinam lim$ile: 0in#n)!@ ?s+$%i;1 !st$n1 s% ?#,$n;1

v!,s si is+"i1 v$) si #!v$n+ lim$ile


42/57

$ !rupa v!in5 ?(t(i


43/57

inlesnita si a dus la rezultate pziti"e numai !ratie aprpierii lim$ilr semite intre ele+ lim$i

care mentin pana azi numerase trasaturi cmune.

V*=* R%+" #i%(i#$" 5%it!

Din aceasta ramura #ac parte: v!c5! !gi,t!n1 c$,t1 lim$ile (!"(!"!ale tuare!ilr

si 8a$ililr din A#rica de nrd+ lim$ile


44/57

Aceasta #amilie cuprinde lim$ile: %$ng$#1 (+"it.%$ng$#1 5#5s1 ci"t si

lea+ si


45/57

Lim$ile dra"idiene se impart in dua !rupe: n)5"si )"vi). Din prima !rupa #ace

parte lim$a t!#+g++ iar din a dua: t%i#1


46/57

si prin unele particularitati mr#sintactice. Cu tate acestea+ cine cunaste lim$a indneziana

pate lesne citi pere literare in malaeza clasica.

Nu putem sa nu amintim si de lim$a


47/57

- Ce criterii stau la $aza clasi#icarii !eneal!ice

- Care sunt principalele #amilii de lim$i

- Care sunt principalele ramuri ale #amiliei indeurpene

- Enumerati lim$ile rmanice.

B. CLASIFICAREA TIPOLOGICA

Ist$"ic+# ,"$(#!%!i

Spre dese$ire de clasi#icarea !eneal!ica+ clasi#icarea tipl!ica a lim$ilr+ aparuta cam

in acelasi timp @adica la s#arsitul sec. al GVII-lea si inceputul celui de-al GIG-lea+ se

intemeiaza pe alte principii. Intr-ade"ar+ aici nu ne mai intereseaza inrudirea mr#emelr si

nici+ implicit+ #iliatia lin!"istica+ ci tipul lim$ii+ cu alte cu"inte+ asemanarile si dese$irile ce

se mani#esta in structura !ramaticala a lim$ilr+ indi#erent de ri!inea lr.

Ideea de a se studia tipul lim$ii intalnim+ pentru prima ara+ la rmantici+ dupa care+

su#letul #iecarui ppr se mani#esta in #lclr+ in arta+ literatura si lim$a. De aici cncluzia+

naturala+ ca prin lim$a putem cunaste spiritul etnic. Cnceptia aceasta !asim #rmulata in

cele$ra lucrarea a lui 5riederic, "n Sc,le!el+ se#ul rmanticilr !ermani+ (!" )i! s,"c5!

+n) 7!is5!it )!" In)i!"+ mentinata mai sus. Pe $aza cmpararii lim$ilr+ intreprinsa inca

de en!lezul . 7nes+ 5r. Sc,le!el cn#runta sanscrita cu !reaca+ latina+ lim$ile turcice si

cnc,ide ca:

* lim$ile pt #i impartite in dua tipuri+ si anume in #i%(i 0#!2i$n"! @cu #le&iune

interna si #i%(i c+ [email protected] dispun de pre#i&e si su#i&e%/ #iecare lim$a se naste si ramane in acelasi tip lin!"istic%

2 lim$ile #le&inare sunt mai $!ate+ mai sta$ile si mai dura$ile decat acela a#i&ale+

care+ dimptri"a+ ar #i sarace+ arti#iciale si nu s-ar dez"lta r!anic. In alti termeni+ 5r.

Sc,le!el cnsidera ca lim$ile #le&inare ar #i sin!urele ideale si le pune tuturr celrlalte.

Dupa parerea lui+ reprezentanta clasica a lim$ilr #le&inare cnstituie sanscrita.

ece ani mai tarziu+ #ratele lui 5riederic, Sc,le!el+ Au!ust il,elm "n Sc,le!el

@*060-*134+ in lucrarea O(s!"vti$ns s+" # #ng+! !t # #itt6"t+"! )!s t"$+()$+"s@*1*1+ prpune clasi#icarea tuturr lim$ilr in trei tipuri principale:


48/57

* #i%(i in c"! c+vint!#! s+nt inv"i(i#!+ iar raprturile dintre el%e pt #i e&primate

numai prin tpica%

/ #i%(i c+ 0i2!+ in care raprturile !ramaticale sunt desemnate cu autrul

pre#i&elr+ su#i&elr si al desinentelr%

2 #i%(i 0#!2i$n"!+ in care+ in a#ara de a#ie+ mai e&ista si #le&iune interna. La randul

lr+ acestea pt #i di"izate+ pe $aza criteriului sintactic+ in #i%(i sint!tic!si #i%(i n#itic!.

O nua etapa in e"lutia cnceptiilr pri"ind clasi#icarea tipl!ica a lim$ilr este

marcata de cercetarile lui il,elm "n Fum$ldt. Ceea ce este nu in clasi#icarea prpusa de

Fum$ldt cnsta in #aptul ca el adau!a celei #acute de A. Sc,le!el al patrulea tip lin!"istic si

da denumire primelr dua.

* Primul tip lin!"istic @al lui A. Sc,le!el Fum$ldt il numeste i@$#nt.

/Al dilea este denumit g#+tinnt% lim$ile care il cmpun se caracterizeaza prin

a#i&e+ dar in structura lr mr#l!ica pre#i&ele+ su#i&ele si desinentele nu sunt sudate cu

radacina cu"antului.

2Al treilea tip il cnstituie #i%(i#! 0#!2i$n"!. Ele se caracterizeaza+ spre dese$ire

de cele a!lutinante+ printr- ceziune per#ecta atat intre a#i&e+ cat si intre acestea si radacina.

Speci#ica acestr lim$i este si 0#!2i+n! int!"n.

3Spre dese$ire de in"atatii de pana la el+ Fum$ldt mai distin!e un tip lin!"istic+ si

anume tipul #i%(i#$" inc$",$"[email protected]$ile unr indieni din America de Nrd+ precum si

unele din lim$ile din e&tremitatea de nrd-est a Si$eriei% ciu8ta sau lura"etlana. In

pzitie cu idimurile in care e&ista parti secundare de prpzitie dependente de "er$ul-

predicat+ in lim$ile incrprante sunt utilizate+ cu aceasta #unctiune+ a#i&ele+ care #ac crp

cmun cu "er$ul-predicat. In lim$ile incrprante+ prpzitie nu este insa alcatuita numai

din "er$e W a#i&e+ ci si din "er$e si nume reduse #netic.

Desi cnceptia !enerala a lui . "n Fum$ldt cntine unele elemente dialectice+

ttusi teriile lui pri"itare la e"lutia tipului lin!"istic sunt idealiste+ in#luentate mult de

ant+ Sc,ellin! si 5ic,te. Lin!"istul !erman cnsidera ca principalele tipuri mr#l!ice ar

reprezenta etape di#erite ale unui prces de e"lutie unic+ incepand cu lim$ile izlante. Cele

mai desa"arsite sunt+ dupa el+ lim$ile #le&inare+ iar sanscrita cnstituie+ desi!ur+ tipul ideal.

Au!ust Sc,leic,er re"ine la clasi#icarea tipl!ica a #ratilr Sc,le!el+ dar cu

ar!umentare si detalii ni. Ca discipl al lui Fe!el+ Sc,leic,er era cn"ins ca tt ceea ce

e&ista trece prin trei etape @triada: teza+ antiteza si sinteza. In cnsecinta+ "a tre$ui sa

delimitam trei tipuri de lim$i in trei periade. Aceasta interpretare+ d!matica si #rmala+ a#ilz#iei ,e!eliene a #st cm$inata de Sc,leic,er cu ideile lui C,. Darin despre e"lutia


49/57

speciilr $il!ice. In md l!ic+ Sc,leic,er a"ea sa aun!a la cncluzia ca lim$a+ ca rice

r!anism natural+ se naste+ creste @nu se dez"lta si mare. Clasi#icarea tipl!ica a lui

Sc,leic,er nu pre"ede lim$ile incrprante+ ci indica trei tipuri lin!"istice in dua "ariante:

#i%(i sint!tic!si #i%(i n#itic!.

*. primul tip il cnstituie #i%(i#! i@$#nt!:

a ) - radacina pura @de e&emplu+ c5in!@%

$ ) W r - radacina W cu"antul au&iliar @de e&emplu+ (i"%n%

/. Li%(i#! g#+tinnt!:

Ti,+# sint!tic:

a )a-tipul su#i&al @de e&emplu+ lim$ile t+"cic! si 0inic!%

$ a)-tipul pre#i&al @de e&emplu+ lim$ile (nt+%

c )


50/57

este cmplet amr#a: in c,ineza e&ista nu numai a#i&e le&icale+ ci si a#i&e !ramaticale%

lim$ile cu #le&iune+ Steint,al le-a numit lim$i v"i(i#!.

A* F" 0$"%:

- cu autrul reduplicarii si al pre#i&elr @lim$ile ,$#[email protected]!n!%

- cu autrul su#i&elr @lim$ile t+"cic!1 %$ng$#! si 0in$.+g"i!n!%

- prin intermediul incrprarii @lim$ile %!"in)i!n!%

B* Li%(i v"i(i#!1 c+ 0$"% ?$"[email protected]!;:

- prin adau!area elementelr @!gi,t!n%

- cu autrul #le&iunii interne @lim$ile s!%it!%

- cu autrul su#i&elr "erita$ile @lim$ile in)$.!+"$,!n!.

Aceasta clasi#icare+ ca+ dealt#el+ si cele care i-au #rmat+ cmpleteaza cu amanunte

pe cea a lui . Vn Fum$ldt+ in cazul de #ata cu intele!ere dese$ita a ntiunii de 0$"%.

Clasi#icarea lui F. Steint,al a #st re"izuita de 5r. 'isteli+ care are meritul de a #i

delimitat #i%(i#! c ")cini i@$#nt! @c,ineza de cele care i@$#!@ t!%!#[email protected] e&emplu+

malaeza.

N. 5inc8 pune la $aza clasi#icarii+ pe de parte+ principiul de r!anizare a prpzitiei

@masi"itatea+ ca in lim$ile incrprante+ sau caracterul se!mentarii sau al #ra!mentarii+ ca

in lim$ile semite si ind-eurpene+ iar pe de alta+ caracterul relatiilr dintre partile

prpzitiei+ in special tipul acrdului. In #elul acesta+ lim$a a!lutinanta cu acrd deplin @de

e&emplu+ su$ia din !rupul zam$ezi al #amiliei $antu+ iar alta+ tt a!lutinanta+ dar cu acrd

partial @turca+ cupa in clasi#icarea lui 5inc8+ lcuri di#erite. Drept urmare+ autrul distin!e 1

tipuri mr#l!ice: * tipul c,inez% / tipul !renlandez% 2 tipul su$ia% 3 tipul turc% 4 tipul

saman @speci#ic si altr lim$i plineziene% 6 tipul ara$ @cmun si celrlalte lim$i semite%

0 tipul !rec @caracteristic si altr lim$i ind-eurpene si 1 tipul !ruzin.

In clasi#icarea mr#l!ica a lui 5r. si A. Sc,le!el+ . "n Fum$ldt+ A. Sc,leic,er+

F. Steint,al si 5r. 'isteli+ ca+ dealt#el+ in insasi cnceptia lr lin!"istica+ lim$ile

indeurpene reprezinta tipul cel mai e"luat si se caracterizeaza printr- structura

!ramaticala ideala+ puncte de "edere ce nu pt #i insa acceptate.

Lin!"istul rus 5. 5. 5rtunat" @*131-*9*3 reia+ cu unele mdi#icari+ sistemul de

clasi#icare al lui . "n Fum$ldt+ pe care-l cmpleteaza cu un tip ce cupa pzitie

intermediara intre lim$ile a!lutinante si cele #le&inare. 5rtunat" denumeste acest tip

0#!2i$n".g#+tinntsi include aici lim$ile semite+ pe care lin!"istii le cnsiderau #le&inare+

desi in structura lr !ramaticala ele se dese$esc mult de lim$ile ind-eurpene. Clasi#icareatipl!ica a lui 5rtunat" este #arte l!ica+ dar insu#icienta in pri"inta numarului lim$ilr.


51/57

El ia ca punct de plecare structura #rmei cu"antului si crelatia dintre elementele

mr#l!ice ale acestuia din urma. Bazandu-se pe criteriile amintite+ lin!"istul rus distin!e 3

tipuri de lim$i:

* g#+tinnt! @turcice+ #in-u!rice mn!le+ in care #rmele cu"intelr se

r!anizeaza prin separarea temelr si a#i&elr%

/ 0#!2i$n".g#[email protected]$ile semite+ in care #rmele cu"intelr se r!anizeaza

prin separarea temelr+ deci aici raprtul dintre tema si a#i& este identic cu cel din lim$ile

a!lutinante%

2 0#!2i$n"[email protected]$ile ind-eurpene+ in care e&ista #le&iune tematica @a temelr in

#rme r!anizate de a#i&e%

3 ")ic#! @c,ineza+ $irmana+ in care nu e&ista #rme ale cu"intelr izlate+

detasa$ile+ radacinile cnstituind nu parti ale cu"antului+ ci c,iar cu"inte.

Din clasi#icarea lui 5rtunat" lipsesc lim$ile incrprante+ in ea nu pt #i incluse

!ruzina+ !renlandeza+ lim$ile malai-plineziene+ dar #arte su$til este ilustrata di#erenta

dintre #rmarea cu"intelr in lim$ile ind-eurpene si semite+ peratie pe care anterir

lin!"istii de $icei nu #aceau.

O cmpletare su$stantiala a sc,emei clasi#icarii tipl!ice traditinale ii apartine

lin!"istului american E. Sapir. La $aza clasi#icarii+ acesta pune trei criterii: * g")+# )!

sint!@% / t!5nic sint!@!i% 2 c"ct!"+# c$nc!,t!#$" @adica al semni#icatiilr ce pt #i

e&primate in cadrul cu"antului. Dupa primul criteriu+ lim$ile sunt di"izate in: n#itic!

@c,ineza+ en!leza+ #ranceza+ sint!tic! @latina+ ara$a+ #inlandeza si ,$#isint!tic!. In

cn#rmitate cu cel de-al dilea criteriu+ lim$ile se impart in i@$#nt!1 g#+tinnt!1

[email protected]$nnt! si si%($#[email protected]!. In #ine+ ptri"it celui de-al treilea criteriu+ tipurile de ntiuni

e&primate de lim$a pt #i: A. L!2ic#! @*.c$nc!,t! #!2ic#! )! (@ si c$nc!,t!

)!"ivtiv! si B. G"%tic#! @2.c$nc!,t! "!#ti$n#! c$nc"!t!: de pilda+ !enul si

numarul% 3.c$nc!,t! "!#ti$n#! ,+"!: de e&.+ cate!ria !ramaticala a cazului.Cnsiderate in ansam$lu+ cercetarile cnsacrate clasi#icarii tipl!ice au scs la i"eala

#aptul ca in #iecare lim$a predmina anumite prcedee de e&primare a cntinutului

!ramatical+ in sc,im$+ altele lipsesc sau sunt #lsite #arte rar. In #nd+ asa a aparut

clasi#icarea tipl!ica. Ea se spriina pe structura lim$ii si este de#inita prin milacele

!reamaticale de e&presie+ esentiale in #iecare caz in parte. Ast#el+ la e&primarea raprturilr

dintre cu"inte+ lim$a rmana utilizeaza milace %$"0$#$gic! @#le&iunea+ sintctic!

@nctiunea+ u&tapunerea+ parata&a+ tpica si 0$n!tic! @intnatia+ pauza. Dimptri"a+c,ineza recur!e mai ales la tn+ tpica si cu"inte au&iliare.


52/57

CLASIFICAREA TIPOLOGICA TRADITIONALA

Lin!"istica !enerala actuala accepta+ in principiu+ clasi#icarea tipl!ica a lui

Fum$ldt si cmpletarile #acute de alti in"atati atat in sec. al GIG-lea+ cat si in epca nastra.

Se recunaste+ de #apt+ e&istenta a patru tipuri principale de lim$i+ si anume: * tipul i@$#nt

sau %$"0% / tipul g#+tinnt% 2 tipul 0#!2i$n"% 3 tipul ,$#isint!tic.

1. $imbile izolante sau amorfe @li se mai spune si radicale

Din aceasta cate!rie #ac parte: c,ineza+ "ietnameza+ ti$etana+ $irmana+ siameza+ lim$ile

sudaneze @in parte+ si en!leza. Lim$ile pmenite se caracterizeaza prin urmatarele trasaturi

principale:

a in"aria$ilitatea cu"intelr. A#i&ele !ramaticale+ de $icei lipsesc+ cu"intele nu se

declina si nu se cnu!a. E&ista numai particule+ care indeplinesc rlul cu"intelr au&iliare+ si

a#i&e le&icale. Lim$ile se numesc i@$#nt!+ pentru ca #rmele cu"intelr nu e&prima raprturi

sintactice in prpzitie: #rmal cu"intele sunt izlate. Ele pt cnsta in unele lim$i numai

din radacini+ in timp ce in altele @care izleaza temele !asim a#i&e le&icale. Prpzitia

reprezinta+ in lim$ile izlante+ un sir de radacini sau teme in"aria$ile.

$ In lim$ile amr#e nu e&ista elemente #rmale pentru a di#erentia partile de "r$ire+

desi sensul lr este perceput ca atare si in plan mr#l!ic. Cu"intJele ce desemneaza

$iecte+ prprietati sau actiuni+ din punct de "edere structural nu se dese$esc prin nimic

unele de altele. (neri+ unul si acelasi cu"ant pate indica si $iectul+ si prprietatea+ si

actiunea @aceasta depinde+ $ineinteles+ de cnte&t. De aici plisemia radicalilr sau a

temelr. Ace

Sc Lingv An1

Documents

Transcript of Sc Lingv An1

Agrometeorologie - AN1 ID

An1 ITudosescu Filos Conditia Umana

Atlas Embrio An1 Sem2

Limba Engleza An1

An1 pedagogie Serdean

Drept Constitutional Grile An1 Sem1

An1 Cultivarea Lrom

TRI 105137240 An1 GhOnisoru Relatii Internationale

An1 Ling Gen Aplic Osiac

An1 Office XP-Instrumente Birotice

Introd Mass Media An1 2011

AN1 MVasile Notiuni Teoria Lit

Controlul calitatii in Audit Cafr An1

An1 Management General Teorie

An1 Management General Teorie Si Practica

Cult Pop An1 Sem2 Banta

Curs Bizant An1 Sem1

2.Prescriptia Extinctiva(Drept Civil An1)

Biofizica An1

Curs Hemostaza -fizio an1 sem2