BIOMURILE FORMAŢIILOR VEGETALE DESCHISE

BIOMUL SAVANELOR TROPICALE ŞI SUBTROPICALE

Facultatea de Geografie12.XII.2011

Savanele:

- ecosisteme tropicale şi subtropicale

- prezintă un strat ierbaceu continuu

- prezenţa discontinuă a arborilor şi arbuştilor cu înălţimi şi densităţi variabile

- modelul de creştere este strâns legat de alternanţa sezonului uscat şi umed

-Cuvântul savană induce percepţia unei formaţii ierboase presărată cu arbori, cele două

grupări- terofite şi fanerofite- fiind într-o continuă concurenţă

-Savanele tipice- formaţiuni de ierburi înalte din regiunile tropicale, în care vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin exemplare izolate de arbori şi arbuşti

-Biomul de savană- este caracterizat printr-un peisaj de tranziţie între domeniul pădurilor şi ierburi

- savanele iniţiale, tipice- rezultă în urma condiţiilor climatice, edafice şi condiţiile induse de păşunat

- al doilea tip- denumit savană- este determinat de către activităţile umane,Respectiv incendierile şi defrişările

Definiţie AutorulA. Parametrii climatici

Ecosisteme care se află în zonele climatice ale savanei tropicale şi zona musonilor, între Tropicele Capricornului şi al Racului, unde precipitaţiile anuale sunt cuprinse între 250- 2000 mm, cele mai multe încadrându-se în sezonul umed

Koppen, 1884, 1900

Orice formaţie vegetală sau tip de peisaj în cadrul regiunilor caracterizate printr-un sezon de iarnă uscat şi veri ploioase

Jager, 1945, Troll, 1950, Lauer, 1952

Ecosisteme caracterizate prin precipitaţii moderate sau scăzute (500- 1300 mm) şi prin temperaturi medii anuale ridicate (18-30°C)

Whittaker, 1975

B. Formaţii vegetaleFizionomie variată a plantelor ierboase, arborilor şi arbuştilor (în oricare dintre zonele geografice)

Dansereau, 1957

Formaţii tropicale diverse de ierburi, arbori şi arbuşti, excluzând ierburile tipice

Walter, 1973

Formaţii vegetale deschise dominate de ierburi, situate în zonele tropicale, unde arborii şi arbuştii dacă sunt prezenţi, au o semnificaţie mică din punct de vedere al fizionomiei

Beard, 1953, Whittaker, 1975

-Prezente în jurul latitudinilor de 10° (Sud şi Nord), respectiv între 25° lat N şi 25° lat S

-Există zone de tranziţie:

- între savane şi pădurile dense tropicale

- între savane şi pădurile uscate cu ritm sezonier (pădurile musonice din Asia de SE)

- către regiunile aride- în Africa, Australia, America Latină şi NV Indiei

-Nu toate peisajele ierboase de la suprafaţa Terrei, situate în spaţiile tropicale şi

subtropicale aparţin arhietipului african de savană (arbori diseminaţi, prezenţa

numeroaselor ungulate mari, termite)

-Savanele se deosebesc de stepele latitudinilor temperate unde arborii sunt prezenţi

ocazional

-Savanele tipice sunt prezente în: Africa, ţări ale Americii Latine (Mexic, Costa Rica,

Belize, Nicaragua, Antile, Cuba, Brazilia), Asia de Sud (India, Pakistan), Australia

- Pot fi încadrate la mai multe regiuni biogeografice:

- Africano- Malgaşe (Africa)

- Indo- malaeză (India, Pakistan)

- Australo- papuaşă (Australia)

- Neotropicală (America Latină)

- Cele mai întinse savane se găsesc în Africa- 40% din suprafaţa continentului

Potenţial ecologic

- Cantitate însemnată de precipitaţii: între 900- 1000 mm anual- dispunere neuniformă

-Predomină în anotimpul ploios- în anotimpul secetos- în camposul brazilian cad 100 mm (1500 anual)- în savanele din Africa- cad 10 mm (1000 mm)

- Amplitudinea termică între cele două sezoane- redusă (2°- 4°C)

-Soluri feruginoase; soluri negre de savană;- Soluri acide şi neutre, slaba cantitate de humus

-Procese ce au loc la nivelul solului în arealul savanelor şi cu proiecţie directă îndistribuţia vegetaţiei:

a. feruginizarea

b. bauxitizarea

c. vertisolizarea

a. Cel mai frecvent în formarea crustelor cu structură nodulară sau oolitică- când se îndepărtează vegetaţia de savană pentru culturi itinerante sau comerciale (arahide), aceste concreţiuni de oxizi de fier, sau de aluminiu, ori mangan, se colectează, căci nu permit semănatul şi dezvoltarea plantelor

b. acumularea în loc a oxizilor de aluminiu rezidual [Al(OH)3] care, de asemenea, împiedică instalarea vegetaţiei

c. acumularea de argilă care în sezonul secetos se usucă şi distruge vegetaţia

- Biodiversitatea plantelor vasculare variază între 500- 1500 specii/10000Km2

-Modelul arhitectural al formaţiilor vegetale variază de la un continent la altul ca

abundenţă- dominanţă a stratului arborilor.

-În toate continentele codul cu valoarea cea mai mare de abundenţă- dominanţă pe strat

este acordat stratului ierbaceu

-Spectrul biologic- terofite, chamefite, hemicriptofite, rare fanerofite şi

criptofite geofite

- Modelul arhitectural de creştere al plantelor variază între sezonul secetos şi ploios:

- ierbos (tipul de vegetaţie dominat de Graminee)

- unicolumnar- fără tufe de frunze

- hemicriptofitic

- gazonant (planta se întinde la suprafaţa solului prin stoloni)

- tip de „rozetă” (rareori)- axe florifere multiple

- arbori ramificaţi- coronamentul cu aspect de parasolar,

-ex.: Arborele de Karite

- Epifitele- foarte rare ori lipsesc; reprezentate prin forme xerofile

- Dispersia speciilor din savane- prin anemochorie

Vitellaria paradoxa(Arborele de Karite)

- Forme de adaptare la condiţiile de mediu:

- plante: xerofile edafic şi climatic; heliofile; macrotermofile; adaptate la factorii mecanici în ecotoanele litorale; mezofile;

- între arbori şi ierburi- o strânsă relaţie ecologică:

- ierburile- sistem radicular puţin profund dar dens cu care absorb

apa în sezonul ploios şi produc o mare cantitate de biomasă; în sezonul uscat

se usucă

- arborii rămân verzi în sezonul uscat sau pierd aparatul foliar; ei

dispun numai de apa pe care nu o absorb ierburile

-incendiile mai mult sau mai puţin regulate au rol ecologic: plantele pirofite

(rezistente la incendii)

-antagonismul arbori- ierburi explică evoluţia savanelor către formaţii

de tufărişuri- brush în caz de suprapăşunat de către bovine şi ovine;

mai multe cornute distrug cuvertura ierbacee, apa pătrunde în sol încantitate mai mare şi favorizează esenţele lemnoase

-în Africa savanele ierboase alternează cu păduri cu ritm sezonier formând

un mozaic; uneori despăduririle totale prin foc pentru practicarea culturilor

itinerante distrug vegetaţia iniţială

- ierburile de savană pot măsura până la 6 m înălţime cum este Iarba elefanţilor (Pennisetum purpureum), care domină alte specii precum Imperata cylindrica- specie pirofilă, halofilă şi xerofilă, sau o serie de specii de plante din familia Poaceaelor, graminee perene

-Iarba elefanţilor- hrana de bază a elefanţilor datorită modului lor de creştere- poate

fi utilizată pe terase artificiale pentru a stopa eroziunea (exemplu în Kenya), sau ca

furaj ori biocarburant

-Elefanţii joacă rol în diseminarea gramineului Pennisetum şi formaţiilor pe care

ele le generează

-Fiecare elefant distruge zilnic câte 4 arbori, îndeosebi prin decojire, care duce la

uscarea arborilor şi deci la crearea premiselor pentru instalarea ierburilor

Pennisetum purpureum

Imperata cylindrica

- Animalele savanelor sunt dominant ierbivore- impact reprezentativ asupra potenţialului ecologic al savanelor

- Ex.: hipopotamul- ziua- în apele râurilor; noaptea- paşte şi fertilizează

comunităţile de ierburi

- zebrele, girafele şi antilopele gnu au efecte durabile asupra savanelor

africane; unele se hrănesc cu frunze (folivore), altele cu ierburi (ierbivore stricte); altele

cu frunzele unor specii de arbori şi ierburi

Hippopotamus amphibius Giraffa camelopardalis Connochaetes gnou

-Diversitatea păsărilor în savana tropicală- 2951 specii de păsări (152 familii, 1 404 genuri)- Cerrado (850 specii), Savana Africană (794 specii)- cea mai mare bogăţie

- Păsări alergătoare: struţ (Africa), emu (Australia), nandu (America)

- Trei specii de păsări sunt comune în toate tipurile de savane tropicale: Bubulcus ibis,Hirundo rustica, Pandion haliaetus

- Savana din Australia de N- cel mai mare număr de familii exclusive- 8 familii

-Biomasa animală a savanelor, îndeosebi a savanelor africane nu este egalată de

niciun alt biom al Terrei

-frecvenţa mare a ungulatelor prin bătătorire reduc posibilitatea refacerii comunităţilor

de plante, îndeosebi a creşterii arborilor

-deşi densitatea ungulatelor este mare ele nu consumă decât 30- 40% din biomasa

vegetală produsă de savane

-termitele separă părţi ale orizontului biologic al solurilor de savană, cuiburile lor

putând ajunge la 5 m înălţime şi menţin organizarea funcţională a ecosistemelor

-carnivorele pun problema gestionării specifice, în parcurile naţionale africane,

îndeosebi a raporturilor vegetaţie- lume animală

- leul, tigrul, leopardul

-porcul furnicar sau ursul furnicilor în Africa şi furnicarul (mamifer mirmecofag) din

America de Sud, ca şi unele insecte ori păsări dotate cu limba acoperită cu o substanţă

lipicioasă, favorizează lărgirea cuiburilor de termite ori alte furnici- schimbarea

compoziţiei formaţiilor vegetale, cu dominanţa gramineelor

- În anotimpul uscat, toate animalele migrează către zonele mai umede

Orycteropus aferMyrmecophaga tridactyla

Tipologia savanelor:

A. Savanele ierboase

B. Savanele cu strat de arbuşti şi arbori

A. Savanele ierboase, fără strat al arbuştilor şi arborilor

- nu se reduc la un model arhitectural unic

- prezintă şi un model arhitectural stratificat

-ierburile ating înălţimi între 0,60- 4 m (specia Hyparrhenia diplandra înbazinul Lefini din Congo, atinge 3,7 m înălţime; în Sudan şi Zair atinge 3 m cufrunze de 60 cm lungime)

-unele graminee cum ar fi iarba de Guineea (Panicum maximum) atinge 2 mpot acoperi un strat ierbaceu mai redus ca înălţime sau alţi taxoni cu rizomicum ar fi Asparagus africanus etc.

Panicum maximum

Asparagus africanus

-focul stimulează dezvoltarea geofitelor

- se întâlnesc în areale discontinui în Africa, America Latină, Australia

-În funcţie de abundenţa- dominanţa speciilor stratului ierbaceu, au primitdiferite denumiri:

- în America Latină- campos sau campos limpos între 24- 35°lat Sîn Brazilia, Paraguay, Argentina NE şi Nordul Uruguay (cca 500 000 kmp în total);

- chapadões = formaţie vegetală specifică Baziliei (Podişul Mato Grosso);domină terofitele şi geofitele; diseminat apar chamefite cu ritidon spongios ca deplantă

Chapadões Campos limpos

B. Savanele cu strat de arbuşti şi arbori- sunt cele mai răspândite- realizează combinări specifice tuturor continentelor

Africa

- asociaţii ierboase cu arbori diseminaţi

1. Savana cu baobabi (Adansonia digitata- baobabul african)

- arbore sacru pentru animişti- emblema pentru statul Senegal- arbore sub care se fac diferite sacrificii sau se aduc ofrande- flori albe care se închid la lăsarea nopţii- fructul de baobab- pâinea maimuţelor- trăieşte până la 2000 de ani- lemn moale şi spongios, fără inele de creştere- vegetează alături de Accacii şi Graminee înalte

Adansonia digitata

Baobabul

2. Savana cu acacii- leguminoase cu numeroase valenţe ecologice şi economice

-Acacia arabica-produce un latex inferior în comparaţie cu guma

arabică originală care provine de la Acacia senegal din Africa de Vest

(Senegal, Guineea, Mali)

- Acaciile sunt arbori sau arbuşti care favorizează o simbioză cu specii de furnici care îşi fac în trunchiurile lor cuiburile

-Acacia albida- hrană pentru micile rumegătoare din Senegal(păstăile şi frunzele); populează savana şi sahelul din Senegal până înSudan

-Acacia giraffae (Ghimpele cămilei)- savana cu acacii din Regiunea

Capului, Africa de Sud şi Zimbabwe

Acacia arabica

Acacia albida

Acacia giraffae

3. Savana cu Borrasus- palmier rezistent la foc- Borrasus flambelifera- este un xerofil- termofil de 30 m înălţime

-local poartă denumirea de ronier

-întâlnit în savanele din Africa saheliană, Niger, Etiopia, Togo, Senegal

-frunzele folosite pentru obiecte de uz casnic, îndeosebi coşuri,suporturi pentru legume, pălării, etc.

-rădăcinile, peţiolul frunzelor, frunzele- furnizează fibre vegetale solideutilizate în gospodărie- mobilă, frânghii

-lemnul dur, solid şi durabil- utilizat în construcţii

-plantulele tinere- utilizate ca legume- coapte sau prăjite

-fructele- consumate crude sau coapte- verzi sau mature

- seva şi alte părţi- valenţe medicinale

4. Savanele parc

-graminee în amestec cu Parkia biglobosa, mimozaceu supranumit şi

Arborele de Karite sau de unt, din seminţele căruia se prepară o

margarină vegetală, sau arborele de făină (seminţele din păstaie sunt

învelite cu o făină gălbuie) sau roşconul african (fructul seamănă cu o

roşcovă)

Parkia biglobosa

- savanele africane- puternic degradate şi fragmentate în vederea extinderii culturilor de subzistenţă şi comerciale

Australia- savana cu arbori- două faciesuri mai importante:

a.savana cu eucalipţi (Eucalyptus sideroxylon)- în bazinul fluviului Darlingşi în NE continentului (peninsula York) cu variante locale funcţie de densitateaarborilor (eucalipţi şi graminee)

-o stratificare evidentă cu stratul arborilor (Eucalyptus sp.) şi stratul ierbaceucu graminee gigant de 2-3 m înălţimem îndeosebi sorg (Sorghum sp.)

Sorghum sp.

Eucalyptus sideroxylon

b. savana cu iarba copac (Xanthorrhoea johnsonii); după unii autori Australia deţinecea mai vastă savană din lume şi cea mai bine conservată: peste 1,5 mil kmp, adică30% din savanele planetei

- modificarea savanelor australiene a început în urmă cu 200 de ani prin venirea englezilor, dar îşi păstrează totuşi ecosistemele naturale

Xanthorrhoea johnsonii

America Latină- savana cu arbori

a. campo cerrado- brazilia

b. llanos în Venezuela şi Columbia, în bazinul Orinoco

c. cerradao în Brazilia

a. arbori contorsionaţi, xerofili, cu înălţimi de 4-8 m, aflaţi la distanţe mici unii de alţii

b. - în trecut, loc de existenţă pentru amerindienii care se ocupau cu vânătoarea şiculegerea fructelor

- astăzi- creşterea extensivă a animalelor

- culturi tropicale comerciale pe bază de irigaţii

- câmpuri petroliere deoebit de productive

- posedă două grupe mari de ecosisteme : de mlaştină şi de savană propriu-zisă

- lăcaş pentru animale: capibara şi anaconda (capibara cel mai mare rozător

din lume, supranumit „domnul ierburilor”)

c. o variantă a savanei de tip campos datorită prezenţei arborilor şi arbuştilor cu frunzesclerofile, acoperite cu o cuticulă cerată care reduce transpiraţia-modelul arhitectural: ierburi xerofile în stratul ierbaceu, arbuşti (stratul arbustiv), arbori (stratul arborilor)

Cerrado- Brazilia

Llanos- Columbia

Llanos- Venezuela

• Enumeraţi cele trei tipuri ale Pădurilor Amazoniene, precizând principalele lor caracteristice