RENOVAREA PARCULUI DIN SATUL ȚAUL

Aproximativ la 200 km de Chişinău, la Nord în centrul satului Ţaul a raionului Donduşeni este situat cel mai mare parc din Moldova. El a fost creat la începutul secolului XX, împrejurul conacului familiei Pommer. Parcul este una dintre cele mai reuşite creaţii ale cunoscutului arhitect-peisajist I. Vladislavskii-Podalko. Parcul a fost fondat în anii 1901-1904. Conform multor parametri parcul nu are egal în republică. În centrul său este situat un iaz.

Colecţia dendrologică alcătuieşte aproximativ 150 de specii de copaci, arbuşti şi liane, dintre care mai mult de 100 sînt exotice.

Parcul este împărţit convenţional în partea de sus, unde se afla reşedinţa sătească a boierului Pommer, dar şi o reţea întreagă, deasă de alei cu diverse compoziţii florale şi partea de jos, care mai mult aminteşte o pădure, alcătuită din diverse grupuri de copaci, caracteristici pentru diferite zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul de la Ţaul are o mulţime impunătoare de alei, cărări şi cărăruşe, lungimea cărora atinge mai mult de 12,5 km. Intrarea este liberă pentru toţi vizitatorii. Parcul rămîne un loc preferat de către vizitatorii din diverse colţişoare ale republicii şi de peste hotarele ei, este deosebit de frumos primăvara în perioada înfloririi şi toamna tîrziu.

Ţaul este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Satul are o suprafaţă de circa 4.34 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 10.49 km. Comuna Ţaul are o suprafaţă totală de 47.14 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 37.77 km. Ţaul este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Ţaul este situat în partea de sud a raionului Donduşeni, la o distanţă de 6 km de orașul şi de gara Donduşeni.

 

Vara trecută 2014, a început reabilitarea parcului den-drologic din satul Ţaul, aflat în stare avansată de degra-dare. Deşi au primit câteva milioane de la stat, autorită-ţile locale spun că suma este insuficientă. După ce a trecut în gestiunea primăriei din localitate, în vara lui 2013, monumentul peisagistic „Parcul din satul Ţaul“ a început să se schimbe la faţă. „Lupt pentru această bijuterie din 2007. E o mândrie a ţării şi ar putea deveni un loc unic în Europa. Vrem să facem aici un centru turistic cu numeroase atracţii: muzeu, sanatoriu, grădină zoologică, pârtie pentru schi, hoteluri. Sperăm ca în decurs de trei ani să reabilităm complexul în totalitate“, vorbeşte entuziasmat Mitrică Andronii, primarul satului Ţaul.

Ideea de a readuce la viaţă cel mai mare parc dendrologic al ţării există încă din anul 2000, când o echipă de arhitecţi, restauratori, constructori şi dendrologi a cercetat zona şi a elaborat conceptul ştiinţific de reanimare a ariei protejate de stat.

„Am muncit mult, am primit şi diplome, dar documentul a fost dat uitării. Abia nu demult s-au găsit bani şi a început lucrul“, îşi aminteşte Igor Apostolov, arhitect-şef la institutul de stat de proiectări Ruralproiect.

Convenţional, teritoriul de 46 de hectare a fost divizat în Parcul de Sus, unde se află conacul Pommer şi o reţea de alei şi grădini, şi Parcul de Jos – o pădure cu arbori caracteristici diferitor zone geografice.

Lucrările au fost împărţite în trei etape, iar în noiembrie 2013 s-a încheiat prima fază – restaurarea gardului. „Are o lungime de trei kilometri, e din cărămidă, metal forjat şi sârmă, cu elemente de epocă şi fragmente originale din gardul vechi“, precizează arhitectul.

Proiectul pentru cea de-a doua etapă a fost finalizat şi aprobat, însă lucrările vor demara în primăvară, după încheierea expertizei de stat. „Va fi amenajat drumul de acces pentru auto-mobile, cu parcare şi iluminare, va fi renovată clădirea administrativă.

Conacul va fi restaurat cu aceleaşi materiale: piatră de Cosăuţi, cărămidă şi ţiglă ceramică Marseille. Casa-muzeu va găzdui expoziţii despre viaţa boierului Pommer, istoria parcului şi a satului.

Tot în a doua etapă, urmează să fie reabilitat Parcul de Sus. Parcul de Jos şi celelalte clădiri sunt prevăzute în faza a treia“, mai spune Igor Apostolov colegului său, Victor Chiosa, arhitect-şef la compania subcontractată Patium Design, susţine că parcul îşi va recăpăta imaginea de acum un secol.

„Fondul dendrologic, de circa 170 de specii de arbori şi arbuşti coniferi şi cu frunza lată, va fi restabilit complet. Talentatul decorator Padalco a adus aici specii exotice din toate colţurile lumii: forme rare de molizi, pin de Crimeea, brad Douglas şi canadian, ienupăr de Virginia, stejar roşu american.

A sădit arborii pe sectoare, în trepte de-a lungul aleilor, le-a creat condiţii speciale. Astăzi, majoritatea sunt distruşi, fiindcă parcul a trecut dintr-o mână în alta“, afirmă specialistul. Pe insuliţa lacului din vale va reapărea foişorul de pe vremuri.

De asemenea, va renaşte havuzul din faţa conacului şi grădinile cu specii variate de flori. Mica grădină zoologică a fost deja repopulată cu fazani, căprioare, păuni, vulturi.

MAI SUNT NECESARE 130 DE MILIOANE de lei. Potrivit proiectului implementat prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord, pentru reabilitarea complexului de la Ţaul au fost alocaţi 23,3 milioane de lei din Fondul Naţional de Dezvoltare.

Pentru gard au mers 5,4 milioane, iar restul sunt destinaţi pentru a doua etapă a lucrărilor, inclusiv 10 milioane pentru restaurarea conacului. Banii sunt, însă, insuficienţi.

„Ca s-o scoatem în capăt, avem nevoie de încă peste 130 de milioane de lei. Vrem să colaborăm cu ambasadele altor state şi să atragem finanţatori internaţionali.

Dacă nu alergi, nu obţii nimic“, conchide primarul Mitrică Andronii.

Cel mai mare parc din Basarabia Parcul din satul Ţaul, raionul Donduşeni, a fost amenajat în anii 1901-1904 de talentatul pomicultor-decorator Ipolit Vladislavschi-Padalco, pe moşiile cumpărate de la mici proprietari de către bancherul Andrei Pommer (1851-1912), originar din Grecia şi căsătorit cu fiica unui nobil din Cuhureştii de Sus.

Complexul de 46 de hectare este cel mai mare din Basarabia, cu peste 150 de specii de arbori, arbuşti, liane şi o reţea de alei de peste 12 kilometri.

Monumentul se află sub ocrotirea statului din 1956, însă, de-a lungul anilor a suferit intervenţii atât reşedinţa boierului, cât şi celelalte elemente arhitecturale, multe dintre care au fost demolate.

Astăzi complexul este într-o stare jalnică. Schiţă de proiect de reabilitare a Parcului de Sus Parcul de Sus concentreză principalele puncte de atracţie ale complexului de la Ţaul: conacul boieresc, bucătăria albă şi cea neagră, vila, casa pentru oaspeţi, remiza pentru trăsuri, gheţăria şi hambarele.

În faţa conacului boieresc se va afla o platformă cu havuz, alei circulare, gazon, garduri verzi, lumini şi 50 de bănci.

Pe partea dreaptă a clădirii va fi o grădină permanentă, mica grădină zoologică, alpinarium, rosarium şi turnul de apă.

Atât aleea principală, cât şi cea pe unde intrau altădată trăsurile vor fi pavate cu plăci decorative, iar celelalte – cu pietriş mărunţit.

În spatele conacului Pommer se întinde Parcul de Jos şi lacul.

În perioada sovietică Parcul Ţaul era un renumit punct de atracţie turistică. O varietate mare de păsări şi animale trăiau pe teritoriul acestuia, în

centrul unui frumos lac era o insulă cu sălcii şi cu un pavilion pentru odihnă. În zonă era amplasat şi

un sanatoriu. Toate acestea au început a se distruge după privatizarea din 1991. „Parcul intra

în patrimoniul Colegiului Agricol, care era în subordinea Ministerului Agriculturii, iar după privatizare, timp de doi ani acesta a fost al

nimănui, în aer. De atunci, stăpânii s-au schimbat, dar situaţia a rămas aceeaşi” , susţine Marian

Nichitovici, directorul Colegiului Agricol Ţaul, la a cărui balanţă s-a aflat parcul până în 2002. „În

prezent, parcul este într-o stare de plâns”, a mai adăugat acesta.

Sursa: Ziarul de Gardă — 

De la colegiu la spital, dar tot bolnav Într-un raport despre starea mediului în Republica Moldova pentru 2003, scrie că au fost întreprinse măsuri concrete întru conservarea şi ameliorarea stării parcului şi complexului arhitectural din satul Ţaul prin transferul acestuia în subordinea Sanatoriului preventoriu de bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. Valentina Căldăruş, şefă adjunctă la Direcţia Resurse Naturale şi Biodiversitate, îşi aminteşte că în 2003 parcul a fost transferat în subordinea „Constructorul”-ui fiindcă exista doar o singură propunere, altele nici nu s-au discutat.

Gheorghe Dodu, directorul de la „Constructorul”, a declarat că atunci când s-a luat această decizie le-a fost promisă susţinere din partea statului. Pentru că aveau experienţă în managementul instituţiei medicale, doreau să refacă vechiul sanatoriu din parc, cu atât mai mult cu cât în nordul Moldovei nu exista nici un profilactoriu, susţine Dodu.

El este convins că existau multe posibilităţi de investiţii în acest parc. „Am fost pe la toţi. Am propus să creăm şi o societate comercială, după principiul cotă-parte, la care ar fi putut participa şi statul, dar nu s-a acceptat”, îşi aminteşte Dodu.Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/social/groparii-parcului-taul

Din 80 de îngrijitori a rămas paznicul Din 2003 până în 2009, împreună cu Fondul Ecologic de Stat, administraţia „Constructorul”-ui a reuşit să foreze o sondă, să cureţe lacul şi să facă gard pentru parc. Dar nici aceste puţine lucrări începute nu au fost duse la bun sfârşit: lacul acum e secat, gardul, deşi este gata făcut, nu e instalat.

Valentina Căldăruş crede că lucrurile s-au stopat şi din cauza lipsei banilor, dar în mare parte pentru că s-au schimbat proprietarii. Ea susţine că dacă în parc s-au investit aproape 3 milioane de lei, înseamnă că s-a făcut ceva. Pe de altă parte, Andrian Paparcea, directorul Parcului Ţaul, spune că de zeci de ani nu s-a mai făcut nimic acolo. „De acest parc ar trebui să fie responsabil un gospodar, dar neapărat din partea statului, altfel este imposibil.

Ce organizaţie poate să dea bani pentru întreţinerea unui astfel de parc? În plus, trebuie renovate clădirile, care sunt monumente istorice. În perioada sovietică erau peste 80 de lucrători, iar acum nu avem niciunul”, a declarat Paparcea.

Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, crede că de vină e sărăcia. „Nu putem da un parc ce are o valoare naţională unui sponsor care, chipurile, o să aibă grijă de parc, dar el îşi face profit. În felul acesta, Grădina Botanica a fost dată Centrului Comercial Elat, care, treptat, a transformat-o într-un loc de distracţii. E inadmisibil, deşi înţeleg că este vorba de sărăcie”, susţine Reniţă.Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/social/groparii-parcului-taul

Astfel, la începutul lui februarie anul curent, este modificată Legea privind fondul ariilor naturale protejată de stat, prin care a fost substituite doar sintagma „Sanatoriul Preventoriu de Bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale” cu „Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinte a Moldovei”.

Deşi după vizita sa la Ţaul şeful statului a accentuat că urmează să fie creată o întreprindere de stat care se va ocupa de gestionarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestui teritoriu, Parcul a fost transferat în gestiunea Grădinii Botanice din Chişinău.

După aceste decizii, lucrurile au rămas neschimbate, ba chiar mai confuze, pentru că, deşi este modificată legea, nu există şi o Hotărâre de Guvern prin care să se facă transferul, iar în lipsa acesteia nu se face nimic. Cel mai straniu este că până acum nimeni nu a lucrat asupra proiectului Hotărârii.

„Era mai bine să facă Ministerul Construcţiilor aceasta, dar fiindcă ei nu fac nimic, i-am zis directorului de la Grădina Botanică să facă ceva. Acum cineva trebuie să pregătească proiectul, să primească aviz de la toate ministerele implicate, apoi Guvernul să se pronunţe”, a declarat Valentina Căldăruş.

Ea a mai adăugat că, probabil, transferul parcului s-a blocat din cauza modificării Guvernului.Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/social/groparii-parcului-taul

Administraţia Grădinii Botanice susţine că a aflat despre Parcul Ţaul din „Monitorul Oficial”. Nimeni nu le-a telefonat, nu i-a întrebat. „Ar fi fost bine ca atunci când s-a modificat legea să se fi coordonat şi cu noi”, crede Eugen Alexandrov, secretar ştiinţific în cadrul Grădinii Botanice. „De la bun început, noi nu am insistat ca Parcul să ne fie în subordine, ci doar să coordonăm activitatea lui din punct de vedere metodic, ştiinţific, dar cei de la minister au înţeles altfel şi ni l-au transmis cu totul. Dacă a fost luată deja decizia, trebuie să mergem mai departe, să vedem ce-i de făcut”, a declarat Alexandrov. El consideră că administrarea Parcului din Ţaul necesită cheltuieli financiare suplimentare, poate chiar un buget separat. De asemenea, este obligatorie şi crearea unei filiale acolo, pentru că nu va fi posibil să se lucreze de la distanţă.Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/social/groparii-parcului-taul

O inițiativă legislativă a deputatei Liliana Palihovici pentru depășirea situației dezastruoase în care se află monumentul de arhitectură peisajeră „Parcul din satul Țaul” a fost înregistrată de Biroul Permanent al Parlamentului Republicii Moldova.

Potrivit deputatei, inițiativa vizează modificarea unei anexe la Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat și transmiterea Parcului din satul Ţaul în gestiunea Primăriei satului Țaul.

„Este important să păstrăm monumentele istorice și să le dăm astăzi o nouă viață. Ele trebuie să devină, prin contribuția autorităților și a comunității, locuri atractive atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru turiștii din afara Moldovei”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Liliana Palihovici.

Deputata a îndemnat și alți colegi parlamentari să semneze această inițiativă legislativă astfel încât Parcul din satul Țaul și conacul Andrei Pommer să fie salvate și repuse în circuitul monumentelor de arhitectură ale Moldovei.

În Nota informativă se menționează că „există disponibilitatea și dorința primăriei Satului Țaul de a prelua acest obiect cu renovarea sa ulterioară. În prezent există două surse de finanțarea identificate pentru demararea lucrărilor de reconstrucție a parcului și conacului, și anume proiectul finanțat prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională și disponibilitatea Consiliului Raional Dondușeni de a aloca resurse financiare aferente”. 

14 fazani, o căprioară şi un păun au completat în aceste zile fauna parcului de pe teritoriul Conacului Pommer din satul Ţaul, raionul Donduşeni. Administraţia localităţii şi-a propus reînfiinţarea acestei grădini zoologice odată cu restaurarea conacului, relatează Mesager.

Rezervaţia turistică de la Ţaul a fost lăsată de izbeliște mai bine de 20 de ani. Totul în jur se distrugea. Şi fauna parcului dendrologic a devenit săracă, formată doar din păsări călătoare. Cele mai multe cuiburi le făceau cocostârcii care plecau toamna şi lăsau pustie pădurea întinsă pe o suprafaţă de peste 46 de hectare. Fazanii au fost aduşi de peste hotare, pentru a oferi o culoare vie rezervaţiei turistice. 

„Grădina zoologică a fost frumoasă, dar acum va deveni cu mult mai frumoasă... Am hotărât să construim o căsuţă pentru animale. Am adus fazani, căprioare şi un păun. O să fie aduşi bursuci, lebede, gâşte şi raţe sălbatice”, spune primarul de Ţaul, Mitrică Andronii.

Grădina zoologică de la Ţaul a fost înfiinţată odată cu începutul lucrărilor de restaurare a Conacului Pommer. Lucrările de renovare au fost lansate acum două luni. Primăria a obţinut un proiect în valoare de 23 de milioane de lei.

Rezervația Țaul şi Conacul Pommer vor fi înscrise într-un traseu turistic.

Pe teritoriul parcului a fost amenajată şi o mini-grădină zoologică. Aici poţi vedea vulturi, fazani, păuni şi căptioare. Administraţia locală promite să aducă în câteva săptămâni urşi, cai, lebede dar şi raţe sălbatice.

"Pentru asta am şi venit, să vedem. Spuneau că o să aducă lebede, raţe.E bine aşa că se bucură copiii".

"Preconizăm să mai aducem lebede, raţe sălbatice. Preconizăm să facem aşa ca să fie totul cum a fost cândva", a menţionat Ion Borurin, îngrijitor de animale.

Parcul din satul Ţaul, raionul Donduşeni, revine la viaţă. După ani de aşteptare, administraţia locală a început să amenajeze teritoriul şi să restaureze conacul. 

Funcţionarii promit că, în câţiva ani, turiştii vor fi plimbaţi cu trăsuri de epocă pe aleile parcului, iar pentru amatorii de schi va fi amenajată o pârtie, pe timp de iarnă.

Lucrările au început acum un an în urmă (iunie – noiembrie 2013).

Aleile care duc spre conac au fost amenajate, iar în jurul parcului a fost construit un gard. Recent, în preajma conacului a fost descoperit un tunel despre a cărui existenţă nu se ştia. 

În primăvara anului 2014 mergem la a II-a etapă,reconstrucţia pala-tului, pavarea, iluminarea, scăunele şi intarea centrală înspre conacul Pomer", a declarat primarul satului Ţaul, Mitrică Androni.

Oamenii sunt bucuroşi că, după mai bine de 20 de ani, timp în care nu s-a făcut nimic pentru reabilitarea parcului, lucrurile au început să se schimbe. 

"O să facă renovarea sanatoriului. Tare frumos se face. Tare ne bucurăm, aici totul era lăsat de izbe-lişte".

Pentru lucrările de amenajare a parcului şi pentru reconstrucţia conacului au fost alocate peste 24 de milioane de lei din bugetul local şi din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională.

Academia de Ştiinţe şi Ministe-rul Mediului se va ocupa de în-grijirea arborilor, cei mai mulţi fiind de specie rară. Parcul Ţaul este cel mai mai mare din Moldova

şi are o suprafaţă de 64 de hectare.