satul Caplani

1. Istoria satului CaplaniSatul Caplani ca i alte sute de alte localiti din Basarabia , aceast parte a Moldovei , pe parcursul istoriei sale , plin nc de goluri , a suportat invaziile hoardelor ttare i cotropirea turcilor , ca mai ncoace s fac parte din Imperiul Rus i s cunoasc colonizarea teritoriilor anexate de aeasta apoi s fie inclus n componena statului romn , iar dup cel de-al doilea rzboi mondial s fie n Uniunea Sovietic i , n sfrit , n Republica Moldova.Denumirea de Caplani a fost pstrat , s-a meninut pn astzi n ciuda tuturor schimbrilor de care am pomenit aici .Exist mai multe legende referitor la atestarea aezrii a satului Caplani , ns una care ar fi mai aproape de adevr spune cum primii oameni care au trit pe acest meleag au fost doi frai . Pe unul l chema Cap iar pe cellalt Lan . i de la aceti doi frai i provine denumirea satului Caplani . Documentele depistate arat c toponimul satului Caplani fusese n atenia unor cercettori . I.Comdrea scrie c antroponimul Caplani este de origine turco-ttar . Despre Caplan , fratele hanului ttresc Develt Ghirei , aflm c a fost han-paa de Bender la 1713.Caplani se numea pe vremuri miliia turceasc , care avea supranumele de tigri. Ion Dron, doctor habilitat n filologie susine c numele Cplani , provenit de la apelativul turcesc kaplan - tigri este rspndit i n prezent n antroponimele mohailor , balcanilor , turcilor , crimeenilor , caraimilor . Exist mai multe date despre atestarea satului una fiind afirmaia lui Vladimir Nicu precum c satul Cplani , raionul tefan Vod,atestat n 1735-1739 considerm c este eronat, ntruct n toiul rzboiului ruso-turc era imposibil s fie fondat o localitate att de btinai , ct i de turci sau ttari. Una din cele mai corecte afirmaii spune c localitatea Cplani fusese nfuunat pn lanceperea conflagraiei ruso-turce din anii 1735-1739 . Dat fiind faptul c odat ce pn acumnu s-a depistat un alt document , ne vom baza pe cea mai timpurie dat , pe care o posedm n prezent , i deci se consider c satul Cplani este atestat documentar n 1735. ns localitatea a aprut cu mult mai mult nainte , posibil sub alt denumirea.Localitatea Cplani i are istoria sa strns legat de trecutul altor aezri umane din partea sud-estic a spaiului dintre Nistru i Prut .

2. Caracterizarea fizico-geografica a orasului

2.1 Pozitia geograficaSat mare, plasat in valea piraului Caplani situat in partea de sud-vest a raionului Stefan Voda, la 32 km de centrul administrativ, 60 km de statia cai ferate Causeni, 147 km de capitala Republicii Moldova - municipiul Chisinau. Se invecineaza cu mosiile asezarilor: la nord-est cu comuna Crocmaz, la est - Tudora, la nord - Carahasani; precum si la sud - cu Petrovca si Staraia Tariceanca, la sud-vest - Crutoiarovca (Moldovca) din raionul Belgorod-Dnestrovsc, regiunea Odesa, (Ucraina. Referitor la pozitia geografica pe glob, comuna se afla la nord de Ecuator si la est de meridianul zero (Greenwich, Marea Britanie), in sud-estul Europei, situindu-se la 46 25' latitudine nordica si 27 32 longitudine estica. Localitatea este asezata aproximativ la mijlocul batrinului continent si se plaseaza cam la jumatatea distantei de la Oceanul Atlantic la vest si Muntii Ural (Federatia Rusa) la est, la intervaluri aproximativ egale de la Ecuator si Polul Nord.

2.3 Relieful si procesele geormofologice actuale Relieful Caplanilor s-a format dupa regresiunea Marii Sarnatice, disparuta in urma cu circa 5 milioane de ani. El este variat: sesuri altemind cu coline, vai, ripe, povimisuri. Intinsurile de cimpie ocupa aici 85 la suta. Valea cea mai mare apartine piraului Caplani, care traverseaza satul in directia de la nord spre sud.Microtoponimele cele mai frecvent utilizate de locuitorii satului sunt Lacul Popii, Movila Stufului, Drumul Crocmazului, Din sus de sat, tll, Chimicari, Peste dealul Hirtopului, Podis, Valea Carahasani, in partea de sud-est a asezarii se afla La Movili, Valea satului - la sud, unde la mijlocul secolului XX se intindea o braniste de salcie si alte specii de arbori; Hirtop - in partea de sud-est; Lan - in vestul localitatii; Varatic si Omar - ambele situate in partea de nord-vest. Tot in aceeasi directie se afla Cracul lui Samson. In nordul comunei se intinde lurtul - ramasitele unei asezari umane din trecutul indepartat.

2.4 Conditiile climaticeIn zona localitatii Caplani clima este temperat-continentala, caracterizindu-se, din punct de vedere termic, prin existenta verilor calde si lungi. lama este blinda si relativ scurta. La 20 august si 5 octombrie 2006 termometrele au inregistrat aici +38C. Pe an temperatura medie a aerului depaseste 0. Numarul zilelor senine in an este de 140, celor sumbre - 48.Cel mai timpuriu inghet de toamna care s-a produs la Caplani a fost inregistrat la 16 septembrie 1956, iar cel mai tirziu - la 28 noiembrie 1960. In perioada rece a anului au loc viscole, lapovita, inghet. Presiunea atmosferica este instabila si se schimba foarte des, in dependenta de factorii termici si de circulatia sezoniera a curentilor de aer.Vinturile care bat dinspre nord-vest ocupa primul loc, dupa care urmeaza cele de sud-est si de nord. Vinturile sud-estice iama aduc ceata si ingheturi, iar vara - caldura si seceta. Precipitatiile. Cele mai multe precipitatii la Caplani au cazut in anii 1889, 1912, 1933, 1966, 1991. Numai aproximativ 10 la suta din precipitatii cad sub forma de zapada. In majoritatea cazurilor stratul de zapada a avut grosimi reduse. Cea mai mare grosime a stratului de zapada, cit i cea mai uniforma raspindire la sol fusese observata in iama anului 1984- 1985.Grosimea maxima absoluta s-a masurat in februarie 1985, cind a ajuns la 35 cm.

2.5 Resursele acvaticeApele subterane sint in cantitate mica si adincimea lor variaza in functie de configuratia terenului. Actualul iaz din sat a acoperit si doua fintini cu apa buna, situate pe drumul spre gradinile din Iurt, poduletul peste riuletul din Valea Carahasanului si citeva hectare de pamint, folosit ca pasune sau de iarba, care era cosita pentru fin.Aici riul Caplani cotea spre Est, pina sub malul dealului, apoi revenea la malul opus, unde erau multime de izvoare mici. Actualmente apele comunei ocupa un teren de 234 hectare. De rind cu iazuri in sat functioneaza 2 fintini arteziene si 82 fintini de piatra. In partea de sud-vest a strazii centrale se afia cismea cu apa potabila.

2.6 Solurile, vegetatia si lumea animalaSolul este suportul mediului de viata pentru oameni, pentru lumea vegetala si animala, acumulator de substante nutritive si de apa, depozitar de resurse energetice. Pe mosia satului Caplani se intilnesc citeva varietati de sol. In vai solul este nisipos, ceea ce permite locuitorilor sa creasca zarzavat. In dealuri pe pantele cu expozitia sud-estica, poate fi plantat cu vita de vie care da vinuri de calitate. In ceea ce priveste fertilitatea lui predomina specia fertila (cemoziom) - temelia recoltelor bogate ale culturilor de cimp. El are culoare destul de inchisa. Rezerva de humus este de 3-4%. Vasile Docuciaev mentiona ca cemoziomul din Moldova este mai pretios decit aurul. In structura invelisului de sol cemoziomurile ocupa 85 la suta. Pe intinsul localitatii Caplani mai sint zacaminte de argila, nisip, iar in partea de sud-est se afla cariera de piatra. Vegetatia. In trecutul mai indepartat terenul localitatii Caplani era acoperit cu vegetatia naturala si proprie stepelor din Bugeac - laptuca, negara, pelin, papadie, salbie de lunca, odolean, cucuta etc.Actualmente, pe alocuri, create papadia, troscotul, urzica, se mai intilnesc brindusa, patlagina, susaiul, ceapa-cioarei, minta de diferite soiuri, pojarnita, talpa gistei.Particularitatile climei si ale solului favorizeaza in ansamblu dezvoltarea agriculturii, cresterea normala a plantelor, inclusiv a celor iubitoare de caldura. Perioada de crestere, fara ingheturi, continua 175-188 de zile. Dintre plantele care se dezvolta cel mai bine in localitatea data sint cerealele, anume paioasele, cu perioada de vegetatie mai scurta si mai putin pretentioase la umiditate.Gospodarii seamana griu de toamna, orz, porumb.

Din rindul zarzavaturilor cultiva ceapa, fasole, mazare, vinete, rosii, castraveti, usturoi, ardei iuti si dulci, varza, cartofi, dar si multe flori, mandria caplanencelor. Aici se intilnesc pomi fructiferi de tot felul: meri, peri, caise, ciresi, visine, prune, nuci, precum si vita de vie, hibrizi producatori directi zaibar, serectia, zerna, cit si cele europene Aligote, Cabernet, Sasla, Pino, Saperavi, Merlot. Din varietatea speciilor de arbori decorativi prevaleaza salcimul, salcia, ulmul, mesteacanul alb, plopul.

La 1 ianuarie 2006 satul Caplani stapinea 141 ha de plantatii forestiere, inclusiv 43 ha perdele forestiere.

2.6 Problemele ecologice si caile de solutionare Majoritatea agentilor economici, intre anii 1991-2007, dezvoltind afacerile, se gindesc numai la aspectele economice, fara a tine cont de prioritatea problemelor ecologice. Numai pe teritoriul Republicii Moldova, anual, sint emise in atmosfera circa 118-120 mii de tone de substante poluante. Aceste substante emise in mediul inconjurator due la distrugerea scutului protector de ozon din atmosfera. Potrivit unui raport intocmit de Organizatia Mondiala a Sanatatii, circa 75 la suta din aceste decese sint premature, fiind cauzate in mare parte de un mediu poluat si de un stil nefavorabil de viata.Mentionam ca in satul Caplani, in ultimul deceniu, devieri considerabile de la nomele ecologice nu s-au inregistrat.

3. Caracterizarea economica a satului Caplani

3.1 PopulatiaPropirea localitaii depinde, n primul rind de numrul i sntatea oamenilor.Populaia din Cplani ntre anii 1945-1989, se dezvolta lent, fiind cauzat de urmrile celui de-al 2-lea rzboi mondial, ct i de alte evenimente defavorabile.i n ultimii ani numrul populaiei din sat continu s scad.Potrivit datelor oficiale, din anul 1994, localitatea numra 1392 de gospodrii compuse din 3909 de locuitori (1849 brbai, 2060 femei). Diviznd efectivul total al indivizilor la numrul gospodriilor (3909/1392=2,8) obinem componena medie a familiei, alctuit numai din 2,8 persoane.Aceast cifr e mai redus cu 0,7 persoane fa de media familiei la populaia rural a republicii din anul 1989. Raportul ntre genuri constituia 53 contra 47 % n detrimentul brbailor.

3.1.1. Structura populatiei dupa criteriul virstei si al sexuluiStructura populaiei din sat conform grupelor de vrst calculat la sfritul anului 2006 se caracterizeaz dup cum urmeaz grupa minorilor (0-12 ani) ,adic sub vrsta apt de munc,numr 471 persoane (14,6%), grupa de vrst apt de munc cuprindea 2131 oameni (66,4%) i grupa celor ce au depit posibilitatea de a munci (70 de ani n sus ) constitue 607 persoane sau 18,9% .n anul 1989 n satul Cplani n total erau numrai 3698 locuitori dintre care genul masculin numra 1682 ,iar cel femenin 2016 . n procente fa de total 45% brbati i 55% femei .Sporul suficient al populaiei din satul Cplani a fost cauzat mai nti de toate de :repercursiunile celui de-al 2-lea rzboi mondial ;seceta i foametea din anii 1946-1947, iar la ora actual plecarea tineretului apt de munc la antierele de construcii in diferite regiuni;urbanizarea premeditat a populaiei .

3.1.2. Structura etnica si confesionala a populatieiDin punct de vedere etnic, populaia aezriin 1994 se prezenta dup cum urmeaz: 3899 snt moldoveni , ceea ce constituie 99,7% din numrul total al oamenilor; 5 ucraineni, i 5 rui. Recensmntul din octombrie 2004 a nregistrat 3631 persoane.Adic n decursul unui deceniu numrul populaiei din sat nu s-a majorat, ci s-a redus cu278 persoane. Diminuarea populaiei e cauzat n primul rnd, de natalitatea sczut i decesurile n cretere.n anii 2000-2006 nunile se fceau n fiecare an, fluctund ntre 13 n anul 2004 i28 n 2002. Numrul celor nscui oscla de la 20 n 2000 pn la 34 n 2004.Cele mai multe decesuri se nregistreaz n anul 2006, urcnd pn la 57. n 2003 sporul natural cu semnul minus atinsese 27 persoane.

3.2 EconomiaPe data de 12 septembrie 1948 , la Cplani era creat prima gospodrie colectiv vernic . La 19 februarie 1949 aici se nfiineaz al doilea colhoz-sovetscaia Armia . Cel de-al doilea colhoz ,la data crerii cuprindea 356 gospodrii ,1318 persoane de toate vrstele , 2619 ha de pmnt , 132 pluguri , 126 crue . n ambele gospodrii agricole colective se lucra cu un randament extrem de sczut . La nceputul anului 1952 colhozurile vernic i Sovetscaia Armia se comaseaz ntr-o singur gospodrie agricol , pstrnd numele celei dinti. ntre anii 1958-1990 colhozul n cauz se numea deja XX partsiezd.Fr a ine cont de condiiile climaterice , componentele solului , tradiiile agricultorilor ce s-au creat aici de-a lungul secolelor , Leonid Brejnev , fiind secretar al Comitetului Central al PC al Moldovei , a poruncit ca n anii 1951-1952 pe ogoarele localitilor din sudul RSSM s fie cultivat bumbacul . Astfel prin ncercarea de a cultiva bumbacul au trecut i cplnenii. n pofida tuturor greutilor , cu timpul , conjunctura economic din Cplani se ameliorase. Locuitorii satului Cplani ca i cei din mprejurimi, din cele mai vechi timpuri se ndeletniceau cu cultivarea viei de vie. Ctre 1 ianuarie 1971 colhozul din Cplani stpnea 445 ha de vii , obinnd n 1970 peste 11300q de struguri.Colhozul acord mult atenie creterii tutunului. La obinerea rezultatelor relativ nalte au contribuit mai muli factori dintre care cei mai eseniali au fost: elictrificarea satelor; statul birocratic de comand inea economia permanent n subordonare deplina a organelor politice;nzestrarea gospodriilor cu tehnic necesar i irigarea cmpurilor;folosirea abundent a ngrmintelor minerale.n prezent n satul Cplani colhozul e desfiinat ,majoritatea ranilor li sau mprit pmntul pe care l ngrijesc singuri,recoltnd att cereale ct i legume ca ardei,vinete,varz,ceap i cartofi.

3.2.1 AgriculturaPe data de 12 septembrie 1948, la Cplani era creat prima gospodrie colectiv vemic. Primul preedinte fusese ales Ignat V. Samsonov. Dup acesta au urmat Serghei Gavaza, Nichifor Arer, Roman Maxian. La 19 februarie 1949 aici se nfiineaz al doilea colhoz - Sovetscaia Armia cu primul preedinte Vasile S. Denisenco.47 n fruntea acestei gospodrii au mai fost Grigore Nielea, Mihail Telembici, Alexandru Muntean. Cel de-al doilea colhoz, la data crerii cuprindea 356 gospodrii, 1318 persoane de toate vrstele, 2619 ha de pmnt, 132 pluguri, 126 crue.48 n ambele gospodrii agricole colective se lucra cu un randament extrem de sczut. Aa, n 1950, n colhozul Sovetscaia Armia, din 646 persoane apte de munc doar 286 au ndeplinit minimumul stabilit de zile de munc (trudodni), iar n artelul agricol vernic, din 525 de persoane nu au ndeplinit acest minimum de zile de munc 270 de colhoznici. O parte din ei neprezentndu-se nici pentru o zi. In acelai an ambele arteluri au obinut n medie la hectar cte 3,3 q gru de toamn i cte 16,6 q de porumb n grune.Concomitent cu creterea culturilor de cmp gospodriile agricole nmuleau i animale. Pentru dezvoltarea vitritului, n 1951 colhozul Svemic era premiat de stat cu un camion de marc. Gaz-51. La nceputul anului 1952 colhozurile vemic i Sovetscaia Armia se comaseaz ntr-o singur gospodrie agricol, pstrnd numele celui dinti. ntre anii 1958-1990 colhozul n cauz se numea deja XX partsiezd, n fruntea cruia pn n vara anului 1969 a fost Serghei Gavaza, un om energetic i care n felul su, cum nelegea i putea, purta povara gospodriei. n anii ulteriori postul de preedinte au deinut Boris Nacai, Ion Mun-tean, Alexandru Palancean, Ion Grigoriev, Simion Vasiliev.ncepnd cu anul 1958, dup ce SMT au fost reorganizate, gospodria agricol din sat a procurat de la stat tehnica necesar i ctre 1 ianuarie 1973 dispunea de 65 tractoare, 10 combine, 23 camioane auto.Din an n an sporeau suprafeele culturilor multianuale i numrul animalelor. n anul 1970 gospodria stpnea 181 ha de livezi, 445 ha de vii, 365 de bovine, 349 de vaci, 394 de ovine i caprine. Holdele mnoase au rspltit din plin truda colhoznicilor de un an. De pe o suprafa de 2117 ha cerealiere n medie la hectar a recoltat cte 31,3 q gru de toamn, 41 q de porumb n grune. O informaie cu privire la profitul colhozului din Cplani ne prezint ziarul Viaa satului. Bunoar, n anul 1983, venitul global al gospodriei alctuia 5 milioane 300 mii ruble. Bugetul mediu al unei familii de colhoznici a constituit din ctigul ambilor soi 6 mii ruble pe an. Pentru retribuia muncii oamenilor se foloseau 2 milioane 200 mii ruble pe an.Localitatea cuprinde 1434 de gospodrii, compuse de 3876 de locuitori. Aici func- primar de Cplani (2003-2007) ioneaz moara, oloini, 13 magazine, oficiul potal, stadion. Din rndul instituiilor de cultur fac parte grdinia de copii, Liceul teoretic cu 564 de elevi i 37 de pedagogi, biserica Acoper- mntul Maicii Domnului, cas de cultur, bibliotecile publice pentru maturi i de copii. Acestea din urm posed o colecie de 12 mii titluri, aflate la dispoziia a 675 de beneficiari. La 14 octombrie 2006 satul este conectat la gaze naturale. Locuitorii comunei stpnesc 42 cabaline, 550 vaci, 260 de ovine i caprine. De asemenea ei posed circa 300 de limuzine, 100 tractoare, 6 combine, 20 camioane auto.852 de cotai i prelucreaz individual cotele de pmnt, care n total constituie 1740 ha. 756 de cote, n baz de contract, se afl n posesia SRL Stabil-Prim (lider Pavel Negru) i constituie 988 ha de ogor. Altele 560 de cote n baza de contract se afl la prelucrare la SRL El-Agro-Grup i constituie 724 ha de teren arabil (lider Anatol Grosu). Livada cu o suprafa de 104 ha este prelucrat i ngrijit de SRL Bavason-C (lider Vasile Bacal).