--= -

v

7 DIRECTOR: D. GUSTI ANUL IV NR. 1 - 3

IANUARIE - MARTIE 1939

BAZELE TIIN IFICE ALE SERVICIULUI SOCIAL*>

Spiritele .care nu pot concepe §tiintele sociale ca sortite sa ramaie din punct de vedere practic sterile, §i-au pus totdeauna aceasta grava problema: ,cum ar fi posibil~ o poJiticA ~tiintifica ?".

Astfel, opera §tiintifica a aceluia care, acum o suta de ani, a creat termenul . de ~"-"""-.._,.socioJogie", este indisol ubiJ leg at de o ,politica pozitivjsta". Acesta este dealtfel merttul

gAnditorilor francezi, ca din zorile socio1ogiei moderne, au incercat sa reuneasc~ teoria ti actiunea sociala, intr'un efort comun spre o vieata uman~ deplin con~tienta de sine

~JnsA~i §i stapAna pe destinul s~u. ,_ • Romania §i-a dobAndit in acest domeniu o experienta deja veche a carei expunere n fi lipsitA de in teres ~i care ~i-a g~sit expre ia in Legea erviciului Social promulgatl in 18 Octomvrie de Majesta tea a Regele Carol II.

Aceasta lege are o mare importantA pentru vieata ociala a Romaniei, cAci scopul ei este de a trezi ~ide a organiza efortuJ tArii pentru uc rirea unei vieti noi. Dar aceastl lege este Ia fel de important~ §i din punct de v dere t oretic. N'ar trebui sA. credem cl s'a fAcut dintr'o dorint~ va A de a tran forma o ideologie utopicA in realitate. Chiar dim­potriv~, Le ea Serviciului ocial r prezintA o contributie origina)rt Ia doctrina politicei ~tiin tifice. olida sa bazA filosofi A, doctrina a ociologicA, vederile sale etice ~i poli­tice sunt rezultatul unei lungi i minutioase experimentllri, riguros controlate vreme de mai multi ani.

Dar ca sA facem s~ tntelegA mai bine solutiile practice adoptate de Legea Ser-viciuJui ocial, vom tncep prin punerea datelor · liniilor generate ale doctrinei care e afll Ia baza e p rim ntArilor ocial .

J. DocTRINA TIINTIFI A BR JCIULUJ socJAL. a) Realitatea sociala §i studiul ei. Momentele d crizA care inter in in vieata unui popor par sl justifJce interesul ce se

tlinteJor sociale: cer etltorii se vAd Jntr'adevAr fortati sa se tntrebe care sunt cauzele r provoa A ace te riz . gA e te intotdeauna, printre aceste cauze, o temA comunl

ondu ltorii care n'au uno cut de tul reaJitatea s~au prea locrezut in intentia lor, J- In t. tunci dar, n' r trebui sA luAm mlsuri din vreme is! spunem reali atea tudJu iin ifi a 'o unoa t m In toate detaliile sale? 'ar trebui si ti em

ii a le ominlm supunAndu-le? 'ar trebui sl §tim, .. .,~..... ?

rupule

rn . ·t ere ze un t t na i n 1 dinilor istonce, n a. ~eu~• tri le vii u n u• i n t ~··

decrete sa. trans orm . lx , I u n ' · CJa a nu · r a1

neascA react•one~~ '

-n r PI 1

n u n

. 1x t b, ·t 5x ne intrebam sincer care ar ft p 1b1h t fJna a a re uJ d d . t . I Arii. Singura noastra speranta fu ere 1~ a In ~a oarea pra

t~rii prin aportul obiectJv aJ ~tJJn .eJor .socJale . Pentru cunoa§terea realitatii oc1ale trebue. a1 1nt -- tabilin1 met~da dup~ care

se va proceda. DateJe sociolo_giei ~eneraJe ne aJuna en r~ a pune c_ .. v1ea_ a oriclrui grup uman este infinit de va~1ata 1 di ea u e r. e A m 1 datA ."'~! an t~mp nici fa spatiu. Oac~ trebue deci sa fm~m o~o eala d~ Ie t1 nerale le re u oc!ale tre cu atAt mai mult sa ne con a cram unu1 Jucru netn reru • I n ndu- pe maa multi am, spre a urm~ri varia tHJe vietii s ciale ale ruJui r --1 tudiern.

In acestea se gase~te ori inea me dei n a tr r et ri m no rafi e, ale clrei trAsAturi esentiale fura schitate din 1 1 in e tn u ur I pr f de o-logie, poJitica §i etica. oi am ahrma a un 1 r, r n h t I noa tre ulte-rioare J-au verificat din plin; reah a a n n 1 un f n men e rem de complex care nu p at fj tudJa d r r tul d m r d li · -··· din diverse ra~uri ale tiintel r c"ale 1 n ·n r p if rm nd a e nume§t~ o ec~tp~. _lntr adev r o c t n n 1tuit dintr'un fa icoJ d~ mamfestAn spmtuale, n m1 liti ar unt deter-mmate Ia rdndul lord un c mpl t r . · p -h- · Jtele naturale, biologice i c m 1 1 • • 1 J , Jar a

. Studiul uniUi til or ciale I lei l ul )f In tr t i procesele soc•aJe, va trebui deci p rt Julua unat li grafice dirccte. i cum c unat

1 upr r fa • prin tudii mono-

uni~l i superioar , mon r fi t 1 1 u n t r m nte int rate tn alte

oc1a e din ce ,tn e m .i ompl mllu. r u1 r I tudi r unititJior Arflt, Ja tud1 r an t• i lntr j' pnn r r r 1um, ntru a aju

b) tudiul realtldlli 1 ld lui 1

JUR numim tiin ati ... monografic tr bui fi 1 I. n t c rcetlri lndoiala m todi l, ab nt r· u . u un . b1 parit riti i at po t de , •• t caUtlti indi p n bit ri

1 :w• u .. a v1ziun larA · d. jnctl a fapteJ• bui sl .. upu 1 ilor tri t om tun& : u. t.a~ mai muJt cu cat tiin

ar acea tl atitudin ri idA e m<!r • r J1gioa nu- i dau ideal uman. Fapt a cara enzeaza omul de tiintl nu ti~ent de entu hi d" nu. t totdeauna de natur

rw•• l dupl ce . a fa ut 1 t I

.... con J,n iiJe

Trebue, p _ntru a rezolva aceasta dificultate, sa nu se confunde, cu promptitudine, ego­isrnul individual cu desvoltarea arn1onioasa a ca1ita1i1or individuale. Aceasta des 7 0ltare trebue i po~te sa aiba Joe nu atAt ca forta du~n1ana societatii ci ca o sinteza creiatoare a unei adev~rat personalitati umane, care i~i desvolta calitatile in a~a fel ca sa le faca utiJe coJectivitatr .. Adevarata personalitate, personaJitatea sociala, idealul etic al indivi­dului se raJ.iaza astfel idealului social, fara Iovire ~i fara conflict, ca o sinteza care ar rezolva antinomia care ar putea exjsta intre individ §i colectivitat ~e.

c) Jdealul social §i Tnijloacele politice de realizare. Daca. o asemenea personali­tate ajunge sa cunoasca perfect realitatea socialaJ ea se gase§te in tnomentul acela tran­sformata in forta creatoare, se intreaba care vor fi mijloacele politioei de intrebuintat pentru rea!izarea ideaJului urmarit ..

Politica, adica mijloacele tehnice de realizare ale idealului social, nu va trebui in tot cazu1 sa uite lecjiile anchetei sociologice. Legea paralelismului social ne demonstreaza ca reaJitatea socjala nu poate fi disecata in trunchiuri separate decat numai pentru analiza §tiintitica. FapteJe tnsa~i forlneaza un tot cu o structura autonoma §i cu o vointa sociala proprie. Acestea ne per mite sa tragetn concluzia ca refortna so 'iala va trebui sa se a§tepte, sat sa fie jn tegrala in ceiace prive§te ansan1blul fortnelor de viata sociaHi §i a cauzelor sale deter1ninante sau sa ran1aie sterila.

Nu tE JJoti incerca la o reforn1a ociala atata vren1e cat n ai eJabora t in prealabil un plan de lucru care sa cuprir da toate aspectele probien1ei.

Un exen1plu: 1 robletna denatalita ij nu e te un ~iJnplu fenon1en biologic. Cauzele sale sunt intitn legate de structurile soci le de iata e~ononlica de gradul vietii spirituale, religioase §i 111 ra]e a diver elor rup ri i in ivi-zi d leai de organizatia privata a fau1iliilor ~j de ( r anizatia ublic~ a tatuluL

$i daca J}entru studierea ace tei pr blen1 e t nee ar forn1ar a un i echipe de cerce-tr.ttori specia1iza ti atunci ~u c:JAt n1ai rnul • i entru ca t ajung n1 provocan1 scltinl-bariJe dorite trebu c ord 11 r e f r uri nluUiJI i div r e4

Sociologia n in va ta in fenorn nel o ial unt in fin it varia bile. Actiunea de interventie con§tienta in valu r a unui a tr bui tf I a urmeze de aproape realitatea 1ni~catoar a fa l I r .. R nin l'erni lui n tru ar trebui sa spunem, ca in fenon1enele OGiaJe atr.lt p tru o1nul d tiin c, t i p ntru refornta.torul social, nu exista o prob1 rna tip a den t H t ii · erie ntr g d probl n1e cu aspecte infinit varia biJe da torit~ un or cauz r· un t i J i nfin it varia bile. Orice grup reprezinta pentru refornHl "'Ocialt, o 1 r bl rn in itt pentru car trebui sa se creeze o tehnica noun de int rv nt i 1 ~i s pro ele r for111ei so iale specific e ..

Rt.:.forrna , o "ialr. pi rd 111 \: .. t f J c ra t rul u de filosofie ~i de poJitica generala, devenind nutnai un tf rl 1n v rc::a diviz rii apte1or sociale complexe a unitatilor sociale individual . tu li r fap 1 r p rti ulare care trebuesc dirijate, devine astfel prirna datorie a reforrna torului i n1ono rafia so ioloaica primul sau instrument de lucru.

In ori e rcforin o 'ial tr buie sa ~e reformeze nu un sitnplu detaJiu sau un aspect din via ta unui grup i viata total a grupului insu i. Efortul individual, chiar daca ar fi dotat cu c a n1ai absoluta put re ten1porara, va ramane steril daca intreg grupul nu urn1eaz~ ~i el tui~car a ~i daca nu face un efort core pondent catre ameliorarea intregu­Jui s~u fel d a trai ~i de a con .. pe viata.

Dar pentru a porni din loc acest efort colectiv, aceasta viata sociaUi trebue s~-i ar~t~n1 scopurile practi e pe care sa le urrneze. Ar trebui atunci ca imediat a ci\utarn, prin etap succesive, aceste scopuri §i dupa un plan progresiv sa facem in a§a fel ca sa fie adoptate de vointa sociala unanirna ..

. In rezurnat doctrina noastra se inten1eiaza pe afirmarea necesitatii de a studia r ahtatea sociala, cu ajutorul cercetarilor directe ale monografiei sociologice, bazate pe o justA conceptie a personalitatii umane §i pe cercetarea tnijloacelor de politJ I culturalA capabile slt transforme o unitate sociala intr'o singurA vointA de creatie.

J c uahi creatori de Carnine Cultura1e sunt initiati tn metodele anchetelor ocia1e i in a piratiile politicei culturale. _ .. .

c) Echipele Regale _studente~ti. RezuJtatele obt•~u e pnn_ ~a'!~unele noastre Cu1tu-ral 1nerita s~ fie generallzate. Dar ar trebui sa prec1z n1 mat 1ntu metoda noa tra de Jucru. In acest cop, faclind a pella tineretul intelectual, an1 creiat CamineJe Cui turale modeL

Majestatea Sa Regele Carol II lua in 1934 initiativa de-a constitui Echipel_e tuden­te~ti insarcinate cu experimentarea c_eJei mai bune metode d~ Jucru pentru C~mt_nele .Cul­tura1e. Astfel fundatJa Regala ,Pr1ncipeJe Carol" organ1z~ vreme de cJnCJ ana, un nun1~r de 228 echipe, care se instalara, pe timpul lunilor de vara ia 114 sate rom~ne~ti.

Fiecare echipa era co1npusa din studenti de specialitati diverse pentruca anchetele sa fie cat mai con1plete §i pentruca actiunea intreao-a sa fie cat se poate de coordonat~. An1 intrebuinfat in total 1.615 de studenti dintre care 216 de1a Facultatea de Litere, 215 deJa Academia de Teo1ogie 203 dela Institutul Agronomic 200 dela ~coala de Menai, 198 deJa FacuJtatea de Medicina 170 dela Facu1tatea de edicina Veterinara 115 deJa Academia de Educatie Fizica 112 dela Facultatea de drept ~i altii dela §COJile de asistenta sociaJa, deJa ~coliJe de coopera ie etc,.

Aceste echipe au fost supra veghiate ~i ajutate 1n munca lor de tehnicieni oficiali ai Statu lui, in numar de J .19 dintre care 32 dela medici 17 ingineri agronomi, 147 con1andanti premiHtari §i din traja Tarii care se ocupa de educatia tinerilor 136 medici veterinari, 37 inginerj silvici etc.

Constituirea acest ~ r echipe §i rogramuJ lor de lucru arata ca s a tinut rea) seama de d ctrina pe care an1 expu - ..

Iar rezuJtatuJ carnpaniiJ r a fo t dab n irea u 1 r nun1eroase documentari socio-logice.

De exen1pJu, in 1 3 , chip J udi prietli tii tli rane ti alin1 n a ti a1i tea i ·-'!t 55 de sate cuprinzand un t J J., •. de 300 ~i un taran p n tru fi r ru1 d 1 w-w..

Acea ta a fo t f r 1nd i I .. .... ,, Publicar a ac . t r lucr ri a

pune Ja dispozi tia cer t a ri lor t a fn al doilea r zultat t t n

a

n1 en t a r j s c i a J • p r i n t r a r a t u I I i i ·if'9"!1

un inc ndiu, a. f · t rec n trui n n r a Maj tc. lii al R lui I II

IlL Lt:. F ~I.,VI I I

t r n prin il jiJe d t ri n 1 n, .. ~-· ia I r ( n d u t t rn H 1

final din t r 111 i.~ a r ,. i I 1 r i

•

•

r

r

~.~.i 1 prolletnele intp rtirii pro-In iJ u etele fan1iliare in

. u tu ia un at dintr'un grup

1

.. 1

ll.. ll.,A. 1n ar n tr . ca in ur n s~ putem

unui c ntru de experi­n tiune. FHnd di trus de

onf r1n vointii xprese

c r li i 1

• ........... t r :.1.·..3C.I. t uri 1

au verifi at ~i pe Legea erviciului d ci e te punctul

en iale pe care noi le-arn , n a liz at d ja.

a lnstitutul r t iri I I Rom Jill i. li lege este o str~lucit con-firrnar a valorii pra ti r un u iol i i i p Uti ei tiintifice.

Punctul u d pi 'ar te In i utul d r ri ociale al clirui sediu e te la Bu ur ti i aJ rui fHit I •n nun1 r ap unt r pandite '"'n diverse centre Unive-itar ional aJ R 1nAni i.

tut 1

t ri tic~ a t_ui In t~ ut d Cer et~ri o iale e te federalizarea tuturor r d r . t rJ P aal . 1 t n tn opul unei colaborari. umai Ja ucu

parat u r unst in r'un plan d lucru comun forman

de e

r

' : l • ~ 11 I

\--.! • ' - ..

1 scopu1 pe car fiecare up constitutiv aJ natiunei treb·1e -1 urmarea c~ opt n __ .......... p ntru r Hzar lui m to a ~tiintHica cea mai p trivita.

r anizat1a cia I care e na te din reunirea uturor eforturi ~or locale coordona e . i oli are e te un Stat cultural in care politica nu e te decat un m"jloc tehnic in ..... -rviciu1 gruparilor socia1e.

ar aceasta noua organizare a Statuluj pe bazele solide ale ~tHntei i pe cercetarea faptelor, ar risca sa ra[naie sterila daca nu s'ar reu~i sa se reformeze i oamenji deodat~ cu institutiHe.

Acesta este punctul central al Doctrinei noastre politice · trebue sa constituim o nou~ pedagogie p litica al carui scop sa fie de ordin etic: sa creiem personalitatea sociala.

Intelegem prin ,personalitate sociala desvoltarea morala a individului care este in perfect acord cu intreg grupul social ~i ale carui eforturi tind spre o creatie culturaHi adica spre o actiune utila nu numai ind"vidului izolat ci Ja fel ~i individului considerat ca membru al unui colecti .

ldealuJ personalitatii nu insemneaza deci nirnicirea individualitatii In profitul co1ectivitatii. Dimpotriva siste1nul nos ru de etica rezol a cJar antinon1ia ,individ­societate."

b) Extinderea Catninelor Culturale. Le ea erviciului ocial recunoa te ca ternelie oricarei actiuni culturale rganiza ia caunin I r rurale ~i ur ane, carora le da un caracter ficial ~i care u n1enirea dea coo don t ate ac iunile autorit tilor i ale partj­cularil r. Astfel in fi car sat 1nfiin area unui c, tnin vine o Jia orie. ce t camin va tr bui s~ inceapa r anizar atului e tr i p nur· e tivitate care unt Ja baza prograrnului de ri i ar cult r ~ : t te c n n1i i ul ur pir"tual i morala.

J epr zentan ii au rit" il r r cu11 i un i n rH u t bli a i dea tot ajutorul §i concur ul lor c n1i n · r.

T c at c ~ 111 i n I din r u n j L

car Ja rftndul i f c pa in r lL rii. M t da lucru a r n1a c faptul ea pr grarnuJ ( t in I r ul ural d renlizrtri. tivifnf a 11in I l e au r a n 1 as fi d 1 1 r u d n i n

An ul H ta 11 111 1 n 1 r C< n n 1 ra f at f rt I 1 r * ,

.. I

n lor ultural . c E./· find 'r a ~ c lil r f r 11 ti. JuJ

oprir . u a .. ta ni a1 un f i f ii n 1 1 a i u 111 il 'i t i 1

influt:nt z .

•

• til c

... u (11 10

fi

ra ·e iutorare reciproca, re iuni a mini trative ale

cial. Dar, prin hi mari po ibilitati

e . ta ne dovede§te ca .....~ .... r re tun

• fl irii car ct r

unde ne vom oficial Can1i-

nalit tii trebue urm~rit fara ranii no tri nu 1nai trebue sa b nd a c o vointa activa

, '11 in l n a t r u l u r a 1 , r i i p i 1 print r f rr11arte)'l un r a. rn n r n Ht L

ctiun continua i directa la

F rin L.eg a rvi iului ir. I u pr ~zut coli ociale, organizate dupa noua f rrnul a s · Jil r t ran ti u o ul a u le ni formarea personalitatHor tarane ti, pr Clun i oli p ntru r c tire ondu atorilor d Can1ine Culturale.

d rvi iul ci I obligator pent1 u tine ret. Legea Serviciului Social a ~i Juat deja initi tiv~: a d a fa bligatori contributia studentilor la mun a sociaHi a '"'"'hip lor. ta ar put pr ta Ia o confuzie: ar putea crede ca este vorba a i de

r niz r a tab r 1 r d n1un cum unt cele din alte state. Dar trebue s~ pr ciz~m c§. munc p car n i o r 111 tud n ilor no~tri nu e te o munca manuaJA i una intelec­tual i pu1 n tru nu te s r iein o armat~ civila politica, ci numai acela al ridi-

< rii t lor prin lab r r a int Jectualilor. lnt I tualii n ,,tri unt in ea tnai mare parte de ori ine taraneasc dar o anumit

in tru ti r nate I -a dat gu tul clu .. .Jv pentru viea a citadina i birou rati . ni r rn a a ac a t tar de lu ruri a se far a ca. re1ntoar ere la p 1n nt

' ' ' I . 1

0

lneiii

sa n

, a pop11Ja e ata de care o