N. IORGA

0 oISTORIA

0 oG 0 0 0

COMERTULUI R011UNESC

EPOCA MAI NOLA

BUCURESTI

Tipagrafia .T1PARLTL ROMANESC" Strada SArindar No. 221925

Cliseul, care mi s'a comunicat de foaia literarA a Sasilor,represintA o scenA din iarmarocul de la Lipsca.

ISTORIA

COMERTULUI ROMXNESC

EPOCA MAI NOUA

CAPITOLUL I-iu

Comertul romAnesc In epoca expansiunii teritorialeaustriece

Directia comertului romänesc sufere schimbari InsemnateIn veacuI al XVill-lea, dar deocamdata schimbarea care sepregate§te e Inca nesimtita. Nu poate fi vorba de un sistemedonomic §i financiar fanariot opus celui de taxi. Dacä ar fiexistat, I-ar fi Incercat §i unii vechi Domni greci din secolulal XVII-lea, cari veniau din acela§i mediu constantinopolitan §iaceasta, cum se §tie, nu s'a IntImplat. Mavrocordatii, Ghicu7le§tii vor guverna intocmai ca §i un Leon-Voda, un Ilia§ Ale-xandru, ba chiar, fiind mai slabi fatä de tara, cu §i mai multadorima ca nimeni sa nu se poatä One ca datina a lostdiem&

Cine tine sama Insi de felul absolut turcesc" cum Nico-lae-Vocla I§i juded boierii In Moldova, cerInd pirerea Mi-.tropolitului, ca Sultanul a muftiului, asupra vinovätiei lor poli-tice, ori acela tot a§a de tarigradean in care, ca Domn mun-tean, face sa-i piará, supt sabie ori intr'ascuns, du§manii, vabänui ca omul obi§nuit a vedea a§a inteun domeniu, dupadeprinderea lui de acasa, din tinereta, va fi adus si proce-deze tot asffel §i In alte direcjii, deci §i In aceia a vietii negu-store§ti.

Dar teoria otomanä se cunoa§te. Comerjul nu e libermai ales nu ramIne nesprijinit, neocrotit. Cei de casa trebuiesa Intre In isnafurile-bresle ; strainii sint datori sa-§i cearäprealabil un privilegiu, In puterea caruia ei ramln Inteun ra-port special, bine precisat, cu haznaua stapInului.

Aceasta nu se simte deocamdati In negotul a§a de vechiucu Bra§ovul. In a doua parte a ISoinniei lui Brincoveanu. ace-

4

lea§i vai muntene duc, cu cArAu§ii din Cimpulung, ori dinPrahova, pe la Välenii-de-Munte la Brapv, unde Von' nu-§imai avea acum depositul 1; se constata aceia§i porci pe cariboierii ii trimit peste munte acela§i import tnamplator depiei de bou5, de miere §i ceara4. Din Rásaritul turcesc seo.duc pentrit a se vinde in Ardeal sau a se trece pe acolobumbac, stofe, ca bogasiile colorate, muselinul, carmasinul(cirmuziul), mohairul, mAtasurile, cingitori de par de dmilà,ata vApsità, chilimuri, alte covoare, cergi, cordovane §i sAftiene,§ele, astari", tAnile i alte mirodenii, marfa amestecata deRumelia".

Deputatia ardeleana era de pArere In 1710 cd pentru acesteobiecte nu trebuie sa se scoata bani buni din Ardeal, cum,pe de alta parte, guvernul ardelean nu voia sA admità Infra-rea banilor raj dela noi, zloti, adecA florini din Oldenburg.5,tulti, aded jumatAti de zlot, poate chiar lei 6. Mai putin ra-dicali altii, In Bra§ov, credeau ca banul se poate capäta prin-teun spor la vamA, constind intfun florin de fiecare vas devin i aizeci de dinari de fiecare rimator 7. Din partea lui,generalul Stainville socotia ca nici nu e nevoie sA se maiaduca, de hatfruI cItorva persoane private", acest vin romA-nesc, °data* ce Ardealul are tot a§a de bun §i nu mai scump 8.Se ispravi discutia admittndu-se a doua propunere, dar sea-zindu-se la jumAtate sporul pentru porci : nici Ardelenii a§e-zati dincoace nu erau scutiti de aceastA nouà contributie la fi-nantele släbite ale provinciei5. lar, In ce prive§te monedacurentà In Tara-RomAneascA, i se admitea cursul, dar cu Fc5-

Hurmuzakl, XV2, pp. 1474, 1477, 1431. Pentru casa cumpgrata deBrincoveanu In Schein, a lui Malts, ibid., pp. 1478-9, no. MMDCCXCVII;Brafovul 1 Rondnii, pp. 279-80, no. 3. Pentru cele din BrasovulVechiu, Hurmuzaki, XVI, p. 1523, no. MMDCCCLXXW. Pentru ale luiDleterich, ibid., p. 1531 si urm.

2 Ibid., p. 1479, no. MMDCCXCIX.¡bid., p. 1481, no. MMDCCXCIX.

4 Bragovul ft Romtnii, pp. 11-2, no. 10.3 Hurmuzaki, XV', p. 1620, no. mmmxxn.

Ibid., pp. 1538, 1540-1; p. 1546, no. MMDCCCCXXV. Zloti ruml-nestle si In BraFovul 1 Romtnii, pp. 350-1, no. 6.

Hurmuzaki, p. 1506, no. mrimccCxxV.5 Ibid., pp. 1547-9, no. mmDcCccXxX.

Ibid.

5

d ere 1. Cärkr§ilor ronfini cari luaserä obiceiul de a nu des-carca la Bra§ov, ci. de a merge mat departe, pe and chiu-§ilor ardeleni nu li se ingkluia a se cobort mai jos decitCimpulungul, li se interzise In acela§ an 1711 acest adaos 2.

Ardelenii nu mai vindeau dincoace mkfurile care li adu-ceau elite ci§tig la sfir§itul evului mediu : postavuri 3, afaràde cel ostä§esc pentru Domnie, fabricat acolo, fierkii §1altele. 0 socotealä de vamA prive§te numai pie!, 'Mire carecele de sobol vindute cu coropca, apoi cele de vulpe §i cu-rioasele piei de cini albi 4. 0 adunare a §efilor Sa§ilor laSibiiu, In 1710, schitä un plan de nou comert, pe care gu-vernul nu-1 Mari decit patruzeci de ani mai tfrziu. Era vorbade o societate generalä avind In fiecare ora § o repre-sintantA : compusd numai din Sa§i cari ar fi fäcut treiani de practicä, ea ar fi avut monopolul comercial, cu ex-cluderea Evreilor, Armenilor, Sirbilor, RomInilor, Turcilor §iunora ca acestora", adunati numai la cele trei bilciuri, altinegustori avind drept sä ofere marfä numai dora saptäminiIn prävälie la aceia§i epocä ; Greci, Unguri rätnIneau cudreptul Intreg de negot, dar nu pe stazi, nici pe piatä 5.

Intre hrisovulitii", privilegiatii Domniei, Bra§ovenii, adeciSchell ocupà intiiul rind. Am adtat In volumul I-iu conditiile Incare se Invoiserd ei la inceputul noului veac. Aveau dreptul dea-§i trece vinurile In Ardeal, dar numai ale lor, §i de a-§i pa§tefärä platd oile §1 vitele. Dar, sarcinile terii Ingreuindu-se, aufost atin§i §i ei de noile impuneri. Räfetul" cel vechiu fuastfel crescut. In urma plingerii ce Inaintarä, li se reduse insäplata pentru o vitä dela un ort la unsprezece bani, aded atreia parte numai, concesie care se fAcu, de altfel, §i. Sibiieni-

' Ibid., p. 1549, no. MMDCCCXXIX. Cf. ibid., p. 1509, no. mmDccmaxi:Milfia florenorum annuatim exhinc transferantur", zic Ardelenii. Cf. §Iibid., pp. 1506-7. Pentru orti, ibid., p. 1508, no. mop..

a Ibid., p. 1556, no MMDCCCXXXI.a Un Stoica postavariul In Bra§ov, ibid., p. 1524. Pentru postav, 13-

1520 si urm.4 Ibid., p. 1511, no. MMDCCCXLV. Cf. Cronica lut Fronlus, In Quellen

der Stadt Brassd, IV.5 Jickell, Der Handel der siebenbiirger Sachsen in seiner geschich.

filcher: Enhvickelung, in Archly des Vereines far slebenbürgischeLandeskunde", N. F., XXXIX, 1, Sibiiu 1913, pp. 95-9.

lor, pentru ei §i pentru supu§ii lor din Rä§inari 1 La urmätoate cererile vätafului din Bucure§ti, ale judetelor §i gocima-nilor din Pite§ti, unde aveau viile 2, nu puturä birui grija pecare o hrania Visteria de a satisface cererile turce§ti 2. Nu-märul bietilor chei" scäzind la §ase pravalii, räfetulainsu§i trebui sa fie redus dela o mie de talen i la abia douäsute, in 1707-8'. Ei pastrau privilegiul de a vinde singurimarfa bra§oveneasca- 5.

Despre vre-un Romin intrebuintat ca mijlocitor al acestuinegot In Ardeal nu se vorbe§te : doar daca se poate tinea insand acel Milea negutatora§u1", a carui misiune pare Insaa fi fost numai aceia de a ingriji de interesele Brincoveanuluila Brapv 6, aläturi de acel agent, mult mai cunoscut §i maiputernic, care era Mano Apostolo 7.

Cit despre Moldova, de mult comertul ei pAräsise directiaArdealului pentru a se Indrepta exclusiv cAtre provinciile Po-loniei, cu care de-alminterea atitea din tinuturile ei fuseseralipite pina la pacea din Carlovat, in 1699. In materialul cu-noscut vedem o singura data pe un negustor din Boto§ani,Armean, dar fära a se bucura, In aceasta tara, care nu pri-mise Inca sistemul turcesc, de un privilegiu de hrisovulit, avin-dull cu Bistrita Ardealului 5.

Un dzboiu de doi ani izbucni apoi, fa cursul druia separe ca aceste relatii devenird Inca mai rare. Bra§ovenil 5eplingeau astfel ca li s'au lug de Turd peste 20.000 de oiin amindoua tenle9. Pradäciunea cea mare a Tatarilor adu§i,

7 ibid., 'pp. 1518-9, no. mmDcCCLXV, MmDCCCLXVII; pp. 1521-2, no.MMDCCCXXI-II.

2 ?.entru vAtaf, ibid., p. 1516, no. mmoccuArl; pentru cellalti, ibid.,p. 1558, no. mmDccctxxxni. ScutIrea, ibid., pp. 1508-9.

5 Ibid., p. 1514, no. MMDCCCL, an. 1707, p. 1518, no. MMDCCCLXIVpp. 1517-8; p. 1524,,no. tonvincccuoux.

4 ibid., p. 1519, no. mmtocccLxiii ; p. 1524.5 Ibid., p. 1518, no. MMDCCCLXIL6 Ibid., p. 1523, no. MMDCCCLXXIV.7 V. vol. L

Hurmuzaki, XVI, pp. 1512-3, no. mmocccla.ve.Ibid., p. 1567.

'7

spre räsbunare, de Donmul Moldovei, Mihai Racovitä, arad-pe mult timp tinutul Bistritei 1

Negustorii veniti din Imparitia turceasca, cei din Chiprovat,,,ca si Armenii si Evreii dela Munteni, se Imprästiara; larend veni pacea, Incheiatä la Pojarevac (Passarowitz) In 1718,:in loc de o singura tara munteana, erau dota, judetele oltenefiind legate pentru mai mult ca zece ani de Austria Invingi-toare prin mintea lui Eugeniu de Savoia.

Fag de aceasta Valahie Austriaca", guvemul din Viena.avea si intentii economice bine hotarite. Inca in vremea ho-stilitätilor, In August 1717, se luau masuri grabnice pentru ase curati vechiul drum de comert pe la Turnul-Rosu si Cli-neni 2. In curInd turme, cirezi, cal trecura pe aceasta soseape care generalul Stainville, sipind in munte o inscriptie rivalia celor lAsate de Traian, o intitulase latineste, dupä numele1mparatului säu, Via Carolina. In instructiile date la 1720 co-mandantilor dela granitä se prevede si corabia Incarcatiplutind pe Olt" 3, si Inca din 1717 se ceruse generaiuluiStainville informatii asupra navigabiliatii riului.

Unul din administratorii imperiali, secretarul Deport", istetul.si Intreprinzatorul Grec din Chios, Nicolae della Porta 4, cereasä se facä si hanuri oficiale la drumul mare3, cela ce trezidin partea boierilor olteni obiectia cd tara a suferit de foa-mete si de revarsari de ape, judetele de dincoace simtind ca.si cele ardelene oarecare nepläcere fatä de cheltuielile cerute(le asemenea reforme costisitoare. Li se amintise boierilor siaceia ca odinioarä ei aveau datoria de a ingriji de poduri,

1 Ibid., p. 1568.2 Mid., p. 1566, no. MMDCCCCLV; p. 1570, no. MMDCCCCEMI; pp.

1571-2, no. MMDCCCCLXUL Regimul ~fi dela Clineni In Giurescu, Ma-terial pentru istorla Olteniel supt Austriaci, I, p. 131 si urm.

3 A navi per Alutam ascendere onerata; Hurmuzaki, XV', p. 1575.-ScaunulSibiiului se plángea ca grija drumului 11 e !Asad lui si celor din Til-inaciu, cari erau Intrebuintati si pAng la Ramnic si Craiova; ibid., pp.1587-8. V. si ibid., p. 1595 si urm.

4 Pentru moartea lui v. Studil fl documente, V, p. 142, no. 79. V.li Giurescu, Material, pp. 214 si urm., 22, no. 201.

1 Studil ;1 documente, V, p. 138, no. 74 (Iunie 1719): domus diver-sorias pro commoditate itinerantium`.

8

de fintlni §1 de drumurile domne§ti" pe pAmIntul bar 1, pi-zind §1 de hoy. Era vorba ca negustorii sA trebuiasca a fiprimiti In casele boiere§ti cela ce se refusA, fire§te, cu indignare 2.

O noua vaina se a§eazA la Vflcan, §i avem tariful ei din 1717,care constata trecerea pe aici de grine, vite, porci, capre, oi,vin, cearA, pe§ti de Dunäre, pe§ti skati, piel de lup, de urs.,de vulpe, de dihor, unt §i ca', Una, scumpie, n'epa, cor-dovane, In schimb venind unelte agricole de fier §i argint viu 3.

Un mare proiect de comert cu acest Orient, invadat acum§1 prin Oltenia §1 prin Serbia-de-Nord, era In pregatire, §1 secerea parerea ora§elor ardelene, arAtIndu-se intentia de a seIntemeia fatrici nouA, manufacturi, cela ce 1nsemna pe atuncifabrici de pInzeturi §1 de postavuri, §i Bra§ovenii iecomandaucultura inului, plingtndu-se numai cA, de pe urma sarci-nilor militare §1 a unei rele adminisbatii centraliste, contrarvechilor deprinderi de mai libera viata locala, provincia eprea sAraca, locuitorii prea miseri" ca sA poatA incepe o.activitate cu spor In acest domeniu

Dar aceste intentii bit iute zAdIrnicite §1 din causa prin-cipiului chiar de amestec nesAbuit al guvernului central, decredinta ca prin hIrtilarit de cancelarie se poate face onceasupra unei materii necunoscute direct.

Vama mire Valahia" ocupatA §i cea turceascA", \ramadin ce 'in ce mai strictA, era o pieded pentru negotul hurecele douä maluri oltene ca §1 mire Ardeal l principatul luiNicolae Mavrocordat. Noii plAie§i ImpArAte§ti 5 pAziau cu ceamai mare asprime trecdtorile.

Ibid., no. 75: aut quivis dominorum terrestrlum pontes, fontes vias-que regias in suo territorio restauret, insuper et sectnitatem publicaraprocurer. Cf. Giurescu, o. c., p. 358. Pentru hoti, fosti husarl imperial!.Studii fi documente, V, p. 136. Cf. Hurmuzakl, 11.% 2, p. 1535, no.MMDCCCCVII ; p. 1543, no. MMDCCCOOC.

2 In pagis, non autem boiaronum domibus diverti; Studil fi docu-mente, V, p. 138, no. 75.

8 Giurescu, o. c., pp. 136-7, no. 117. Cu acest prilej se presintAnotA), tariful lui Duca-VodA din 1676 si al lui BrAncoveanu din 1717..Cf. vol. 1.

4 Hurmuzaki, X,, pp. 1613-4, no. MMMXIV.5 Ibid., p. 1577.

9

Din consideratiiie monetare cunoscute, ca si din dusmanieUta de Turci, ckora nu li se putuse smulge la pace tot te-ritoriul muntean, se oprise prin taxe mari importul vinului dinTara-RomäneascA 1. Era vorba sa se faca acelasi lucru si cuporcii, dar Brasovenii obiectau ca bielsugul de hrana In 'A-dmite cu ghincla si jir, cu meri si peri salbateci, cari dan. Infiecare an, Ingaduie s'a' se cumpere pe un pret mult rnaimic In folosul provinciei; oprelistea ¡Amase Insa pentru boi,cai si oi 5.

In acelasi timp se interzicea trecerea In Orille turcesti" agrInelor, a ffnului3. Se fixau preturile pe cale oficiala, ca pentrumiere, Inteo vi eme cInd se fäcuse putina, cela ce nu se maiIntimplase niciodata 4. Once produs, vin, porci, rodu1 stupilor,tutunul lesesc si romanesc", era urmarit pentru strIngereaprecisa, inexorabila a darilor, si oamenii mergeau pina acolode-si ascundeau dobitoacele prin stuful baltilor. Un aspruregim de tehiuri" stringea pe mestesugari, ale dror corpo-ratii fuseserä pina atunci mult mai libere 5. Masurile erauimpuse la o revisie, neadmitIndu-se decit obroace, ferdeale,ocale si cintare" pecetluite de inspector 6 In afana de inci-dente nepreväzute, ca boala de vite care särki Oltenia, seadaose o hotkire pripita, aceia luata In Octombre 1727 dea Inlatura In termin de trei luni moneda cea rea, zloti un-guresti", sustaci, orti, crivaci", ca si acei bani cari erau,de mult si mai ales dela ocupatia lui Sobieski In Mol-dova, de o Intrebuintare curentä la noi7, Biasovenii desapro-bara decisiunea, ei cari obisnuiserä sali cIstige cumparInd cumoneda de aceasta la Bucuresti solizi si acei galbeni de ()-landa pe cari ai nostri ii cautau cu atita grija 8.

1 Ibid.2 Ibid., pp. 1620-1, no. mmmxn.3 Studii fi documente, V, p. 136.6 Ibid., p. 141, no. 78.5 Ibid., no. 7P.6 Ibid., p. 151.7 Cf. cu Studii fi documente, V, pp. 136-7, Hurmuzakl, X1, pp.

1620-1, no. mmmxxin.5 Ibid., pp. 1613-14, no. mmmxiv. Pentru valoarea leultd gl a zlotu-

lui romAnesc v. Studil fi .documente, V, p. 145 *I nota I.

lo

Dar Compania gi eceasca", al c5rii caracter strain se pierdeatot mai mult (avem nume ca Ghelea, Bunea, Popa§coveanu),are legAturi cu negustorii romini din tara §i din Ardeal chiar ;

erban Bra§oveanul scrie asffel pentru o afacere de bani,la 1698 Inca, jupInului Gligorie din cetatea Sibiiu" ; HrizaFrenti se adreseaza, cam pe atunci, marelui jupIncinstiti Companii Grecilor, anume na§ul Horvat Ghiorghi otSibiiu"1 pentru partea ce i s'ar cuveni dila rama§ita jupI-nului baciul Coman Bäcanul", a carui sotie continua afacerile.Pater lano§, cunoscut din luptele contra Unirii, chir Pateriul.ot Sas-Sebe§u", face negot de boi cu Uhiorghie Lamboviciot Rimnic, fratele [lui] chir Lambovici 2" La Bra§ov Hristea Va-silie se face tovara§, frate la tovaro§ie negutitoriei", cu NicolaeBäcanul din TIrgul Mic al Sibiiului" 3. Compania aceasta deGreci" se lntelege §i cu Compania Armenilor, carii pre undesä afla §AzAtori", precum §i cu altii carii sa aflä la Fagara§,la Bra§ov, la Va§arheai, Greci, neguttori aici In Ardeal"mai sInt §1 altii la Cluj, la Hateg, la Zlatna, la Ora§tie, laAlma, la Pitri§ In Banat, la Dobra, la Blaj, la RA§inari, laLugoj; tot nume romane§ti, la Deva, la Caransebe§, laAiud, la Balgrad. Hagi Ghiurcu, negustor mare, e In legaturieu bogatul §i Invätatul Stolnic Constantin Cantacuzino 5. StaicoBengescu, din frunta§ii boierimii oltene, supuse Austriecilor,cauta gazda pentru fiul säu lonitä, care urma la paterii"Sibiiu, In casa vre-unui negustor da ai no§tri". Popa Barbudin Ricure§ti I§i dAdea copilul In slujba la jupfnul Gri-gorie"6. Arhimandritul dela Hurezi cerea cafea §i postav tot delajupinul Gligotie" 7. Un Otetele§anu vindea linä aceluia§i,stecIndu-se In afaceri §i Buc§a, bogasierul din Giurgiu" 8.Gelepii cari cumparä penttu Turci vite In Tara-Romäneasca

Urma§ul lui se cherna Baa Stamo Costa, lar dupl acesta vine unDima, un Hrisant.

2 Ibid., X11, p. 38, no. LXXIL3 ibid., p. 3 §1 urm.4 Ibid., pp. 11, 17-8, no. mat.5 ¡bid.5 ¡id., pp. 24-5, no. XXXV.

¡bit, p. 29, no. xmr.6 Ibid., p. 31, n-rele xixn-vm; pp. 33-4, no. 1..vm. Un Patti Giur-

giuveanul ibid., p. 55, no. cw. $i negustori dela Arvanitohori, ibid., p. 48.

1f

§i Moldova se allá vi la Arad; numele lor ti arad SIrbi, dar§i Romini1.

Ba vedem pe asemenea negustori din tara Turcului", cari-dau mai leasne", concurind pe negutatorii cari sint de pe.Criv" vi ale cäror nume urmeaza: Grec Toma din Baia-Mare,Ion Fiat din RA§culita, Toader Gabar din Bran, Danilä, Luca

Avram Morariu, Ion dela HAlmagiu, un Teben vi altii 2.

Negustorii localnici furà intru Ova ingustati de privilegiilenouä vi mari ce se dAdurA Bulgarilor catolici, din Chiprovät,ocrotiti §i de vechiul regim, cu capitanul lor, dar mai alespretuiti de guvernul austriac in timpul rkboiului ei linu-sera cu Nemtii8 supt indoitul raport al originii lor deose-bite vi al religiei. Presenta lor In aceastä situatie exceptio-nala In Craiova, RImnic, Islaz, trezi dela Inceput, mari ne-multamiri. .Cel mai bogat dintre Bulgari, Lilea, cApitanul"companiei, stringea lingä dinsul o multime de scutelnici ,croitori, pielari, bärbieri, gradinaria 4, o adevärati Curte";§1 se Infativa necuviincics Inainlea deputatiei boierevti Insär-cinate cu administrarea terii, reclanfind ba pentru una, bapehtru alta", färä a binevoi macar sà-vi descopere capul 5 1.

Ai novtri se temeau ca intruvii, can cAutau si-vi uneasca§i pe Bulgari räsdriteni, sA nu atragA vi pe Romtni In noualor companie vi sä nu ajunga vi stfrpfni pe movii defapt ti vedem pe dumnealor Bulgarii", domini Bulgari, In-tinzindu-se la pamint vi la pAduri 7. Daca la Rimnic jude-tul" era Romln 2, la Brädiceni, centru Inca supt Domni, ga-sim pe un Bulgaxiu" ce se chiama Alexandru sin Mateiu

Ibid., p. 19, no. xxv.2 ¡bid., pp. 27-8, no. XLI.

Giurescu, Material, p. 24.a V. un Nicola cojocariul Chiprovicianul", Stair Fi omente, V,

p. 315, no. 82. Acolo ;i un act dela jupinul Lilea". in 1722; no. 83.5 Mox pro hac, mox pro altera . , . , nec vult caput detegere coram

saepe memorata deputatione : ibid., pp. 138-9, no, 75.6 lbid. Un Orstea Chiproviceaaul ficind tmprumuturi tnsemnate boieri-

lor ind din vremea lui Stefan-VocIA Cantacuzino, ibid., p. 139, no. 76. Cf.numele popei Dobre Stanislavicl din Tirgu-Jilului, ibid., VI, pp. 497, 217.

7 &ad .FI documente, V, p. 147. Episcopul Stanislavici avea la Suteqt1vil cu doisprezece vieri ; ibid., p. 150, no. 90.

!bid., p. 148, no. 86.

12

Venetianul 1; la Rogova ei aveau un centru exclusiv al lor 2.Se cerea §1 o a§ezare la Severin, una la sPresto18.

O ala Companie greceascd, In legattud cu cea din Ardeal,ale dril privilegii fuseserd Inoite, I§i avea a§ezarea prin-cipald la Tirgul-Jiului, cu trei sucursale dupä 1730 4.

Tctu§i in aceste Imprejurdri a§a de grele, negotul de tardresistä, §i cel cu partea de dincolo de Olt §i ce! cu Turcia.Vedem astfel pe un Radul DrAgoiu ale§escul de faptdin Gale§ul ardelenesc, de litiga Stbiiu , a§ezat In Craiova,care e In gilceavd cu cumnatu-säu Pana Hagi-CristeaCondoianu, nu Grec, ci Albanes, plecat, Impreunä cu jupt-nul-, Nedelcu, peste Olt, .la partea turceascd"; un Mihalachi,nu Mihalce, un Damian, un Ienachi Popa Alexe sInt ames-tecati In aceini afacere, ca §1 un fost vame§ dela Tfrgul-Oc-nei din Moldova a.

Nedelcu era bumbicar", negustor de bumbac. Astfel deimportatori de mdrfuri turce§ti mergeau, nu numai de-a lun-gul Dundrii, la cetdtile turce§ti de pe ambele maluri, Giur..giul, Rusciucul, Nicopolul, Vidinul, Rahova, aducInd de a-colo tutun §i anumite conserve de carne, deci pastramd 6, §1vin balcanic §i ducInd miere, ca, unt, oi de brand pentruTurci 7. lar de la Constantinopol boierii, cari nu se occiden-talisaserd de loc In port, In podoabe, in mobile, In buckdtie,In alte gusturi, aduceau lucruri pe care nu le puteau damanufacturile" austriace. Se mai Inseamnd astfel, la 1727,ca articole de import din acele- 041, coloniale : untdelemn,

2 Giurescu, Material, p. 400 §1 urm. Cf. Hurmuzaki, V/, p. 331 llfirmare.

2 Studil fi documente, V, p. 150, no. 90. Chiprovatll 15i pastrau, ala-turi de Compania Craiovel, veche 11 noua, si la 1803, privilegille InRtmnic, Czaiova 11 Ocnele-Mari; Urechia, Istoria Romlnilor, XI, pp.284-7, 2. 9-90, 349, 396. In 1754 un pater acolo; Studii fi documente,I-11, p. 455, no. xnr yi urm.

8 Hurmuzaki, VI, p. 416 (an. 1731), 464 si urm.4 Studii fi documente, V, pp. 149-50, no. 90.6 Brafovul ft Rominii, pp. 328-9, 416-22.e Salsamentaria esculenta; Studil fl documente, V, p. 141, no. 79.1 Ibid., p. 141, no. 79; p. 145. Berbeci pentru cumpararea canora

vin Turcli la Izlaz cu patruzeci-cinclzeci de. pungl in zloti; ibid,p. /47.

13

cafea, migdale, stafide, orez, lämii, sipun de lux, ba chiarcaracatite pentru mesele mai rare ale zilelor de post, apoimätdsuri, pinzeturi, blänuri. Sarea munteand mergea §i laBanialuca

Acest schimb de produse Intrecea cu mult irimeterea laViena a unui numdr de boi bdtrIni", §i la Venetia de unde,pentru scumpete, nu se cumpäta nimic a unei mici canti-täti din marele rod de miere care, adesea, nevindutä dincausa opririi banilor turce§ti 2, se strica. Astfel se spuneodatä cd la Islaz se pierdea o mare cantitate de miere §1de säu, boj §i bivoli de tras, vaci, pentni cd Turcii nu vo-iau s'o cumpere, cu monedd austriad 6. Lipsia pith' §i pa-raua, moneda mica de schimb, de pe urma interzicerii unuiguvern cu conceptii stricte §i mijloace de executie severe.

Acestea explicä nemultämirea generald cu un nou regimcare, In ciuda cantelktilor" preze§ilor" §i altor nouä fe-luri de administratie, a operelor de utilitate publicä, precumnoile poduri, spiteria Impdräteascd din Craiova 4, sdrdcise otarä, §1 nu numai pria Ingrämddirea pcontributionului", a re-thisitillor, a lui donum gratuitum", a zidirii de ,,casarme",a descretionului" de gnu §i porumb §i de fin pentru oaste 5,a for§panuluia pentru transporturi gratuite, a contrabandu-lui" pentru pro duse tdinuite, dar, fnainte de bate, prin Im-piedecarea circulatiei comerciale. Lumea Incepea sä nu-§imai afle de lucru, §1 gäsim Oheni cad se duc dupd cktigpInd la Sclavonia" 6. Nu e de mirare deci ed. la incepereaunui nou rdzboiu cu Turcii dodzeci §i patru de familii tre-curd spre munte, a§a 'Mat guvernul putea spune cd a li-mas singur 7.

Hurmuzakf, VI, pp. 354-5, 364-5.2 IncA din 1717 boieril ceruserl pche la moneta d'or e d'argento che

si spende in Valachia non possa esser diminuita o accresciuta di prezzoma che passi come s'usa sin adessoa; Giurescu, Material, p. 162, no.132. Cf. pp. 584, 588-9, 619 i urm., 623 si urm. PArerea generaluluiTige era a zlotul ronfinesc s'ar putea da ca leag militiei ; ibid., p. 174.

3 Studii fl documente, V, p. 146: Magnam mellis et saebl quanti-tatem lacere absque quod eam Turcae emere velint".

Ibid., p. 148.a Ibid, p. 151.

Hurmuzaki, XV", p. 1724.7 Studii fi documente, V, p. 153, no. 92.Sate trecute la Turd, Giurescu,

o. 4 pp. 541, 379. Plingeri boierestl, Hurmuzaki, VI, pp. 428-9.

14

AjunseserA aceste efecle ale administratiel austriece pentraca, In reclamatia lui din Octombre 1737, Constantin Mavro-cordat sA ml trebuiascA a adaugi §i aceste cuvinte de stra§-nicA amenintare: lar, de care cumva sa va amAgi cu &duia rAmInea tot dejbinati, supt stApInirea streinilor Nemti, vrAj-ma§ilor prea-puternicii ImpArAtii, sA §titi cA, nu numaiveti jAful §1 vA veti prAda de bucatele §i averile voastre, ci§i robiei vA veti da, §1 yeti trece §1 prin ascuti§ul sAbiei, §ipAcatul acela va fi In grumazii vo§tri" '

In tot timpul stApinirii austriece peste Olt, Domnul turcesc",loan, apoi Nicolae Mavrocordat, care fusese salutat la venirealui In Scaun de neme§ii din Inidoara2 §i care avuse IncA din1716 o discutie cu Ardelenii pentru exportul de mArfuri tur-ce§ti §i de vin §ipentru iernatul ciobanilor 3, pAstread o atituninecu totul deosebitä. Nicolae-VodA IntAre§te Ind din 1719 (15Novembre) privilegiile pAstorilor de peste munti cari tree pe la.Breaza §1 Comarnic, Ingäduie exportul de vin al Scheilor dinCimpina, cu o vamA cle o suta de aspri la bute §1 zece lasarcinA de cal, permite In conditiile de supt Serban-VodACantacuzino (70 de bani pentru car, 7 pentru cal) ie§irea pe§-telui In Ardeal Intr'un tIrziu, la 1733, generalul comandant.In Ardeal, Wallis, trebui sa IngAduie §i el acelormi Schel acumpAra vin la CImpina 5, i Ind din 1723 se aducea sardela Ocnele muntene, fiind mai ieftenA. La 1735 vedem penegustorul bra§ovean CoandA pAscIndu-§i oile pe plaiurile'.muntene 6. Schell rugau pe Von, considerat ca un ctitor albisericii lor, sa* mai ..lärgeascA opreala cea foarte strfintA" in.ce prive§te exportul de vin 7. In sfir§it In hrisoavele domne§tiale lui Constantin Mavrocordat, din 28 Maiu 1732, lui Gri-

Studil fi documente, XVI, p. 6.2 Giurescu, 1. c.

Ibid., p. 16, no. 21. Turcii opriserl negotui (ibid, p. 19, no. 27)-Austriecil 11 acusl In manifestul lor, ibid., p. 50 si urrn,

4 Hurmuzaki, XV2, p. 1574, no. MMDCCCCLXVII.5 ¡bid., pp. 1644-5, no. MMMI.V.

Giurescu, o. a, p. 579. Pentru situatia ce se crea Ocnelor Mari;ibid., p. 579 si urm. Pentru certele Austriecilor cu Turcii dela pescl-ritul pe Dunlre si Olt, ibid., pp. 597 si urm; 613 si urm.

7 HurmUzaki, XV,, p. 1646, no. MMMLX.

15

gore Ghica, din 13 lulie 1733, Intarit apoi de Scarlat Ghicala 25 August 1760, se asigurau negustorilor a§ezati In Bucu-re§ti, al cäror numAr era de douheci §i miuS, se pare, la ultimadata, pästrarea vechii taxe unice de trei sute de lei, cu pogo-;liara cu tot I.

BIlciul dela eimpulung räminea vestit §i pentru Austrieci2Una ciobanilor din Arge§ trecea liberA In Ardea13. Exportulde berbeci In Ardeal se facea, cu toate opreli§tile Portii. CutareEvreu din Silistra, care cumpara 71.000 de oci de sare dinSlanic, avea raporturi §i cu Ardealu14. In 1719 era vorba dea se ingadui Imperialilor exportul de pota§, pe care 1-ar fiavut pana atunci Englesi §i Batavi" 6.

Pe atunci Moldova are cu Ardealul numai neinsemnateturi de granitä. Armenii din Ciuc veniau la Iai, de unde adu-tceau §tiri politice, la 17166. Ai no§tri i§i treceau §i fara vamadomneasca vitele la pä§une dincolo 7.

Un act al noului guvern austriac pomene§te pe teranii de:tina acest botar cari, Mil a cerceta birourile vämii Impara-te§ti, trecind, cum se zice popular, pe la Vama Cucului, ajun--geau peste Caliman pana la Toplita, pe alte drumuri pana,la Reghinul Sdsesc, pana la Tfrgul Mura§ului §i la Gher-.ghiu, ducInd unt, brInza §i alte produse ieftene ale gospodariel,lor. Ba une ori ajungeau cu caräle §1 pana la Deva a. Se ex,-,porta färä a se .cere nimic afara de banul pIrcalabului deBacOu, al vame§ilor §i al sträjerilor de Comane§ti, de catreoamenii domne§ti, vite, bol, vaci, cai", pe§ti, vin §i scumpie,oamenii dela hotar, ca acei din Comane§ti, cari mergeau, dealffel, sä-§i caute marta, avind dreptul a Marca din nou cele

I Ibid., p. 1725. Cf. Studil fi documente, XII, p. 28, no. 'cm2 Giurescu, l. c, p. 609; no. 385.3 Studii fi documente, XII, p. 21, no. xxxi.a 'bid., p. 25, no. xxxvn §i p. 27, no. XL.5 Hurmuzaki, VI, pp. 290-1, no. croan

Brafovul fi Romtnii, pp. 334-5, no. 15.7 Ibid., pp. 167-8, no. XCV1; Giurescu, o. c., p. 17, no. 23. Cf.11

ibid., p. 18, no. 24.Studii fi documente, VI, p. 209, no.Hurmuzaki, XN2, p. 1577, no. MDCCXX.

16

aduse pentru a le trece In Ardeal 1 Dar materialul de infor-matie lipse§te deocamdatä aproape cu totul. Tot a§a §i acelacu privire la activitatea lipscanilor, care se va arAta Inflori-loare douäzeci de ani mai tirziu.

Importanta comertului säsesc nu dispkuse, dar 11 gäsimrare ori pomenit Pela 1700 se aduceau dela Bra§ov, ai cAruiargintari lucrau harnic pentru un Domn bogat ca Brincovea-nu, §1 piuliti2.

Relatiile mai importante ale acestuilalt principal sint InsA cAtrePolonia §1 Rusia. La 1701, Odobe§tii erau plini de negustori,abageri §i cazaclii, unii iscAlind grece§te 8, cari ace§tia mergla Cazaci", In Rusia apuseanA, dind 'vin pentru piei §i alteproduse ruse§ti.

Pana §1 vechii arhorodeni, fAcInd comert cu adIncul Mos-covei, se pistreazA In acest timp : la 1716 o mole e cum-pkatl de Gheorghità negutitorul, zet NicAi arhorodeanul"4In ce prive§te Polonia, dela Liov pe la 1700 se cumpkau§i hamuri 9.

Un nou comert Incepuse InsA a se Injgheba Incä de atunci.Tariful lui BrIncoveanu, pe lIngä alte articole, obi§nuite, deprovenientA orfentalä, pomene§te povara de märfuri vene-tiene §1 vienese"°. Un negustor moldovean de la Inceputul se-colului al XVIII-lea, Nähoreanul, vindea la Danzig 7, vite, §I ex-portul e cunoscut lui Dimitrie Cantemir, ca §i unui anonimturc de pe la 17408.

E nepretuiti In aceastä privinta socotinta negustorilor dinBra§ov, datA ca räspuns la proiectul Infäli§at de guvernul im-perial la 16 August 1726 9. Ei constata ca Lipsca e de maimult timp In legAturA cu Principatele, ca negustorii romIni

Studii §1 documente, VI, p. 209, nota.2 ¡bid., VII, p. 178 si urm.

Ibid., p. 62, no. 21.4 UrIcadul, XI, p. 299.6 Studil fi documente, VII, p. 178 pi urm.

Giurescu, o. c., p. 140, nota.Studii dochmente, VI, o. 544.Descriptio Moldaviae, p. 31; Revista Noua, III, pp. 20-1.Hurmuzald, XVB, pp. 1613-4, no. mmmxrv. Cf, pentru relatine Ar-

dealului Cu aceste locuri, jickell, /. c., pp. 108-1.

17

cerceteaza anual vestitul iarmaroc, ca se urmeaza drumul printenle austriace, dar §i prin provinciile prusiene §i prin Polonia.Arata ca importul din Lipsca e a§a de Insemnat, Mal In acestan numai negustorii bucure§teni au adus opt cara cunoa§-tern pe unul din ei, la 1728, Istratie Liptcanul" 1, pe clndBra§ovenii n'au fost In stare sä aducä decit doul Se ceredeci ca procurarea de marfa pentru piata munteanä sä sepoata face, nu numai la Viena §i Gratz, ci §1 la Lipsca, failmijlocitor, la Breslau, In Silesia Inca austriaca. Adaugim ca§1 Ardelenii, ca Nica Vasile, merg la Lipsca, de unde aduc§i carp pentru cutare ,,olear" (colar), de dincoace de munti 2.Compania orientalä, formatä la Viena In 1719 pentru nego-tul pe Dunare, se gata de activitate3.

Negotul intern pare sa fi fost foarte activ In tot acest timp.La Bucure§ti el era represintat de vechii negustori din vremeaBrincoveanului, feciorii lui Tudori, lard, Mihul, Nica, Manu,Mihai, etc.'. La Craiova, de pildä, se tinea bilciu In tottimpul dela Santa-Maria Mare pinä la cea Mick §i negutii-torii tindeau pravälii ori cu ce fel de negoate", avind §1 han,de la care lua venitul manastirea BrIncoveanului, Hurezul.Vinuri se aduceau cu acest prilej, §i de sigur ca partile ve-cine se Impärtä§iau la schimbul ce se fAcea aid 5. Negutä-tora§i" se Intalnesc §1 prin ora§ele mici 6 Alaturi de Turci,untari" romlni cutreierau salde 7. In Moldova, negustori caGheorghe din la§i, ca Proca, ori Dima bäcanul se afla laInceputul secolului al XVIII-lea, fiind Imp urnutätori de bani

1 Brafovul si Rondnii, pp. 328-9.2 Studii fi documente, XII. p. 30.3 Jickeli, 1. c., p. 95.4 FurnicA, Din istoria comertului, Bucuresti 1908, pp. XIX-XX, 6.5 Studii fi documente, XIV, pp. XIII-IV. Jupinul Chiriac dela Craiova

fAcInd negot de bAtloage de horelcA" si berbeci, pe la 1720-30, ibid.,p 39. Un Radul bAcanul, ibid. Un Stan bAcanul, ¡bid., pp. 42-44, no.XXXVI. Un lane Matuche, ibid.. p. 48, no. XL. In tirgusorul Hurezichiar, un Stoica cupe t ibid., p. 49, no. XLIV. La Ocne, unde loan NA-sipeanu e judet, un Vlaicul bAcanul, ibid., p. 86, no. LXXXIV.

6 Asa vAduva lui Stoica, pomenit in nota precedentA; ibid., p. 55,no. LI.

7 Ibid., p. 68. Tot volumul e plin de socotelile untului si mierli, une-ori si ale caprelor si casului.

2

18

§1 mo§ieri. Familii Ele negustori se continua'. Astfel acel lonitAArghirie, care-§i lasa averea ginerelui, Teodor Pascul, cupetul 1.Mai Inainte, la 1701, e vorba de giulinul Lupa§co sil& Tu-dori negutitoriu ot la§i"2. La Birlad se Intilnesc nepotii luiNan negustorul, el Insu§i fiul lui lane, a cArui activitate e Incadela Inceputul secolului al XVII-lea 3. In negotul lui el futre-buinta §1 agenti, feciori" 4.

I Ghiblnescu, Surete fi izvoade, VIII, p. 15, no. XIV; pp. 30-1, no.XXVIII.

2 Studii fi documente, VII, p. 63, no. 35, an. 1754. Negustorul ieseanLois, pomenit la anul 1712, tine si cirezi pe mosii boleresti (ibid., XIX,p. 33). LIng6 el apare starostele de negutitori" ieseni, Saya, la 1701(ibid., VII, p. 105, no. 11).

3 Ghiblnescu, 1. c., p. 424, no. 15.d Ibid.

CAPITOLUL II

De la pacea dela Belgrad (1739) pina la noua eride raporturi cu Apusul (1774)

Restabilindu-se unitatea politica a judetelor muntene, prininfringerea Austriecilor de catre Turci §1 Inchelerea de catredin§ii a pacii de restitutie dela Belgrad, èra de experientäaustriece In teritoriul romänesc se Incheie. i se poate spune6 ea a dispärut aproape fära urme.

Ca pe vremurile Domnilor de tara, Constantin-Voda Ma-vrocordat, suit p3 tronul parintelui ski, are o companie caaceia din Sibliu, la Craiova 1, el chiama pe vechii pri etenibra§oveni la tovarA§ie de negot, In 1744, Insa arata ca basaa noilor legaturi capitulatiile existente Intre imparätia turceasca§i aceia a Habsburgilor2. La 1751-2, Grigore-VodA Ghica fi-xeazä o singull plata pentru oi, cincisprezece bani vechi, iarvacaritul 11 reduce la un singur termin, de un zlot vechiu,scazind jumätate" 3.

Vinul munteafi trece din nou granita; marfuri turce§ti, filtre alteletutun, cu care face negot In Ardeal §1 un Gheorghe Clucerul,pätrund In aceasta tara:4. Din no u oile Barsani lor strabat valle noa-stre bogate In pä§uni, §i Domnul fi apara' contra saigiilor tur-

1 Studii fi dòtumente, XII, pp. 59-60.2 Hurmuzaki, XV2, p. 1675, no. mmmxci.3 Brafovul fi Romtnii, pp. 378-81. Cf. fi ibid., pp. 381-2, no. 16.

Cf. si scrisoarea din 1746 a lui Grigore Chica, Hurmuzaki, XV2, p. 1679,no. mmmcn. Alta a lui Mavrocordat, iba., p. 1687, no. mmmcxvn. A luiMatei Chica, ibid., pp. 1670-1. Cei opt bani de oaie ai lui Matei Chica,p. 1691, no. mmmcxxx. Cerere ardeleana de 22 parale de vita (1762),ibid., p. 1719, no. mmmccxxi.

4 Ibid., p. 1681, no. mmmcv.

20

ce§ti cari li iau fati Indreptatire cele de prasitä. El Indeamnala aceste legaturi folositoare §l pe altii. Scrisoarea lui adre-sata va tuturor Rominilor §i altor striini, Sa§i, Ungureni,carele tacuil' 'in Tara Ardealului §i treceti cu oile la pa§uneaice 'n tara Domnii Mete", raspinge vechea dare de notaparale, din care numai cinci vechi, dar pretinde dela cei ce-§iiemeazA, pentru a face brInza §i ca§caval numai, vitele §ioile dela munte farsa a se cobort la. bala, sa dea §i oieritulca §i ceilalti l. M'Asura care, de alminterea, va trebui des--fiintata de nepotul de fiu al lui Grigore-Voda, restabilindu-seIn folosul manastirii Sf. Spiridon din Bucure§ti vechiul venital ispravnicilor de o oaie la suta 2 In schimb, vor fi sositacelea§i fabricate apusene, Intru cIt nu se aduceau dela izvorchiar; ba ()data Grigore-Voda Ghica face sd cumpere In Ar-deal 2.000 de oca de Mina pentru Curtea sa 3.

Nimic nu tulbura mult timp aceste bune relatii. Fiul luiGrigore-Voda, Matei, iea din nou mäsuri contra abusurilorfacute de beglicgii, sau de saigii, desfiinteaza vechea taxa aierbaritului §i cauta a atrage, cu fagaduiala de nou a§eza-mInt, §i pe satenii din pärtile Sibiiului 4. Putin dupa aceiaInsa oieritul era crescut dela 8 la 10 parale 6, dar staruintileBra§ovenitor aduceau mentinerea vechiului tarif 6.

lata In ce termini de prietenie recunoscatoare se adre-seazA, de alminterea, preotul bra§ovean Dimitrie Duma catreepiscopul sau cu privire la situatia 13Irsanitor: SA avemblagoslovenie unul din preoti a ie§i In tara la Bucuregi pen-tru un milostiv hrisov ce avem [de] la milostivii Domnipentrq scutirea a opt sute de oi iertate de oierit §i, prinmoartea Mariei Sale Scarlat Grigorie Ghica Voevod, macarni s'au Innoit milostiv hrisov, facindu-ni §i pecetluitä, acumnu ni s'au prins In sama. La care InnaltIndu-sa In Scaunfiul sal], socotim, de ar mearge un preot, nu am fi paguba§i

1 Studii fi documente, V, pp. 157-8, no. 105.2 Ibid., pp. 160-1, no. 110.a Hurmuzaki, XV2, p. 1681, no. mmmcw.4 Cf. Brafovul fi Romtnii, pp. 385-6, no. 19.5 Hurmuzaki, XV2, p. 1702, no. MMMCXLVII.5 Ibid., p. 1703, no. mmmui.

21

de acea milä. Ce ne rugim sä avem blagoslovenie §i dulceraspuns pentru aceasta cerere 1."

Cind Bra§ovenii stäruirä sd se revie la taxele preväzute in fir-man, noul Domn, Scarlat Ghica, fäcu §i mai -mari concesii,§i el adäugi fagaduiala a nu va cre§te vama §1 a va facesa se iea dela vasul de vin numai o suti de parale. Boieriifull mai putemici Insä declt vointa lui, §1 astfel, la moarteatIndrului Domn, aceia§i Bra§oveni cereau ca In timpul va-cantei Scaunului Poarta Insä§i sa iea o hotärlre. Supt noulstäpfnitor Alexandru Ghica plingerile se adauserd, fiind vorbaacum §1 de atragerea Coliba§ilor dela Bran ca sa sd a§ezeIn tara, §i de o urcare a pogonäritului, a ierbäritului §i vi-nariciului. Se numi o comisiune de cercetare. i In 1767se capatä un termin contra abusurilor puse In sea ma Dom-nului muntean 2.

Energia acestor reclamatii se Intelege u§or daca se tinesama de faptul a supu§ii Bra§ovului din cele apte Sate§1 din RI§nov numärau in tad" nu mai putin de 4.685 decapete de Ate §i caí §i 93.412 013.

Singuri cheii par fi rdmas multämiti. La 15 August 1760li se pdstrase de Scarlat-Voda Ghica rafetul" de 300 de leicu scutire de vacarit, de pogonarit, de and vamd cleat tri-cesima, de allá taxa pe vin declt o suta de bani (nu zecelei) de butoiu §1 zece bani de sarcind, precum §i de oncezaherea In grill §i altele 4.

Supt Constantin Racovitd se scutesc chiar de once taxeArdelenii cari-§i coboard oile In muntii no§tri numai pentru aface ca§caval §1 se stabile§te iard§i oieritul a cincisprezece banivechi §i väcaritul, and va fi la 66 bani pe cap 5. Vedemdupd obiceiu munti Intregi arendati Birsanilor 6, ba une orise aduceau §i alte vite afard de cei doi cai Ingdduiti la fiecareturma, §i chiar porci 7. Se lua masura de. a se Impiedeca

i Studii 0 documente, xm, p. 263, no. 140.2 Ibid., VII, p. 39 §i urm.3 Hurmuzaki, XV2, pp. 1729-30, no. mmmcCxun.4 Ibid., pp. 1734-5, no. mmmccLxviil.5 Brafovut fi ROMillii, pp. 382-5.' Hurmuzaki, XV2, p. 1695, no. mmmcxxvii.7 Ibid., p. 1699, no. mmmcxu.

acest abus §i tot °data cumpararea de sare §i de hri§caopria la 1754 1 Coliba§ii dela Bran erau mai rill atin§i :Vocla credea, prin astfel de hotärlri, de altfel rapede re-trase, sa atraga statomic In tara la clInsul pe ace§ti oaspetitrecatori 2 Ba cuta: e boieri impra§tiau la Bran zvonul ca aceicari vor face altfel pot fi urcati §1 In spinzuratoare I Totu§i porciidela Fagara§ erau minati §1 dupa aceia la pascut pina inmuntii Muscelului 8. $i trecerea vinurilor era ingaduita 4.

Ciuma singurä putuse sa aduca In 1757 o Intrerupere, dealtfel pentru ambele Principate. Luptele din Ardeal .pentrulegea veche", rascoalele tarane§ti contra Unirii adauseraIn materie de vama numai °data 30/o, In materie de taxeopt aspri de o oaie, clotazeci §i patru de vita.

De altfel acest negot nu mai era cu totul in mina Domnilor.Turci i credeau sa aiba un drept la hotarIre §i In aceastaprivinta, §1 astfel dota firmane din anul Hegirei 1177 (1763)fixardintru ceitva 'conditiile pa§unatului §i acelea ale exportuluimarfuribr turce§ti in Ardea15. Domnul muntean trebui sä a-nunte prin publicatii la granita dreptul Atdelenilor de atrece in tara lui potrivit cu vechea invoiala, de §1 e acusatIn 1764 ch. a ridicat taxele de mai sus, cu amenzi pe de-a-supra, In proportie enorma : 133 pentru oi, 132 sau numai60 6 pentru vaci, ca face a se pläti pentru vin zece lei tur-ce§ti de bute, un leu de sarcina de dotasprezece cofe bra-§ovene§ti, un leu, 90 de bani, daca sint numai struguri,°data scutiti, ca. adauge pogonäritul. Apoi cä s'a ridicaträfetul" cheilor dela 300 de lei turce§ti la 1.300, lar, cfndnegustorii bucure§teni au refusat acest spor, li s'au inchispravaliile §i oprit calfele. In sfir§it ca, pe linga dui obiceiual boierilor de a-§i lua adetul pa§unii In brinza cIntaritadupä placul lor, se adauge la intorsul turmelor o dare noua,

' Ibid., p. 1700, no. wilmCxLin.5 Ibid., p. 1699 §i urm.3 Ibid., pp. 1702-3.4 Ibid., p. 1703 §i urm.5 Ibid., p. 1722, no. mmmccxxxli.° Ibid., p. 1726.5 Ibid., p. 1723 §: urm.

22

23

de §ase parale de oaie §i douazeci §i douà de cal 1, ca s'acerut dela Ra§inäreni arenda de 210 lei a muntelui Baiul, atuncicInd pentru Intretinerea bisericii Sfintul Nicolae din Bra§ovse läsase libera pa§unea pentru o mie de vite §1 cal, de osutä §aptezeci §i doi de ani 2; cä s'a oprit vinzarea §i tale-rea pentru oi §i capre 8. Vama fusese Indoitä.

Cu acest prilej se da §i lamurirea deplina a rostului be-glicgiilor. Sirbi cre§tini unul se chiama Alexie , ei vinla noi in April, cu scrisori dela Casap-ba§a, §i ¡eau dupaplac ce e mai bun In turme, naruncinda bani". MI, dacäalti negustori plätesc un leu pentru oaia noatina (de un an),ei nu dau mai mult declt jumätate ; altii dau pentru o oaiemare fail miel 50 de parale, lar ace§tia numai 105 aspri,adeca 35 de parale, deci cu 45 de aspri mai putin ; unberbece mare sau §i o oaie cu miel le platiau negustorii cudoi lei, iar beglicgii numai un leu §i trel parale. Se lua-sera In aceste conditii, in ultimul timp, 8.643 de capetepentru 6.658 talen i §i 19 aspri 4.

Stefan-VodA Racovitä se Indreptäti prin propriile greutatiale Domniei sale, prin cele mo§tenite dela frate §1 hotärI, la16 1unie 1765, ca. nu se va plati mai mult de oaie decit 16parale §i jumätate, deci mai inult ca de cloud oil sumapreveizutcl In firmanul dial dar §i o oaie la zece , iarde vita decIt §aizeci §i §ase bani, pe cari deci ii mentine.Ardelenii rämln Indatoriti a vinde beglicgiilor sau saigiilor§apte §i nu treisprezece capete la suta, fari a se atinge ni-meni de uneltele stInei sau de cIni. Cit prive§te pretul, eitrebuie sa rärraie satisfäcuti cum ca el se va imbunatati 5.

Privilegiul acordat in Ardeal, la Brapv §i Sibiiu, Compa-niei Grecilor (1758), apoi §i acelei a Armenilor (1774) con-tribui esential la intretinerea unor relatii mai strinse cu aceleNo 6.

In Moldova §i pentru aceasta epoca raporturile cu Ardealul

1 ¡bid., p. 1726.2 Ibid., p. 1728, n-rele mivimccxx-xi...3 Ibid., p. 1726, no. mmmccxxxvi.4 Ibid., p. 1730, no. MMMCCXLIII.5 Ibid., pp. 1728-29, no. MMMCCXLL6 Jickeli, 1. c., p. 103.

24

sint mult mai rare, de §1 Constantin Racoviti are corespon-denta cu Compania din Sibiiul, Exportul de vite continua, ca§i al pe§telui, pe care .acum navodarii" 11 ieau din Brater 2,une ori pe sama unui Turc, arenda§3. Pe la Cimpulung,unde localnicii pretindeau ca sunt scutiti de vamä, se tre-ceau vjte §1 se aduceau märfuri ungure§ti 4, luindu-se vamape Jara (pcivoara) un potronic pentru Domn, unul pentruVornicul local 6. Birsanii dela Ca§in, CA§inenii, ca §i Sove-ienii, Ingra§a la oi i pana la o mie de porci din ArdealCind se inceard a li se lua un miel de perdea, ei refusä 1.°data generalul din Sibiiu cumpära doi armäsari, un Inceputde remonta'', continuat de ofiteri francesi, cari la 1767 ex-portau cal moldovene§ti §i tatäre§ti 9. Avem o urma de ra-porturi filtre Armenii din Moldova, ca un Toros, §i cei dinGherla ardeleana '0. Ba la Iai se afla In 1741 un Armean,care cu doi feciori ungureani" §i cu doi copii iar din TaraUngureascä", umbla cu negot de Bra§ov" 1'. Bra§oveniistau alaturi : la 17751i gäsim §i In Birlad 12.

In ce prive§te comertul cu Turcia, avem aceiai negustoricari merg pina la Constantinopol, dar une ori Inainteaza maideparte decit noul centru de comert bulgaresc care e laSliven, de unde aduc bumbac §i zablaie- de postav prost,probabil de §aiac ".

Pentru aceasta epoca avem insa o suma de §tiri despre

1 Studii documente, XII, pp. 57-9.2 Ibid., VI, p. 231, no. 177.3 !bid., no. 179.4 !bid., p. 371, n-rele 1203, 1207.5 !bid., p. 378, no. 1270. V. p ibid., p. 434, no. 1635.e Ibid., p. 231, no. 190.

Ibid., pp. 333-4, no. 876., Cf. ibid., p. 334, no. 882. Pentru treisuralor, ibid., p. 340, no. 936. CArAup, chirigir, la Galati pentru pepe,tbid , p. 287, no. 561.

Ibid., p. 239, no. 249.9 Hurmuzaki, Supl. I, 1, pp. 748, 762-5, 769" Studil fl documente, VI, p. 280, no. 528.11 Ibid., p. 329, no. 836.

Antonovici, Doc. BtricIdene, pp. 14-5, no. X.13 Brafovul Romtnii, pp. 337-9.

25

negustorii de tara, despre rosturile §1 präväliile sau dughe-nile lor, despre realitatea modesta' a vietii lor.

Cum se Infäti§a piata Inteun firg moldovenesc se vededin reglementatia dela 1761 privitoare la Suceava: de-o parteLipovenii, cildärarii, ciobotarii, opincarii, tälpälarii, grafila,de alta, olarii, steclarii, päscarii cu maría lor §1 pitiritälecu pita", In ala lature carate cu Mina' sau cu alte legumi",care si nu intre la fata firgului, In dugheni, nici de cum,ce si stea cu rinduiala lor, la locul ce s'a socotit si deainclämtni adici la locul ce este slobod de§chis"

Intilnim, ceva mai thziu, §1 »o dughiani de scinduri p e roatemi§cAtoare" la Herta2. Once dughianä era Indatoritä la schim-buri de spre neguttori", la darea cifre Agi (1 »plimbarea"lui), la plata fänarului", Inca din 1740 3.

Cum era o prävälie atunci se vede din procesul biseríciiie§ene Sf. Nicolae cu un Evreu Mendel, ,Mindili" dIndjalbi preutii Madi Sale luí Voclä cum ci este om gIlce-vitor filtre mahalagii". Vornicii de Poarti aflä la el, peFine soba §i cuptior", paturi i laviíe" §i doui dulapuri§i politile... §1 masa" 4.1 La dughenile Goliei se dä china deun leu pe lunä 5.

Cutare alti dughiand In Tirgul-de-sus, pe podul Hagioai,In rindul dughenilor de la vale, unde sA vinde pe§tele celproaspit", cumpärati de la un tipsier evreu, are pivnitä, hrubicu gtrliciu de lemn, In care pivnitä f§i tinè Jidovul cite unpoloboc doe de biuturA" ; apoi se face un cerdac cu ca§-cioari totul pe pret de 20 de lei. Procesul din 1741 al Evreu-lui David din Chi§inäu cu negustorii de acolo, T'irme Hincu,Ion Costrn, Dumitra§cu Budul, Päladi §i Andronic Gratea,ama ce se afla intr'o dughianä de atunci : un poloboc de

1 Doc. Callimachi, I, p. 447. Se pomenesc dughenile lui ConstantinbAcanul, luI Ionità Fotf, lui Ivan Arman (ibid.), casele lui Piele AlfaArmeanul (ibid., p. 448). E *1 Ulita datornicilora (ibid.).

2 Studii fi documente, V, p. 65, no. 295.3 Ibid., VI, p. 441, no. 1660. Pentru mortaslpia din 1740-1, Furnia,

o. c., pp. 13-14, no. X.Studii i documente, V, p. 109, no. 142. Cf.*i p. 110, no. 149.

5 Ibid., VI, p. 231, no. 176.Ibid., p. 260, no. 415.

26

holerci de 80 de lei §i 1.100 oca tutun, 75 ocá bumbac tare,piel §i orez de 120 de lei, frInghii de 70 de lei, un polobocde dohot de 32 de lei, 60 drobi de sare, 30 oca de aramä,30 pärechi ciubote- §i ceva oale 1.

Cit de importante erau, Insa une ori afacerile, se vede dinfaptul cä un singur negustor al Capanului, cunoscut de cala-torul Boscovich, cumpärase pentru Bairamul acelui an 60.000de berbeci 2.

Regulamentul lui Grigore-Vodi Ghica pentru mortasipie neface si vedem carale stind cu poloboace de horilci §i derachiu, cu pele särat §1 proaspat, cu fäinä, cu raci, cumiere, ,ce vinde cu bani gata la Turci", In poloboace §iputini, cu perje §1 oloiu (uleiu) cu vin, cu cofe, cu sare, cudespicäturi de curechiu", cu harbuji §i poame, cu brinz5, cucoase, cu dohot, plus precupeata ce vinde In tIrg", negut-toriul ce scoate negot la tarabä de toatä saptämlna 2 4. IncaInainte de 1778 afläm In Ini cafeneaua 4.

Numele negustorilor mal cunoscuti nu sInt rare. La Suceavaei erau multi, la 14 juca un rol ,Matei Bantä§, neguti-tortita 2, la Boto§ani, libe bogatul Manole, un Dimitri e G.Un Iane Vinetianul" aratä prin numele ski chiar, In 1754,de unde vine 7. Un Stihi-§i tinea la Boto§ani, contra vointiiorä§enilor, vite pe mo§ia tIrgului 8.

De sigur ci numärul negustorilor de tara va fi continuatInca sä fie Insemnat la Bucure§ti, unde Mihu negustorul,proprietar de mo§ii, dar silit a träi doi ani din banii luaticu Imprumut färd dobInda dela Spatarul Mihai Cantacuzino,

3 Ibid., p. 265, no. 442.I Ed. Uricariul, XXIV, p. 289. Acelasi socoate un export de boi In

Apus, cite zece ughi unul, unul de 10.000 de cal, cite 20-30, de 200-300.000 de berbeci, de 300.000 chile de grIne (la Constantinopol) (ibid.).

3 Studii fi documente, VI, p. 449, no. 1700.4 Ibid., p. 107, no. 163.5 Ibid., p. 458, no. 103.° Doc. Callimachi, II, p. 9, no. 14; p. 11, no. 221 si urtn.; p. 19,

n-rele 41-2.1 'bid, p. 17, no. 3; p. 19, no. 42; p. 23, no. 50.8 ¡bid. pp. 32 si urm. 73.

27

se preface Inca supt Brincoveanu in augärul Misail 1. Bavedem pe Voda Insu§i puind inainte pe cite un om de casäpentru a cäpäta ni§te prävälii In elari, ajunsa in minile unorboierina§i, In vederea unui schimb cu egumenul de Comana,care avea pdmint lingä Potlogii Brincoveanului2. Giuvaergiumai de frunte era In 1763 un Hagi Chiriac 3. Un Hagi Chircuputea Imprumuta lui Ioan-Vodä Mavrocordat, la 1717, 10.000de lei, cu mai mult de zece la sutä pe lunA.

La Craiova, un Pantazi, in legaturi de afaceri cu boieriiocupatiei, pare a fi jucat un oarecare rol: era imprumutator§1 negustor de oi 4. Cunoa§tem pe cupetul Nica §1 pe fiulsat! Caloian din BuzAu6, pe cutare abagii, bAcani din Ploe§tiIna din 1756 6. Negustorii localnici fAceau Imprumuturilecu zece la. sutä pe lunA 7. Onii Intreprinzätori de-ai no§trimergeau pänä in Tara Cäziceascä 8

Avem §1 conditiile asociatiilor. Asffel Mire Dumitra§cu§i Lefter se face la 1720 Invoialà. ca gall din capete säfim frati, ori pe paguba au pe dobInda ; ce vom d§tiga sifie din doao 8.

Negustorimea romäneasa se pästreazä mai puternicfi, InMoldova decit la Munteni. IncA din epoca precedentä, Tomanegustorul vinde lui Duca-Vodä cel tindr ni§te negotce-au dat la Cámara", pentru care acesta-i 'Amine datar t0.Bäcanul Gheorghitä al lui Ristodor, *erban Gindul, lacoma-chi faceau negot ' la la§i, Afendulea la Boto§ani 11. Cutare

1 Studii .F1 documente, V, p. 307, no. 57; p. 310, no. 769. Un lanenegustorul, nepotul luí Andrei, in 1695; ibid., p. 309, no. 64.

2 Ibid., p. 313, no. 76.8 Ibid., p. 328, no. 120.4 Giurescu, o. c., p. 182, no. 152.5 Studii fi documente, V, p. 317, no. 86.6 Ibid., pp. 546-9, n-rele 3-4.2 Ibid., p. 499, no. 79.8 Ibid., p. 329, no. 125.9 Ibid, p. 499, no. 79.19 Ibid., p. 491, no. 51." Ibid., p. 98, no. 92; p. 227, no. 63. Starostea de curAlari, un bacal

Panaiti, ibid.. p, 104, no. 116.12 Furnicl, o. C. pp. XX-XXI

28

boier e silit a-i da lui Toma o mo§ie pentru datoria de trei sutede lei 1. Mai tirziu un negustor din Ismail, din Smil", ducemarfA In Polonia, pe la Soroca la Movilau 2. Un Sandul Tu-auri sau Panait e cupe t la ¡ni, un Ion NitA Loizu, un Os-machi, un Panä, mort in 1741, faceau negot tot la Ini, §i unAndronachi, un Nicolae, un Manole 4 la Boto§ani 3. Pe Unachervasaria" oficiala, cu Turci, aflam pe a lui Macarie 5.

O mare parte din negustori era Insi de origine sträinä.Armenil veniau §I din Constantinopol, a§ezIndu-se In tarä,

dar mai ales din Polonia cu cirezile de bol pe care le in-gra§au pe §esurile bogate In finte ale Moldovei 6. Scutitide olace §i conace, ei aveau judecata numal la Domnie. Vitelelor sInt a§ezate la Clinpulung §i M'a' voia locuitorilor 7. Cfndbeglicgili cauta' a-i fmpiedeca de a lua capre pentru saf-tiene", Domnul intervine: §tiu ca capre pentru treaba im-parAtiei nu trebuie" 8. Exemplul Armenilor e i mitat apoi deRomIni, cari cumpArA mo§ii" pentru Ingra§atul vitelor, -caGheorghe Mere Acre la Hirlau 9. Unii din ace§tia se a§eazAin tara, §i astfel cutare Armean din Roman facea comen t cuSniatynul lo.

Privilegiile lor au fost tipärite §1 In lucrarea agentului consularaustriac Raicevich n.

La 16 lunie 1734 se decreta iertarea lor de Malla §1 de

1 Studii O documente, V, p. b3, no. 65.2 Ibid., VI, p. 213, no. 34.8 Ibid., p. 264, no. 436.4 Ibid., p. 221, no. 89; pp. 223-4, no. 119; p. 233, no. 199-201; p.

247, no. 329; p. 253, no. 381.5 Un proces pentru miere, ibid., pp. 257-8, no. 397. Cf. ibid , p. 258,

no. 400.6 V. . ibid., VI, pp. 234-51, no. 218; p. 236, no. 233; sp. 334, no. 880.

O incercare a Turcilor de a Impiedeca aceste relatii aduce interventialui loan Potocki, castelanul de Cracovia, la 1751; Hurmuzaki, VII,p. 3. Scrisoarea lut Constantin-VocIA RacovitA, protestind de bunele fuiintentii In anul 1755; ibid., pp. 5-6. Cf. i ibid., p. 12.

7 Studii fi documente, VI, p. 233, no. 198.8 Ibid., p. 349, no. 1022.9 Ibid., V, p. 64, no. 292." !bid., VI, pp. 231, no. 184." ¡bid., pp. 271-2, n-rele 486-7; Raicevich, Osservazioni, anexe.

29

angarii", de once dare afarä de vamä, cornArit §i cunitä pecai 1. Supt Grigore Ghica, dupä privilegiul din 1739, ei p15-tiau cornäritul de un leu la fiecare bou de negot, la vitele§1 hergheliile de iepe" din tarä, patruzeci de bani cunita,pe lingä patronicul starostelui de CernAuti, leul de cireadäal vame§ilor dela otace" §i patru bani grämäticia, precum§i doi potronici de cireadä cAlära§ilor dela hotar. Aveauvoie a lua 200 de stoguri de fin domnesc la Boto§ani, ca 2lei vechi stogul, a-§i linea ciobani unguri §i moldoveni cubir special. Supt Constantin Mavrocordat, erau datori a da 40de bani de via §i cunitä de °ale cite 60 de flani §i desea-tina de stupi, de zece bucate un leu 2. In anume conditiiplätiau §i caii tor 8.

Armeni sint asociati cu negustorii romini, nu numai InSuceava, ci §i in Roman 4, apoi la Chi§irau 5. La 1741,Grigore-Vodä Ghica vorbe§te de oamenii rumini §i armeni,ttrgoveti de Roman" 6. Ace§ti Armeni din tirgul lui Roma§co-Vociä sau Roma§cani aveau, de altfel, pravAlii §i la Neamt,la BacAu, la Tirgul-Frumos 7.

Un nou §ir de Armeni, veniti de-a dreptul din Turcia, aparInd in acest timp. Ei se apazA in grupe la Boto§ani. Ju-pänul loanes, negutitoriu arman din E§", care cumpArA viela 1742, nu apartine, de sigur, vechilor neamuri cu numeromane§ti 9, ca §i Hagi-Lelan din Boto§ani, totu§i sotul uneiRomince 9. La Jai stau alAturi Hagi-Mane cu starostele An-dronic 19) apoi afiAm pe un Ion Mardaros11.

5 Cf. Studii fi documente, I-II, p. 438. Privilegiul din 15 Novetnbre1759, Doc. Callimachi, 1, p. 417, no. IV; II, pp. 2-3, no. 248.

2 Studii fi documente, VI, p. 372, no. 1210. Cf. V ibid., pp. 378-9, no. 1277.s /bid., p. 436, no. 1641.4 Ibid., p. 341, no. 941.5 Ibid., pp. 366-7, no. 1163.6 Ibid., p. 210, no. 5; p. 214, no. 61; p. 239, no. 250. Armenii cari

vInd mAtasà la Munteni, Furnick o. c., pp. 25-6.7 Studii fi documente, 1V, pp. 564-5.5 Ibid., V. p. 238, no. 97; Inscriptii, I, p. 219 i urm.; Istoria Romt-

nilor in chipuri fi icoane, ed. a 2-a Craiova, 1921, p. 171 gi urrn.° Studii fi documente, VI, p. 213, no. 45.1° Ibid., p. 230, no. 167.11 Ibid., p. 265, no. 443.

30

Testamentul lui Nicolae Ba§otä la 1721 §i insemnarile pri-vitoare la ginerele ski ii arata datori, nu numai cunoscutuluiToma §i lui Gavril negustorul, lui Mica Armeanul pro-portia se poate deslu§i din lista de datorii , dar §i unorTurci : Mahmud Dervi§-oglu din Roman, Husein serda-rul, Omer Turcul, Hagi-Ismail, Mehmed Murteza-oglu, Ha-san-Aga §i Hagi-Halil-oglu din Roman, Ali, fiul /ui Mahmuddin la§i, un alt Turc din la§i, ce-au fost chiza§ Costa SfrbuluNita' §i localitati mici, ca Agiudul, i§i aveau, §i dupä 1774,Turcul local, camatar 2.

In de ob§te ei apar In aceasta calitate de capitali§ti. Dacaun Evreu de Tarigrad, lacob, fäcea Imprumuturi Inca din1598 3, la 1723 apare datoria la un negutitor turcu, ce-i zicCuciuc Murtaza" a unui boierina§ moldovean, capitanul dedarabani, Hincu 4. Negutitorii de bani", Turcii, cari practicaImprumutul cu dobinda celor cu dajdi §i nevoi" pentru a-iastringe" pe urma, grit acum Intrati in obiceiul terii 5. Citeun biet om la vreme de foamete fiindu lipsa mare de päinia§1 neavänd nicio putere §i murind de foamea cu femeia lui§i cu copchii lui §i o sor'a lui, §i neavänd de ci sa saapuce", merge la un Hagi-Ismail, care dä cu dobinda de zecela suta pe tuna: din dzece lei, unspredzece lei pä tuna". Nico-lae Costin cronicarul are datorii la Hagi-Ismail §i la Hagi-EmenehTurcul" 7. Tautule§tii ramin datori vre-o zece ani lui MahmutTurcula, care, milos, li bra dobinda §i o parte din capital 9.Lupu Costachi cere dela Hagi-Ismail, §i Hasan Chiurdoglu dinConstantinopol Imprumuta pe alti boieri 9. Si Domnii, cum ecasul cu Constantin-Voda-Duca, dator lui Hagi-Osman,negu-titoritil de la Enichiiu" 19, n'au ce face §i alearga la acela§i

1 Ibid., XVI, p. 371 0 urm.2 Ibid., VII, p. 331, no. 72.a Uricariul, X, p. 113.4 Studii i documente, V, p. 53, no. 242. Cf. ibid., no. 243.5 Ibid., p. 51, no. 235.6 Ibid., pp. 50-1, no. 234.

Ibid., p. 133, no. 65; VI, p. 545. Cf. ibid., V, p. 229, no. 72.Ibid.

9 Ibid., p. 236, no. 88. Cf. ibid., VI, p. 40 0 urm. (an. 1720). Un Turcare omul lui in Moldova, ibid., p. 96, no. 118; p. 242, no. 275; p. 254, no.387; p. 297.

16 Ibid., V. p. 52, no. 240.

3 I

izvor de bani, Inteun timp cind Turcii Intrebuintau tot mai multpentru afaceri, §i cu deosebire aici In Moldova, unde veniaude la Bender, apoi §i de la Hotin, puterea lor politid. Ace§ticämkari, cari §tiau totdeauna sä-§i recapete banii, se a§ezau§1 prin tinuturi : la 1759 g5sim pe unul la Hui 1, la 1731Inca pe Umir Turcul" §i All Be§leaga la Boto§ani, pe altiila Agiud 2. Säracii se Indatorau a da o oaie, ori perje (prune),nuci, In loc de bani Turcilor, cari pentru acest scop umblauprin tara, unii cu pe§te skat, cu bäcänii, fAcInduli dughene 3.

Chiar In negotul obi§nuit Insà, la negustorii de tard, laArdelenii care cuteaza a merge pan& la Constantinopol 4, Incepa se adaugi sträihi. Vedem la 1769 pe un Evreu, Avram, carevine ca un capitalist, dispuind de pungi de bani §i iea fin-preuni cu Ardeleanul Oprea Floroiu .§i cu tovarA§ii lui unmunte la Bran pentru a face d§kii" Vor mai veni §i altii,Inainte de 1760 Turcii se Intindeau §i la arenda de mo§ii,ca Suliman binba§a Diianul, din Diiu", §i trebui un ordinspecial al Portii ca sa lipseascä Turcii cu stdpinirea din pim5n-tul pri-RomAne§ti, räscump5rändu-§i boierii pämInturile 6.Negustorii din Si§tov aveau vii pe malul strng unde se a§e-zase §1 mutaveliul, mutaful" de acolo, precum aiurea su-ba§a din Daia, voevodul" din DAieni 7. Un Hagi-MustafàGiurgiuveanul se Intelege cu un VIklescu pentru ca Turculsä-§i fad' moard pe vadul lui, dindu-i chiria vadului", ceiaceinsänu Indepline§te 8, §i g5sim §i cre§tini acolo, ca Hagi Ta-nase §i tovarä§u1 lorga, cari fac o danie spitalului Pantelimon 9.

1 Ibid., p. 61, no. 278. Dar 0 cite un Wet tne0er turc ca , MustafATurcul potcovarul", a drui femeie se chiama MAghiu1a *i fiul Dimu(ibid., p. 74, xlar). Cf. ibid., VI, p. 212, no. 25.

I Ibid., p. 242, no. 275; p. 297.3 Ibid., p.210, no. 52; p. 214, no. 61.4 Hurmuzaki, XV2, p. 1719, no. mmmccix.5 Brafovul $1 ROMPlii, pp. 388-9,- n-rele 22-4.6 Studii fi documente, V, pp. 326-7, n-rele 117-8. Episcopul de Silistra

era silit mai inainte sAli vindl mo0ile de pe malu1 sting; ibid., p.328, nota.

7 Ibid., pp. 502, 504.° Ibid., p. 492, no. 56.8 Ibid., p. 498, no. 73.

32

Cit prive§te pe Grecii dintre Turci, negustorul Zaharia Do-gagioglu, din Moreia, iea pe o Clod:Ala la 1754, fiind privi-legiat cu iertarea de vinäriciu, dijmdrit §1 väcärit 1

Negustori turci, cari nu fAceau nici camätä, nici cre§terede vite, veniau pe apä, ori pe la Munteni, din Rumelia laIa§i, plätind §i vama de §ase lei vechi pe povard, dupästrdvechiul obicelu". Cinc! ei Incearca sd tread din Reni-Tomarova, unde-§i luau card, In Polonia, Domnia se opune :cii, de om intelege", se spunea vamesului de Galati, c'autrecut vr'unii niscarva care, sä §titi ca urgia lui Dumnedzäuva lua" 2 Ace§ti negustori venind pe la vama din Greceni,dädeau §apte lei vechi de aceia§i povoarä" 3.

Erau printre el §i oameni pa§nici. Un Hagi-Mustafa Sur-dul e creditorul plin de räbdare al Calmä§ului din Boto-§ani 4. De unii din ace§ti Turci se vorbe§te cu prietenie. Astfel§t Ahmet negutitorul din Bdrlad" face o cumparäturd delao Vorniceasd 5. Cara-Hasan, care au träit Inteacl silktioardca la doudzeci §i mai bine de ani", are ckla, zämnicele",bucatele" : acel Turc de apurure le era fdator de bine,de lua bani dela dInsul" 6.

0 noud categorie de Turci apar pe acest timp, negustoritlazi, veniti din Asia-Micd pe Mare, facInd comed mai alescu vitele, pe care le cresc In odaile lor basarabene ; ei grit-un element rdu §i tulburdtor, zulumgii", alhari §i chesä-gii", a§a Melt une ori trebuiau pusi In fiare 7, de §1 unul din ei,Cuciuc-Celebi-zaclè, e prieten al lui Vodd 2. Se apazd deci la Ga-lati un Serdar turc, cu ieniceri §i Arnäuti, ca sä apere pe oame-

1 Ibid., no. 74.2 Ibid., VI, p. 372, no. 1212.3 Ibid., p. 374, no. 1228.4 Doc. Callimachi, II, p. 21, no. 45. Cf. i ibid., p. 19, no. 42.5 Furnicg, o. c., pp. 8-9 (an 1717).

Doc. Callimachi, I, p. 431, nota 1. Un Turc in 1728 (Uricariul, XXI,pp. 383-4). Hagi-Mahmet la Roman In 1745 (Studii .F1 documente, VII,p. 94, no. 20).

7 Ibid. VI, p. 212, no. 24. Se smomiau V oameni din Moldova inmiele; ibid., no. 26.

Ibid., pp. 342-3, no. 959.

33

nii läcuitori de spre Turcii zulumgii", el este acela care pune Infiare l. Unii poartd afaceri In BrAila, cu acelea§i apucAturi 2Altii I§i aveau sAla§ul la Foc§ani 3, unde 1§i fAcuserd, ca §i laOdobe§ti, In care localitate afläm iamaci bräileni, §i corturi,cafenele, mesernite pentru iarmaroc 4. Tara era plink mai alespartea räsdriteand, de cf§lele lor 5, §i se vorbia numai de ace§tiTurci zulumgli", Ili" 6, pe cari Domnia trebuia sd-i izgo-neascä. Se aprinserä atunci §i casele Chiurzilora, ale Curzi-lor", asociati cu Lazii 7, oprindu-se once arendare de mo§iela eV'. le§irea Turcilor din ora§e nu mai fu permisA 9. Numai vorbim de relatiile pe care Turcii din raialele Bende-rului §1 Hotinului le aveau cu Evreii Polonilor din fatd ".

Totu§i §i dupd mdsura izgonirii, adusä la Indeplinire, cumo aratä §1 cronicile, cu cea mai mare asprime 11, de un DomndisiaunInd de o a§a de mare influentä la PoartA ca Mavro-cordat12, rämaserA In anumite conditii Turci, cu pAstori, ..bu-cate", oddi" sau ,.cI§le". Astfel acel prieten al Märii Sale,Cuciuc-Celebi-zadedm, cdruia Ii da vole sd-§i intoared oame-nii dela Vitote§ti, unde se mutaserd pe vremea tulburArilor,la locul d'intäiu. Ce, cAnd si va rädica, de vor pricinui ceva

I Ibid., p. 222, no. 105; p. 230, no. 171; p. 243, no. 289; p. 244,n-rele 293, 296; p. 287, no. 565; p. 405, no. 152'7. Un bairactar Infiare, ibid., p. 223, no. 112. La Soroca, la Orheiu, ibid., p. 306, no. 655.La Bender 0 ibid., no. 181. Cf. ibid., p. 330, no. 846. Un emir tatararestat, ibid., p. 236, no. 228. Ciobani de-ai Turcilor, ibid., p. 290, no. 576.

2 Ibid., p. 231, no. 187.9 Ibid., p. 236, no. 224.

Ibid., p. 244, no. 300; p. 298, no. 619.2 Ibid., p. 282, no. 536.

Ibid., p. 283, no. 513; p. 291, no. 580; p. 304, no. 644.7 Ibid., p. 286, no. 555.8 Ibid., p. 289, no. 574. Cf. 0 ibid., p. 290, no. 576.

Ibid., p. 291, no. 583-4. Mori tAtAre0i ame, ibid., p. 373, no. 1220.1° Ibid., p. 243, no. 283.11 Hurmuzaki, X, pp. xvm-xx.11 Pentru Turcii oameni buni umblInd prin sate cu negutitoria", Stu-

dii fi documente, VI, p. 344, no. 972. El umplu 0 orwle de pestePrut ; ibid., p. 348, no. 1008. Un Laz se face cre0in, Saya; ibid., no.1016. Un Panait Lazul, Furnicg, o. c., pp. 15-8, n-rele XII-111.

3

34

vr'unii din rAze§i, sA nu le dea ascultare, de vreame ce dum-nalui iaste om mare"1

La Vasluiu, tirgovetii ajunserä a se plinge de slugile §i ar-gatii Turcilor", cari nu voiau sä dea agiutor la mezil §i la.altele poronci dinpreunä cu tArgovetii" 2. Tot a§a §i la Birlad 3.La Tecuciu era odaia casaba§ii-agalar" 4. Pretutindeni se aflaudughenile lor, dar in aceste privinti se mentinea vechiul prin-cipiu Turcii casA §i a§edzare in Moldova n'au, ci, cind apucAsa §adä, sA caute neguttoria lui ; cA, neurmAndu poroncii, i s'atriimete de l-a aduce aici (la la§i) i sA va pedepsi cu urgie" r.La Dorohoiu se ridica dughenile §i se shied §i cafeneaua ceo fAcuserA 6.

Numkul Turcilor a§ezati in Ia§i era chiar destul de mare pentruca, la 1767, fiind vorba de deschiderea unei prAvAlii a Iesuitilor,a Iazovitilor" din Ia§i, Aga s5 fie invitat a se intovArA§i cudoi, trei negustori turci §1 diva din rufetul bäcalilor" 7. Ace§tiTurci din la§i erau §i ei supu§i unui be§leagA, §i acesta aveadreptul, pe care-1 intindea de multe ori §i asupra Moldove-nilor, de a lua cite un leu de butea de miere, nefiind asu-prä-li altA sarcinA 8. AfarA de cei recunoscuti, erau insA §imulti altii, a§a ¡licit a trebuit sA se cheme pentru cei de laBosance adalli, precuin §i pentru cei de la Boto§ani §i Su-ceava, un ceau§ impArätesc 9, pe un timp cind o astfel depaza era necesarä §i la Baia, Suceava §i Siretiu 10. La PiatraNeamtului incepuse marele negot cu lemne, §i la 1741 se aflaacolo §ezind de vr'o douAzeci de ani" un anume Mahmet

Ibid., pp. 342-3, no. 959.1 Ibid., p. 350, no. 1031.8 Ibid., p. 366, no. 1155.4 Ibid., pp. 363-4, no. 1130. Pentru Birlad, f Ibid., p. 289, no. 573; p.

372, no. 1213.5 Ibid., p. 353, no. 1055.6 ¡bid., p. 357, no. 1081. Alti Turci la Vaslniu; p. 367, no. 1165. Tot

ap la Galati, ibid., pp. 350-1, no. 1033.Ibid., I-11, p. 110, no. LX.

8Ibid, VI, p. 281, no. 530.° Ibid., pp. 281-2, no. 535; p. 303, no. 638. Turc la IaA bAcan,

nind un Grec, ibid., p. 290, no. 578. V. i no. 579.10 Ibid., p. 303, no. 638. Cf. i ibid., no. 640." Ibid., p. 305, no. 649.

35

13inà-Eminl din Constantinopol avea grija acestui comert 1lar cei din Hotin 2, uniti cu Armeni, apäreau la iarmaroacele dinSuceava, Boto§ani §i Roman pentru a lua vite, pe care le treceauapoi pe la Cernäuti, MohilAu §i Soroca 3; ei aveau stupii §ioile lor 4. Cite un Turc din Tara TurceascP, precum e biv-V3ivoda din 1736, incheie o conventie anume cu Vod5 pentrupa§terea oilor lui

In sffr§it Turcii din raia fäceau adesea pe intermediarii,.cump5rind pentru Poloni boi la Roman §i la Boto§ani sauaducind oi din Polonia 1. Un Hasanachi era a§ezat la Or-heiu 8. O scrisoare din corespondenta lui Constantin-VodäMavrocordat aratä. cA Turcii bräileani3 §i de pe aiurile §iTálard mergu la acele pärti de fac ali§veri§, cumpärändvaci, oi, unt §i altele" §i ,.fac mult5, supärare lacuitorilor,le iau fAn, ordzu cu sila §i liad de bani, §i altele mai fac loa.Cei din Bender refusau vama cärutelor §i a petelui11. AltiBenderlii p5§teau vite supuse la cunitä 12 i in sfir§it negus-lori dela Smil i§i aveau rosturi de sare In Moldova ". Gä-sim pinA §i orne, cu Vornicul in frunte, care ImprumutAdela Turci 14.

Viata acestor negustori ni e cunoscut5. Intrebat ce fac Turcii

Mid., p. 306, no. 652. In Orille Orheiului i Sorocli erau Turci carislAdeau bani pe miiare i pe hanos" §i mai aveau stupi i oi; ibid.,no. 655.

Pentru cunita neguttorilor iniceri dela Bender" (1731), ibid., p.433, no. 1631.

3 Ibid., p. 376, no. 1249.4 V. Pentru vitele lor cari le poartA odaia dupl oi"; ibid., p. 433.

-no. 1631.s Ibid., pp. 435-6, no. 1638. Avea 2.500 de oi.6 Ibid., p. 246, no. 321. Un Evreu din Bucure0i iea pe o EvreicA din

Botopni ; ibid., p. 254, no. 390.7 Ibid., p. 374, no. 1226. Hotinceni cumpArInd vite, ibid., p. 326

no. 817.8 Ibid., p. 406, no. 1533.9 Ibid., p. 339, no. 926." Ibid., p. 305, no. 649." Ibid., pp. 307-8, no. 660. Turci betivi de horild, ibid., no. 662." Ciobanii lor, ibid., p. 324, no. 799.13 Ibid., indicatie pierdutA.14 Ibid., p. 312, no. 705.

36

dela Galati, pIrcAlabul din 1741 rAspunde ca li s'a stricat cah-veniaoa" de Hasan Salahor, ogiacul cafenelii", care »au inchis§i cafeniaoa §1 feredeul". Giamii aice am cercat §i n'au Turciifärä cAt la Ramazan sd strängu la cafenè, §i acolò sA Inchina'_tiravl 1"

Dacä multi Turci erau a§ezati provisoriuu ca negustoriprin ora§ele §i tirgurile noastre,astfel pe la 1750 Hagi-Mus-tafA din Boto§ani §i omonimul din Roman 2-, se sirecurau §icre§tini In cet5tile administrate de Turci, precum e Pandneguttoriul dela Relic:1er 3". Codrenii Chigheciului aduceau vindin Tara Turceasca" 4 §i vite din Cau§ani, de la Tatar'. Ce-rerea boierllor moldoveni In 1774 cuprinde Insä excluderea Tur-cilor din lark ca case, ciftilicuri §i tamazlicuri, Inlätura reaabusului de a »se impar( bani inainte pe lucruri de negutà-torli", dorinta ca marfa lor s5, o vInzi cu deridicata §1 cear avea de cumpärat sä. cumpere §i sa se Intoarcä la locullor, ca sA nu umble din loe In loe prin tara", contra firma-nului §1 In ciuda bumba§irilor. Niel slugi §i slujnice romInisA nu tie Turcii, cari sä piece din raza mol doveneasca a ser-haturilor 6.

Dar importul din Turcia e in scAdere. Marfa apuseanA seimportä tot mai mutt. Abia dacä se aduc stofe ' .ori, din Ni-culitelul Dobrogii, unde e un be§leagA, vin 7. °data Voevo-dul polon al Rusiei carà pe la noi vin dela Constantinopol 2.-La Galati se descArcau cIteva bäcänii 9, ca §i la Bräila, undvse incärcau lemne pentru coribli 10 Tatarii aveau In schimb,ceva legAturi de negot cu Moldova, unde ai lor cAutau

7 Ibid., p. 309, no. 669. Pentru cunifa turceasca string de Turci la Bo-tosani si Birlad, ibid., p. 310, no. 684. Se lua de la Turci sl supusii turci,.p. 311, no. 693.

2 kid., xm, p. 129.Ibid., Jon, p. 366, no. 1162.

4 Ibid., p. 376, no. 1247. Cf. ibid., p. 444, no. 1676.5 Uricariul, VI, p. 422.

Ghermesut ; Studii fi documente, VI, p. 247, no. 322.7 Ibid., p. 244, no. 299,5 Ibid., p. 245, no. 310.5 Mid, p. 289, no. 572. Turci pirpirii" Cu scafe", ibid., p. 304,.

mo. 646.20 Ibid., p. 311, no. 698; p. 329, no. 835.

37

.uli §i corui" pentru vInat1. Se exportau la noi cofe fabri-cate de din§ii 2, §i se vedeau clienti tatari cari tocmiau calla iarmaroacele din Moldova3.

De Turci nu se putea apara nimeni decit In anume Impre-juräri §i cu anume sacrificii. Cel putin se Incercd apdrareade cdtre Greci §i Slavi. Mi§carea se observa' mai ales InTara-Romäneascä.

Cre§terea nurnärului me§terilor (cojocari, croitori, zlätari,simigii, paceagii, pitad, casapi §i altii"), dar §i negustori,ncei mai multi goniti din patria lor pentru multe feliuri deläufáti §i blestdmätii ce fac acolo", aduse mäsura din 1764a lui Stefan-Vodä Racovita, Domnul muntean, care, gindindcä astfel cf§tigul §i folosul ce ar putea sA aibd pdmintenii11 apucd ei §i se pricinuie§te de ob§te räzvrätire §i stricd-ciune la toatä patria", opri cdsatoriile, cu ei §i cumpärarea

de prävAlie din partea lor4.

La Boto§ani pe la jumätatea veacului, Armeni §i Evrei auIntilnire cu Gieci, ca Afenduli pe ulita Bädliilor" 5, unde

Cuciuc lene bacal, cu sora cdlugäritä la Trapezunt 6, §ialti Greci bacali"7. Ba avem, la 1776, §1 un Stefanchidonean" 5. Ei fac negot §i peste hotare, pänd §i cu Ji-dovii ot Juravna", In Polonia 5.

Ce Greci se gäsiau In Iai la 1741 putem §ti. O Insem-nare oficiala dd numele lor: la Sf. Saya vinde un bogasier§i unul din Trapezunt, cu negot de Tarigrad", pe Fina'doi negustori de mätasä, un bäcan din Rodos, unul din

lar aitul cu mara' constantinopolitanä la Sfinta Vi-

Ibid., p. 374, no. 1227.2 !bid.; Peyssonel, Commerce de la Mer Noire.3 Hurmuzaki, X, p. 18. Un cal costa 8-9 galbeni.4 Uricariul, V, pp. 336-40; Bianu, In Revista nouti, III, p. 302 §i urm.5 Ibid, VII, p. 122, no. 6. In actele urmAtoare bogate nume de ne-

gustori: un Evreu DrAgan, altul Corbul; ibid., p. 125, no. 18; p. 129,vio. 35. Un Lefticariu, ibid., p. 127, no. 25; p. 130, no. 38.

6 Ibid., p. 131, no. 42.7 'bid, p. 126, no. 20; p. 128, n. 29-30.8 Ibid., 126, no. 23.9 Ibid., p. 136, no. 50.

38

neri I, un Morait supt vamä", la Barnovschi e un bogasiertrapezuntin. Si tot acolo aflArn ca ei nu erau definitiv a§e-zati, ei stAteau o lunA doh.", Attend cu tidicata2. La Boto-§ani pe aceia§i vreme erau Greci träitori de multä vremeacolo cu dugheni"3. §a par a fi la 1774 Chiriac, Atana-sie, Andrei Cazacliu, tinind cinci dugheni 4. Un Afenduli ivspune in nume originea5. Nici Grecii" recent' nu sunt o a-paritie rarA. Iani bacalul din Boto§ani, care se intimpinä la1761, se cherna Deli-lani, lani cel indrdznet.

Greci curati erau alde Ba§-Coste Avram, care dädea Im-prumut la 1765 nu mai putin ca 410 de lei nci 6. Ro-mini din Balcani se a§ezau In ora § pe aceia§i vreme, In-surindu-se cu localnice §i trecind astfel rapede Intre indigenica larga cupetul, insurat cu Ecaterina, Inca de pe acea vreme,dar scriinduli numele grece§te pe icoana de casd §i trans-m itind fiului, Manole, numit dupd negustotul care ajunsesemo§ier la PapAuti, §i obiceiul de a-§i scrie numele, une oriIn aceini limbA : Gheorghiu. De altfel §i acesta-1 arata anu fi fost raiàel se iscälia Galeongiul, soldat pe galere7,§i numele se poate apropia de acela, tot ostA§esc, al lui Delilani. i unul §i altul, cari-§i fAceau pravAlie din temelii, eratsbAcani.

La Inceput, pinä la cpreli§tea din 17828, Ewell nujoacA niciun rol ca negustori. Rostul lor e arenda cir-ciumei din sat, a dteptului pe care-1 au boierii de avinde vinul §i rachiul. Astfel la Foc§ani aflAm la 1738un Her§ul Jidovul, orindar, fiu al lui Lazor orindarul, §i fataHer§ului, Ana, care iea pe un Avram. Se vede InsA cum o-rindarul se mutd ctrciumar la ora. Lazor insu§i fAcuse pe.

5 &add fi documente, VI, pp. 319-20, no. 775; pp. 329, no. 836.2 Ibid., p. 320, no. 776. Ulita trepedzineascA' nu mai avea Trape-

zuntini; ibid., p. 344, no. 969.3 Ibid., p. 326, no. 819. Ei treceau In cisla de bir a plmintenilor.4 FurnicA, o. c., pp. 32-3, no. xxtv; pp. 36-7, no. xxvn.5 Studii fi documente, VI, p. 263, no. 432.6 Ibid., V, p. 543, no. 2.7 Act pierdut in rAzboiu, In colectia mea.° UrechiA, Istoria Romtnilor, II, pp. 348-9.

39

la 1670 casd §i pivnitd" In Stoe§ti, unde se alcätuise ttrgulFoc§anilor1. Cumpärätura lar se mentine, ca tot procesul celi se face, ei fiind recunoscuti mo§iani §i stäpAnitori loculuiaceluea 2 In calitate de orindari §i ai clerului innalt 3, fi ve-dem facind rachiu, horitecd, dupd sistemul polon, supu§i fiindnumai la platä fata de cämänari 4 ori aducind bäuturä din Poloniapind la Cau§ani 0. Hele§teie li sint date In samä 6. Trimet §ivinuri, ca acel Cerbul din Roman cate face negot cu Movi-länul. li gäsim luind pe sama lor cd§ärii 7. Tot ei la granitäcumpärd iarmaroacele dela boierii cari li aveau privilegiul 0,podutile, vadurile acelora§i 9. Une ori se asociazd cu cite unnegustor romin, ca Manoli din Boto§ani, ba chiar cu unboier ca Sturza, pentru miere, Evrei din Sniatyn 10. In ce pri-ve§te felul lor de viatd, la Roman se face. frätie" intre indi-geni, scriind pe patru §ferturi de hirtie, tot dinteo coed M.--late" n. Numdrul Evreilor era a§a de mare In Birlad 12, Theft la1767 se poate vorbi de rindul dughenilor jidove§ti", Intrecare a Cerbului Jidovului. i la Suceava In 1761, pome-nindu-se pe lingä un Chitescul, un Barbälatä, un Ivan, un PideAlbä, Armenii, un Constantin Bacalul, un Fote, negustoriievrei Solomon, starostele, '§i Aron, se dddea ordin a se

1 Ibid., V. p. 234 0 urm., no. 87.2 Un Evreu Cu argat in satul Riureni; ibid., VI, P. 384, no. 1308. La

HirlAu, ¡bid:, p. 385, no. 1320.

3 Ibid., p. 272, no. 490 (ai Mitropoliei).4 ¡bid., pp. 212-3, no. 31; p. 219, no. 71; p. 229, no. 158; p. 252, no. 378.5 Ibid., P. 244, no. 292. Cf. incA de la 1663 vinul Armeanilor sau Jidovi-

lor", p. 543. Evrei din MovilAu 0 din Botopni cu horila ; ibid., p. 349,no. 1023. Evrei la Cht0nAu ; ibid., p. 355; p. 359, no. 1096. Hotinceni trecla BacAu; ¡bid., p. 381, no. 1292. Organisare la Soroca, ibid., p. 426, no.1622.

4 Ibid., pp. 252-3, no. 380.7 Pentru brinzA, ibid., p. 545.8 Ibid., p. 247-8, no. 333.5 Ibid., p. 213, no. 35; p. 302, no. 635.10 Mid., p. 249, no. 345; p. 268, no. 473.11 Ibid., p. 262, no. 422.15 Pentru Birlad, ibid., p. 437, no. 1648; Antonovici, o. c., I, p. 71,

no. III. Aiurea Sirbi, Anton, Staicu, 10 au prIvAliile, ibid., p. 77.

40

stringe top tärgovetii, atata Moldoveni, cAt §i Armeni §i JA-.dovi" 1.

Din elementul bA§tina§ §i din cele astfel adause s'a. creatInteun singur loc din Moldova In Intfia jumatate a seco-lului al XVIII-lea, de sigur In puterea unui privilegiu dom-nesc, un nou tip de ora, acela al Boto§anilor. Aici negus-toril romIni, Intre cari Manole, cumpäratorul de sate §i ml-nuitorul de bani, juca pe atunci un mare rol, sInt asociaticu ceilalti, §i astfel la 1741 Constantin-Vodä Mavrocordatvorbege de tIrgoveti §i de Jidovi"2, lar aiurea de tfrgovetiide Boto§ani, RomIni §i Jidovi", ca marturi, ba chiar de ne-gustori turci §i moldoveni §1jidovia3. La 1745 loan-Vodä, fiul luiConstantin Mavrocordat, se putea adresà tuturor t'irgo vetil ormoldoveni §i armeni, jidovi §i altii din tärgul-de-sus din ora§ulBoto§anilor" 4.

Aici se face deci negot In ora. Evreii, cariii tineau§edintile In §coalä", havrä, erau o breas1A, in frunte ca barstarostele §1 starostele al doilea, ale§i fdrA drept de ames-tec al boierilor5. Unii din ei veniserä dela Hotin, dela So-roca, din Polonia, dar se IntiThesc §i bA§tina§i, ca starosteleUrsul, me§teri ca Avram croitorul 6 Pe Miga Chi§inAu,numai la Cernäuti se mai vdd, In 1751, cu prilejul unei re-clamatii, aläturi de oameni din Horecea, iforgoveti moldoveni§i jidovi" 7, de §i la 1765 e vorba numai de negustorii dinCernAuti §i alti oameni, din Horecea, toti proprietari ai pA-mInturilor oraplui", cu nume §i slave, dar numai cre§tine 8'

Evreii din Bucure§ti aveau In acest timp un staroste, un

1 Doc. Callimachi, I, p. 446. Despre Sqlomon starostele, ibid., pp. 180-1,no. 39.

2 Studii fi documente, VI, p. 221, no. 89.3 Ibid., p. 266, no. 447. Cf. sí FurnicA, o. c., pp. 14-5.4 Studii fi documente, VI, p. 237 si urm.5 Ibid., pp. 224-5, no. 125.6 Ibid. Cf. P. 240, no. 258; P. 248, no. 337.7 Ibid., V, p. 415.8 Ibid., p. 416. Totusi si la Iasi se interzice a se lua ceva peste

obiceiu, nici de la crestini, niel de la Armeni, nici dela Jidovi; ibid., VI,p. 228, no. 145; p. 235, no. 230. Cf. la Birlad, p. 231, no. 182; p. 274, no.500. La Orheiu, p. 294. La LApusna, p. 298. La Vijnifa, p. 303. V si pp. 294-5,no. 597; p. 446, no. 1688.

41

bahamba§a, cu vechilul" lui, §1 se bucurau de scutiri Inschimb pentru ruptoarea" fixata. Ei tineau poverne ce le-auavut fäcute cu cheltuiala lor pe locul ce li s'a dat de Domni§i sinagoga lor" 1 La 1787 li se Ingäduia din nou a-§i facecasi de rugaciuni" 2.

Cum erau repartisate deosebitele specialitäti §i natii in la§ise vede dupa insemnarea din 1783 a posesiunilor bisericii-catolice. De o parte hanul, cu 1.100 vedre de vin, mäsuratecu cotul de la vamä" §i arendat, cu drojdii cu tot, carerevin omului ce vinde, dascalului Insu§i ; de alta, o dughianäde pitarie. la Ulita Mare, cloud pentru tutun (arenda 60 de leipe lunä), o potcovärie ca un tigan (9 lei), cele cloud dugheniocupate de Evreul DaniiI (50 lei pe an), una de o väcluvaevreica (50 lei pe an), alta a lui Avram Evreul (tot a§a).Aproape sta un Giovanni Beltrami 3.

Ora§ele pästreazd mai mult din vechile lor privi'egii. la§ulare Inca. la 1741 condica veche a tärgului", a vechilor §ol-tuzi 4, In ce prive§te organizarea noua a negotului de taré,Moldova, la Roman, In 1741 strainii puteau vinde cu de-ridicata ", nu Insä cu oca de mina" 5, nici pe§te §i

Domnia avea dreptul de a fixa Insa, ca la Boto§ani,In ce loe se va vine pita", bäcania, unde N a fi Tirgul Vi-telor §i Tirgul Fáinii6, sau, ca la Suceava, In ce loe se In-tinde marta la tata Op pe denainte dughenilor, fie§tica-rele la dughiana sa 7", §i dreptul ca tIrgul sa fie la mijloc.Ea admitea oameni sträini" In tIrguri decazute, ca TIrgul-Frumos In 17638. Daca se intimpla un abus din par--tea dmanarilor, ei erau rechemati, ca pentru Ia§i, la vecheanorma pentru rupta§i, de cinsprezece ughi de pivnita pe an 9.

UrechiA, 1st. Rom., II, pp. 199-200.2 Ibid., III, pp. 62-3.3 Studii g documente, I-II, p. 124. Cf. ce se spune cu prilejul focului

din 1808, ibid., p. 343, no. xxi.4 Studii fi documente, VI, p. 248, no. 339.

Ibid., p. 210, no. 5.Ibid., pp. 237-8, no. 239; p. 350, no. 1029; pp. 446-7, no. 1690.Doc. Callimachi, I, p. 444 si urm., no. 70.

8 Ibid., pp. 458-60, no. 107.8 Ibid., p. 440.

42

O mäsurä generalä de organisare fu luatd, o constitutie sedädu Moldovei de Constantin-Vodä Mavrocordat, reforma-.torul, la 1741. Pentru negot ea cuprinde scutire de a§ter-nut, vase, blide la musafiri" In favorul caselor negutitore-§ti ori armene§ti ori jidove§ti", libertatea, volnicia tirgu-rilor", plata In bani a zaherelelor", conacelor"podvo-zilor", inlAturarea lidvei de vin sau ocäi de holercd decofa" pentru pIrcälabi, a vedrei domne§ti de cramä de laOdobe§ti", oprirea copiilor de Moldovan" supt doudzeci deani de a sluji in präväliile §1 casete Turcilor, a fetelor supttreizeci de a lucra la Evrei, repausul duminical, interzicereade a fi cIrciumäritä" §i pentru Moldovence" §i pentru Ji-doavce", de vreme cä s'au cunoscut cd pricinuiesc multelucruri färä de cale, fiind inteadins femei §i fete Hure 1"

In Tara-Romdneascä, cel mai caracteristic cas de respectpentru trecut e acela din 1779 al Cimpulungului muntean,rämas ora § Inchis. Alexandru Ipsilanti confirma vechiul pri-vilegiu spre a nu Infra streini sä dd§chizä privälie §i säfaca negutätorie In ora, ci numai ei pämdnteni sä tie prä-välii §1 sä-§i faca' ali§veri§ul lor..., altii streini nu pot a dä§-chide §1 a linea pravälie", daca' nu se waza cu oro§anii pä-mInteni", dindu-li in chirle; trisa strein iaste oprit de a lelinea" 2. La Rimnicul-Vilcii pina tirziu negustorii catolici ri-mili In posesiunea privilegiului lor, confirmat Incd In 1820 3.

Pe lingä vechile drumuri In Polonia, la Muscali pina laNijna4, o oarecare initiativä se observä la negustorii 'moldo-veni, Indatd ce rdzboaiele dintre Austria §i Prusia fäcurä foartedorit pentru aceastä din urmä Putere importul de boj dinMoldova. In 1760 Imperialii izbutird sd punä mina pe treisute douäzeci §i patru de bol, pe cari lipscanii loan Nico-laiovici, Pascal Nicolaiovici, Cazacliu, Teodosie, etc., voiausd-i strecoare In Silesia 5. Notiunea pastportului" era intro-dusä la noi pe la 1741, cInd unul se actea lui Dumitru Duca

1 Uricariul, IV, p. 396 si urm.2 Studii fi documente, 1-11, pp. 312-13, no. LXXXV.3 Ibid., p. 459, no. xlx.3 Ibid., VI, p. 223, no. 113.2 Hurmuzaki, VII, pp. 22-3, no. xxn; Doc. Callimachi, II, p.410 si urm.,

mai ales p. 439, no. 58; p. 639 si urm.

43

§1 lui Cristofor, mergänd la Liptca". Gasim §i pe un chirDimitrie, pe un chir Postolachi liptcanii" 2. Un Evreu Avramaducea la Ini mara de Olanda 3.

Din partea lor, Ardelenii se treziau la o noua activitatecomerciala. Cutare Bra§ovean mergea pina la Tatari 4. NicolaeDumitru Archkol", Zaharia Nicolau §i un Dumitru erau laTurci cu firman, in anul Hegirei 1174e, §i la 1763 Petru Luca(Szigeb), ucis pe urma la noi, §1 Constantin Bub, uniti cuGheorghe Fagara§eanul, cumparau marfuri orientale la Con-stantinopol, precum §i ceara de la noi, bumbac, saftian, cearä,capdtind voia de a vinde produse austriece in capitula Im-periului, pe catea Principatelor. Era §i un comert cu lina §i

tärniie. Urmeaza privilegiul pentru loan, Mihail, DimitrieCostea, cumparätori de ceara 6 Daca nu se mai intimpinacolonia romino-greceascA din Polonia, infloritoare la sfir§itulveacului al XVI-lea, gasim pe un Grec Caraiane a§ezat laSniatyn, dar pästrind privilegii in Moidova 7.

Odata intemeiat, negotul cu Silesia urmeaza. E aceini con-trabanda de razboiu, in folosul Prusiei fredericiene, in ciudaAustriei. Ni§te negustori fiind opritt. in 1761, ei cer despágu-bire de 35.000 de lei 8. De altfel, intre Bresslau §1 Talan i rela-pe erau pe atunci dese°. La 1763 gasim pe Anastase Lipscanul,la 1768 pe giupänul Costantin Panaite Lipsicanula 1° Un FolieLipscanul f§i face dugheni de piatra la la§i inca din 176111.

La sfir§itul secolului, Anastase §i Constantin Pano, Dimi-trie Costiva, Dimitrie Papa Anastasie se unirá cu fratii Mar-

1 Studii fi documente, VI, p. 234, no. 206.' Ibid., p. 263, n-le 34-5.3 Ibid., p. 295, no. 604.4 Hurmuzaki, VII, p. 22, no. XXL5 Ibid., p. 18 *i urm., no. xxvu ; Doc. Callimachi, II, p. 455, no. 79.9 Ibid., pp. 31-2, no. xxix.7 Studii qi documente, VI, p. 366, no. 1160. Cf. i no. 1162.4 Doc. Callimachl, I, p. 18, no. vi,9 Ibid., pp. 19-20, no. vm.13 Studii fi documente, VII, p. 222, no. 62; v. i ibid., p. 64, no. 43.li Documentele Callimachi, I, p. 450.

44

gärit §1 Compania pentru negotul lipsdnesc 1. Avem pa§a-portul lui Panä, Constandin Panul", care In August 1796, pleaddin 1a§icu sluga S3, Nicola Bostan", la Lipsia" pentru asa negutitorie" 2 La 1780 un Dimitrie Petrovici era amestecatla Lipsca In tipdrirea cdrtii grece§ti Fluierul pAstoresc" deun Procopie Peloponesianul 3.

E, de altfel, vremea clnd, pornind dela noi, vestitul predi-cator grec Evghenie Bulgaris merge sd publice la Lipsca ope-rile lui asupra §tiintilor exacte 4. Era aici o Griechenhaus, Incare mergeau §i al no§tri, cari pe cutare desemn sInt presin-tati ca Greci, §i bisericuta greceascd s'a pAstrat pand ddundziin ora§ul care pästra, cu toatä mentinerea marii sale impor-tante comerciale, aa de putin din clientela lui orientalä, §1 inspecial romäneascA.

$i din locuri noud pentru relatile economice cu noi vinnegustori, ca acel Petru Hanczy din Danzig (Gdansk), carevinde indrfuri bdtrinului Callimachi 5.

La comertul cu oile moldovene§ti se ImpArtd§esc §i negu-storii poloni, cari capdtä un firman la 1760. Negustorii dinStanislaw, Tysmienicza §i Sniatyn deveniserd pe la . 1760foarte activi, §i iarmarocul din Mohiläu folosia mult de peurma lcr 7. Lemne se exportau din Moldova In Polonia°.Polonii se coborau pänä la Galati, Chilia, Smil §1 Isaccea 9,dupd moruni §i vin '°.

Astfel Zalesczykul polon ajunse pe la 1760 la o mare In-semnätate. Zaleszczyk", se scria din Polonia, e pentru Mol-dova ce e Var§ovia pentru vecinii ei : s'au comandat astfel

1 Hurmuzaki, X, p. 552, no. Vi.2 Doc. Callimachi, I, p. 475, no. 156.3 Urechià 1st. Rom., II, pp. 452-3. Cf. i ibid., p. 454.Asupra Lipscai

§i Lipscanilor, asupra bumbacului adus de negustorii romini din Mace-donia v. Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischeh Leipzig undOst- und Siidosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Ztirich 1920.

4 Doc. Callimachi, II, p. 466, no. 87.5 Ibid., p. 244, no. 20.° Ibid., p. 249, no. 41.7 Ibid., p. 250, no. 42.8 Ibid., no. 43.9 Ibid., p. 251, no. 46.

10 Ibid., pp. 252-3, no. 49.

45

de d. de Mille (starostele de Cerauti) canapele, tapete im-primate" 1. Mille exportase mult timp In Polonia cai, cite 30-50pe sOptdmira, totalul ajungind la 6.000 de capete 2. $i dinImperiu vine in Oltenia un anume Knoblauch, schimbind, la1761, fier pentru saftian 3. CumparAturile de mkuntipri la Liovnu inceteazd 4.

Pe la 1750 apir §1 cele dintaiu marfuri englese. Astfel Gri-ore-VodA Callimachi däruie§te caimacamului de Bugeac unceasornic de argint englezesc g, §i la darurile Mane agilormad" se mai pomenesc perini englizA§tia §i macaturi en-glizä§ti", a§ternuturi englizä§ti" intre atitea lucruri orientale g.-Oglinzi, ciasornice §1 alte miruntipri" le aducea tot atunciBap Coste Avram, pomenit §1 mai sus, din Tara NemtascA" 7..In sfir§it un agent moldovean, Westerling, mergea la 1769 säcumpere portelanuri §i altelz.s" la Berlin s.

AceastA initiativA de comert cu Apusul ajunse a ingriji peTurci. In 1760 Marele Vizir aminte§te cä s'a obipuit dinvechhne totdeauna ca toata mierea, ceara, untul, sail], man-teca, lina, pieile, carnea sdratA, boil §i alte vite pe care leproduce Tara-Romäneasci §1 Moldova, cu pärtile incunjurA-toare, aded. tirgurile §i satele de pe malurile Dunkii, pe celdrept §i pe cel sting, ca §i in general pdminturile Rumeliei§i Oceacovului, si fie cumparate de acei negustori cari erauobipuiti a-i duce la Strälucita Poartä". Acum ing, unii pre-cupeti greci, armeni §i evrei" le vind In Polonia, Ungaria,Germania, Venetia §1 Ragusa", chiar §i cai, bol, vaci, tauri§1 oi". Peste douAzeci de negustori din Constantinopol, Ga-lata §i pästratorii da unt" se piing cä grit ingustati astfel incumpäräturile lor 3.

7 Ibid., p. 339. Pentru vadul de acolo, ibid., pp. 357 0 urm., 371 0urm., pp. 477, no. 99.

2 Ibid., pp. 477-8, no. 79.a Ibid., p. 424, no. 49.4 Furnicl, o. c., p. xxvt.2 Doc. Callimaclzi, II, p. 111, i un ciasornic cialaru (ibid.).

Ibid., pp. 110-1.7 Ibid., p. 125.

Ibid., p. 568, no. 18.9 Ibid., pp. 413-4, no. 36.

46

Domnia incurajeazd Insd aceste porniri. In interior se cre-iazd noi iarmaroace, §i anu me la tirgurile gospod", cercetatede la un capdt al terii la altul 1, §i iarmaroace polone la otace"li corespund, ca la Horodenca 2 §i Colacin, mo§ia familiei Po-tochi 3 ,iarmaroace ale bulciului" 4. Aici se intimpld une ori, cala Mohildu, bátale in regula cu Turcii, supraveghiati de ceau§ispeciali 6, cari imbld cu sdbille goale §i cu cutitele, ingrozindlocuitorii" 6, §1 lovesc §i in agentii impärdte§ti. leniceri, Tatarii§i au partea 7. Dreg5torilor cari jignesc pe negustorii strdini lamargine li se porunce§te a nu sd supdra cineva afard din obiceiu,macar §i pana la un ou" 8. Se face pazd In vestitul codru alHertei, unde se ucideau negustorii strdini 9.

Dar Donmul lua une ori pe sama lui produsele de rechisitiepentru a le vinde Turcilor. Astfel la 1741 untul gospod" eravindut de Marele Vistier insu§i unui negustor turc, §1 anumelamura", dupd ce se scosese daraua" de §apte ocd la sutd 10Mara de aceasta, adesea, ca la Birlad, Turcii negutitori" erau

i Cel din Argsorul- lasilor (Niculina) neputindu-se tinea se anuntAprin carte a se ceti din tArgtt In tArgu pAn' la Focsani; Studii fi docu-mente, VI, p. 221, no. 96. Cf. p. 234, no. 213; pp. 273-4, no. 500. Pen-tru cel de la Budele, in fatA cu MohilAul, si Cu Evrei, ibid., p. 222, no.103; p. 245, no. 319. Pentru al bisericilor din Botosani, ibid., pp. 241-2,no. 273; p. 265, P. 442, no. 1664. Pentru cel din Birlad, ibid., p. 351,no. 1038; p. 367, no 1169; p. 369, no. 1187. Pentru MohilAu, ibid., p. 367,no. 1168. Pentru iarmarocul dela FAntAna", ibid., p. 367, no. 1174. PentruTecuciu, p. 369, no. 1187. Pentru Fálciiu, p, 229, no. 150; p. 411, no.1577. Pentru cel din Botosani, ibid,, p. 234, no. 210. Pentru cel cerutla Siretiu, ibid., p. 234, no. 216.

I Opt pe an de cite cincisprezece zile; ibid., I, pp. 239-40, n-le 230254. Furnisori speciali poloni ai Domnilor, ibid., p. 240, no. 253.Se men,-tioneazA privilegii incl de la Nicolae Mavrocordat Mosia era cantacu-zineascl; ibid., p. 275, no. 506.

3 Ibid., p. 361, no. 1109.4 Ibid., P. 259, no. 408.9 Ibid., p. 288, no. 569.6 Ibui., p. 298, no. 618.7 lincl., p. 304, no. 644; p. 330, no. 842.9 Ibid., p. 227, no. 137.9 Ibid., p. 241, no. 263.

3 Ibid., p. 343, no. 960.VodA avea si varnitile lui; ibid., no 962

47

siliti aji cintdri untul i ceara cu cintarul vamesilor I. Sipentru ce se clädea la conacele Turcilor si altor oaspeti pretulera fixat de Domnie 2.

La acest comert dela jurnitatea veacului al XVIII-lea erauinteresatf si boierii. Corespondenta dragomanului loan Calli-machi, peste putin Domn al Moldovei, cu modestul sdu frate,mosier in p54i1e Botosanilor, Dumitrascu Calmdsul, arat5 pecel d'intdiu amestecindu-se in ncumpärdtura de oi impAr5-testi" a lui Vasilachi Saigiul, gelepul lui Casab-basii" si bunprieten al lui loan altd data intrebuinteazä pe un Chiot,Anton Sacizliul, nnegustoras" si sp6culind asupra valoriibanilor. El se informeaz5 dad e drept cd boii de negot,dad nu sed toad ¡ama la iernatic, nu pot fi boj buni denegot, nici negutitorul nu-i cumpdrd, i, de cumpärd, Cuscddeare i cu pagubd este negotul hoilor" 3. Se mai cumpdrape sama tálmaciului ImpdrAtesc i stupi. Un cumnat ii e MareVames, iar fratele e trimis dregdtor la Suceava, si pentru negot,aci ,,acolo cimpii si apele foarte dau mina si, fiind singur,idea sotie (tovaräs) socotesc cd-ti va fi Indäminá". Lanegutátorie", spune fratele mai mare, sd-ti cauti oameniputini si buni"4. loan el insusi îi capda o odaie" devite, care purta numele de odaia Terzimanului" §i, plinde scrupule, dar mai rnult de sfiald, acest chibzuit terziman,care cerea si cärti de scuteald", adugia: Frate, nu facesunet mare, ca sä nu paie cd voiu sd rddic vr'o CIO s'oiuface pagubd WM" 6. Nici negotul cu oile nu-1 uitd, si astfelse f5cea tovarás cu Ivan Silistrili, care venia cu ciobanii salsi cu chehaialele", ca sA cumpere cu ajutorul lui Dumitrascu.6.000 de oi bune, alease, hare de Stambol" ; ni-am dat acmùo mie de lei, au pus si el o mie de ¡el ai sAi, sdrmeioa, sr

Ibid., p. 351, no. 1037. Dar de unt miere la Isaccea ; ibid., p364, no. 1141.

2 1 ban oca de fin, 3 bani pinea, 2 oua la un ban, 11/21eu oaia, 1 paràoca de iaurt (igurt'), 2 parale oca de orz, 6 potronici carnea cea buna.In 1741; ibid., p. 348, no. 1007. Gaina era 4 parale, curcanul 12; ibid.,p. 357, no. 1084.

3 Ibid., XXI, p. 237.4 Ibid., p. 239.5 Ibid., p. 244.6 Ibid., p. 244, no. V.

48

ostenea la ce-a face, si fie parta la dobinda intocma Cu noi";Domnul Insu§i era rugat sä-1 Imprumute, la nevoie, cu altamie, §i dragomanul se ardla gata a primi §1 dela alin banipe poli% t. i lar intervine teama de zvon Dumneatatrebuie scrii, iar el, precum va sluji trebuinta, si-miscrie; lusa sunet nu voiu sd se faca cu numele mieu, ci säsä numasca el cumpArätor §1 negutOtor turmelor"

In ce prive§te porturile, Galatii Incep a juca un rol maiInsemnat. Un act din 1759 vorbe§te de schele", de magazi&docuzluului", de cele dota mahalale din dosul magaziilor",de Intinsul luc domnesc Coribiile Incircate de grill vinnecontenit acolo, supt ingrijirea pIrcälabului 3.

$i in domeniul industriei se Incearcä lnoiri, In legiturä cuposibilitätile de comert. Un izvor tärziu vorbe§te de Incercarealui Constantin Dudescu, mare boier muntean, de a cauta aurcu ajutorul unui tehnician german4. Pe cInd Incercarea uneifabrici de Kattun silesian In Ardeal cidea 5, fabricantil ger-mani de postav din Zalesczyk, nemult4miti cä nu pot avea'in Polonia liberul exercitiu al rdigiei lor, trecura In Moldovala 1759, §i loan-Vodd Callimachi, apoi fiul sätt Grigore, In1761, dädeau privilegii faite largi pentru noua a§ezare dela.Filipeni, care se prefäcu supt Grigore Alexandru Ghica, la1764, Inteo fabricä nota la Chipere§ti, In jos de Iai, cari senumira de acum inainte Filipenii Noi. Avem actul de fundatie.din 1-iu Ianuarie 1776, care Incepe cu declaratia Domnuluia a socotit §i aceasta ca sä de§chidä §i si faca o fabricAde scos postaji, pentru cea mai multa eftindtate a läcuitorilortarii ace§tia, §i si ramiia §i un lucru de pomenire pämäntuluiacestuia", aducind, pe litiga toate anille cele de trebuintA pentrulucrarea postavului, oameni streini dintealte 041 de locuri,

1 Ibid., p. 246.2 Doc. Callimachi, I, p. 568, no. 5.3 Ibid., 11, p. 341, no. 248. Pentru lemn exportat, ibid., p. 343, no. 252_

CumpArAtori acolo, FurnicA, o. c., pp. xxv-w.4 Peyssonel, Commerce de la Mer Noire, II, pp. 190-1.5 Jikeli, I. c., p. 102, nota 10. Maria Teresa visa legAturi Cu Fiumeordona Valahilor ei opincile; ibid., p. 104.

49

cu multA cheltuiald"; folosul trebuia sd fie al mänästirii-spitalSf. Spiridon din Ia§i 1.

Cherhanaua durä, cu toatä oposifia polonä, pAnd la rAzboiuldin 1768, and cApitanul" Daniel Christiani trecu In Munteniala fabrica din Pociovali§te, line Afumafi 2

Asupra acestui principat Insa ca §1 asupra celui munteanapAsa Inca datoria fumiturilor cu pref fix catre PoartA. Oa-menii lui Casap-ba§a, saigiii, sau §i Slrbii 2, a§ezali §i la Mo-vilAu, cutreierau tara dupa vite §i, mai mult, pascIndu-le lanoi. Cutare porunca ni area' ce strict se interzicea once yin-zare de oi, de pilda, pänä la satisfacerea ceretii suprinse Infirman 4, dar Ai Turci declt saigiii nici n'aveau voie a cum-pAra 5. In 1741 nu iemau mai pufin de 5.500 de oi ImparA-te§ti". Pa§teau la Vasluiu, la Tutova §i la Tecuciu", fära grijAde go§tina 6. Constantin-Vodä Mavrocordat trebui sä ordonea popri negof negultorii ce ar fi cumpAritori de päine", Or'va plini dum. Vel Spatar toata päne ce iaste ordnduitä sä cum-pere pentru triaba InpArAfii" 7; chila de Stambul era pentruorz de 20 de bani, de 55 de bani pentru fäina 8; alta datase plAte§te 4 lei chila de fdinä de gnu, 114 pentru cea deorz, pref al Domniei, Poarta fixtnd 31/2 lei la gnu §i 50 deparale la orz. Pentru serbätoarea ramazanului se cereau laConstantinopol nu mai pufin ca 5.153 de ocA de miere 9. Untulgospod" represintd altä rechisifie 1^, pe lingi a poloboacelor

1 Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 380 i urm.; Studii fi documente, V,pp. 62-3, no. 284.

2 Hurmuzaki, X, pp. xxxvi-vn; p. 347, no. 240; pp. 369-70, no. 347;p. 382, no. 363; p. 475, no. 97.

5 Studii fi documente, VI, p. 372, no. 1211; p. 376, no. 1251.4 Ibid., p. 353, no. 1054. Ciobani fugan, ibid., p. 370, no. 1197.5 Ibid., p. 362, no. 1127.' Ibid., p. 221, no. 91. Scutirea lor i la p. 225, no. 131. Oamenii lor

sint scutiti de bir ; ibid., p. 244, no. 294. Procese ale lor; ibid., p. 230,no. 166. Ciobani ai lor; ibid., no. 170; pp. 233-1, no. 175.

7 Ibid., p. 325, no. 811.5 Ibid., p. 327, no. 823; p. 332, no. 860. Apo' orzul ajunge 11/, lei.

Cf. ibid., p. 346. Pretul mAlaiului de rechisitie, ibid., p. 319, no. 763.9 100 de eintare, ibid., p. 334, no. 884.

10 Ibid., p. 316, no. 738.

4

50

de mere domne§ti" 1. Se luau de ace§ti Turci streini" §i vitepentru salhand 2.

De ce naturä erau aceste fumituri se vede dupd un firmandin 1741 : grlu, orz, unt, miere, cearä, säu, pastramä, cer-cheziagA (sic), fasole, mdlaiu, brInza "3, nivacul In poloboace 4,In afarä de vitele supuse la cunitä 3. Scindurile, catargele seadAugiau la exportul silit 6.

Si adäugim cä §1 Austria fuera un fel de monopol,oprind astfel, cu toate protestärile, trecerea cerii romdne§ti laVenetia 7.

De alminteri aceia§i conceptie de aprovisionare silnicdtrecea §i asupra capitalei moldovene§ti. Cerind läcuitorilorsd aducd pdine de vAndut la la§i: gräu, orz, mälaiu, fäind",tot Constantin Mavrocordat asigura, nu numai cd nu se vorlua caräle cu boj la beilicuri, ci §i cä pdine ce vor aduce,Inca vor vinde-o cu pretul ei" 8. Scindurile se luau insd chedouä parale una.

De altfel §1 Domnia munteand obi§nuia sd. strIngä prinispravnici miere, unt, sdu, pe care le trimeteau ispravniciila Bucure§ti, Impdrtindu-le pe la bäcani, cu pretul fixat dechmuire., d'II-Arad ca ei sä-1 adauge fiindcd au §i ei chel-tuiald §i plätesc dobInclA la bani e".

Toate aceste Imprejurdri sInt In parte comune celor douäteri. Totu§i, ele n'au avut, Ola foarte thziu, un regim decomert comun, fiecare pdstrInduli debu§eurile §i drumul.Schimbul de la Moldoveni la Munteni chiar nu se fäcea fdrdpiedeci de veche rutina §1 de interese fiscale ve§nic nota'.Vämd§ei In legdturd cu cel dela Foc§ani a§teptau marta

1 Ibid., no. 739.7 Ibid., p. 346, no. 988; p. 359, no. 1098; p. 369, no. 1136; p. 405,

no. 1530.3 Ibid., p. 371, no. 1209.4 Ibid., p. 405, no. 1531.5 V. i ibid., p. 400, n-le 1475, 1483, 1484.4 Ibid., p. 365, no. 1151.7 Hurmuzaki, IX, pp. 685-9.

Studii fi documente, VI, p. 229, no. 1:9.UrechiA, Ist. Rom., II, p. 203.

51

pentre Siretiuri §1 la Soveja, la Putna §1 la Popeni, In 0--nutul Putneial.

Astfel nici sarea din Moldova nu trecea la Munteni, nicivice versa, dupA obiceiul vechiu 2. Totu§i horilca, negutatade Evrei, mergea slobod pe la Foc§ani, Marcu din Bärlad,.Her§ul din Foc§ani, alt Marcu din la§i, fiind tovarä§i 3.se intilnesc Intelegeri Intre cutare om din Sove;a §i un altuldela Jelejin, la lzvoarà", pentru oi §i ca§caval 4. ifirsaniide la Soveja au relatii cu negustori munteni5. Coräbieri greciumblau In acela§i timp timp la Galati §i la Bräila, avInd le-

AgAturi §i cu clerul grecesc de la DunArea-de-jos 6.

i Studii fi documente, VI, p. 376, no. 1244.2 Ibid., p. 245, no. 307.3 Ibid., p. 246, no. 317.4 Ibid., p. 248, no. 338.5 Ibid., p. 369, no. 1188.6 Ibid., p. 259, no. 407. Pentru o mArturie din Bucureti la un pro,

.ces din Mol dova, al lui Dimitrie Lipscanul, ibid., p. 263, no. 434.

CAP ITOLUL III

Noul comert cu Apusul pana la rAzboaiele Revolutietfrancese (1774-1789)

Razboiul cel nou dintre Ru§i §i Turci aduce dela inceput,Inca din zilele stupaiului" §i ale surprinderii Bucure§tilor decatre soldatii de aventurA ai maiorului Carazin, pagube insem-nate comertului 1. 0 mare parte din negustorii munteni facuraca §i boierii, refugiindu-se pe teritoriul Imparatesc. Ardeleniicari urmarä a-§i trece vitele §i caii pe pämIntul principatuluimuntean suferira de pe urma aminduror partilor In lupta 2Trebui sä se lea din partea comindantului Ardealului mäsuraexpresa a opririi acestor vechi legaturi ceia ce se putea facefrig numai In parte, cum se vede din ordonanta de caran-Huai data In 1772 Cu privire la oile muntene 4. Pe lIngi ciumäse adauserä ?ma §1 sporurile de laxe impuse de administra-Va ruseasca 5.

Asupra starilor de lucru din Moldova n'avem lamuriri, dartrebuie sa le credem fntru cltva corespunzatoare cu acestea.

Tratatul Ingheiat la Chiuciuc-Cainargi In 1774 nu e färäfnsemnatate pentru negotul terilor noastre.

Clausele acestui act tind a inlatura abusurile sistemului dezaherea, de aprovisionare de razboiu introdus de Turci in&dela 1756 dupä nimicirea a§ezarilor Lazilor 6. Negustorii mu-

V. Brafovul i Rominii, pp. 53-4, no. 2.2 Hurm4zaki, XV, pp. 1736, n-rele mmmcct.xxvi, mmmccLxxvmo

MMMCCLXXXI.3 Ibid., no. mmmcciacxxm.4 Ibid., p. 1738, no. mmmcci-xxxv.5 Ibid., p. 1739, no. mmmccxcm.

Ibid., X, pp. XIX-xx.

53

-sulmani trebuita sa dispara cu totul ; nu mai erau de nevoie--ceau§i §i serdari pentru a impiedeca zulumurile" §i a pune InMara' pe vinovati, cum se fäcuse odinioarä In Moldova.Obiceiurile comerciale de pana atunci ale principatului mun-tean trecura astipra aminduror terilor. Afacerile trebuiau sä seIncheie In porturi §i negotul sa se faca de negustori cre§tini,de gelepi" pentru oi, duna pretul curent. lar, pentru a supra-veghia aducerea la indeplinire a. acestor puncte de intelegere,care Insemnau in aceste regiuni o adevaratä revolutie econo-mica, Rusia i§i reserva dreptul, pe care fati fotos fi capata-sera Austriecii, de a numi cind va crede ea consuli, vice-consuli, aganti, oriunde au alte Puteri, iar unde n'are incanimeni, dupa ce se va cere permisiunea de cuviintä Portii a 1

Domnii cei noi, Insufletiti de dorinta reformelor in sensapusean, Alexandru Ipsilanti pentru Tara-Romäneasca §i Co-stachi Moruzi pentru Moldova, erau buni bucuro§i, daca nusä primeasca un control neplacut din partea acestor spionidiplomatici, dar sa ajute la o desvoltare economid din careaveau sa foloseasca a§a de mult §i Principatele Inse§i, §i

-chiar Tesaurul domnesc. Indatä dupä pace locuitorii Terii-Ro-mäne§ti se Indreptarä catre Poarta cu un Intreg program dereforme. Se cerea Inläturarea casaba§alicului", mai virtos

economia de oi pentru Tarigrad poate sa se faca §i prinnegutätori gelepi §1 prin pämInteni cu mai multa Indestulare,Impreuna cu a macaiorelei", Innoire recenta, al dril sensnu-1 §tiu, §i cu venirea vitelor ogeacului", po§tei, da bostan-gii spre väratec, de la Mangalia, la Jegalia, In tara".

Se mergea mai departe : reclamindu-se vechile mo§li de laDunäre 2, se arata dorinta de a se face schelä din vechiulTirg-de-floci la Ialomita, pentru lesnirea negotiei tdrii dupävechime 3".

Din partea lor, Moldovenii pretindeau s'A nu mai umble prin

Art. 5.Noi 1ncercAri turcesti de a le avea, UrechiA, Istoria Romtnilor, III,

pp. 66-7, no. 10.3 Cf. Dionisie Eclesiarhul, la Papiu, Tesaur, II, p. 163 l urm.; cu

UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 13 §1 urm., In notA.

..

tara negustorii turci, sä nu cumpere de Innainte, &A nu tie ta-mazticuri" §i sä nu fad §1 mai departe ciflicuri"1.

Misurile luate de de Poartà pentru vInzarea provisiilor ca-tre Turcii din Diiu-Vidin, arätIndu-se toate abusutile dintrecut, arata cä arzul nu rämäsese fard efect 2. Turcii ser-selii", cari alcau aceasti orInduiali, trebuiau si fie prin§i debe§leaga §1 de neferi, §i se puneau paznici turci la toate fir-gurile 3.

Dar In curInd o plIngere desperata dovede§te ci Turcil nuse tineau de faeduielile lor solemne 4. Exportul trebui oprit 5.

Grija lui Ipsilanti pentru negotul terii se vkle§te §i prin a-legerea §chelelor la Dunäre, la care schele sä aibä a sä sco-boil toatd marta ce ese din tara pentru ali§veri[ul] cabanu-lui", §i anume intäi la schela Ora§ului [de floci] din sudIalomita, unde pot veni §i cordbii, cu leznire, al doilea scheläZemnicile, In sud Teleorman, §1 Izlazu, In sud Romanati, pinlacarele umblä §äici §i bolozanuri" 6.

Un nou avint cuprinse de fapt ambele teri dupA restabili-rea lini§tii, §1 Dionisie Eclesiarhul avea cuvInt sä scrie ca. s'audeschis toate §chelele hotarelor Imprejur §i de ate Turci niciosupärare nu era : boierimea sporia Intru slujbele lor, ne-gutätorii se lätiau cu ali§veri§urile lor la cl§tig, me§te§ugaretiisporiau In lucrarea sa, täranii 1§i lucrau p5mInturile lor ne-supirati cu greutate de däjdi ; tcti se bucurau §1 fad grijdpetreceau" 7.

Silinta Domnului Moldovei Costachi Moruzi de a impiedecaluxul se vade§te strälucit prin scrisoarea arhiepiscopala a Mi-tropolitului Gavriil Callimachi, recomanctind Imbräcäminteacea de mäsuri §i smeritä" §1 osindind despretul fatA de portulmodest al Curtii, patima pentru täfti cu fir §i mai ales cumasuride Hindiia", pentru colburi §i fumuri ce sint prin case iarna"-Familii särace dädeau 200 de lei pentru o hainä, cu care-

54

1 Uricarial, VI, pp. 422, 450 1 urm.2 UrechiA, Istoria Romtnilor, 1, p. 11 i urm.3 Ibid., pp. 118-9.4 Ibid.,.pp. 274-8.6 Ibid., p. 278, nota 3.

FurnicA, o. c., pp. 34-5.7 Papiu, Tesaur, II, P. 166.

bani putea sä sd Imbrace cu cinste cu doo §i trei ränduride haine, IncA i pe fiii casi aceia, care poate nu avea nicicea trebuincioasi ImbrAcAminte". La nunta domnitelor lui Mo-ruzi Insä Curtea a lepadat toate hainile ceale de mari preturi§1 de prisosit In de§arte izvodituri" §i au impodobit mi-reasile cu cea strAlucitä Intru mäsurA podoabd §i nemIndrA cuiconomie §i fär'de mare cheltuialä, insä nu doard cumva urItA§1 neImpärtä§ità de cuvioase iscusenie". Exemplul a fost ur-mat, §1 färä scädere de frumusetä, cäci scumpetea se poate In-locui prin ceale In multe feliuri flori, adecA renghiuri Infru-musätate precum voia§te". Numai cabanita domneascä rämInecu ceaprazuri"; nicio altd hainA nu poate, nici la Constan-tinopol, sd aibä tafta cu.-fir §1 cu petialä ori cu sirmä tesutäsau cusutA", §iret cu fir sau cu petialä sau cu strmä", §1

la cap, exceptInd colanele pentru Incins ori cu fir,ori cu trasä ori cu sirmA cusute §i tesute de once feali arfi", cumasurile de Hindiia, aded ceale ce si numesc §a-luri chesmerii, ghermesuturi cu flori §i beldarii, ori de Hindiiaori de Sam sau de Halep sau de Tarigrad §i de tot loculstofä §i tot feliul de cumasuri de Evropa, atit cu fir, petialä,sirmä, tit §i fAr'de aceasta, ori cusute, ori tesute In flori demAtasä, osAbit de floare, adicA renghiul täftilor, cum cealecu flori perviile, atlägealile §i altele asemenea afarA nu-mai de §alurile ce sä numesc giaruri, pentru Incins §1 pen-tru cap, care sänt trebuitoare la räceale §i trainice, asijde-derea i §alurile sadea, ce se numesc §Amlod, lahuluri arä-pe§ti §i enghiuri-§all, §1 fie§tecare cuma§u sadea, cum gher-mesutu fArA flori, dima, cetateale §1 totu fealiul de alägealede Hindiia, de Tarigrad, de Sam, de Halepu, asemenea §itot fealiul de cumasuri sadea de Evropa §i alägeale fär'deflori, cum §i tabinuri, hareale, canavaturi ce au In chip deape flori de fealiu §i altele asemenea cumasuri ce lovesc Indoao flori, adicA renghiuri, iar nu stofe §i cumasuri cu flori".Se Ingaduie emenealile, testemelurile", peteala adicä tri" dela nuntä, dupA vechiul obiceaiu", caftanele domne§ti. Se admitlar juvaierele, lucsurile de aur §1 altile ca acestea lucruri carenu sA stria". Un teribil blästam pecetluie§te opreli§tea" 1.

Furnicl, o. c., pp. 45-57.

55

56

Comertul cu Turcia se presintd Inca In primul rind.Sfätuitorul unui Domn fanariot dupd Alexandru Ipsilanti, In

proiectul sdu de reforma, se ridica Impotriva gelepilor §1giilor cari cumpArl, cu o treime din pretul obi§nuit, ci§tigindcu daruri pe ispravnici, §1 peste 70.000 de oi, in loc de33.000, §1 trAiau pe sama satelor; ei sint adu§i macar laobservarea echitätii In transactiile lor. El cerea ca aceiai sänu se instäpIneascä pe suhaturile cäpätate prin firman de laproprietar pentru oile lor. Observa apoi cd un Ipsilanti redu-sese darul de grdsime de caprO, de unt §i de miere (120.000oca din prima, 80.000 din al doilea, 12.000 din a treia) cAtrecapanul Vidinului, luindu-se intreiala de la negustorii olteni§1 douä orinduieli" pe an pentru unt, dar pe urmA s'acerut §1 la celelalte judete, dindu-se la 1803 grija acestei tri-meteri la trei negustorl din Craiova 1.

Porcii erau cumpärati de negustori sirbi din Turcia2.La acel larg program muntean de refacere Turcii opuseserA

deci vechea lor rutina abusiva.Dar, in Moldova, interventia ruseascd aduse inca din 1784

intdrirea vechilor mAsuri de a se opri nelegiuirile oamenilorräi", a§ezarea la noi, pA§unarea vitelor turce§ti, ocuparea depAminturi romAne§ti, Ingäduindu-se numai trecerea din serha-turi In Moldova a unui numär hotärit de negustori" cu scri-sori In toatá forma ; oile necesare pentru capitalA vor fi vin-dute in bund intelegere numai gelepilor. In porturi se va des-lace capanliilor veniti cu coräbii din Constmtinopol, zahe-reaua de grine cerutd de aprovisionarea Tarigradului. Platacherestelei §i a salitrei se va lua din datoria bäneascA aterii. Chilla §i Isaccea nu mai aveau sä trimeatà vame§i laGalati. Dar, mal ales, ca o vamA notl, se ingdduia negusto-rilor romIni sd faca negot pe malul drept, färä a pldti altedäri 3.

Totu§i abusul nu poate fi stOpinit, §i astfel intilnim, la sfir-§itul veacului al XVIII-lea, casuri ca acestea : smeritul giu-

1 UrechiA, Istoria Romtnilor, 11, pp. 35, 36-7.1 Studii fi documente, VIII, p. 8, no. 37.

Sturdza, Acte i documente, I; Hurmuzaki, VII, pp. 421-5.

57

.decAtor Brilii Isac-zadea Dervi§-Mustafh." vine la Iai sAjudece un proces, pentru ni§te oi, trimese In Rusia, ale luilordachi Deleanul Cantacuzino cu ni§te Turci

Oricum, Turcii cari veniau de acum Inainte pentru trebilecapanului nu mai furA Iäsati sA umble pe toate strAzile Bu-cure§tilor §I pe la toate hanurile, ci =mal la al Sfintei Eca-terine, hotädt a li fi singurul conac, sau, la nevoie, §1 lahanul Coltei, längä casete de beilic al mAnAstirii MArcutei"Cahvenelele" la care ei se adunau nu erau libere, ci supusevel cafegiului domnesc 3

Cu provinciile austriece legAturile se fac InsA tot mai dese,dat fiind mai ales faptul cA In ace§ti douAzeci de ani niciunconflict al Imperiului cu Turcii nu veni sä le Intrerupd.

Inca de la Inceputul Domniei lui Alexandru Ipsilanti o soliedin Bra§ov sosi s'A-1 cerceteze pentru a cere restabilirea ve-chilor relatii 4.

In ce fe! §i-au ajuns i scopul se vede din privilegiul dela22 April 1773 (probabil 1775), apoi la 6 Novembre 1775, in-noit de Nicolae CarageA, §i prin acel din urmA, dat In August1782, Domnul din mita lui Dumnezeu §i-a ImpAratuluia, do-ritor ca nu numai supu§ii de aici, ci §1 strAinii sA poatA ca-pAta supt cIrmuirea sa indurare §i dreptate", acordá celartreizeci de case de Bra§oveni, cu optsprezece negustori, dinBucure§ti, dreptul de a face negot cu märfurile lor specialeIn toatd tara, scutiti fiind de once platä alta, t'Ara a esceptavAcAritul §i pogonäritul, vama pe vinul lor, decit a celor400 de lei turce§ti pe an, In douA termine.

Numai pentru vinul cumpArat sInt .datori a da vamA zecelei turce§ti de fiecare bute. MArfurile lor nu se vor deschidela granitä dar se va da de fie-care povard un leu, ca §i lavadurile Dunärii. Exportul märfurilor nevIndute li se admite§1 mai departe, Cu vama obi§nuiti de trei la sutd, fArA vama

Studii fi documente, XI, p. 83, no. 160.UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 486-7, nota.

3 Ibid., IV, p. 266 §i nota 1.4 Hurmuzaki, XV2, pp. 1739-40.

58

ageascaa §1 a cherväsariei". In ce prive§te pe carau§i, ne-gustorii sint liberi alege §i tinea ori Prahoveni ori Om-pineni ori Comärniceni

Pritnindu-se insä de Schei plIngere ca administratia mun-teneascA mai adauga o sutä de lei pe an, se recurse laguvernul ardelean cu interventia agentului de comet decurind numit, al Austriei, Ignatiu Stefan Raicevich, §1 secapata firmanul din 15 lulie 1783 2, §1 pentru Moldova.

De fapt se mentine aici; In Moldova, vechiul cornett, cutrecerea pe la Grozave§tii Bacaului, §1 Internuntiul capätadela Poartä numai oprirea sporirilor de vama pentru vin §1alte produse3. Pastorii ardeleni 4, cari dädeau In Moldova10 aspri, nu 12, ca la Munteni, erau apärati de impu-nerile nelegale la Groze§ti, la Fälciiu, unde li se lua un mielde turmä, la Hui §i In alte locuri unde erau supu§i la aceia§idare 5.

Firmanul din 4 Decembre 1786 hotära pentru TutuieniiBirsanii din Tara-Romaneasca6 un oierit de 10 aspri, nuierbärit pe bol §i cai, o dare de perdea" de doi lei sau unleu §i un miel, scutind de varnd pieile, lina §i Winn §i anu-lindu-se cele §aizeci de parale la ie§ire pentru fiece turmä,fixatä, nu, ca inainte, ori la §ase sute ori la o mie de oi, cila §apte sute, §i !Astrid vornicia pentru vitele ratäcite la bunatntelegere 7.

Sa§i tratati bine s'int aratati la Bucure§ti In 1782 8. Cit

Urechig, Istoria Romtnitor, II, p. 181 i urm. (si privilegiul .staroste-lui); traducere germanA In Hurmuzaki, XV±, pp. 174-4.

2 Ibid., pp. 1745-6, n-rele mmmcccu-xv." Ibid., VII, pp. 390-2, n-rele CCXLI-II. Cf. ibid., p. 427.

Cari aduceau 50.000 de oi; ibid., XIX, p. 1493, no. CXXXVI.6 Ibid., pp. 436, 445-6, no. ca.Xxxvn-vni.6 Lui Moruzi din Moldova cetindu-i-se un privilegiu, el sfAtuia sl se.

cearà firman; ibid., p. 63, no. LXX. - Opunere a Domnului mpnteanmai ales; ibid., p. 209 si urm. Recunoasterea de el a dreptului Birsa-nilor, p. 217, no. occu. Cf. ibid., pp. 240-1.

Ibid., VII, pp. 519-21. Se vorbeste si de porumbul adus de Os-torl de-acasA. Brasovenii se temuserà In 1782 de cotArit i fumArit; ibid.,.XIX, pp. 25-6, no. xxv; pp. 46-7; no. )(Lyn.

Ibid., p. 35, no. XXXVI; p. 40, no. xxxix; p. 178, no. ci.x.

59

despre Moldova, Bra§ovenii", negustori de link de pieide caprk de ceard, de pe§te (moruni §i crapi), de vin adus.din Turcia 1, In la§i §i Foc§ani cinci case, pe lingä cei deiarmaroace, cari, pe vremea Ru§ilor, nu platiserd decit-vama pentru märfurile lor vienese §1 venetiene, se plinserA cä.li se cere §i suma de 5% pentni marfa de Bra§ov, de 6 §17% lei, chiar 10%, pentru cea de Viena §1 Gratz, darea pentruamar1 17, plus 49 lei turce§ti pe an, fumAritul de 20, apoi30 lei, crescindu-se §i vechea contributie anuald §i cerindu-li-se§i birul 2 Un firman de asigurare pe capital se publicA In varalui 1783e.

In Tara-RomAneascä Bra§ovenii se mai plingeau cA li seimpun, in locul Prahovenilor, b5nuiti ca duc scrisori de trädare,cardu§i din eimpina 4.

NemultAmirile pentru situatia pästorilor ardeleni urmeazIbici §i dupà d'Atarea firmanului din 17865.

lar Bra§ovenii §1 .,Nemtii" cari aduceau pe§te särat delaBräila, supärati de mkjari" cu mäjäritul", negustorii ungureni",cari vind sare mdruntä" la Bucure§ti, importatori, ca loandin Bra§ov, de bumbac §i orez de peste DunAre, negustoride piel de capfk ca Adam Ceatiri", suditul Nemtiei", care-§iavea agentii la Craiova, dau de lucru Agentiei 6

Armenii din Polonia dpätau dela VodA Alexandru Mavro-cordat un privilegiu intru toate asamändtor cu cele trecute,oprindu-se cre§terile de arena, deposedärile in puterea 'drep-tului de vecinkate, usurpArile pentru aräturi sau pa§une.D'hile rämineau : un leu §i un potronic vechiu corn5ritul, unleu §1 §aizeci de parale la trecerea märfii peste hotar, desetinade stupi §i porci, zece bani cunita de patruzeci de banipentru boii cari nu sint de negot §i nici din cei luati labilciu §i Ingd§ati dou6 luni, plus unul sau doi lei bac§i§

2 Ibid., p. 88, no. Lxxiv.2 Ibid., pp. 76-7, no. L'un ; p. 94, no. Lxxxi.3 Ibid., XV', pp. 1745-61, mai ales, ibid., XIX, p. 105 si urm.4 Ibid., pp. 84-5, no. Lxx; pp. 88-9, no. Lxxv.5 Ibid., p. 266 si urm. In lama anului 1787, mil de oi Inghefau;

¡bid., p. 273.UrechiA, Istoria Rominilor, 1, p. 473, nota; p. 476, nota.

60

pentru gäsirea vitelor razIeje ; caii de export erau scutiji devamä, care rämlnea fixata pentru alte obiecte la 30/o. Pro-cesele puteau fi aduse dela ispravnici la Divan, iar celecriminale se vor judeca dupa tratate 1.

Starea Terii-Romänesti fusese cum In 1774 o descrie lp-silanti : un pustiu, cu o capitalä In ruine, cea mai mare mi-serie pretutindeni, lips& de locuitori" 2, si Moldova nu vafi fost altfel. In aceste condijii, si cu toata extraordinara capa-citate de refacere, adeverita de cronicä, a unor regiuni a droractivitate economicä n'avea la jail o civilisajie gingasä sicomplicatä, relajiile cärora trebuia si li serveasck In curind,singurul consulat cu caracter economic au trebuit sä aibä in-ceputuri neapärat slabe.

Totusi Inca din 1775 Austriecii, apoi si supusi lor ceinoi din Galijia, tratau cu Turcii pentru un. comerj folositor,pe Dunäre, In Marea Neagrä si in tenle turcesti" 3, luind siInjelegere cu Rusii. Cea d'ntäiu societate de navigajie, a ba-ronului Fries, unit cu Zewerovich si aljii, In 1777, nu putusa lucreze; pupa ispravä realisä si Brighenti, care promiteao diligenjä" pe Dunäre 4. In 1775, pentru acest scop setrimesese pentru cercetäri un agent de tainä, cu o suitäde negustori, la Chilia Noud, apoi in Crimeia, asupra careiaplutia marea amintire a Caffei, In noile posesiuni rusesti",si In sfirsit la Constantinopol 5. Trimisul, Nikolaus Kleemann,si-a descris caldtoria la explorajie si In curind un Willes-ho.en, un Dellazia, negustori din Viena, isi aveau contoarele

1 Ibid., VII, pp. 417-8, no. ccLx ;7ibid., XIX, p. 185, no. cLxv.2 Hurmuzakí, VII, p. 132, no. Lxxx.3 Ein vortheilhaftes erblandisches Commercium mit der Pforte mid

Russland, besonders nach dem Schwarzen Meer ; ibid., p. 155. Pentru ex-ploratiile luí Kleemann §i activitatea Casei Willeshofen In 1781 (cattibliografie) v. mal ales In Docan, Exploratiuni austriece pe Duntire,aAnalele Academieí Rom1ne4, XXXVI.

4 Henrik Grossmann, Osterreichische Handelspolitik mit Bezug aufGalizien in der Reformperiode (1772-1790, Viena 1914 (,Studienzur sozialen Wirtschafts- und Verwaltungsgeschichte, hggb. von Dr. KarlCull nberg").

6 Ibid.

61

la Dundrea-de-jos 1. Un firman special, basat pe noul seneciacordat Internunciului, ingicluia trecerea negustorilor austrieciIn Marea Neagrd 2.

Inca din Mart 1782 Kaunitz credea cd Willeshofen, care-§iceruse lnvoirea In anul trecut, poate Incepe sä-§i aducd pro-iectul la Indeplinire 3, care tintia, ca §i ale Franciei §i PrusieiIn acela§i timp, la legarea unor relatii economice cu Cherso-nul §i Crimeia, Intratd In stdpfnirea Imparatesei Ecaterina.Viena stAtea la indoiald dacd depositele de mdrfuri luate caprobd de Ia deosebitele firme trebuiau fäcute tot la ChinaNoud ori la Galati.

Firmanul pentru represintantul lui Willeshofen, Olivieri, eracdpdtat in Maiu urmdtor4. Si vasul plecd spre Galati, ducindcamelote, batiste, gaze, museline, plu§uri, moltoane, barhet,bumbacuri, pfnzeturi, mdtAsuri, tafte, atlazuri, alte postavuri.ciorapi, panglici, palärii, mdnu§i, arme §i unelte de fier, apoiace, galoane, portelanuri; oglinzi, sticlärie, galanterie, judrii,ca §i vinuri, zahär, rosolio, säpun, colori. Pe cloud mici vaseaceastä expeditie plutitoare se Indreptä spre Brdila §i Ga-lati 8, unde trebuia s'o fntimpine un vas rusesc de la Cherson,condus de cdpitanul frances Masse 6. Uimirea GAldtenilor §iintre ei, a celor Oliva negustori turci fu mare, väend acestlucru Mil exemplu ca negustori §i bärci impdrAte§ti sä se o-preascd la aceastä chele, cu atit mai putin avfnd pretentiade a trece fnainte cu märfurile. Se ceru lui Willeshofen sameargd la Ia§i ca sä-§i capete voia de trecere. La Sulina sepretinserd abusiv patru lei de butea de vin 8 Brfnza cumpäratä,la Galati fu opria acolo 9.

2 ¡oiga, Studii istorice asupra Chiliei fi Ceteitii-Albe, p. 379.2 Hurmuzakl, VII, p. 419. Cf. ibid., XIX, pp. 23-4, no. xxu.

Cf. Docan, In Analele Academiei Romlneg, XXXVI, p. 566 i urm. ;Hurmuzaki, XIX, p. 1 §i urm. Ina din 1779 fusese vorba de a se trimitevinurl ungure$1 pe apl la Constantinopol ; ibid., p. 3, no. I. Willesho-fen 1ncepuse aid.

4 Ibid., pp. 6-7, no. V. chestia mgrfurilor, ibid., P. 7 §i urna., No. vi.5 Ibid, p. 19, no. xvui; p. 24, no. XXIII i urm.

Ibid., p. 27, no. xxvii.7 Ibid., p. 29.9 Ibid., p. 34, no. xxxv.9 Ibid., p. 52, no. mi.

62

In toamnä ins& acela§i Willeshofen revenia prin Ovidio-poi la Ia§i 1, ca si reinceapd la anu12. In lunie 1783 apoi-sosiau cloud vase austriece la Galati ca sd descarce pentruCherson pe altele turce§ti 3. De acum §i negustori vienesiisolati veniau pe uscat, ca un Marini4. In 1785 Insd Com-pania se disolvd §i se cerea vinzarea la Bucure§ti a mdrfuti-tor din Cherson5.

Cu aceasta nu fu pdrAsit Ind acest comert plin de viitor.In lunie 1784 functiona la Viena o noud Companie de co-Inert pentru Dundre §i Mare" (Donau und Seehandlung),a lui Bienenfeld. Vasul Danubio" mergea de la Constanti-nopol la Galati pentru a lua mdrfurile depuse acolo §i a leindrepta iarA§i spre Cherson. Se prevedea acum §i o cd1A-torie de Intoarcerea 6 0 altd Companie se interesa de nego-tul cheresteleV. In sfIr§it la 1785, contele Festetics §i un a-nume Gottfried Bozenhard, din Ardeal, incearcd o navigatieclunäreand cu centrul la Bucure§ti 8. Festetics conducea Insu§icasa de aici, din Bucure§ti, 4n 1787, cfnd, izbucnind un foc,Vodd-Mavrogheni Insu§i alergA sA-i scape zandrul §i cafeaua,mustrind pe cine-i zicea sd nu se riscd pentru ni§te Nemti".§i spuind tare ca. de la din§ii el are un mare cf§tig9. In ace-la§i an se intilnesc plingeri contra vame§ului turc din Si§-tov, care fAcea miserii negustorilor ce debarcau mArfurile a-colo i°.

se continuA mai departe pe aceastA cale. In 1787 unRatkowitz din Semlin trimetea un vas de la Constantinopolla Galati. Tot odatd Incepea Intreprinderea, pomenitä mai sus,

1 Ibid., p. 81, no. Lxvi.2 Ibid., p. 97, no. Locxxiv.5 Ibid., p. 101, no. XL; p. 103, no. xu.Un vas al lui si altul al ba-

ronului de Teufferer ; ibid., p. 120, no. cvi; p. 136, no. CX}Mi.4 Ibid., pp. 107-8, p. 122, no. cm; p. 123, no. cxu; p. 151, no.

cxxxviu; p. 164, no. XLVI; p. 211, no. cLxxxviu.5 Ibid., p. 235, no. ccvni.6 Ibid., pp. 185-6, no. cLxvi.7 Ibid., p. 186, no. a..xvu.8 ¡bid., p, 237, no. ccx ; p. 238, no. ccxl.9 ¡bid, p. 268.0 Ibid., pp. 241, 244, no. ccxix.

63

Brighenti §i Dellazia. Cincisprezece vase mici duceau gnu ungu-resc la Galati, mide trebuia sà-1 iea coräbii mari trimese din Tri-este la Constantinopol, ceia ce fu apoya Insä de vremea real.

Se incercA apoi, dupà memoriul unui anume Brilckenfeld,-§i o navigatie pe Olt 2, la care Domnul muntean se opunea,pretextind cA s'ar supära Turcii, cari au mori la gura riului 3.in toamna lui 1784 negustorul Piircher din Sibiiu cäuta,

tovärä§ia baronului Buccow, sä treaca pe Olt spre Du-T'Are, iar de la Galati la Constantinopol 4.

Galatii ajunserd astfel un port Insemnat. In §antiere, din-cantitätile imense de cherestea se construiau §1 vase deräzboiu de §aizeci de tunuri. Sed multi negustori turci, §1 Incursul verii se adunä un mare numär de vase ce Incardmärfuri §i zaherea pentru Constantinopol. Inteuna se cioc-nesc marinarii turci. Vin multi negustori din Moldova, Polonia,Bucovina §i Ardeal. Cei din Bucovina cumpärä pe§te sArat,plätind cinci lei, apoi zece, de fiecare car, afard de leul §1.patru parale de car la granità 5.

Se vorbia §i de navigatia pe Prut, pe Nistru. Evreii HOrneaveau In vedere pentru scurgerea produselor galitiene, §i a"tutunului. Ideia era reluatà In 1782 §i printul de Nassau-Sie--gen, credea sä-§i poafá trimete grIul §1 lemnul la Acherman.Studii se faceau §i de abatele Caspari la 1786. Un conte Dzia-duzicki cerca un adevärat privilegiu pentru acest proiect,-sperind sä ajungd §i In Mediterana

consulul prusian KOnig semnaleazd In 1784 un alt pro-iect interesant : printul galitian August Sulkowski ar fi ginditsä facä un canal intre rlul Sane si Nistru, la Sambor, legindastfel Polonia cu Marea Neagrä 7.

1 Ibid., pp. 268-9, no. con.w.2 Ibid., p. 205, no. cLxxxin ; p. 207.2 Ibid., p. 207.

pp. 210-1.Ibid., p. 101, no. xc. Un agent piAnuit acolo, ibid., VII, p. 59.

6 Henryk Goldmann, o. c.; Iorga, Studii istorice asupra Chiliei ;1 Ce-etii-Albe, p. 379.

Hurmuzaki, X, p. 15, no. XIII.

64

Ocu parea Bucovinei prin ru§inosul tirg care se §tie ntrebuia sd fie pentru Austria Mariei Teresei §1 lui losif alII-lea numai stäpInirea unui splendid teritoriu, ci §i punctulde plecare pentru o noud activitate comercian De aceia seajutd din toate puterile formarea, cu burghesie strdinä 1, detirguri In mijlocul satelor moldovene§ti. De aceia, 'Melad dupäincheierea conventiei de delimitare, se ceru de la Poarti,dreptul de navigatie pe rIurile Moldovei pInd la Dundre 2Indatd dupd aceasta, In vederea noului rizboiu ce se pre-.-gitia cu Rusia, Curtea din Viena void sd se treacä peste o-preli§tea exportului vitelor ca sd poatà cumpära la Muntenica §i la Moldoveni once numär de vite, §i permisia se a-cordA, cu nesfir§ite asiguräri de prietenie, numai pentru Mol-dova 5. In 1782 se doria o as.tfel de Ingäduiald pentru cai deremonfa, cumpärati §1 de alte Puteri, ca Prusia, dar secapAtá numai oferta unui dar de o sutd de armdsari 4. Dom-nul Moldovei se gindia sä-i aducd din Tara-Romdneasc'ä,de la Craiova sau din Dobrogea 5.

Se mergea §1 mai departe In elaborarea de planuri. Asffetin mintea unui Armean din Liov, Nikorowitz, räsäri ideia de-a Invia vechiul negot Intre Galitia §1 Moldova. El credea cASniatynul ar putea fi punctul de plecare pentru o expansiune-mergInd pInd la Dundre §i cuprinzInd §1 Ucraina. Pentru a-ceasta ar fi sd se ridice prdvälii, deposite §i, dupä obiceiuloriental, §i bdi", care s'ar da coloni§tilor. AmIndoua riturilearmene§ti ar fi ingäduite, §i s'ar Intemeia §coald §1 tipografie,dar Evreii n'ar fi ingäduiti decit de doud ori pe an, la iar-maroace. Proiectul pdrInd prea vast, se ceru propunätoruluiO caute localitAti de colonisare In Bucovina Insi§i, §i, Infra,

I In invitarea la jurAmInt se vorbeste deosebit de Jidovii [cari] au.a jura juránInt Cu credin0 cAtrA noi, nu numai cei ce sInt sAzatori in.firguri, ci si cei de prin sate" ; ibid. VII, p. 299.

2 Ibid., p. 285, no. mal: ,die freye Schiffarth auf den Fliissen in.der Moldau%

3 Ibid., pp. 314-5, n-le CLXXIV-V.4 Ibid., p. 357, no. Coa; pp. 358-9, no. ccxnr; pp. 361, no. ccxvm

pp. 363-4, no. coxal; pp. 374-5, no. m'oca ; XIX, pp. 5-6, no. nr..5 Ibid., p. 31, no. xxxn; p. 47, no. xLvin ; pp. 40-50, no. L.

65

Cernduti, Boian, Siretiu §i Suceava, el alese pe cea dinurmä, In care trAiau Inca rAmä§itile puternicii a§ezgri de o-dinioarl Aici gOsi biserici Intregi, ori ware de reparat, §e-suri Intinse pentru pà§unat, putinta de vinzare a vinului mol-dovenesc, a rachiului §i berii, cele cinci iarmaroace pe an.Credea cä s'ar putea exporta caii §i boii In Silesia prusiana,iar vacile §1 juncile In Ardeal, unde ar fi crescute. Dacd s'arface colonia, i s'ar acorda tot felul de scutiri. S'ar clAdi§coli armene§ti, germane §1 latine§ti, bäi, circiume, Evreii,intru cIt ar fi tolerati, avInd numai dreptul Vinzgrii cu ma-runtkul ; s'ar da voie de import pentru tabac ; s'ar face doudiarmaroace noi, pentru tot felul de oameni §i tot felul demärfuri, la Anul Nou §i la Simpietru.

Un trimes al Patriarhului armenesc din Constantinopol fuconsultat asupra planului de colonisare. RämInea ca hotOrtz easä fie luatä la Viena 1 Dar planul se opri acolo, Austria a-rAtIndu-se incapabilä de mari creatiuni noi, ca ale Prusiei,cu care In lumea germanA se afla In concurentä. Si la Con-stantinopol, de altfel, Internuntiul se speriase de apelurile serseIndreptate de Nikorowitz coreligionarilor sAi din ImparOtiaturceascä 2.

Armenii din Liov se multämirà deci a stabili o Companiepentru negotul de cai In Boto§ani 3. Proiectul oficial din1786, tot a§a de zddarnic, prevedea fabrici de postav §i depieldrii 4.

Aceste mari planuri contrasteazd cu starea negotului in-tern, servit de Armeni, Greci §i Evrei In Bucovina, fOrA canegustorii germani sä se simtd Indemnati a participa la el 6. Nicicktigul cu boii nu-i atrOgea. Romlnii §i Rusnecii, cei din-täiu mai morali §i cuviincio§i", ceilalti mai dIrji (abgehar-tetes) §i mai vioi", se multAmiau sä schimbe vitele cu marfä.Cind Evreii furä snip de guvem a munci la tali, din 714familii la 1781, se pästrara In patru ani nulnai 175 6. De

2 ¡bid, VII, pp. 315-8, no. CLXXVI.2 Ibid., pp. 319-20, no. ci..xxvii.3 Ibid., XIX, p. 759.4 Ibid., VII, p. 473.5 Ibid., p. 456.5 Ibid., p. 457.

I

66

altfel reunirea, la 1786, a Bucovinei cu Galitia 1 tdiè toateperspectivele de inaintare spre Sud.

In acest timp In Moldova negustorii armeni erau ocrotiticontra proprietarilor de mosii, cari cautau sd-i despoaie, prinactele domnesti din 1784 §i 1785. Li se confirma cornäritulde un leu vechiu §i un potronic de botil exportat, plus 1 leu,60 de cireada trecutä peste hotar. Aceste animate ale lor vorda cunita de patruzeci de bani pe cap. Desetina de stupi rä-mInea de zece bani vechi2. Ordonanta care fixeazd deosebi-tele categorii de plAtitori ai cunitii pentru cai Inseamnd deo-sebit pe läcuitorii din raiaua Hotinului §1 a Ben derului, dinSale*, din Ocraina", pe cei cu cai bIrsänesti din TaraUngureascä." §i cu cai bIrsdnesti din Tara Munteneascä",tine negutätorii din stapInirea austrieceascd, cari au cfslelelor aicea in Moldova", lIngd Turculitästii ce se afld in stäpfni-rea austrieceascä, ca unii ce nu sin! din rinduiala celor ce plä-tesc" 3.

Austria incerca pe acel timp §i ramuri noi de comert. In1785 ea avea la la§i un magazin de bijuterii 4. De multea se endia la un agent, care sä apere aceste multiple in-terese §i sä dea o bag sigurd proiectelor ce trebuiau.

Biruinta asupra temerilor Portii si asupra obisnuitei ei

politice de tergiversare o cdstigaserd Insd Rusii, cari, färd saaibd märfuri de vinzare sau sd cum pere ceva In Principate,scontau cfstigurile politice care s'ar putea trage din presentaIMO Domnii romini a unui consul.

Sosirea acestuia, In Iunie 1780, se fäcu WA' nicio Instiin-tare prealabill El era acum In Constantinopol, cfnd ambasa-dorul Tarinei crezu de cuviintd sä facä Turcilor o simplänotif care. Se obiectd, fireste, cd tratatul nu dädea voie sä senumeascä un agent intr'un loc unde niciun Stat n'avea re-presintant, färä o formalä intrebare a Portii si cd el nu poate

1 Ibid., pp. 474-5, no. ccLxiv. Cf. 1 ibid., p. 477 i urm.' Uricariul, 11, ed. a 2-a, p. 148 i urm.3 Ibid., V, pp. 304-6 (1794) §i VI, pp. 465-72 (an. 1809).

Hurmuzald, X, p. 16.

67

avea niciun rost comercial, comeitul tristi§i märgenindu-sela singuiele calatorii in Rusia ale Cazacliilor, cari, de fapt,Ii cliadiau pe atunci biserica anume la Odobe§ti 1. Ru§ii nuse clintira Insa din loc, refusInd propunerea francesa a unuieonsulat la Acherman sau acea turceasca de a se fixa eare§edinta Silistra. In Februar 1782, Turcii cedan stäruintilornecontenite ale noului represintant rusesc. Bulgacov, §i con-sulul se instala In dona case la Bucure§ti, cu patruzeci §i

tinci de slujitori §i §aisprezece cai 2 In ce chip Intelegeau saapere comertul, i Intäiul consul, Serghie La§carev, §i urma-§ul sAu, Severin 8, se poate vedea din urmätorul cas. Con-sulul din la§i are, In 1783, o neintelegere cu vame§ii. El litrimete raspuns prin dragoman ca, daca mai fac a§a, li vaaduce la el cu ieniceri §1 li va da doua sute de cnuturi 4.

Internuntiul crezuse cA La§carev ar putea sä serveasci §iinteresele monarhiei austriace, care erau de multe feluri t spri-jinire a unei importante emigratii de me§teri, de agrononti,de medici §1 spiteri, de arhitecti §1 constructori de vase, o-erotirea Bisericii catolice, pe care Polonia n'o mai putea a-para In Moldova §i nimeni n'o avuse 'n grifa In Tara-Ro-rraneasca, protectia Evreimii, tot mai numeroasa, care-§1cauta un patron. Inca dc prin 1779 ideia Agentului austriacrasarise In Ardeai, care parea ca Incepe o nota vi* eco-nomica, §i la 1781 un fost auditor militar, Elvetianul Franz-Joseph von Sulzer, Insurat cu o Sasoaick publica resultatulexperientelor sale de citiva ani In principatul muntean, undeera preceptor §i om de afaceri, In Istoria Daciei transalpine",pe care, dupa jertfa tiparirii a trei volume, n'o putu con-tinua.

Pinzele din Moscova si fierArlile din Tula au existat numai in ima-ginatia candidatului austriac la consular, Sulzer (Geschichte des tratm-alpinischen Daziens, 111, pp. 443-4).

2 Hurmuzaki, XIX, pp.. 27-9,3 Ibid., p. 23, no. XXII.4 Ibid., VII, an. 1782.

Ibid., XIX, p. 109.

68

Dar alegerea nu cAzu asupra acestui om cu temperamentulnAcAjicios §i cu vorba amará, ci asupra agentului navigatieide probä a lui Willeshofen I, asupra unui Ragusan, cu pre-tentii medicale 3, care Ikea comert cu boj, cu link cu miere§1 cearA, In acela§i fimp chid pregätia In cuno§tinta trebilorapusene pe copiii lui VodA-Ipsilanti. Mergind caute prinViena, In cursul räticirii lor aventuroase, el cApAtA loculpe care-1 riVnise concurentul säu bosniac", Incä din Mule1782e, brevetul flindu-i expediat, fArä discutie, la 16 Octom-bre 1783g.

Domnul muntean, Nicolae Caragek, care §tia pe RaicevichIn legAturi eu predecesorul säu Ipsilanti, se grAbise, primin-du-1 ca pe un strain de distinctie", a-1 descrie ca om räu,§iret §i intrigant", cu un caracter urit §i turbulent", care fa-cuse numai intrigi la Viena. Acest secretar", care-§i pro-punea sA cerceteze afacerile dunArene de la Semlin pAnA lagura fluvlului, ii 'rea de nesuferit, cu toate complimentelereciproce de la prima audientA 3. Cu La§carev ImpreunA ar fidoi oameni rAi", §i VodA credea cA autorisatia nu se vada celui de-al doilea6. Si fostul Domn Il privia ca pe urtom §iret" §i ar fi dorit ca el s'a fie trimes la NeapoleTurcii 11 acusau cà i-a insultat lute° convorbire la la§i 8, pecInd generalul ardelean se Intreba daca Raicevich nu tineprea mult la tara adApostirii sale9.

CAci §i In Moldova purtarea luí lrufa§a indispusese. Ce-ruse conac §i i se Muse, dorise Intimpinare §i o avuse,

1 Ibid., pp. 11-2, no. ix.2 Consulul prusiac KOnig 11 socoate bArbier sau hirurg din Ragusa' ;

ibid., X, p. 22, no. XX.3 In Mart se decisese trimiterea unui agent; ibid., p. 3, no. n. In bile

numirea imperialA; ibid., p. 14, no. xi.4 Ibid., pp. 32-4. Pentru Raicevich ca preceptor al fiilor lui Ipsi-

lanti, ibid., VII, p. 332 si urm. Pentru numirea lui si ibid., p. 405 si urm.6 Mi par", serle Agentul, nun uomo ragionevole e più tosto timido

ed amico della pace", ibid, XIX, p. 22 si unn.Ibid., VII, p. 365.

7 Ibid., pp. 369-70.Ibid., pp. 378-9, no. CCXXXIII.

9 Sein Herz ftir das Land zur Zeit noch etwas zu gross seinibid., XIX, p. 13.

Q9

dar Inca de la Foc§ani orbise de puterea Monarhiei gatasä ocupe pall din Imperiul turcesc §i de hotärirea sa de ainvata minte pe Voevod 1 Pe cind Internuntiul presinta scuse,Agentul se plingea de reaua tratare a supu§ilor imptriali,mire cari izgonitul hirurg Bartolozzi 2 §1 indepirtatul medicAndreas Wolff, de insulte(e ce i s'ar fi adus lui, §i se de-clara incapabil de a-§i Indeplini astfel functiunile 3. Fusesenemultämit §i cu localul dat §i pusese, Ma a Intreba pe ni-meni, la poarta bisericii catolice un act de iertare a desetto-rilor au strieci.

Din partea lui, Inca de la inceput Raicevich recomandacontinuarea negotului intre Viena §i Galati, cu märfuri ardelene.0 Companie de comert en gros, cu un fond de 200.000 deflorini, ar putea inlocui pe Lipscanii greci, cari, cu un ca-pital mic §i imprumutat de la boieri §1 cu cara de transport,aduc pe an 500 de bucati de postav, 500 de §aluri (scialloni)englese", made in Germany, postavuri de Verviers, cinci-zeci de nmantini" de matasä italianä, pinze tipätite de Viena,.hirtie de Venetia, coase §1 unelte din Stiria, zahar de Fiume,marfuri de metal din Ntirnberg, cafea, drogherie, color', prinnegustori austrieci venind pe apa. Ar aduce stofe din Moravia§i Boemia, s'ar cumpara vite, cal, salita, piei de iepure. InTara-Romäneasca, spune el, negustorii imbogatiti de razboiusint In decadenta, Domnul devenind creditorul lor, dar 'Ina§i ceara li dau totu§i ci§tiguri mari. Harnic, amestecindu-se intoate, mergind cu staruinta pana acolo, Inca apucä de minape Caimacamul Brincoveanu, care nu voiä sa recunoascä orisa asigure o datorie fata de un sudit, vorbaret ca un meridio-nal in rapoartele sale, care ating toate punctele vietii ce-itrecea supt ochi, Raicevich nu plea In 1786 4, §i anumepentru portul din Neapole, unde publica la 1788 Observa-tile sale asupra Principatelor, traduse In limba germana la1790, fara a fi vaztit inceputurile comertului mai mare pe

1 Ibid., VII, pp. 410-t, no. cci.vi.2 Un Parmesan, ibid., VII, p. 429, no. CCLXVIII.3 Ibid., p. 412 i urm. Instructiuni ca sä se lini§teascl, ibid., p. 926

oi urm. Mustr4ri, ibid., XIX, pp. 18-9, no. xvu; p. 151 §I urm.4 Ibid., passim. Pentru plecare, ibid., pp. 244-5, no. coa.

70

eare-I dorise. Urma§ul lui, baronul Metzburg, avea un ca-racter mai mult politic, pentru a conirabalanta pe Ru§i 1_Numai In 1790 Raicevich era sä reaparA, in societatea luiThugut, care negociase dobindirea" Bucovinei 2

Lumea fanariotd se deprinse insd cu consulii. Cind noutrimis prusian, von Diez, strAbätu Principatele In 1784, elprimi suggestil Cu privire la intemeiarea unui consulat mol-dovenesc al regelui sAu. Agentul ar fi ocrotit un mic negot. deportelanA, de postav de Breslau 3, ar fi pregatit o remonta Incre§tere, a ofiterului Seydlitz, a Armeanului Baronti, §i ar fiapArat pe Germanii r.esupui monarhiei austriece, pe protes-fantii fArá ajutor, fArA a mai pomeni cItiva Evrei fArA protectie.Postul fu acordat unui Silesian, profesor de limbi, dar §i bundesemnator, care venise din Bucure§ti la la§i, ca preceptoral copiilor domne§ti, ca §1 Raicevich, Ernest-Frederic-Kbnig,care-§i capAtA beratul In April 1787. Acest original putin in-grijit, despretuitor de conventii §i iubitor de bäuturA, aveaplanuri mari : voiA sA Ingra§e cai tAtAre§ti de la iarmaroacela Ra§cov, avind mo§ie de o parte §i de alta a Nistrului, s5atraga negotul de vite (albe In Silesia, sä stabileascA la 14un deposit de mdrfuri prusiene, sA Innainteze cu afacerile pAndin depArtatul Levant 4. Vestitul bancher al Curtii prusiene,Ephraim, se gindia sä trimeatä in Moldova galoane §i altamarfA 5. Cind un German de pe mo§iile lui Poniatowski visade un comert care de la Copenhaga prin Zaleszczyk ar cu-ceri Orientul, &duffle dascAlului nostru de frantuze§te nutrebuie sA mire. Batjocurit insA de toti, de Diez in primulrind, el peri misterios la Inceperea noului rAzboiu 6, dupd ee

Internunflul califica asffel politica austriacl: Ma Cour, outre qu'elleest timide, hautaine, frauduleuse, instable à sa parole, babillarde etdisposde à mettre la discorde, est aussi trés ambitieuse et trés Igno-rante; on doit s'y faire craindre et estimer et s'y faire état de traitertoute chose avec ton et gravité; ibid., p. 261, no. CCXL.

572, no. CCCCLXV/.3 Ibid., X, p. 35.4 Cf. ibid., XIX, p. 235, no. ccvu.6 Ibid., X, p. 23, no. xxn., Ibid., pp. xxxvm-xLm.

71

la Bucure§ti, promisese lui Mavrogheni-Vodd ca-i va furnisapraf de pu§ca printr'un Evreu polon

Saxonia facea §i ea cumpäraturí de cal In Moldova pe la1781, §i o Campanie Capetti sau CapeIli se Intemeia pentruacest comert, care se oferi de aceia§i initiatori §1 Prusiei 8.Un agent saxon, Clement, muria la Bucure§ti pe la 1787 8, cIndse incepeau din partea Grecului Stamaty stdruinrt in vedeteastabilitii unui consulat frances.

Cel d'intaiu negustor frances, Honore Bonneau, apare la noiInca din 1718', cind dragomanul trances la Constantinopolcumpära in Moldova 20.000 de oca de Una pentru a le ex-porta In Polonia 6. Incercari de comert francese se facuserä§i In 1753, dar se ivia temerea de gelosia ruseasca 6. UnFrances de pe lIng5 Domnii no§tri, Linchoult, se gindia chiarla un stabiliment frances" pentru un comert productiv IntreTara-Romäneasca §i natia francesä"7. Cum ceara constituia Inadevär un important articol de export, Constantin-Voda Ra-covitä din Moldova oferia ca plata a unei datotii ce voi a sacontrActeze, 15.000 de ocä de ceara la Galati (i se cerea sanu fie mai scumpä decít 37 de parale oca). Si Casele Hilbsch§1 Cingria, Magy i Compania se interesau de ceara noasträ 8.

Franta trimese in currnd la Mohiläu un personagiu deose-bit de vioiu i Intreprinzator, de la Roche, apoi agent In Mol-dova ca i In Polonia, ca sä van ce s'ar putea face In ma-

Mid , XIX, pp. 319-20, no. cCLxxvn; pp. 383-4.2 Ibid., X, pp. 16-17, no. XVII.3 Ibid., XIX. P. 313.4 Ibid., p. 261, no. LXXVIL5 Ibid., VI. pp. 346-7, no. CL1CCL

1. C Fiiitti, Leffres et extraits concernant les relations des princi-pant& roumaines avec la France (1728-1810), Bucuresti 1915, pp. 63-6,73-4, 83, 88-9. 91-2.

Ibid., pp. 99 l urm., 350. El se gindia sa ieie pe acocoanaAncufa Sturdza'. Se stie rolul pe care 14 avut aici. V. Bulletin de l'Ins-titut pour l'étude de l'Europe sud-orientale, II, p. 162 i urm.

Filitti, I. c., pp. 19-20, 24-5, 27 si urm., 44-5, 90, 210-7, 276, 279, 300,304-6. Negot frances de Una In Moldova, ibid., pp. 25-27.Ofrteri pentruremonta (1768), ibid., pp. 508-13.

72

ferie comercialä In Polonia §i Rusia noul Un André Bilis-.tein, din Lorena, care venia din Rusia, avea §i el Inainte de1782 proiectul lui de comert 1: acesta din urma se gIndia lao Companie de exploatare a minelor, la o usina de fier, lafabrici de sticlä 2, de hirtie, 'la manufacturi Cu me§teri fran-cesi. O alta Companie, a Mari' Negre, ar ajuta comertul. Unprofesor de limba francesa la la§i, Carra, propunea In ace-la§i an 1782 Intemeiarea consulatului pentru a se aduce InPrincipate bijuterii, galoane, ceasornice, oglinzi, semi* deflori, mobile, flori artificiale, rochii femeie§ti, hIrtie, postav,gafa de cel albastru ca la Afumati 3, flori artificiale, pistoale,cuie, fier in bare, portelane §i faianta, butce, tablouri, tapete,dril francese, grece§ti §i latine", In sfir§it tot ce ar ma-guli un popor cu gustul format spre tot ce poate atila cu-riositatea §i mAguli vanitatea". Ba chiar vase trimese la Con-stantinopol ar putea aduce de acolo §1 märfuri orientale. larIn Principate s'F.r lua miere §i ceara, clnepa §i in, lemne §iiarba galbena sau indigo 4. Petionarul era trimes la alte bi-rouri, atatIndu-i-se d. negotul pe Marea Neagra necesardupa conventia de comert cu Rusia pare problematic-Ministeriului de Externe 5.

Cu toata presenta consulilor Insa, Poarta nu Intelegea satrateze Principatele de fapt In alt chip decIt pana atunci. Astfelfiltre capetele de acusatie contra nenorocitului Domn moldo-vean Grigore Ghica era §i acela ea' n'a cumpärat In Polonia,cum i se poruncise, o cantitate de provisii, scusIndu-se caRusia nu i-ar 1110'f:fui-o 6. Zaherele se cereau cu pret fix, camai de mult, in 1782 §i 17857. Dotnnul muntean era silit si

1 Hurmuzaki, XIX, pp. 63-4, no. Lx si urm.2 Una ungureasca. in Moldova la 1741, Studii # documente, VI.

Presupusul postav frances venia din Prusia; Hurmuzaki, X, p. 16,4 ibid., SupL P, p. 14 si urm., no. xxvn; Urechia, Istoria Romín,-

lor, 11, pp. 336-9.5 Hurmuzaki, SupL P, pp. 18-9, no. XXXI. Un Laroche, recomandat

pentru consulatul din Durazzo, era la 1783 lingl Domnul muntean;ibid., pp. 27-8; p. 40, no. Lxvi. Cf. p. 41, no. Lxvn.

Hurmuzald, VII, p. 311.7 !bid., p. 448, no. ccLxxxvi; XIX, p. 23, no. XXII.

73

cumpere gnu In Bulgaria, pe line säul, untul, brinza, mierea,ceara din principat 1, j aceasta pe vreme de secetä completd,

miserie general& Lui Moruzi, din Moldova, i se cereaIn griu un milion §i jumdtate de chile de Constantinopol 2,§i el era dispus sä cumpere pine din tenle austriace, dadi s'ar aduce la Galati 8.

Un raport al lui Raicevich ne face sd vedem procedärileturce§ti. In primdvard veniau gelepii ca sd stringä cele de ne-voie Seraiului §i ienicerilor, cu polite cAtre Domn, care letransmitea, In sama birului, ispravnicilor unde se fäceau cum-päraturile Numai exportul de porci din Oltenia, neceruti deTurci, era Ingaduit §i atunci cind, ca la 1783, se opria custrA§nicie ie§irea vitelor din tail, cu pedeapsd de viatä" 8.

In Tara-Roindneascd relatiile cu malul turcesc al Dundriierau obi§nuite §i se mergea curent la bilciurile de acolo, InOreava" (Prahova) §i aiurea8.

Relatiile comerciale ale Ardealului mäcar cu Moldova sIntdeci slabe. Dar la 1788 vedem pe loan lonovici Marcusdin Bra§ov aducind de acolo ca vr'o 50 de cantare mierebund albä", cu cofa, cite 80 de bani7.

De altfel liniile vechiului comert se ingustau tot mai mult.Am väzut cd Moruzi In Moldova interzicea larga vinzare depdnd atunci a horilcdi polone 8, pentru cä ea mineazd peteran, II face cu totul incapabil de lucru, Il adice a fi lene§§i in sfir§it calic", de §i un nobil polon, tot acel Dziedu-zicki pomenit mai sus, promitea sä cumpere In schimb toadsarea din magaziile Moldovei lo, ba chiar exportul boilor §i cailor

1 Ibid., p. 44.2 Ibid., p. 60.3 Ibid., p. 62. Lista de cereri turcesti In 1783, ibid., p. 99, no. LXXXVII.

Cf. ibid., p. 123, no. oat.4 Ibid., pp. 99-100, no. Lxxxvm. Cf. 0 ibid., p. 123, no. Cxn..6 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 472. nota.6 Studil l documente, XIV, p. 93, no. xclx.7 Ibid., VIII, p. 83, no. 15.8 Hurmuzaki, VII, p. 366, no. ccxxrv.

Filitti, o. c., pp. 229 si urm., 518 sI urm."UrechiA, Istoria Romtnilor, II, p.329 si urtn.

74

peste hotarele din Est §i Vest1. Domnul incerca a face negotcu Constantinopolul pe sama lui §i isprävia Abend Polonilordin Brody 2. Supt urma§ul silt, trebui ca grija intereselor poloneIn ce prive§te horilca si fie incredintati consulului rus, ci-ruia nimeni nu cuteza si-i stea ImpotrivA5. Se Incerd §i laBucure§ti un monopol al tutunului4.

A§a de mult negotul cel nou ameninta pe cel din läuntruiterii, Incit in 1783 negustorii moldoveni arata printr'o cererecite Domn eft' strainii II concureazi cu un folos de doui-zeci §i cinci la sutä In varnA §1 imposite", a§a Inn sInt instare si-i distruga in curind. Ca resultat, Evreii galitieni fullimpu§i la o dajdie mai mare, pe care nevroind a o pläti,.full poftiti si piece In zece zile.

Cel mai insemnat din negustorii moldoveni, unde tot ve-niau ace§ti Evrei galitieni, era astfel In 1784 un Atanasie lanko-vics din Cernäuti, Ungur de origine, cAsätorit cu o Rominci:el avea de la Bil§e§ti arenda pe trei mo§ii; i se putea ucideun cal de cincisprezece galbeni, boj de o suti cinzeci5. Ne-gustorii de tara se gräbiau sill iea pinfint In Bucovina §1si treaci drept suditi 6.

Räzboiul inceput la 1787 cu Rusia, Indati §1 cu Austria,puse capät Insi ripedei InnaintAri a comertului apusean maiales prin Austrieci 7. Schimbarea totald a moravurilor, ince-puti mai de mutt, dar desivIr§itä numai atunci, aducindalte cereri de märfuri §i de mode, era si deje Insä dupiOdle din Si§tov §i la§i un §i mai mare rol curentului nottde comert.

Negotul intern continua In tot acest timp dupi vechiledatine, §i Domnii fanariotismului filosofic fäceau ce puteau ca

1 Ibid., XIX, p. 60.2 Ibid., p. 74.3 Ibid., p. 166.4 Ibid., §i pp. 196-7, 201-2, n-le cuocix-tacxx. Se exporta si sare,

cu contract oficial, In Polonia, ibid., p. 80, no. LXV.5 Ibid., XIX, p. 189, no CLXX ; p. 220.

Ibid. Si un Gheorghe din Suceava.7 Fuga din Bucuresti a negustorilor suditi, ibid., pp. 326-7.. Pentru

cei cftiva suditi rust din Bucuresti, ibid., p. 331. V. si ibid., pp. 344-5-

75

si-1 sprijine. Dacä nu se Intemeiaza bilciuri noia prin ora§e,se da voie manastirilor a-§i avea bficiu la culesul viilor In lo-cul chiar unde fac vinul. Astfel pentru Hurezi In sud Mu§-cel, In dealul Pite§tilor 1".

De la inceput, Alexandru Ipsilanti opria pe negustorii sträinide a vinde, la Bucure§ti §1 la Craiova, altfel decIt cu ridi-cata. Se hotari cA ace§ti sträini, cre§tini §i Armenia, nu vorvinde, cum fäceau dupä rizboiu, la Thgul-de-afara §1 la 'Fir-gul-Cucului, cA mAtäsarii pamInteni au singuri dreptul de adesface matasa de la doudzeci de dramuri In jos ; dar seopriau negustorii de postav de a face pagubä croitorilor, fa-briand haine 2 Vinurile, rachiurile, holerca straine entoprite3. Ompulungenilor li se Ingaduia a merge Mt taxädupA pe§te panä la baltä. Nimenea din terani sA fie volnic",spune privilegiul din 1786, a Incärca once povarA din ora§pana nu vor Incarca Intaiu ora§enii, atil peste toatä vremea,clt §i la sborul SfIntului !lie prooroc" 4.

Trei din aceste bficiuri sunt descrise de calAtorul germanHacquet, naturalist, la sfIr§itul veacului al XVIII-lea. La Mo-hilau se vinde de Turci bumbac §i cafea, ca §i lulele; deTatari, vite schimbate cu postav §i 'Ana La Boto§ani, cuo mie de case, se desface §i marfA din Anglia §i Franta.La 14 Grecil aduc stofe de Orient (din Alep, din Chios),muselinä, brocart, materie scumpa ; Ru§ii, blanuri, pe cIndaltii desfac produsele Occidentului 6.

La 1783 Alexandru Constantin Mavrocordat hotAra§te cislanegustorilor panfinteni din Jai la un leu, 67 de bani, plusrasura de 14 parale, cu voie a se cislui, luIndu-se unspre-zece soroace: ,,ase pe cite o lunA §1 jumAtate, trei la aju-

1 Studii fi documente, XIV, pp. 103-4, no. cvn. Alte blIciuri si tIrguriWW1, ibid., p. 162. no. cLxxi, si aiurea, mal tArziu. Privilegiul pentru/Aoki! Sf. Ilie de la Cimpulung supt Alexandru Ipsilanti; UrechiA, Isto-ria Romtnitor, I, p. 107, nota 2.

2 Ibid., pp. 97-9.3 Ibid., p. 101 0 urm., nota.' Ibid., III, P. 28 0 urm., nota.6 lorga, Istorta Romtnilor prin caldtori, III, p. 24. Pentru Ia0 0

Polonul Ailkoscha, resumat ibid., p. 28.

76

torinta de iarnä", douà la ajutorul cheltuielilor Vistieriei cesä ia vara" ; calfele §i ficiori de negutitori neinsurati" nuau a plat' nimic. Pentru desetinä §i alte dijme, sarcini nuli se impun, nici däri speciale. Negustorii straini nu potvinde decit in termin, cu ridicata", iar nu cu cotul saucu cumpana", afarä de ale mincäria, §i Inca plätind otaxa celor indigeni, de jumätate de leu la suta : o cutie"a negustorilor se hräne§te din taxe. Abägerii, baibara-carii, rachierii, bacalii §1 alte esnafuri" nu vor vinde de-.cit maría lor, §1 nu cea suptire" a indigenilor. Desägarii",cari in§ealä la vama, nu vor mai cutreiera, cercetind numaiiarmaroacele. Starostele are supravegherea §i judecata cuapel la Vistierie, avind a opri cotul sau cumpana vicleana".Un negutitor de va zice cuvint de necinste asupra altuinegutitor, sa se globeasca, iar care va ridica mina, mai cumari pedepse, dupa cum va gäsi cu cale §i vor hotäri frun-ta§ii". Pensia celor cuprin§i de nevoi §i de saracie" se valua din suma gloabelor.

De altfel dreptul starostelui nu se opre§te la breasla lui :Fail §tirea starostelui §i a frunta§ilor nimeni sa nu fie vol-nic a deschide dugaianä, ca si negutitoreasca cu maría sup-tire, care And negutatorii dughengii, nici din paminteni,nici din Armeni, nici din Jidovi". Dumineca §i la douäspre-zece praznice imparate§ti sä nu fie volnic a deschide du-ghenile §i a vinde once fel de maría, ci numai lucru ce vafi de mincare, nefiind opriti, sä aibä voie a vinde 1". Se poateo prevedere mai de aproape §1 mai iubitoare ? 0 cutie" an egustorilor se hrane§te din taxe 2.

Mäsura Inchiderii präväliilor Dumineca §i la hramuri, ladodsprezece praznice impärate§ti", se iea §i in Bucure§ti la1783 3, pentru p toti negutitorii pravalia§i, ori lipscani, tarigra-deni, bogasieri, margelari, postavari, cavafi". Evreii §i Ar-menii aveau aceia§i Indatorire, insá nu zicem pentru toateserbatorile mici, in care cei lene§i §1 netrebnici gasesc pri-cini de serbätoare a nu-§i face lucrul §i ali§veri§ul vietit lor

1 UrechiS, Istoria Roadnilor, 11, pp. 378-81.2 Uricariul, I, pp. 3S-44.3 Ibid., pp. 397-8.

77

§1 a petrece in bicisnicii, ci numai Duminecile §i praznicelecele mari ImpArAte§ti §i ale Maicii Precistei", la celelalte, prA-vAliile fiind inchise numai in timpul slujbei.

Trei ani dupd aceasta, Alexandru loan Mavrocordat fixdin Moldova birul negustorilor de tara la 15 lei pe an, la Sf.Gheorghe §i Sf. Dumitru, plus rAsura, dughenile dind la aju-torintd 25 de lei lipscAnia, 20 bra§ovenia §i bldnäria, 15 bo-gasieria, plus iarA§i 1-Asura. Vama rämine 30/0. Se mai adaugedoar cotAritul, 60 de bani de dughiand 1

Avem §i privilegiul din 1785 al lui Alexandru loan Mavro-cordat §i cel din 1795 dat de Alexandru loan-Vodä Calli-machi breslei negustorilor päminteni" de la la§i. Se prevedeplata la Sf. Gheorghe §1 la Sf. Dumitru, de numai cinspre-zece lei pe an, plus cinci parale la leu misura §1 ajutorinta,de 25 de lei la lipscAnie" §i 20 de lei la bra§ovenie §iblAnArie", 15 la bogasierie", plus 14 parale la leu mäsura.Vama rAmine trei la sutA dupä adevärata fatua* cea voraräta cAtrA vamer. Cotarilor li se dau 60 de bani de du-ghianä. Ctrciumele dau la ajutorintA trei lei de bute, 60 deparale de poloboc. Vor fi apArati pe lingä negustori feciorii,calfele §i cite un om strein adus de piste hotar". Once an-garii sint oprite. La dijme, negustorii pot scuti 500 de stupi§1 o mie de vedre, pentru prisos dindu-se patru parale vechide stup §i rAsurä patru, ,,de cruce". Toatä administratia seface prin ceau§ul breslei 2.

Vre-o cinsprezece ani mai tdrziu, rupind contractul pentruvenitul podurilor cu negustorul Aposta' loanu, Scarlat-VodA,fiul lui Alexandru, pomene§te ce se va lua de la marfalipscAnie", marfa de Tarigrad §i bAcAlii, cum §i alta mariäce va veni de piste Dunäre", marfa de Bra§ov sau rusascä",marta terAneascA, precum §i päcura §i cdrtile de gioc"-

Comertul in ora§e rämine supus mai de aproape suprave-gherii. Cei cari rAspindiau maría intiiu prin sate §i o strecu-rau pe urmA In orne, prin carä cu Mina', cu gnu §i attele",

1 Uricariul, II, pp. 45-9 (Cu indicarea confirmArilor pAnA la 1795).I Doc. Callimachi, I, pp. 470-2, no. 145; UrechiA, 1st. Rom., II, pp.

382-4.8 Uricariul, II, pp. 49-50.

78

furA dati, in Tara-RomAneasc5, la 1783, pe mina mortasipi-lor cari stringeau vama 1. In Boto§ani, bacalii cei mai defrunte vindeau Innaintea celorlalti" 2.

Precupetia era strict reglementata. »Matrapazii bucure§teni,cari iese afarA la cimp innaintea celor ce aduc bucate la t'ir-gul de vinzare §i taie pretul lor cu aceia ala, §i apoi, dupAce le aduc In tirg, le scumpesc cu pret nedrept peste mAsurd",i§i vedeau, la 1783, matrapazlIcul" oprit. Nartul" se fixAin Intelegere cu breslele 3. Se opriau, de frica focului, prA-vAlia§ii de once fel de isnaf §i celalt norod de oameni pro§ti,ca nimeni sA nu cuteze 4 mai §edea prin prävälii cu ciubuceaprinse i pe la ulite §i drumuri sä umble ca pipa" 4. Se oprialuarea In buti, burii mari §i In saci aruncati pe ad, pe acoleafie§unde" a pucioasei, silitrei, fi§icurilor", rachiului, ierbiide pu§cA3. Se desinfectau prAvAliile unui mort de ofticA, pre-cum a fost casul cu Costandicel Lipscanul, Arvanitohoritul,din Craiova 6. Zborurile", tirgurile, aveau nevoie de InvoireaDomniei 7, oprindu-se punga§ii, calpuzanii, borfa§ii §1 furiide cai" tigani 8, Iudetele din margenea dunAreanä n'aveaudrept la bilciu, pentru a se evita scandaluri cu TILICii 9.

La 1805 se fAcu o IntreagA reglementare a precupiei sauprecupetiei bucuregene. Opriti de a ie§i innaintea teranilor §ide a-i mAglisi", precupetii erau a§ezati In pravAlii, dupäcerere, din causa chiriilor scumpe, tot pe locul lor §i con-stituiti prin hrisov In isnaf" de patruzeci de oameni, ale§ide Agd, ca oameni de credintä §1 cu statornicie burla', patrufiind pul la Tirgul Cucului, cite §ase la cele patru podurimari" §i doisprezece prin mahalale, unde se va socoti mij-locuI locului". Dar vAtaful lor fi va cirmui sA vinza In t'ir-guri teranii cu ocaua §i cu paraua de dimineata pänä seara

1 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 470-1, nota.7 Furnia, o. c., pp. 62-3, no. xxxv.3 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 478-9, nota; p. 480, nota.

Ibid., p, 487, nota.5 Ibid., pp. 507-8, 518-9, nota.6 Ibid., pp. 513-4, nota.7 Ibid., p. 483 si urm., nota.

Ibid., pp. 484-5, nota.Ibid., pp. 485-6, nota.

79

§i mai multe zile, §i, cind teranii nu vor putea sa mai zäbo-veasca §i vor vrea sä Atiza cu ridicata ce li-a ramas, atuncisA alba voie precupetii a cumpara räma§ita". Altfel fi ma-nfnca ocna. Dar vor putea, vor trebui sä umble prin satedupä lucruri de hrana, cäci au raspunderea zaherelei, Insä cucarti domne§ti 1

In Moldova, privilegiul dat de Mihai-Voda Sutu (1794)negustorilor pamtnteni din Boto§ani prevede scutiri de de-setinä, de slujbe, de angärii, ocrotire la iarmaroace §i la cl§le,favoruri la arendarea de mo§ii, in schimb pentru bir §1 aju-torul" de 30 de bani de casa la tesaurul negustoresc a.

Vamile interioare ramineau cele vechi, foarte vechi. In Mol-dova, la once apA mare: Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretiul,Moldova, Bistrita, Trotu§ul se lua brudina. Pentru oilemumbaielei impärate§ti" se luau 3 lei, 80 de bani noi lamie, 5 pentru oile negutatore§ti" 3. Pe§tele ce se aduceadin Dunäre §i din balti era un atft de important articol decomett, pe la sfir§itul veacului, Incil la 1795 se llanta odare specialä asupra lui, a mageriei". Cartea domneascaprivitoare la dinsa pomene§te vinzarea pe§telui sarat §i

proaspat care vine pe Dunäre cu caicele la schelea Galatii §ipe§tele care vine cu cará din balta Brati§ului §i din baltalalpugului, cum .§i de la alte M'IV din Tara-TurceascA, laschelea Galatilor ; a§ijderea §i pe§tele särat §i proaspat ce seva 'Marca prin cara §1, nevrind sä vie la schelea Galatilor,vor merge pe la alte tirguti, trecind prin Tinutul Covurluiu-lui" 4. Se cuno§tea §i sistemul opririi importului articolelorproduse in tara §i astfel regimul de organisare economicape basa apuseana opri, tot in 1783, cu totul aducerea devin §i rachiu de peste granitä5.

In materie de industrie, in sfIr§it, la 1786 continua fabricade sticla de la Hirlau, trecutä de la un Evreu la Petre

2 !bid., XI, pp. 360-3.2 &mili fi documente, VII, pp. 132-4, no. 47.3 Uricariul, IV, pp. 204-5.4 Ibid., pp. 70-2.'3 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 462 i urm., nota.

80

Mazi, Neamt, §i apoi la Francezul Chabert 1 Se cAuta caaceste manufacturi sA nu se strämute In Principate. Asffel,eind un Ceh, Simon Kohani, care-§i avea In Ardeal fabricade sticld §i de cristal, trecu In Tara-RomAneascd pentru aface acolo o fabrick Kaunitz Insu§i interveni pentru ca aceastasd nu aducä o pagubd comertului cu acest fabricat 2.

Prin aceastd activitate a comertului la hotarul Intre douä nea-muri o clasA nouä de mari negustori se ridicd. Astfel Hagi Enu§,ctitor de bisericd, proprietar de mo§ii 3, In Craiova, §i ur-ma§ul sAu, Mico starostele 4, care nu-§i uitase Compania, §i,prin Hagi Constantin Stoenescu din 1787, era in corespon-dentA cu compatriotii din Sibiiu 5. Lui Marcu Iovepale (Eve-palin") Chiproviceanul Ii succedaserd fiii, nepotii §i altà semintie ;succesorul lui lova e Dumitrachi lovoiul 5, §1 Nica Tei§anulare ca fiu pe 13Alutd Ioannu 7. Inceputul acestui seco! pre-sind Intre ctitorii de biserici oltene multi bäcani, pbolta§i",negustori 8, zaharagii", mdtäsari.

In Moldova, afacerile lui Manole din Boto§ani sint conti-nuate de unul dintre fiii säi, Iordachi, mo§ier, dar §1 cupet",care-§i pästreazd cele douA dugheni 0. Armeanul HaritonMiculi, al cArui fiu va trece apoi la Ia§i, se Intilne§te Inacela§i Boto§ani 10. La 14, Ind la 1779 aflAm pe NdstaseNegrul, cupet, sAn Toader Negrul" 11. Panaiti Fote era pe la

1 Studii ,Fi documente, XI, p. 84, no. 165; UrechiS, Istoria Romtnilor,II, pp. 376-8. .

I Hurmuzaki, XIX, p. 203, no. ccxvin Se pare a fabrica rSmase:agentul trimetea acolo pentru a cApAta Oki recente; ibid., p. 290. Sul-zer scrie contra fibricilor din Principate; Doc. Callimachl, I, pp. 393-4.

3 Studii # documente, V, p. 333. no. 143.4 $i un Ghip. Stoianescu, In 1843; Studii fi documente, XV, p. 71,

no. 196.6 Ibid., XII, pp. 110-1, no. CCXV111; XV, p. 60, no. 161.6 Ibid., XV, p. 311; p. 315, no. 891; p.317, no. 897; p. 318, no. 898.7 Ibid., p. 312.8 Ibid., p. 60, n-rele 159-60.9 Ibid., V, pp. 423-4." Ibid., p. 426. Pentru familia luí mai departe, Docunzentele Callimachf,

II, p. 208, no. 161.11 Ibid., p. 219, no. 30.

81

1788 Liptcanul" In vazA 1. La 1795 un Manole, fiul lui Gri-gore Bra§oveanul, avea legaturi cu abagerul oriental Tatu12.

Scrisorile lui Hagi Constantin Pop din Sibiiu ajutä säafläm cine fAcea negot de import la Bucure§ti In 1818-- 21,deci, In parte, §i mai Innainte. Pe find RomIni : M. Cornescu,Statie Constantin, Triandatil, Iovipale, Cristu Papazoglu, Cu-ciuchi, Cogeamu§, Gheorghe Paapa, pe lIngd Grecii Calen-deroglu, Gheorghe Sakhellario, Gheorghe Stavro, Stavri,Apostol Gheorghiu, St. Moscho, Baltoridi, C. Piga, Papa-dopol, Chiriac Hristodu o, pe lIng5 Armenii Mangiuc, AratunDilanoglu, Aracagioglu, Uvanes Vartanoglu, Vartan Hagicov,Garabet Melicovici, Buiuclioglu, Sarchis, Asadur Amedov,pe find Slavii Cealicovici, Velea Pavlovici, Manovici, peIMO Francesii Marchand, veuve Bonin, pe line Germanii Galtz,Schermelly §i in sfIr§it pe lIngd Evreii Ascher Lewi, Abrahamde Lion, Isaac Elias §i Isaac Cohen, Moise Zisu, Efraim Nach-mias, Sch. Friedmann, Moise Semo, Herschel Finkelstein 3.

Cunoa§tem, InsA, pe corespondentii chi ar din 1789-1820ai hagiului" din Sibiiu. La Bucure§ti era cunoscutul ChiriacPolizu, loan Eustatie Baltdretul, vestit prin bogAtia §i influ-enta lui 4, §i Grecul Nicolae Eliad ; la Pite§ti Hagi Zeno Zu-panioti, Russi, Mihail ; la Arge§7 Lazarovlci, Nanu, Paraschivloanu ; la Craiova, Albulescu, Marco §i lenachi, TuJoranMihail, Dumitrie Ccnstantin, Fitochi, Calaigl, Nicolae Ra-dovici, Muth' loanu, Velie Pavlovici, Stamate MArgArit §i unDimitrie Aman, apoi Iovepalii (§i la Rimnic), pe lIngA Mavrodl §iHagi Mladen Stoianovici ; la Rfmnicul-VIlcii : Popovici, NicolachiMihail, Radovici, Mavrodoglu, Adam Ulrich, Sevanos ; la CaracAl,Landescomisarul" Ion Moldovan, care-§i avea la nloagAr" mA-gAzia cè mai mare' din ora; la CAlimAne§ti DrAgoiu Gheor-ghiu. La Ia§i un Atanase Vasiliu, un Balasan ; la Roman un StavruSlugerul; la Boto§ani Hagi Chicor Buiucoglu ; la Bra§ov un

I Studii $i documente, V, p. 542, no. 19.Doc. Callimachl, I, p. 472, no. 146.

3 Studil fi documente, VIII, p. 88, no. 60; pp. 89-90, no. 70; p. 91,no. 89. La 1820 §1 la Craiova era datornic al lul Zenoble Pop AvramOvreiul (ibid., p. 89, no. 67).

Ibid., p. 83 §i urm.; p. 85, no. 28; p. 86, n-le 34, 37, 40.e

82

Barbu Hagi-Arion ; la Oradea-Mare (Varadin") un Mihal.Mihail ; la Näsaud Elena Machedon asociata cu o Säsoaica ;la Balgrad un C. Carcalechi ; la Sighipara Vasilica Moise ; laOrä§tie lene Maior; la Zlatna SAndrut Dobre §1 Ghitä Tolea 1.

Intre figurile de negustori din acest timp se Intiti§eaza cuun deosebit relief aceia a Turnavitului, care, invinuit- de le-gäturi cu Pasvandoglu rebelul, e atras la Constantinopol in1788 §i facut sa dispara 2, a acelui lenache BältAretul, poateurma§ de Mecan, care In 1822 e zarafba§a al Pa§ei deSilistra, §eful armatelor de ocupatie in Tara-Romäneasca §i,

vethiu lipscan, fAcu §1 drumul Berlinului 3. Un Meitani fä-ceau afaceri mai mult cu Turcia, pe linga zäräfie 4. Ca aldoilea lntre suditi trecea bancherul Chiriac Polizu, fost can-didat de consul prusian, care dadu in 1826 un faliment deun milion §i jumätate 5.

E cunoscut negustoiul lona§cu din Slatina, care din avutulsäu, in care §1 douä mo§ii, fäcu biseric5, spital §i §coalä pentruinvätatura copiilor". intärind, la 1797, aceasta danie, vdduvalui, Neaga, doria numai sä se hräneasca, citvoiu avea viatä",cu o prävälioara ce se fäcea din nou 6 Boierii epitropi, insä,un Filipescu §i chiar lordachi Golescu, lAsarä la o parte spi-talul §1 deterä un caracter grecesc §colii 7.

Originea acestor negustori nu e totdeauna cunoscutd. LaRfmnicul \Pilch avem generatii intregi ca a lui Evepalin-lovepale.La Tirgovi§te cupetul Bädica, mort in 1769, era fiul unui pro-topop §i sachelariu 8

Importanta acestei clase fu subliniata prin schimbarea, da-toritä lui Radu Golescu, care inlocui la Departamentul epi-tropiei ob§tirilor pe cei patru vornici ai doilea cu patrunegustori . Se aleg la 1798 loan Scufa la mile, Spirea Cazoti

1 Ibid.2 Doc. Callimachi, II, p. 602, no. 11 *I nota 1.3 Hurmuzaki, X, p. 187, no. caav.4 Ibid, pp. 314-5, no. cCciocxxiv.5 Ibid., p. 370, no. ccccxLvin. Cf. 0 ibid., p. 396, no. cccCII/ocu6 Studii 0 documente, XVI, pp. 79-81, no. 16-17.7 Ibid., p. 82.8 Ibid., XV, p. 358, no. 10_2.9 Urechia, Istoria Romtnilor, VII, p. 177 §i urm.

83

la strAli, Mihai Chiritä la §coli, Petre Vasiliu la ci§mele §i.orfanotrofie 1

Ardealul, relkut economise§te, era acolo ca ta dea Princi-patelor §1 mai ales Terii-RomAne§ti, iar, din aceasta, in spe-,cial Olteniei, cele de nevoie pentru, a se civilisa" in sensul.apusean. Inca din 1791 vedem viind pe la Hateg un ceasornic,,o butca de Viena, cu toate cele de nevoie 2 Un negustorsibilan insurat cu o femeie din mica boierime diem* o MurgA-lancA, PAuna, §1 de mult amestecat In vinzaree peutru pA-§une a muntilor dela noi 2, acel Hagi Constantin Pop, al.carui chip se vede Ind* pe mu§amaua din biserica dingroapa dela Sibiiu, fAcutA de &rim!, asociat §i cu boierul1-lag' Stan jianu IncA din 1756 4, fu principalul agent alacestui zilnic import. Ce nu se cuprinde In lista ce o putemIformA dupA bogata lui corespondentA, din fericire desA-vir§it pAstratA ? CarAte, butce vienese §i englese, desagicu cdrti", hamuri §1 mArgAritare, blAnuti §i seminti de le-gume, horbote, basmale, fachiole, mku§i, pantofi, cAciuli,apA de obraz, apA de Spa", clopote dupA cele din Lipsca,fe§nice, farfurii, pAhare, caranfile" §1 buteluri", arpaca§,presentin, orz italian, preparate de carne italiene, pinzA deEperjes §i Linz, pistoale engleze§ti §i de Viena, fete de masApolone, servise de portelan", stofe, ceaiuri, candel, rozmarin,unt de anason" §i de scortiparA, cutite, linguri, piulite, far-iurii, tipsioare de dulceturi"tesAli de piele" pentru vinat,ceaprazuri, hirtie, ceasornice bune de purtat in sin", pomirari, colori, gazeturi", cAtei §i cini de rasA, pi§coturi, rozolde Breslau §i frances, undelemn de Proventii" §1 de Lucca,procovete de Bra§ov, aufsati de zahar cu tot felul de figuri",

1 Ibid., pp. 178-9. Cf. si ibid., p. 471. Asupra raporturilor lui Golescucu Scufa, ibid., VIII, p. 127 si urm., nota.

2 Studii fl documente, V, p. 161, no. 113.3 Ibid., p. 160, no. 110. V. si ibid., XIII, p. 179 si urm. Hagi Con-

stantin era fiul lui Hag! Petru Luca si al Stanei.4 El film si bolt!" la Craiova; ibid., VIII, p. 17, no. 73. Lua trt

arena oLnele muntene, ibid., p. 83 si urm.

pentru nunti, portioane de doftorii hiarä de cAlcat rufele",hiarA de copturi", crämatartar".

Pentru IntAia oarA prin amicul lor, hagiul de la Sibiiu, ha-gia§u1", boierii olteni au, aráturi de vechile lor sobe monu-mentale, sobe de her, de cele supthi, oarbe, adecA dintealtäcasA sá sa IncAlzeasc5, adecA cu urloiu, sA iasA fumu Intealt-co§" 1 Pe päreti pun pInzA de cea zugrAvità, ca o matelie"2_Tot din acel izvor vin pentru aceia§; scaune cu posLav fis-tichiu" §i canapele a§ijdet ea.

imbräcämintea cuprinde §trimfi" §i §uh-pantofi". Se cer.croazele", creditor cu vergi märuntele", umbrèle, gherlan-turi", vaperuri". Apele de toaletA se intilnesc In baloturi cusApun ce scriu gazetele cä au e§it pentru spälat cocoanele-pe obraz". Se doresc peruci de o spetä anumitä, pentru fe-mei. Basmalele purtulan" sint preferate celorlalte.

La mese se bea ponciu", vutca frantozascä ce SA' cheamärum" §i SA face din drojdii de zahar" 3. Se gustA ananas.ca din grAdina lui Bruckenthal la Sibiiu. Se mInIncA presentin§i salame ardelene§ti, ;,pApu§èle de zahär pi§cat"pesmet-de Bra§ova. Bucitari §i socAcite" lucrau pentru ospetepAnä §i spälätoarele" se cer a fi Netntoaice". Ciocolata"a Intrat in moravuri.

Pentru plAcerea musicei se aduc minavete". Femeile, ma-muzelele", se distreazä cu cIini mici de tot, cu pär mare, decare au damele cele mari lIngä dinsele". Ba gisim odatäbiberoane, ploschite de sticlA din care sug copiii".

boierii erau hazlii In comenzile lor fá cute unui prieten..,Astfel In 1784 Stolnicul Bráiliu define§te astfel butca do-ritä : nu vre-o copturä veaiche §1 suliminitA, ci sa fie tIaäri,_frumoasA... i sä nu fie grea, cit de ward de s'ar putea, §ibunk dar §i mai ieftioarA"4.

Dar hagiul" e numai frunta§ul unei Intregi societAti denegustori bogaji, mIndri, luptindu-se de mult, ei §i femeile-lor, pentru bo §1 rang in biserick care §i cine si stea la_

1 Ibid., p. 21, no. 95.2 Ibid., p. 70, no. 468.3 Ibid., p. 28, no. 137.4 lbid., p. 10, no. 50.

84

85

foisor sus §i care sä stea jos": Horvat, Gioan, Todoran,Alexie, Mancate", Manicati, §1 sotia lui Märiuta, Zamfira, An-dreitoaia, Fägaräsanu, Zamfirachi, Dumitru Fug, Mavrodin,Zamfir Chiriu, Nastica lui jupinul Gheorghe, Evuta luí ju-pInul Mitre, Marca Cojocarul, Märiuta Adämoaia, Crusca,Cheorghe Arnäutul, Vasile Bäcanu , Pascale, Marianca, peIMO batrinele care stau jos" : mama jupInului Mitrea,Op eana, Anula, Poplacenoaia, Ghetoaía, Calara, jupineasa Tc-mei, Pipertoaia 1. Ca Hagi Constantin Pop, el Insusi urmasullui Manole Manicati Sofrone si al lui Coste Manole Cichir-.dec 2, dat In conditii mai modeste, Ardealul cuprinde si alp re-presintanti ai comertului rot,nänesc, avind legaturi ca Venetia,Triestul, Viena, etc. : un Geanli, un Hagi Palm Luca, VasileBäcanul, un loan Cincu, jude al Companiei, un lenachiMarcu, un lenachi Arpa; apoi Andras Dridefi, Toma Vilard,Dumitru Cozma, ba chiar un Romin din Balcani, Gheor-ghe Cutovlahul 3. Dupä 1750 un Constantin Osmachi eranegustor la Sas-Sebes 4. Thziu de tot, negustorul un Vasila-chi D. Vlad din Cluj Isi aducea aminte cum a cunoscut pehagiu" la fntorsul din lerusalim, pe la 1776-7, ca phagica"tiara' stInd In Ulita Popläcii, In rindul bisericii" 5.

La 1807 se strIngea la Brasov o nottä societate, In care,aläturi de Sasul Track, se aflä Romlnii Apostol Gheorghesi lonitä Radovici Ghinoiu6. Cam In acelasi timp se Ingropala Fägäras un Ioachim Badälache, druia i se dä pe piatra demormInt titlul de ctitor7. Un loan Zamlir Isi avea, dou'azeci deaní dupd aceia, cripta In biserica ortodoxa de acolo 5 In ar-hivele Inidoatei se gäsesc de sigur urmasi din negustoriictitori ai vechii biserici de acolo In veacul XVII-lea 9.

1 Ibid., XII, pp. 64-5, no. CXVL V. $1 n-1. urnator.1 Ibid., p. 62, no. ow; p. 69, no. Cxxnr.3 Ibid., p. 78, no. on.; p. 104, no. cx0X.4 Ibid., XIII, p 173, no. 596.5 Ibid., VIII, p. 91, no. 87.' Ibid., XII, p. 161, no. cccxxxnr.7 ibid., XIII, p. 97, no. 276.8 ibid., p. 98, no. 278.9 ibid., p. 117 $1 urm.

86

Si negustoria notiä va filtra In legaturile celei vechi. Astfetacel Theodori Mustatä, care-§i avea rosturile §i In Moldova,.fAcInd alijveri§ul ski cu negutätorie", In 1813, ca acel ceaducea marfa din Austria, cu plata numai a vämii de 30/dupA fAtura ce va arAta de cumpärAturä §1 exportindr laacelea§i con dilli : wboi, vaci, cal, mascuri de negot... oripiste Dunke sau la Evropa". El avea §i douä cl§le, douidugheni §i douA cIrciume 1.

In Bucovina aceasta, cu ora§ele crescute §i prefAcute, ele-mentul romänesc nu se da bAtut §1 are represintantii säi, carifolosesc din noul comen. Astfel la 1782 apar la CernAuti, peMiga judele Nicolae Grecu, un loan §1 un Vasile Sasonte,un Gavril Holuscu, un Atanase Costin, un loan Haidätt, unloan Tilnic, un lenache Bilout2. Suceavali avea negustoriimai vechi, ca Armeanul IsAcut, §i mai noi, ca acel ConstantinPantazi, venit din Grecia, Inca lnainte de 1775 3. Se maiconsulta la 1768 cadastrul cel de demult, allAtor in m'inflecojocarilor §i alcAtuit in Domnia rAposatului Vasile-Vodä,avInd toate stradele cu numele lor §i In§irInd pe toti pro-plietarii de case §1 dugheni anume" 4. Nume ca Bulaiu, Barba-latA, Chiorul, Zerie-brinzA, Iole§ se pAstrau Inca 5, precum§i un Radovici, un Manzuc, pe cfnd un Jakubenz, Armean,.un Marcus Fallek, Evreu, fAceau pe la 1795, negot mai maracu Moldova 6.

Presenta de la un capät la altul al pArnintului romänesc,In a§a de mare numAr, §i pänä In cel mai mic centru orA§e-nesc, a acestor negustori, cari nu sint, In parte mAcar, rAsäritidin terani, ci apartin unei adevArate clase, e de cea mai mareinsemnatate. Se vede formIndu-se fArA plan, din necesitateaInsA§i a lucrurilor, o burghesie romAneascA, a cArii desvol-tare a fost opritA apoi de anumite concurente §1 de anumite

3 Doc. Callimachi, II, pp. 207-8, no. 158.2 Studil fi documente, V, pp. 421-2.3 Doc. Callimachi, I, pp. 584-5, no. 29.4 'bid., p. 585, no. 30.5 lbid.' Ibid., II, p. 508, n-le 155-6; p. 513, no. 162.

87

impune'. Ceia ce intereseaza apoi tot a§a de multe ea totface§ti oaireni, din Caransebe§, Lugoj §1 Dobra pana laFoc§ani, ta§i §i Cernauti, de la Boto§ani §1 pana la Giurgiul

Bräila Turcilor stau In continue legaturi romäne§ti In

acela§i tirnp cind scriu romäne§te, foarte bine romane§te,avind termini romäne§ti pentru tot ce prive§te negotul lor §iinvatind §i Ungurii cu cari au afaceri a serie In timba noa--stra, fie §i cu litere latine, Inteo ortografie ca a lor. In men--tinerea §1 desvoltarea unitatii romäne§ti s'a vorbit de ciobaniiräticitori, de teranii stramutati, de boierii pribegi, dar nu s'aobservat rolul acestor oameni cu avere, initiativa §1

de carte, cari, in curind, ca Gheorghe Opran din Craiova;au fost §i sprijinitorii tiparului romanesc.

Negustorii incep a avea nume de familie, ca Teodor Pe-trovici din 1802, la la§i 2 Ei se pregatesc de un rol politic,pe care-1 vom vedea. Deocamdatä un fel de bursa a comer-palta, macar pentru Moldova, se stabili In cafenele. Actepublice furate se catitau astfel la 1814 In aceste publichebotteghe di caffè" din 1ai3.

Vrani erau negustori: astfel cei de la Baltäte§ti, cariVind la firguri scaune, cergi, catrinte, linA, brlie, brinza, oi,miel, vite §i cai", dupä obiceiu, ea §i vinuri scutite de or-tul Trotuplui" §1 pircaläbie catind §i in Ardeal de chiver-nisala lor §1 pentru bir 4.

Lipoveni din Alba-Iulia (Migrad) §i din Lipova Banatului, ibid., XIII,p. 263, no. 136.

2 Ibid., VII, p. 335, no. 86.3 lbscl., I-II, p. 188, no. oariux.* A,utonovici, o. c., III, p. 299.

CAPITOLUL 1V.

Vremea comertului determinat de transformirileo ccidentale (1789-1804).

Räzboiul inceput la 1789 de Turci contra Ru§ilor §i con-tinuat prin interventia austriacd Impotriva celor d'intaiu fu-deosebit de striator pentru tenle noastre. Ogoarele nu pu-teau fi lucrate, de la inceput, In Moldova 1. Rosturile ifirsa-nilor pe plaiurile aminduror terilor inceteazd 2 ; agentul austriacera bucuros a a putut salva nácar averea lor, milionul §1

jumätate de oi, cele 80.000 de vite 3. Furia marelui general"domnesc al Turcilor, Nicolae Mavrogheni, se Indrepta neciu-rátoare contra negustorilor suditi, al caror rol fu nimicit pen-tru totdeauna 4. Cunoscutul negustor bucure§tean Hagi-Moscu,care vindea sarea de la noi cea din Moldova fu luatd inexploatare de o companie austriacá. 3 - pe Dunäre, la Turcii§i Bulgarii din toate ora§ele malului drept 6, fu cuprius §i elIntre suspectii de aderentd cu Nemlii.

In la§i izbucnirea räzboiului aduse imprä§tierea Inspäimin-lata a negustorilor. Galatii furà ar§i de Ru§i In a§a chip In-cit numai dupä ruinele bisericii principale se mai putea cu-monte unde a foot ora§ul 7.

Hurmuzaki, XIX, p. 499, no. cco.,xxxiv.¡bid., p. 507, no. ccccL.

3 Ibid., p. 587, no. ccccLxxxiv.4 lbid., p. 514.5 Ibid., p. 550, no. cccoam.16 lbid., pp. 597-8, no. ccccxci. Cf. Studli fi documente, V, p. 331,

no. 136, moOile lui.Hurmuzakl, XIIX, p. 544, no. CCCCLXXVIII. Cf. ibid., pp. 553-4, ns:

cCccu; p. 563 oi urm.; p. 625, no. Dxx.

89

Ocupatia de cinci ani In Moldova, de trei ani In Tara-Ro-mäneascä fu, asffel, ruindtoare. Boiezii munteni purtard o grealupa cu generalul Enzenberg, oprindu-se de acesta exportulvitelorl. Ea avu lusa asupra boierilor, dintre cari Moldoveniidoriserd pe Austrieci, iar Muntenii li arataserd simpatie, oadInd influentä. Balurile, soarelele, Infflnirile la cafenea,visitele, chiar Incuscririle cu ofiterii armatelor de invasie-de liberare" pentru unii ajunserd a InlAtura, Intäiu lafemei, láudate pentru frumuseta §1 eleganta lor, apoi §1 labärbati, alipirea la vechile datini de Imbrdcaminte. Rochia,coafura, podoabele europene se impuserd, §1, °dará cu ele,Intreaga mobilare §i ornamentare a casei, toate rosturile pe-trecerii, de la masa de ospät pänä la cadrul danturilor noud,ata de u§or Invdtate2. Aceasta va avea mari urmdri co-merciale.

Cind la Si§tov, In 1791, pentru' Austrieci, la 1792, la Ini,pentru Ru§i, pacea se Incheie, supt presiunea Revolutiei fran-cese care Innainta, se cäutd, dad nu din partea Rusiei, mdcardin a celorlalti, refacerea vechidui comert de basa, In con-ditii cat mai bune.

E drept cd prin hati§eriful cel nou din '1792 se hotära,filtre altele, mentinIndu-se teoria cd tenle noastre au datoriade a aprovisiona Tarigradul, fiini ca o magazte" a lui, cdnumai gelepii vor cumpära, mucaestwil dispärInd: coräbiilecapanului vor veni sä ¡ea cele cuvenite In porturi, ca §1 sa-litra §i lemnele dm Moldova. Isaccea §i Chilia Turcilor nuse vor amesteca In vama Galatilor 3. Dar aläturi se puteaface un comert tot mai important, In legAturd Cu nevoile §i

Intentirile care veniau din vecini.Maiorul Cavallar cumpärd din nou cal pentru Austria 4-.

Se cerea voia exoortului, Intdiu aspru interzis, de lInd, depiei, de col dovane. Se luau mdsuri pentru ca oieritul §i ier-baritul sd nu fie crescute In dauna Birsanilor, Intor§i la locu-

2 UrechiA, Istoria Romtnilor, IV, pp. 511-2.2 Cu Austriecii vine cutare Evreu polon la BucureVi, ibid., p. 172,

nota. Cf. ibid., p.503 si urm.3 Cf. Uricariul, III, ed. a 2-a, pp. 137-51; Urechil, Istoria Romtallor,

IV, p. 426.2 Hurmuzbki, XIX, p. 658.

90

rile cf§tigului IndAtinat 1. Se IngrijirA noile Invoieli Cu gelepii,cad porniau iard§i prin tarA dupA hrana capitalei turce§ti

Ca §i Innainte, primAvara Insemna In Ardeal vremea demug dA Venetia' 3. Alti Greci" mergeau la Gratz 4.

gelepi romîni, ca loan Constantin Odobescu §i cumnatulRadu Stan cupetul, apAreau din nou in Ardeal, cumpA-

rind porci §i vinzInd la Sibiiu, la Blaj. Negust ri ardeleniluau porci In Oltenia §i-i treceau prin pAdurile Vilcii 5.Relatiile cu vInzatorii de linA, de la noi §i de peste DunAre,la Rahova, la Vidin §i aiurea, erau reluate ". lar comisionari"ardeleni se a§ezau, vînzînd vApsele §i coase, la Craiova, laSlatina, la Pite§ti

Dar Austriecii nu uitau nici acel cornett nou care luaseavInt In epoca precedentA. Un Franz Fronton se lua la In-trecere cu Germanul Richter, Indatä dupA pace, pentru sta-bilirea unor deposite dunärene8. In Intelegere cu Hagi-Moscudin Bucure§ti se trecea peste DunAre sare, §i anume In a§ade mare cantitate, sute de mii de ocA, Inca trebui sA setocmeascä la Si§tov douAsprezece magazii 9. Un important ar-ticol de export, In care erau interesati §i Imperialii, era s.dul§i pastrama, care se cApAtau de la zalhanale, In numär dedouAzeci - treizeci In Tara-RomaneascA, In care, afarA decapre, se tAiau 8-12.000 de vite ".

Se poate zice cA numai acum supu§i imperiali se asimi-leazA, trecInd peste a§a de vechile scutiri ale Bra§ovenilor.Astfel In 1783, la Munteni, se spune limpede, cu privire la

Ibid., pp. 620-3, no. nxv-vu. Cf. ibid., pp. 782-3, no. Dccix. Pen-tru not abusuri In Moldova la 1796, ibid., p. 790 §I urm., pp. 793-4,no. DCCXL

2 Ibid., p. 599, no. ccccxcut p. 602.3 Studii i documente, XII, pp. 123-4, no. CCLIX.4 Ibid., p. 147, no. ccxclx; p. 151, no. cCcix.5 Ibid., pp. 150-1, no. cccvu.6 Ibid., p. 130, no. mum7 Ibid., p. 153, no. cccxlv.8 Hurmuzakl XIX, p. 627, no. moat.9 Ibid., pp. 717-8, no. pcxxi; pp. 724-5, no. DCXXX.1° Ibid., p. 738.

91

exportul vinului de pe mo§iile din Ord ale cheilor, cA ocetprivileghiu al lor s'a schimbat §1 a rämas a fi §1 ace§ti Bra-§oveni urmAtori privileghiului al celorlalti sudifi ai Nemfiei",fiind scutifi In alte domenii de vama a doua, de trecAtoare",.de mäjärit pentru pe§te ce ar rädica de la BrAlta 1

De altminterea §1 rAzboiul insu§i ajutase aceastä expansiune-a comerfului austriac. Prävalii cu marfä austriacd se creaseta,nu numai In Craiova §i Rimnicul-Vilcii, dar §i In Pite§ti, Clm-pulung, TIrgovi§te, Ploie§ti, unde sudifii I§i fäcuserA prävAlii,.ca Radu Precup 2 In BuzAu 3 §i Foc§ani, §i Bra§ovenii mergeaupe toatA linia Dunärii turce§ti, InaintInd pInA la Sliven 4. LaRoman, dacä nu erau noi veniti, frafii Misir, cari fäceau negotcu vite §i cal, luau protecfia austriaca 6.

Pe lIngA ace§ti negustori, trecuserd Insä §i multi me§teri,cari prin activitatea lor In Principate fAceau färä folos impor-tul de obiecte fabricate, ba incA §1 feranii din munfi, cari sefäcuserä VinzAtori cu märunli§ul ai produselor din tenle Im-pArAte§ti 6. Se considera ca datoritä acestor intru§i ruina ca-selor vechi, frafii Dan, frafii Vlad, Pricop §. a. 7.

Activitatea Bra§ovenilor merge une ori §i mai departe decItferile noastre §1 malul drept al Dunärii.

Un Samoilä din Maierii Sibiului ajungea prin Foc§ani InPolonia, pia la Poznan, unde de alffel era o IntreagA colo-nie de Macedoneni din Moscopolea distrusä de Albanesi §iande Constantin Ucuta, preot §1 dascal, alcAtula un manualromAnesc pentru §colarli lui 8, iar un Vlad din Bra§ov did-toria la Lipsca 9.

UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 467 si urm., nota. Pentru privile-giul Birsanilor supt Mavrogheni, ibid., III, p. 630 si urm.; IV, p. 276si urm

' Hurmuzaki, XIX, pp. 787-8, no. DCCXCIV.3 Pentru focul din blIclul de acolo in 1790, ibid., p. 784, no. DCCXCII.4 Ibid., p. 665.5 Ibid., p. 678, no. Dioaoui ; p. 688, no. max= ; p. 690, no. DIJOIXVIL.

Ibid., pp. 696-7.7 Ibid., p. 763.

V. notele mele din Polonia, In pAnalele Academiei Romlne" peanul 1924.

Studii ;I documente, XIII, p. 244, no. 35.

92

Pe Donal-a, Conipania Dellazia I§i reluase afacerile, §i seexportase la Constantinopol, nu numai gnu de la noi, ci §1din Galitia, Casa Maxim Curtovici, avInd o mare Intreprin-dare la Liov : odatä, la 1793, ace§ti negustori Incearcä a-§iface un deposit la Galati 1 Dellazia Insu§i era une ori aici 2,§i se gindia, fati de opunerea Domnului, sä faca totu§i aceststabiliment, schitIndu-i §i planul, de a se. cobort pe plute §ilemnul din Bucovina, de a concura la Galati comertul cupe§te, pe care unii Ardeleni II faceau §1 la Isaccea, la Ismail 8.Inca ain lunie 1794 agentul din Moldova, Timoni, credeaneaparatä Intemeiarea unui nou consulat la Galati §i din causaBIrsanilor cari petreceau cu turmele lor citeva lutii din an"in vecinätatea ora§ului 4. Dela 1783 Innainte, de altfel, veniauprin Sulina coräbii dela Livorno, dela Fiume §i treccau spreGalati 6 Dellazia facea afaceri cu Voda-Moruzi, cedIndu-ignu din depositele lui, §i In ajunul cäderit acestuia 6, dar celdintfiu agent diplomatic din portul moldovenesc fu, In acela§ian 1796, al Rusiei 7. Ora§ul era apärat cu ingrijire de hotiidin Turcia 8. in end de aceasta campanie negustori iso-lati fäceau pe Dunare drumul Intre Viena §i Galati, ca GreculPanaioti Conducll In 1798 9.

Turcii avura Intr'un tirziu gindul de a favorisa prin lucräritehnice aceasta navigatie. In 1818 un Anatolian, Cara-Osmanoglu,venia la Sulina ca sa curate bratul §i sä a§eze un far, §i serecurgea la parerile inginerulu i engles din Gibraltar care lu-crase §i la Prevesa §1 Satalieh 10.

Ignatz Ptitthner, un Elvetian a§ezat la Sibiiu, capätä, In ve-derea mai ales a importului de llna, un privilegiu Imparatesc

1 Hurmuzaki, XIX, p. 677.Ibid., p. 679, no. 13/00CIII.

3 Ibid., p. 685. Manzoli, agentul lui Dellazia, nu se folosi Ing deIngAduinta verbalA a lui VodA; ibid., p. 687, no. Dwoocm; pp. 697-8.

4 Ibid., p. 706.Un foc In Ualati nu atinge magazine austriece; ¡bid,p. 720, no. DCXXIII. - Pentru Galati si pescArii, ibid., p. 737,

5 Ibid., p. 738.Ibid., p. 802.¡bid., p. 806, no. DCCXXXIX

4 Ibid., p. 854.9 Doc Callimachi, I, p. 122, no. wpm.20 Jickeli, o. C, p. 108.

93

Ind la 1785. Indata el ducea pe cele cloud luntri ale sale postav,sticla, potcoave spre Dundre, apoi pInä la Galati, unde mär-furile furà Imbarcate pentru Constarninopol. Si dupä trecerealuntrilor militare cu provisii pe Olt, se Incercä la incheie-rea pAcii cItva timp exportul de wine pe aceastä cale 1

Cu aceste nouä mijloace de transport sau färä, §i un co-mert de librärie se facea din Viena, unde se aflau a§ezatiMacedonenii Marchide Puiu (Pullio), la Bucure§ti, primin-du-se romane iritante, ca Stratagemele Satanei", Confiden-tele unei femei tinere", Jurnalul unei roabe persiene", Mär-turisirile unei galante temine", Venus In mänästire", alättuicu scrieri despre diferitele revolutii, In 1796 2. Mai tärziu, dinPesta, unde avea un contract cu Tipografia Universitätii, Za-haria Carcalechi Incepea, nu numai vinzarea de tipärituri ro-mäne§ti cele religioase din Ardeal, oprite un timp, deve-niau din nou libere , dar §i editurä 3.

Cärti se aduceau §1 Innainte de 1795 din Ardeal. In acelan se opresc Firi §i obiceluri turce§ti" §i gazeturile", darse ingaduie gheografii, fisick filosofiä" precum §1 cele bi-serice§ti §i teologice färä ex ori 4.

Importul cärtilor pentru Invätätura copiilor §i alte trebu-I*" fusese pus un moment la vamä, dar negustorul arde-lean Ene Scarlat se Om, §1 astfel la 1820 Domnul interve-nia oprind once taxä, ca unele ce sInt pentru Invätätura co-piilor §1 pentru luminarea oamenilot", dar sä se vIndä cu pretcuviincios 5.

Viena ajunse chiar a-§i stabili pe la 1806 agenti financianIn tenle noastre. Originea marii averi a bancherului AndreiPavlu din la§i sta In legAturile sale de tovarä§ie" cu Casa.greceasca Betlis din capitala Imperiului 6

Ibid., pp. 289-90, 292, n-le ccxxviu, CCXXXV.¡bid., pp. 814-6, no. ncuaxm; p. 821.

3 Doc. Callimachi, I, pp. 272-3, no. ccxvi; p. 299, no. ccxxxvii. EraexclusA Psaltirea, pe care o vindea Mitropolia.

4 UrechiS, Istoria Romtnilor, V, p. 421.5 UrechiA, Xlh pp. 86-7, nota. Pentru oprirea cArtilor unite din-

Ardeal, la 1793, v. ibid., seria I, V, pp. 16-7, nota.Doc. Caltimachi, I, p. 131, no. LX.XXIV (un prim agent la Iasi, se

pare, Maxares); Ibid., p. 144.

94

Dintre negustorii de tara, suditi, arare ori cite unul mergepe sama lui la Viena, ca acel Dumitru Teodor SlAiineanu,.care fu arestat la 1794 In Statele ImpArdte§ti 1, ori TeodorChiriac Ciocan din 17972.

Douäzeci de ani mai tirziu, colonia greceascA din Viena,-de negustori, pe 11110' cari §i cite un boier a§ezat pentru oNiatä mai comodd, era ¡carte numeroasà, trdind pe line aceiaa Rominilor balcanici, importantä §1 in Pesta. Oamenii erautintreprinzAtori. Asffel la 1813 Petru Vasiliu, fratii Economu,Lascar Lambru, vechiul Lipscan Anastase MdrgArit altul,Teohari, In legdturi de afaceri cu ace§tia, se §1 stabilise laLipsca , se Intelegeau §1 cu firma Schwartz §1 Companiapentru Intreprinderi In Moldova. Era vorba de o fabricA depostav, de o mad de hirtie" la Deleni, in judetul Boto-§ani, de o tipografie, chiar cu lucrätori din Viena §i Lipsca :-deocamdatä, trimitindu-se ma§inile §i litera, se cdzuse la In-voialä cu un Bistritean, de mai mult timp a§ezat la Ini ca4egAtor de cärti, Johann Harts.

Vecinätatea cu Bucovina crease §1 va crea InsA pentruMoldova noi centre de comert influentate de Apus. Innainteca Mihai Sturdza sä fundeze Mihdilenii sdi, Folticenii se ri-dicau dinieun simplu sat, olddne§tii, la rostul de'ora§, avind uniarmaroc de care nu se auzise innainte §i care va ajunge sd fieIn curind cel mai insemnat din Moldova. Istoria lui s'arputea reconstitui, cred, dupd actele ce se vor mai fi pästrindIn Arhivele Primäriei de acolo.

Intinderea suditilor provoacd, in Iulie 1795, chiar mäsuri con-tra lor, in Tara-RomAneascd. Dupd plingerea celor cloud Com-panii din Craiova, cea veche §i cea noud, care semnalau cäei cumpArd §i vii la Sute§ti, ch. Old vinul cu oca §i fac pinede vinzare, cA practicd micul negot de Meanie, cd desfacmar-furl Cu mArunti§ul, Alexandru-Vodä Moruzi ceru respec-

larea punctuald a tratatelor 4.

8 Hurmuzakl, XIX, p. 689, 110. DLXXXV.2 Mid., p. 828 §i urm.8 Doc. Callimachl, I, pp. 181-3, no. CXXVII.-4 Hurmuzakt, XIX, pp. 743-4, no. DCLIV.

95

Bra§ovenilor li se impuse a pldti pogondritul, de §i, cumobserva agentul, ei nu vindeau vinurile In tarP. Pentru a nuse lovi de asemenea Impotriviri, unii Armeni, renuntInd lacomertul de odinioard, se a§eazd In Moldova. Astfel fratiiPascalovici, cari, supu§i turce§ti pe vremuri, dar trecuti lasuditie, In timpul fázboiului din urna, 1§i fac dugheni laBoto§ani, ori Armeanul Manciuc, din aceini categorie: cutoate stäruintile agentului imperial, Domnul ii supuse la fu-rnárit, invocind ins soll, ca §i, pentru marfa luaa §1 vämuitäla Turci, dacd ea se vinde In tara lui cu mdrunti§ul, vamada consumatie 2.

O nota oanduire se dädu comertului austriac prin tarifulturcesc din 1818, dar negustorii din Statele Impärdte§ti seplIngeau ca nu se pomenesc nici postavurile Austriei, Mora-viei, Silesiei §i Boemiei, nici manufactura de Viena", nicipieile de miel §i de iepure ce se exportau din Moldova 3.

In apropierea anului 1821, Ardealul f§i luase §i rolul defabricant al materiilor prime de la noi, care i se menise demult. Din bumbacul turcesc patru fabrici grece§ti", la Bra§ov§i aiurea, ca la Hidveg, fäceau postav de fote, ro§u §i al-bastru ; din link alt postav §i §nururi, precum §i ve§minte te-tine§ti ; din piele de vaca §i caprá, hamuri, curele, cizme. Semai exportau la noi fierdrie dar cea din Rusia era maiieftenä, sticläria de la Porumbac, Arge§, CIrti§oara, Biclad,hIrtie din Sibiiu, Bra§ov, Orlat, tot Cirti§oara §i Bogata, bra§o-venii, lucruri de plumb, vase de lut, piepteni de corn, pe cind,la import, afarä de vechile articole, sint doar pomenite fu-.niile de duela din Moldova §i Polonia 4. Cum se vede, de-cdderea Sa§ilor nu era chiar a§a de compleca cum se crede 6.Pe Olt la 1819 mergeau luntrile lui Gheorghe Aron, de lavama Turnului Ro§u 6. Plutirea acestui rtu fu reluatd, luntrile

1 Ibid , p. 782, no. DCCIX.

1 Doc. Callimachi, I, pp. 127-9, no. Lxxx.3 Ibid., p. 233, no. ccxxix,4 Studii li documente, XII, pp. 176-7, no. cccxxxu. Pentru vaina ma-

teriei Prime la 1817, Doc. Callimachi, I, p. 285, no. ccxxli.6 Jickali, o. c., pp. 118-9.6 Ibid., pp. 134-5.

96

strdine fiind supuse la o treime de taxà mai mult declt -celeale localnicilor 1. De altfel In Moldova, legatä comercial cuGalitia, se lucra pe la 1816 la navigabilisarea Prutului 2

Cu toate vechile propuneri §i proiecte, Franta nu fu multmai harnid. TrecInd §i peste planul lui Linchoult de a ex-porta carne säratä3, vechiul regim frances nu se putu hotärisA Intemeieze consulatul, cerut de mult, lar cel nou, solicitatdin mai multe pärti, era prea mult ocupat de laturea politida lucrului. La 1794 era Irisa' la Bucure§ti, pe litiga Turnavitu,In calitate de factor al Caselor francese din Adrianopol",afarä de tineri ca Ruffray §i cumnatul lui, fost tipograf laConstantinopol, toti legati de Adrianopol, punctul de radiere.

Ruffray.fiind vice-consul acolo, agent la Enos §i secretardomnesc 4 --, un harnic negustor frances, Hortolan 2, asociatal lui Pellet din Adrianopol, fácInd negot cu scumpie (Kreuz-beeren) §i cearä, pe care le plätia mai bine ca Austriecii,§i oferind a pune In legaturi pe negustorii romIni §1 greci cufirmele din Franta. Aräta cä In curtid va putea sä fie numitconsul in Principate e. In Maiu 1795 el pled, factnd aceinifAgAduialà, la Constantinopol, §1 Armeanul Garabet Ii Ingrijiaafacerile 7.

Dar cel care veni, cu o imposanta suitä, In Septembre, fuun om politic din aceini tabArd a Iacobinilor, Emile Gaudin,care-§i fäcu instalatia cu pompä §i cheltuialä 2, pentru a fiiute revocat. Se credea d tovarA§ii sAi, Montalve §1 Tinville,s'id destinati pentru Ini 9, unde, venit din Rusia, Ledoulx dalectii de frantuzege lo.

Boierii fanarioti mai ales favorisau noul consulat. Veminac,represintantul frances la Poartä, fäcea un mare plan de ne-

1 Hurmuzaki, X, p. 477, nl. DLXXXV.2 Doc. Callimachi, II, p. 155.3 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 185.4 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 101, no. CLXXV.5 Scrlsori ale lui ibid., p. 93 O urm.6 Ibid., XIX, p. 710, Cf. ibid., p. 713, no. DCXV. - Cf. §i ibiji., p. 734

no. DCXLITI.

7 Ibid., p. 739, no. Dmaxi.6 Ibid., p. 751, no. DCLXV.9 Ibid. Cf. ibid., p. 755, no. Do-xxi.1° Ibid., Supl. II, p. 98, no. cuca.

97

got pe Marea Neagra 1 Dar negustorii din lanina §i Al-bania, a§ezati la Bucure§ti, cari puteau avea DrepturileOmului" In grece§te §i cereau cintece revolutionare pentru ale traduce, oferiau o slabä basä consulatului 2.

Grecul Stamaty, venit din Altona prin Polonia, care lualocul lui Gaudin in 1796 3, nu fu mai puternic in comen;el nu va fi, de alminterea, numit de Turci, §i va face loc luiCarra de St. Cyr, un general revolutionar.

Scopurile lui Stamaty, matte in memoriul din 1795, erancurat politice, in legAtura cu revolutia polonä 4. ComertulMari' Negre venia pentru el In al doilea sau al trellea rind 5.Titlul care i se da, provisoriu, In acela§i an e de agent se-cret al Republic& 6, un citoyen Perraudier" fiindu-i adauspentru uneltiri 7. Ceand o calitate publica8, de frica unormasuri contra persoanei sale, i se pregatia o catedrä de gre-ce§te la Collège de France 9. Ministeriul spunea limpede cànu se poate un consul atIta timp eft nu exist' Ind un co -mert Intre Franta §i Moldova §i Tara-Romaneasca 1G".

Gaudin fusese trimes mai mult pentru intrigi politice MireUngtiri §i Poloni 11. Cit prive§te pe Stamaty, el nu era sa fie

1 Doc. Callimachl, II, pp. 505-6, no. 150; p. 506, no. 151; p. 507,nota 1.

2 Hurmuzaki, Supl. P, p. 94. V. si ibid., p. 185; ibid., 13, p. 411 (cf.recomandatiile consulului din Crimeia, Peysonnel).

Ibid., 12, p. 100 si urm.Ibid., p. 102 si urm., no. cuocpc. Cf. ibid., P, p. 406 si urm.Cf. ibid., P, pp. 107-9, no, cLxxxi; p. 110 I urm., no. CLXXXIII.Ibid., p. 114 si urm., n-le. clocmcw-v.Perraudier cerea consulatul pentru Stamaty ; ibid., pp. 135, 138, no.

CCXIII. Un Cado de Lille, fost dascal de limba francesa, n voia pentruel ; ibid., P, pp. 436-8, no. Lxxvit.

Ibid., P, p. 116 si urm., n-le CLXXXVI i urm. Un Frances Durosoy,inteles cu Alexandru-Vocla Mavrocordat Firarul pentru revolta generalaa Grecilor, fusese arestat de Rust la Iasi (ibid., p. 117). Mavrocordatera unit cu Patriarhul de Constantinopol, Evghenie, cu arhiepiscopul dePultava I cu fostul consul rus Lascarev (ibid., p. 134). Pentru abateleChevalier, scriitorui, fost In serviciul lui Alexandru-Vocla Ipsilanti, ibid.,12, p. 428.

9 Ibid., 17, p. 119.I° Ibid., p. 120.u Ibid., pp. 123, 130, no. CC. Totusi era presintat de unii ca un emi-

grat impenitent.7

98

agent MIA' indicatie a caracterului misiunii lui, ci apäruse Incalitate de consul general al Republicii In provinciile oto-mane de peste DunAre 1" Cit prive§te pe Carra de S. Cyr, elera numai Insärcinat de afaceri" färä scop politic, pentrubuna armonie" 2 El ajunse a impune InsA la 1798, ca ade-vArat consul, pe un Fifty §i ca vice-consul pe Parrant3.

In ce prive§te, acum, Inse§i rosturile de comert, Gaudin semultámise a cere scutirile de taxe, prevAzute pentru märfu-rile Levantului. 1 se admisese suspendarea värnii a doua pen-tru obiectele din tarif, pentru exportul celorlalte, FrancesiiavInd a pläti ca §i indigenii4. Inteun raport fäcut In grabäca agent al ambasadei Republicei pe lIngi hospodarul Mol-dovei", Parrant deschidea oarecare perspective de comert prinnavigabilitatea Märii Negre §1 posibilitatea vaselor francesede a pätrunde pänd la Galati. S'ar putea scoate de la noimai ales carne säratA §i lemne din codrii 1a§i1or, Hirlaului,Neamtului §i BIcului, vinendu-se postavuri de Elbeuf, Sedan§i Abbeville, In locul celor de Olanda, cumpärate la Lipsca,ca §1 mätasA de Lyon, museline, batiste, basmale, dantele,tabac de Paris, totul fiind adus de-a dreptul din Marsilia laGalati 5. Dar räzboiul Inceput de Bonaparte In 1798 contraTurciei, aducind §i arestarea celor doi agenti, puse capätacestor proiecte 6

Dupä pace, Chid, In 1801, Parrant, arestat §i inchis, I§i va-lorifica pretentiile de despägubire, i se propunea Franciei unsub-comisariat comercial la Chilia, data fiind cantitateaenormA de piel, de linA, de ceark de säu, de unt, de pine§1 de lemne care coboarA Dunärea- 7. Se ajungea In anul ur-

I Ibid., p. 151; ibid., 18, p., 426 qi urm.5 Ibid., p. 166, no. comm.3 Ibid., p. 171 i urm. Si Stamaty In calitate de cancelariu (ibid., 1'.

pp. 464-5, no. xcv).4 Ibid., 13, pp. 158-9; P, p. 396 §1 urm., 413 §i urm ; XVI, p. 649.5 Ibid., Supl. I 2, pp. 177-88; 13, pp. 513-6. El IntrA In relatii cu unele

firme francese, ibid., XVI, p. 687, no. MDIJOEXIII.6 Cu acest prilej e vorba i de un Dubois (Henry-St. Maurice), vice-

consul la Bucure01, ibid., P, p. 200, no. cr-xxx. Cf. 13, pp. 449-50,no. loamy; p. 453, no. LXXXIX ; pp. 466-7.

3 Ibid., 1 5, p p. 216-7, no. cCCv; XVI, pp. 670-1, no. MDLXVI. Un me-moriu din 1802 al lui Gaudin, ibid., Supl. I', pp. 231-2.

gs

mator la numirea pentru la§i a unui comisar general al re-latiilor comerciale" In persoana unui Piossoco, care nu-§iocupa postul I, fiind suplinit de Méchain, pe care-1 inlocui,In 1803, un sub-comisar cancelar', Fornetty, care §i ti-mase 2, comisarul-general" fiind In 1804 Fitiry 8. La Bucu-re§ti, Sainte-Luce era comisar al relatiilor comerciale aleRepublicii In Tara-Romaneasca" 4. Fltlry observa' de la Inceputca pe Marea Neagra s'ar putea aduce marfuri ca i mil maiieftene decit cele pe care, In valoare de un milion pe an, Mol-{luvenii le ieau la Lipsca 5. Parrant II Iuá locul In 1805.

Franta avea §1 dreptul de a ocroti pe lonieni,-ca GheorgheJupaniotul, §i poate in acest chip consulatul avea supt pro-tectia sa pe Corradini, negustor frances" fatal poetului depe la 1850 , care fu izgonit in timpul räzboiului din 1808-12ca ipoptos" (b5nuit) ca ar fi avut corespondenta prinfeas-cuns cu Franta §i cu Turcii in vreme de razboiu", pentrucare cere, la 1809, danispeze (danni-spese) interese". Adu--cind la judecata pe fostul Caimacam Constantin Varlaam,acesta se Indreptate§te ca ordinul dat de generalul Milora-dovici 2.

Din partea ei, Prusia nu uita sA pomeneasca la negocia--Ole de la Si§tov, unde, alaturi cu Olanda, figura ca medie-loare, nevoia consulatului prusian in ambele capitale, avindacelea§i drepturi ca §i ale Curtilor imperiale. Si data aceasta,opinia publica de la noi era pentru o asemenea creatiune.Dar nici ministeriul, care se gindia la dificultAtile de vama-prin Polonia du§mana, nici negustorii silesieni, cari doriaunumai pastrarea vamii de trei la sutä i simplificarea proce-

1 Ibid., XVI, p. 651, n-le MDXLVM-IX.Ibid., p. 653, no. MDLM.

3 Ibid., p. 654, no. MDLV.4 Ibid., I1, p. 281 si urm.5 Ibid., XVI, p. 663. Dar el releva ca negustorii francasi vind ceasor-

rice francese cu falsa indicatie de fabrica englesa; ibid., p. 670-1, no.MDXCVL

Urechia, Istoria Rominilor, XI, pp. 768-9. La 1792 moare In Cra-tova Francesul neguitor Claude Meignier ; Hurmuzaki, Supl. I 1, p. 307,no. CCCCXX ; p. 310.

100

durii In procese, nu arAtau aplecare pentru aceasta creatiune.Propunerea secretarului de legatie din Constantinopol, prietenal Fanariotilor, von Stein, de a functiona In calitate de con-sul general pentru Lev5nt", avInd o mare Companie lingäel, nu izbuti, cum nici planul ministerial de a se geza lala§i, cu un titlu oficial, represintantul fabricilor de postavSilesia. Raiale greci In legAturA cu Lipsca §1 cu Breslau, saunegustori de cai, un Sandu Panaioti, un Chiriac Polizo, co-respondent al marelui negustor ardelean Hagi Constantin Pop,.nu puturä fi numiti pentru ca un hati§erif din 1791 nu In-gäduia supgilor turce§ti sä imbrace uniforma consularA. To-tu§i guvemul din Berlin trebui sa se opreascä asupra unuiadin aceigi categorie, Stall Pencovici, care exercita functiunilede agent, cu titlul de bancher al Curtii, In 1795, ajungIndInsA Indatd supus austriac §1 chiar dragoman al Agentieidin Bucure§ti Totu§i la 1797 negustotii moldoveni urmaua-§i trimete vitele In Silesia 2, iar la 1806 negustorul turc"Berbier venia pentru negot de 'Ina la Berlin 3. Un agent decomert, In vederea acestei furnituri de ltnä pentru uniforme,era venit In 1805 In persoana cäpitanului de Marquard 4.

Clnd se reluä consulatul, data aceasta la Bucure§ti, Gu-vemul prusian recurse iar5§i la un supus al Portii, trecutsupt protectia austriacä, bancherul Gheorghe Sakellario, careera §i medic, ba Ind §i scriitor In mi§carea culturald careprinsese In acea epocä pe ai lui. Dar, cu toatA noua lui ca-litate de sudit, Turcii, cari-1 admiseserd la Inceput, nu voirdsA-1 IngAduie.

Un slab comert continua', §i dupä Impärtirea Poloniei,locuitorii din Podolia, Ru§ii. Iarmarocul din MohilAu nu-§ipierde InsemnAtatea §i continuA a fi frecventat de negustori-din Moldova 5. Domnii cäutau Impiedece 6. Ru§ii lucrau

1 Ibid., X, pp. XLIV-VIII. Cf. ibid., XIX, p. 763, no. DCLXXXIL2 Ibid., p. 814, no. DCCXLVIL5 Ibid., X. p. 3a..pc.

Ibid.5 Ibid., XIX, p. 644, no. DXXXXIL5 Ibid., p. 679, no. DLXXVIII,

101

Insä ca sa capete suditi dintre negustorii greci, §i astfel unAnastase Märgärit, fäcInd comert cu Viena §i avind acolocentrul afacerilor sale, era supus acestuilalt consul Impard-tesc 1. Cum remonta austriaca a lui Cavallar2, noua remontaclanesa3 erau Ingaduite, se cäuta a se cdpata pentru exportulde cai In Polonia ruseasca un nou firman dupl. noile Impre-jurari 4 In ce prive§te vitele, odatä un a§a de mare izvorde bogatie pentru Moldova, negustorii armeni le cumpä-rau la 1798 In Galitia, trecIndu-le numai prin tali, undese Intimpla sä aibä nepläceri, cerIndu-li- se vama §i ierbärit,ca baronului Capri §1 altora 5. Vedem In 1799 Evrei din ace-ia§i Galitie ducind marfa de 100.003 de florini pe la Ceta-tea-Alba turceasca, pe la Acherman, la Odesa 6.

Comertul cu Turcia unneaza, §i, Cit tine vechea moda, eincä important. Tariful muntean, IncepInd din 1792 cuprindeca marfuri turce§ti abaua (§i de Tuzluc, de Mara), de §i este§i un export muntean de aba In Turcia, alagelele de bumbac,astarul §i arama de umla, blanurile de k,melia, albesupti-; sau negre", bumbacul, ghiulsuift", tutunul tombechiu§i de Ianina, zeughilieri, adeca §Ai turce§ti", albe ori alt-fel, ghiudenul, pastrama de Cesareia §i Tarigrad, anasonul,cafeaua, chitrele, cracatita, curmalele, sapunul de Creta, ca-tIrii, coaja de naranzä §i de portocale", licurinii de Tarigrad,fisticurile, mäslinele, piperul, pe§tele proaspät, Ifna tigaie,cizmele de Indirneä §i Rusciuc marfa de Rumelia adecäbogäserie §i altele ce Sint de bumbac", matasa, chiu-crecurile", pielea de cal argäsitä, scumpia, sideful, fil-de§ul, sacizul, talpile, filigenele, apoi §ofranul de Rumele,candelul, zahärul (§i clq Egipt), smochinele, migdalele deChios, fideaua de Adrianopol, ceaiul sau badicam", csiri-hiile de Midia", §elele, caperele de Misir §i de CrIm",curmalele de Misir", stafidele de Iconia, smochinele de Mo-

1 Ibid., p. 675, no. DLXXIII.2 Ibid., p. 754, no. DCLXIX.3 Ibid., p. 780, no. DCC VI.4 Ibid., p. 781.5 Doc. Callimachi, I, pp. 117-8, no. Lxvn.4 Ibid., p. 127, no. Lxxx.

102

reia, migdalele, halvaua de Permez", cdmurile uscate deMarea Neagrä", pe lingd bäldcdi§, os de pe§te", in deMisir", atd de bumbac ot Hindia" §1 Angora, borangiculde Constantinopol, tulpanul, ibri§imul, pinza de Riza ling&Trapezunt, fetele de plapomd de Tocat, citul de acolo §1 deDiarbechir, basmalele de Tarigrad, fotele de Brusa, Tari-grad, Tesalonic §i Misir", §alurile de Magi-Apia (Magreb),albe cu lustruri", §i de Misir, fesurile de la Tocuz", cin-gätorile de Tirnova sau de Odriiu", §alurile de Angora, di-bazele de Agee' (Persia), aclazul hataiA §1 tabilinita deChios, alageaua ghermesut de Constantinopol, cea de an(Siria), de Alep §i de Marussa (?), cutnia de Constantinopol, fe-tele de pernd cu fir cu perzuri", de la Bilegic, hir§iile deCrimeia, potcali", pieile de caprä §i oaie din Angora, prslelede Salonic, plapomele de Smirna, teletinul de Bulgaria, pinzade la ostroave, citul de Tarigrad §i Anadol, pInza albä §i

basmaliticd de Tocat", ipingelele cercheze§ti, saiachiul".catifeaua §i hamuhaua", beteniile altdnucum de Tarigrada,musulurile (muselinele), säpunul de Smirna, calacanul 1

Dar, tot odatä, ca mdrfuri nemte§ti, carete, coase, postav,felendre§ §i bricle§, de veche datinä, §ift de modä veche, deBra§ov, piei, pinza de Bra§ov, singepi, sfoatd, §treanguri, ha-muri, frine, piei, hIr§ii negre, §ofran de Beciu", spirturi deUngaria, nmarfä" de Graz, apd de melisa (mätäciuld"),vutcd de Triest, table mari de Beciu", §ofran de Beciupinzd, anason. Ca alte märfuri, sticldrie §i postav din Polonia,postav frantuzesc de Paris, de Olanda §i de Londra", postavenglezesc, dill de joc, zahär de Venetia, materiile de Me-sina sau Venetia cu fir sau sadea", postav venetian, zahär deVenetia, berete sau scufii frince§ti", hatal cu §i Mil fir fan-ceased", aclaz de Venetia §1 Florenta, tablä de sticlä. vene-ticä, märgildrie de Venetia", marfá" §i ceaiu din Lipsca,abd de Rusia, samuri de acolo (mai pro§ti din Polonia ru-seascä), vulpi de la Ru§i §i Cazaci, bldni ruse§ti de iepure,

I UrechiA, Istoria Romtnilor, IV, p, 233 §i nrm., note. innoirea din1803, ibid., XI, p. 206 §I urm. Cf. §i ibid., p. 305 *I urm., 311 §I urm.,323 i urm., 443-4, 592 §i urm., 619 §i urm.

103

covoare ruse§ti, cuie din Rusia in de Rusia", pinza de Olanda§i Rusia, berbuti" ruseascä, cojocarie cazaceasca §i polona.

Se exporta In Turcia bivoli, vin, gaitan, ca§caval, cher-mete de postav de tari", mere, plocaduri, 'Acura', miere Inputini, pastramä, Mina, unturä, unt, ceaiu, iamurlucuri" depostav. In Ungaria (Ardeal), bivoli, bacanie, bumbac, brInza(dar §1 de acolo), broa§te testoase, in, vite, larnii, una tigaie,bogasierie, lipscanie, mätasa, me§ine, morun, alt pe§te, porci.In Polonia, tot porci. La Cazaci, bogasierie, lucturi de Ve-netia §i Mesina, mätask me§ine. In ce prive§te comertuldintre printipate, de la Munleni In Moldova se trece bad-nie, gaitan, postav de tarä, lipscanie, iamurlucuri".

Valo ,rea acestui comert e data la sfir§itul veacului de maimutli calätori. Moldova exportä dupa liacquet de 72,000 de leimiere §i ceark plus cervi§ul de la 40.000 de vite. Dupa medicuisas Andreas Wolf, ea strInge numai de la oi 3.000.000, iarTara-Romäneasca un milion mai mult (dupa Colson, la 1840,ambele ten i vind oi de cinci la §ase milioane). Generalul rusLangeron socoate 100.000 de oi care trec la Turci. Wilkinsonconsulul engles, vorbe§te Insa de 250.000, plus 3.000 de cai.Exportul de gene e, dupa acela§i, pentru cele douä principatede 1.500.000 de chile. In Apus, dupa calculul aceluia§i, setrimet 40.000 de chintale (de 44 oca) de lIn'a, 500.000 depiei de iepure §i ceva iarba galbenä. Toate acestea sInt Insanumai cifre luate ici §i colo pentru miele articole din calcu-lele oficiale. Din afara, dupa acela§i consul engles, vin 800.000de oca de cafea pe an, 900.000 de zahär, 35.000 de piper,af ira de bumbac §i de stofele germane, a caror socotealanu se po3te da 1.

Marele fumar de articole din Turcia se explica, precum-am spus, prin aceia ca vechile datine nu dispärusera Insa.Nartul la§ilor de pe la 1792 lamure§te astfel unele obieckde intrebuintare §i modä. Gäsim ciubotele de teletin, tzerimini' (calitäti), cele ro§ii §i negre de säftian, condurik Giltcordele frunte §1 cu terlici", cei fad cordele, ciubotele gal-bene femeie§ti": de frunte", de mijloc" §1 proaste"rnes-

1 lozga, Istoria Ron:tailor prin caliltorii, III, pp. 26-7, 36, 101,.1137.,

104

tu" bärbatesti 1, antereele dinteo alägé cu matas, cu chel-tuielile iaräsi de matasa", cele de alagé manite cu cheltuie-lile de ata", cele femeiesti de alegé tnallite cu adaos deastarlua, cele de alägé cu matasà" si de alägé suptire",salvarii de postav si de sucman", mantaua de abd radovici"si de abd cevrica", pe Rua In alt domeniu, fierul mus-chicesc sibir"1.

Dar Inca de atunci asa de mare era ld'comia boierimii maibogate pentru articolele de lux occidentale, incit la 1796Alexandru-Voda Moruzi trebui sa Impiedice importul butce-lor de Viena, care se cumparau pe an pentru suma de peste30.000 de lei si cea mai de jos clash' a boierilor fiind multprinsa de acest lux" 2.

Cu vremea numai, comertul cu articolele de moda fu In-susi scAzut prin aceia ca fabricarea unora din ele se mutaIn lad. Asffel la 1822 suditul prusian Mathias Bouillon la-cea trasuri pentru boierii nostri la Bucuresti S.

Moda veche pastreaza furnisorii ei numai pentru popor :astfel gäsim la 1810 Ind In Binad breasla negustorilorabageri 4. Mumgiii 5, blänarii 6, conduragiii 7, §licarii 8, cari faccusme lesesti", cu Iundul de postav, cusme lesesti cuplisa", cusme mocanesti negre", cusme cu fundul de chele".

In legaturd si cu aceastä schimbare de moda, Moldovalicreste necontenit populatia evreiascä. Dar In Bucuresti, la 1793,se stria' o sinagoga centrald, fdcuta fari voie, Intr'un handin mahalaua Razvanului, unde Evreii ieau pravaliffe majo-

1 Uricariul, IV, p. 131 si urm.2 Weil auch die niedrigste Klasse der Bojaren auf diesen Luxus stark

gefallen war; Hurmuzaki, XIX, p. 771, no. DCXCVI; v. i ibid., pp. 774-5, no.ucc.Hagi Moscu era atunci agent muntean la Viena ; ibid., p. 776, no.DCCII. Tot atunci se opreste exportuI de linA si cearg. din Moldova ;ibid., pp. 835-5, 839, 843-44, 849-51.

3 Ibid., X, p. 151.4 Antonovici o. c., J. p. 192, no. n.3 Ibid., p. 245, no. iv.3 Cf. Analeie Academiei Romtne, XXXIV, no. 16.7 Antonovici, o. c., I, pp. 91-2, no. WWII!.43 Ibid., pp. 108-9, no. LXXIV.

105

find preturile, dublind chiriile. .,Si pe preotul acei sfintebiserici Rdzvanul I-au necinstit: incd au fddicat §i mina deau tras pe preot de barbd §i de Or, bätindu-§i joc de cinulpreotiei Jui, cum §i mai virtos chiar de sfinta bisericd." Sestricaserd tot a§a de pe la 1768 sinagoga de ,,lingd hanulSfintului Gheorghe Nou" §1 cea a§ezatd mai in sus de ca-sete dumnealui rdposatu Pir§coveanua. Vinovatii, Marcu, lancucroitorul, Her croitorul §i lancul Nebunul Ovreiul, furd pe-depsiti cu bätaie" §i izgoniti Torin agentul imperial'. IntreEvreii din acel timp era §i un pecetar, Mihel, §i fiica Evreu-lui lancu se cherna romäne§te Sl&vuta2. Cutare Evreu erameter in a fura la Bucure§ti argint din caragro§i nemte§ti" 3,altii treceau peste granità vechea monedd" mai bunä4. CA-anara domneascd avea Insa nevoie de ei, §i la Foc§ani eadoria in 1798 sd se indemne §i altii de a veni" 5. Acela§iDomn, Hangerli, li dddea §i loc de poverne" in Bucu-re§ti6. Urmd zarvaa provocatd de legenda omorului ritualin 18017, chid ei sint goniti o zi intreaga ca iepurii" 8

In Moldova cre§terea numdrului populatiei evree§ti care nuajutd la productie ingrijoreazd. La 1794 vedem cd VorniculRazu, cumparind un loc de la Rdmädäneasa, e admis a plätibinalele", dughenile suditului austriac Hascal Haim §1 a-1 in-lätura. Ca har", hatir, Evreul lea 200 de lei peste cei 700pe cari-i dase 9. Tot a§a procedeazd Razu §1 cu Moise Ji-dovul ceasornicar" ca §1 cu M3ria UmflAtoaria19. La 1804se luau chiar mdsuri formate contra invasiei evreie§ti. Un ra-

UrechiA, Istoria Romlnitor, V, pp. 42-3, nota.2 lbid, p. 213 §i ttrm., nota.3 Ibid., p. 358, nota 1.4 Ibid,. pp. 359-60. Terminul de monedP este.

Ibid., VII, p. 211; VIII, p. 614 §i urm.8 Ibid., VII, p. 212.

Ibid.., VIII, pp. 21-2. Erau EvreI fifiCCil i ciubucci i ; ibid., i caml-ttari pentru minori, ibid., p. 22-3. Croitorl, ibid., p. 637. Inchirieri la eioprite, ibid., X, pp. 708-9, nota.

8 Stud¡i fi documente, XII, pp. 139-40, no. ca.xxxv. Cf. ibid., p.19/ ,no. CCIMOCIII.

Uricariul, XI, p. 3 i7.Ibid., pp. 318-20.

106

port catre Domn cere sä li se sporeascd dajdea, fiindcaJidovii din pricina hrisoavelor ce li s'au fäcut de la o vremecu hotäritä dare a birului lor sa adunä multime din toate*tile, care nimicä altä nu folosesc dectt numai cä. pricinu-iesc In mare scumpete zahareaua, §i acei säraci dintre dIn§ii,Insarcirand iara§i pe a lor neam, s'au umplut toate tIrgurilede Jidovi, färä a avea vre un folos de la din§ii Domnia sautara" 1

Oprirea hotärItà la 1814 de a tinea mo§ii :nu fAcu decksä li creased rolul la ora§e 2. S'a Incercat socoteala cä totu§i eierau atunci numai 2.340 la sate §i nici 100 la ora§e 3.

Un izvod din Boto§ani ni aratä proportia elementelor na-tionale in acest ora § la 1828. RomInii au paisprezece negus-tori, doi bäcani, un blanar, un fäciier, un cazacliu, cincicojocari; Lipovenii un negustor; Armenii un negustor 4; Evreiidoi croitori, doi sticlari, doi pitan, un cumar §i unsprezecealti negustori5. lar la la§i i se imputa Mitropolitului Venia-min, care Inchiriase dughenile Scaunului sAu la Evrei, cä

Acolo unde-au §ezutu Theotoki §i Evghene,Astäzi And Jidovii marfä, fäcindu-se tot dughene 6".

Altfel se infAti§au, in vädit progres economic, dar amenin-tate de o desnationalisare pe acest teren, prin cople§irea dinafarä §i infiltratia din läuntru, tenle noastre la Inceputul vea-cului al XIX-lea.

Cueva priviri, pe care ni le IngAduie prea putinele izvoarene pot lämuri asupra aspectului lor Innaintea unei noi §iim portante schimbäri la hotare ca §i In toatä lumea, prefä-cutd de Revolutia francesä §i de regimul napoleonian.

\land la inceputul secolului de Wilkinson, Galatii apar

1 Ibid., I, p. 25.2 Urechig, Istoria Romtnilor, XI, p. 17.3 Ibid., p. 58.

2 Un Pavel Hagl Lohan Iacobenschi, Doc. Callimaclit, 11,1. 73, no. 163.5 ¡bid., pp. 67-8, no. 149.6 Ibid., p. 72, no. 159. Abusuri vamale in dauna Evrellor I In

Moldova la 1749; Hurmuzaki, XIX, pp. 707-8, no. DCVII.' Istoria Romtnilot prin cdlatori, 111, p. 88.

107

ca un ord§el de 7.000 de locuitorl a§ezati, §i Greci, §1 Evrei,cu doi pIrcalabi, avfnd un vast comert In toate directiile 1.

Ca ora § interior, Boto§anii se infäli§eazd limpede In acel in-ceput al secolului al XIX-lea, dupd un document, cu dughenile§i pe de o parte de ulitä §i pe de altd parte, din Invechimefdcute cu §andramale pe dinnainte dughenilor, care §andra-male stilt facute §i pentru folosul märfurilor ce slut pe du-gheni, cd nu sd stricd de ar§ita soarelui §i a vIntului §i, lavreme de ploi §1 de gloduri, pentru inlesnirea norodului, avfndloc de mers pe gios, pe supt acele §ändrAmale, färd sd pä-timascd atfta supdrare 2

Un colt din Bucure§tii negustore§ti la 1793 era astfel al-cAtuit : rind Bdrätia spaterilor catolici" erau soddile cu piv-nip dedesupt, unde este §1 cfrciumd, ale räposatului Costan-tin Cälddrarul", salte odäi ale unui Vartan Armeanul", iardincolo de cimitir, de ograda unde-§i Ingroapd mortii lor",hanul lui Dumitrache Papazoglu capanlful, aproape de care 05prävAlie, cu so pereche de casd cu cIrciumd dedesupt, aleSfintei Mitropolii" 3.

Aspectul Bucure§tilor In acest timp se poate reconstitui,de altfel, §i dupä o descriere anonimä a focului, sarsurii" din1804. Pornit »de la o spiterie din sus de cavafi, pre ulita ceamare ce merge spre Hanul lui Serban-Vodd" se ajunge laacest han, la cas.ele Vornicului Moruz, la casele lui Polizu,iar in jos la Sf. Gheorghe cu hanul §i präväliile, cum §iulita unde se vinde oale, cu rachieriile §i alte prAvAlii dinTfrgul Cucului, §1 din Salvaragii au apucat focul pe ulita cemerge spre hanul lui Hagi-Dimitrache Papazoglu, pdnd lIngdacest han". Urmeazd ulita boiangiilor, dire BdrAtie §i po-dul cel mare al Tfrgului-de-afarä", Pu§cdria, cu bisericuta§1 präväliile ce se fAcuse de curInd" In Curtea Domneascdcea veche. Multi din Liptcani §i alti negutdtori s'au stinscu totul, cd, §i pre unde unde aruncase din mArfuri prinpivnite boltite, Intl-Ind fpcul, le-au ars 4. a

2 Ibid., p. 88.2 Studii fi documente, VII, p. 143, no. 83.3 Ibid., I-II, pp. 240-1, no. xix.4 lorga, Manuscriptele mdastirii Cernica, Bucure§ti 1902 (din Bise-

rica ortodoxl"), pp. 20-1.

108

Negustori sirbi, din aceasta tara' liberatä, se Intilnesc laCraiova filtre 1803 §i dupä 1823: Marcu Xenovici, VasilePavlovici, asociat cu Aman, Gheorghe Castrici, Mihale Ale-xievici, Mihalovici §i alfil'.

Pretutindeni, negotul continua' a se desfä§ura In jurul ha-nurilor. Cele din Bucure§ti dau venituri fiecärii biserici maiInsemnale. La la§i aflärn In 1834 pe al lui Vangheli, caremai exista däunäzi, §i al lui Coroiu 2.

Negustorimea de tarä era cuminte §i evlavioasä. Chir Di-mitrie", scrie cätre Aman agentul säu, Gheorghe Mihalovici,arät dumitale cä, de cind fac negutätorie, nu m'am ru§inatfiltre negutätcri, §i voiu sa nu mä ru§inez nici acum, cu aju-torul lui Dumnezeu" 3. Viitorul negustor Incepea ca sluga",ca ucenic" §1 ajungea de la o vreme comisioner" 4.

Negustorii sträini de lege cre§tinä aveau la Bucure§ti, aresfIr§itul veacului, organisatie deosebit, cu un tribunal de§apte ca sä judece, §i numele ale§ilor de catre Domn la 1797erau acestea : Hagi-Dumitrachi Papazoglu, Diamandi Pana-ioti, Nicoli loan, Mihali Gheorghiu, Polihronie Alexiu, Greci,plus Eustatie Petru §i Teodose Toma, cari ar putea fi Ar-deleni. Ei eran considerati ca o Companie5. loan Triandafilfäcea negot §1 cu Silesia ".

Lumea din Principate nu rat-ndsese deci nesimtitoare laacest mare avint de creatiune §i de schimb al epocei. Gre-cul din Tirnova, mutat la Bucure§ti, Dumitrachi Turnavitul,fntemeia o fabrica* de fidea", cu ergalii de &ama §i delemn", care, cumpAratä de un boier, ajunsese la 1798 aDoamnei lui Hangeril 7.

' lorga, Coresporidenta lui Dimitrie Aman, pp. 10, no. 38; p. 73,no. 168; p. 169, no. 16.

Studii fi documente, XIX, p. 41.Corespondenta lui Dimitrie Aman, p. 4, no. 5.

4 Ibid., pp. 12-3, no. 43.5 UrechiA, Istoria Ronitnitor, VII, pp 118-9.4 FurnicA, o. c., p. vil, nota 2.I Studii fi documente, V, p. 163, no. 117.

los

Una olteand, stogo§d, tigaie, bfrsanä, pfrnaie, luatd de latabaci" de unde se zice §1 lid de tdbAcie", era purtatape la 1804 de agenti de comertharnici 1, §i vIndutd llnarilor 2.Se aducea §1 din Bender, din Acherman, Chi§indu §1 Balcani,din Tara Thdreascä, cu firman 3. De a cest negot era legat alpieilor de caprd 4. Se Incerca §i trecerea lor la Evropie" 6.

Fatd de bogata productie, nu lipse§te nici dorinta noilorDomni de a reface a§ezämintele industtiale create de inna-inta§ii 1 or.

La propunerea unui veterinar spaniol de a face o fabricade arme tot In Tara-Romäneascd, Alexandru-Vodd Moruziräspunse, ce e drept, cä propunerea n'are sens 6.

Dar privilegiul fabricii de postav muntene de la Pociovali§te,In 1784, aratA cit de mult fntrau Fanariotii, ni§te eurepenisatori,In conceptia curentä a manufacturilor, prin care, oprindu-seexportul, retinfndu-se banul, se Imboatesc terile §i Stetele.Pomenindu-se toti sprijinitorii, de la Grigore Ghica Ale-xandru Ghica" e o gre§ald , se argumenteazd a§a : Devreme d. cea d'intäiu Indestulare a unei teri este Inmultireanegustoriei §i, ales, §i felurilor de me§te§uguri O lucran i demina, incit, nu numai cd n'are trebuing tara aceia de lucrurice vin din pArti strdine, sd. piarzä affti bani, ci Tuca' sd cf§tige,trimitind la alte pärti acelea ce ar putea pune la stare ca sdlucreze §i s'a facä fntrInsa cu acest mijloc atft fndestulareaei, §i mijlocirea chiverniseniei multora. se fnmulte§te, cit §islava numelui §1 lauda cf§tigda. Creatiunea Marelui ClucerRadu Slätineanu are dreptul de a scutl pe preotul §1 atta-retii bisericii, pe cei cinzeci de lucratori, pleptAndtori delInä, tesätori, vdpsitori, tunzdtori, lemnari, covaci §i facdtoride pive", pe cei o sutd, tot strdini, cari sint spre trebuintade tors", pe me§teri, proprietarul avInd dreptul de a urmAripe lucrätorii fabricanti", cari, fmpotriva contractului, ar vrea

I Corespondenta lui Dimitrie Aman, tabla.2 lbid., p. 6, no. 16.3 Ibid, pp. 6-7, no. 17; p. 166, n-rele 6-7.4 Ibid., p. 9, no. 32.5 Ibid., p. 167, no. 8.5 Hurmuzald, XIX, p. 707,

110

sa piece. Se prevede aducerea de oi de altd rasd pentru im-bundatirea celei din tall. Scutirile de taxi erau largi, §i selixa dreptul de preemptiune al lInii fata de postävari. Pocio-vali§tea devenia tIrg. Dar Domnia I§i pästra dreptul de a sta-bill dimensiunile postavnlui §i pretul 1

In 1793 incd, Moruzi, de la Bucure§ti, cduta instrumente,,ergalii" pentru a reface fabrica de la Atumati, Pociovali§te,p2, care Rigas o insemna pe harta lui, dupä schita lui IosifMesiodax 2. In cIteva luni cherhanaua" era push' In lucrare,

i Austriecii se plingeau cd Von reservA o cantitate de lindpentru Intreprinderea luí 3. Conducätorii fabricii, Hagi ChiriacArbut §i Teo dor Arcuda de unde numele unei localitati ac-luale din Bucure§ti, erau In stare a prelucra Insd numai40-50.000 de oca de link fatd de milionul pe care-I scoteain vInzare anual Tara-Romäneascd 4. Un German din Aachen,chemat la 1796 pentru fabrica, nu se putu intelege §1 ceru voiesd teach' In Ardeal 5.

La postav lucrau deci teranii, o aptdmInä din cloud, pu-lind sä-§i trimitä In loc §i copiii, cari erau mai multi in numdrdecit oamenii mari. Lipsa ill inlocuire se pldtia doi lei pesäptamIni. Abia se faceau, Insd spune epistatul, patrusprezeceocale de postav pe an.

Locuitorii cereau sd poatä plati o despägubire mai mica, §iducrau o sAptamInd din trei. Medelnicerul Arbut, care conduceaacum singur fabrica, pare a fi un strain boierit, Hagi Chiriac. Ellace parte §i dintre capanifi, cu Ienachi Rahtivan, Hristea Gheor-ghiu, Manolachi Popa Filip, Nicolae loan §1 Costea Saigiu '.

0 adevdrad chestie muncitoreascd se deschidea astfel §i

la noi. Cad la 1803 postävarii cereau a da suma de tortorInduità lucratd pe la casele lor, iar nu la fabricd", cela ce.Arbut refusa, obiectInd el in acest chip Il lucreazd gros §iprost, iarA, In fabricA lucrIndu-1, §i care nu va §ti invatd de

I V. UrechIA, Istoria Rondnilor, I, p. 454, nota. Un venit se reservaorfanotrofiei.

a Hurmuzakl, XIX, p. 650, no. DXLW.a Ibid., p. 698, no. DXCV.4 Ibid., p. 704, no. Dom6 Ibid., pp. 785-6, no. DCCXIV ; p. 801.4 Urechia, Istoria Romtnilor, VIII, p. 143 nota.

111

la ceilalti ce §tiu §i toarce suptire, precum trebuie ; unde §inici Ii sile§te peste puterea lor, §i numai aceia ce pot toarceIn sAptdintna care este de rind". Unii se rascumpärd cu banipe tot anul. Zavistia" fu rdspinsd de Divan, care se ocupade aducerea unui soiu de oi ce stilt de Ispania, care facfind bund, cu multd osebire decit lina oilor ce se afld In pd-mIntul acesta", ca In Ungaria, dindu-se mandat secretaruluiaustriac Gaudy ca se aducd deocamdatd de acolo. Gaudyera §i acela care adusese me§te§ugul de torsul bumbaculuidupd a Englesilor terlip" 1 La 1817 pe locul fabricii era spi-talul de bolnavi strdini" 2.

Ingia fabricd munteand de Ifirtie e datoritd lui Scarlat-VodäGhica : harturghia" (pe unde : hardughie) functiona la Fun-deni, mo§ia lui Dumitra§cu Racovitd. Alexandru-Vodd Ipsi-lanti fAcu a doua In satul Bativea din Prahova, pe apa Len-tei, me0e§ug de fala terii §1 foarte trebuincios, alit politiei,cu trebuinta scrisorilor, cif §i Bisericii, cu tipdritul cdrtilor",Intrebuintindu-se clrpiturile ce se afld pe la norod". Nicolae§i lane Lazan i aveau conducerea. 0 prAvAlie desfAcea la Bu-cure§ti produsul 3.

0 fabricd de sticld functiona la 1791 In TIrgovi§te 4. 0 fa-bricd de arpAca§ care din bogata zaherea ce, din dumne-zeiasca putere, se aflA destuld Inteaceastd tara", fu Intemeiatdla 1792 de boierul Scarlat Greceanu, cu cloud mori, la Age§tiIn Ilfov §i la Come§ti In DImbovite: se prevedea §i export,peste Dundre §i In Moldova 5. 0 fabricd de fidea, macaroane,arpAca§, rostrachia" §1 chiprioticd" era condusd de un Mus-tacov pe la 18186.

Ceara albd se fabricd" Incd de la 1764 In episcopia Rim-nicului 7. 0 altd creatiune a fost a fabricii mai mari, de lunii-

1 UrechiA, Istoria Romlnilor, XI, pp. 214-301.2 Ibid., XI, p. 897.3 Ibid., I, p. 95 §i urm.4 Ibid., IV, p. 469: a lui Savu §i Coman. Alta (?) a lui Mina Cuiungial.

V, ibid., X 2, p. 225.5 Mid., IV, p. 349, nota.6 Ibid., X 2, p. 224.2 Ibid., IV, p. 350; VII, p. 119 nota.

112

nAri de ceard albd, Inlocuind pe cele de Venetia. AlexandrtiIpsilanti dädea un privilegiu lui Alexandri sträinul", de bunäsamd un Venetian, care se Indatora a nu ridica pretul pesteacela, inferior Cu un taler bid de articolul importat. Sarturile"acestea nu furd pästrate Insd, marfa romdneasc5, ce avea §i säuin ea, IntrecInd cu trei parale bucata pe cea din Apus. Deciprivilegiul fu desfiintat, §i, cum un Dänut lumInärarul fägäduiafad lumIndri fdrd sAu, mai ieftene cu un leu §i cinci parale §i sämai dea §i 300 de lei pe an la CAmarä, se trecu asupra lui,odatd cu monopolul, §1 maría lui Alexandri, care ränfinea afi despägubit cu prisos (1783). Dänut, fäcind aläturi fabricdde lumIndri de su transmitind mirosul celorlalte, avu ace-ia§i soartA. Domnii Intemeiaserd, de altfel, §1 o lumInärdriedomneascd, pentru desfacere 1 La 1820 fabrica de lumIndride ceafd era a lui Riga Zisu, care ¡ea §1 dreptul RImnicului,fabricInd la Patruzeci de Sfinti In Bucure§ii 2.

Si dupä 1800, aldturi cu dinsa, cum am vAzut, cu intärirela 1808, contiuud fabrica de pestav §i cea de la Märcuta, alui Stänutä, fiul lui Tudorachi TArigrädeanul, pentru testeme-luri, producInd testemeluri, boccele, macaturi, perine, pla-pome, brlie. Ni§te bAjenari slrbi" erau opriti de a-1 concura 3.La 1810 StAnutd-§i pästra fabrica, avInd §i me§teri sträini.§i§tovlii, cari la 1812 Incercard, cu instrumenturi", sA facdo fabricd noud la Herästriu §i la Colentina Florescului. Ei furdopriti, antreprenorii fiind liberi a se Invoi la StAnutd fabri-cantul" cu 2.000 de lei pe an, plus rdscumpärarea märfii :smomiserä pe cAlfile basmagii" ale acestuia, Cincu, Hristea,Bogoiu §i LAboiu. La 1817 afacerea o continud StAnutd An-gheli, asociinduli pe un Ziguri §i pe un Manoli Culoglu,nepreväzut In privilegiu. Vodä Alexandru Sutu o dd In samalui Manolachi Bäleanu, care avea voie sd mute fabrica §1

aiurea, dad nu se va intelege cu mänästiree.

Ibid., I, p. 458 §i urm.; VII, p. 119 §I nota 1; X, pp. 139-40.Pentrusupu.gi venefieni §I ibid., VII, p. 242, nota 1.

2 Ibid., XII, pp. 336-7, 405 §i urm., nota.Hurmuzaki, X, p. 299; Urechil, Istoria Rominilor, VIII, p. 87; IX,

p. 591; X2, p. 225.4 Ibid., XII, p. 399 l urm., nota.

113

Alte fabrici urmeaz4: Gaudy se asociaza cu loan Popa Pa-lizoi la cea de tors bumbacul, iar Vistierul Filipescu capätäpe zece ani privilegiu pentru o fabricd de portelan, farfurii"(1806)1.

Aceastä desvoltare pe noi drumuri cerea §1 creatiuni deStat la care nimeni nu s'ar fi Wilda cu cItiva ani in urmä.La 23 Novembre 1793 se fäcea §i o mica flotä de comertromäneasca pe Dundre, pentru transportul de provisii ; darnu trebuie sä-i exageram importanta 2. Printr'o ingaduintäspeciala a Portii, Tara-Romaneasca primia dreptul de a face§1 a avea bolozane, §aici, caice §i de toate vasele pe apaDunärii..., privileghiu", scrie de sigur lenachita Vacarescu, ce,din vremile bätrine, de multi ani 1-ar fi fost pierdut taraaceasta, cu toate cd hotarele ei slut matca Dunärii". Dee-camdatä se face un vas pentru trebuinta fie§tecaruia judetal tarii", particularii putInd face §i ei vase romäne§tia peline cele domne§ti. Vor fi pe fiecare an: un cdpitan cre§tin,Oicaii §i ghimigli, dar §i un reiz tUrc §i un vetrar sau el-chegiu". Portul unde vasele se vor adaposti la Novembre x afi Aida domneasca din balta de la CArnogi sud Ilfov". 3

Toad aceastä Innaintare trebuia sä se faca Ina alaturi derechisitiile turce§ti, pe care niciun tratat nu le putea suprimade fapt. Astfel, la un an dupd Incheiarea päcii cu Rusia, InIanuar 1793, o cantitate mare de grine, luate cu poruncd dela terani, se indrepta spre Galati, unde a§teptau capanlIii,pentru Constantinopol4. Indata dupa aceasta, un nou Domnmuntean cerea de la tala 10.000 de chile de Braila grIu §i30.000 de säcara, Maud §i statistica generala a depositeloraflätoare 5, cela ce se ceru cu cea mai mare asprime citeva

5 Ibid. VIII, p. 661. Pentru postav, si ibid., XI, pp. 294-301.5 Ibid., V, p. 79.5 Ibid., p. 96 si urm. Pentru seicari, ibid., VI, P. 323 si urm.' Hurmuzaki, XIX, p, 631, no. Dxxvn ; p. 677.5 Ibid., p. 635, no. DXXXI. Cererl de lemne pentru cetAti ; ibid., no.

Dxxxu ; p. 637, no. DXXXIII.- Se fac magazii la Silistra si Rusciuc, ibid.,pp. 639, 642, no. DXXXVII; p. 643, no. DXXXVIII.

s

114

luni mai pe urmä, doi boten i mart cäpAtind aceastä misiune 1.Alexandiu-Vodä Moruzi ajungea sA fie despetat de acestenecoi tenite cereri pe care nicio interventie diplomaticä a Ru-silor nu le opria 2j BIrsanii ardeleni erau supu§i la vInzäridefavorabile de ate begicciii §1 saigiii cari, ca §1 innainte,strAbäteau tedie noastre.

Moruzi, spirit luminat §i Indräznet, doria comertul liber §ireccmanda sä se Inceapà prin permiterea exportului de grilledin Banat In Tara-Romäneascä, pe vremuri grele, pentru acf§tiga pe Turci 8. Aceste pretentii necontenite, fAcute de un StatdecPut, care credea cä-§i poate räsbuna, In haosul produsde Revolutia francesä, contra InvingAturilor säi, aduceau lute°astfel de stare economicä terile noastre, Inert consulul rusescputea propune, In Septembre 1794, ca o Companie anumesä se formeze pentru a cumpära grille In monarhia austriad§i provinciile p..lone ale Rusiei. Domnul ar fi dat 50.000 delei, toierii 13.000; fiecare din celelalte categorii partea lor.

un oarecare Furcä plea In Polonia ruseascä, pregAtindu-sea trimite geni §i In provinciile austriece, de §i exportul deacolo eta oprit 4.

Pe and teranii munteni §i olteni mergeau säli care hranadin Moldova, ea Insä§i In lipsä, Vodä-Moruzi Incerca sA ca-pete restul pänä la cele 80.000 de chile cerute de Turci, dela Agentia Dellazia, care avea In acel moment patrusprezecevase pe Dunàre 5. Se vorbia de o Intelegere prin care Domnular fi cäpätt pine din Polonia, vinend sare cu douä paraleoca 8. Se Incercä acela§i lucru §i din Ardeal, oferindu-se chiarplata In bani 7.

In acest timp In Moldova se rechisitiona tot, §i de la te-

Ibid., p. 710.2 Ibid., p. 647, no. DXLII.

Ibid., p. 711, no. DCXII.4 Ibid., p. 712, no. DCXIII. - Se iviser6 i riscoale terAne0i, la Do-

Tohoiu i aiurea (ibid.).5 Ibid., p. 713, no. DCXV.

Ibid., p. 715.7 Ibid., pp. 718-9, no. Dcxxi; pp. 722-3, no. DCXXVII; p. 727, no. ncxxxtu.cerere de lemne, ibid. Pentru foamete, ibid., p. 734, no. Dcxun.

115

rani, cari mincau pine de miserie, §1 de la clerici 1. S'ar fiintrebuintat pretextul transportärii de hrard dintr'un tinut in-tealtul pentru a multämi pe caparliii de la Galati 2 De fapt,Moldova ajunsese sä cumpere, prin negustorul grec TeodorMustatä, provisii In Bucovina, la 1796 3. i, peste citeva luni,boierii Bal§ §i Depasta cercau sä se faca din nou aceastäconcesie 4, care fu acordad §i in 1797 6. Poarta storcen de laMoldoveni nu mai putin decil 15.000 de oi dintr'o data 6 ; alte10.000 turd cerute pe urmä 7.

Nu mai putem urmari o bucatä de vreme starea acestorrechisiiii : rapoartele consulare austriace n'au fost tipärite de-cit pänd la 1798. Dar in 1814 se Mcea constatarea cä, cladin vederea unui nou rdzboiu cu Tarul, spre care indemna.diplomatia napoleonianä, se cerea cu asprime, de Turci, fur-nitura de lemne pentru coräbii, scäzuse mult vInzarea devine, de säu §i de miere In Turcia" 8.

0 orinduire din 1801 arata raporturile dintre capanliii cre§-iini §i ceilalti. Fiind vorba de a se rindui prin bunä Intele-gere intre ei eft unt §i ce unt se va da la mutpah", cei §asecre§tini räspund cä cu Turcii nu se pot uni, nici singuri nupot scoate la cale, caci ei sint numai §ase in§i, iar capanliiisint cu mult mai multi, din cari unii Impart banii de timpuriu§i cuprind pe untan, altii ce vin mai tirziu dau pret mai multcite patru §i cinci lei la eintar, §i a§a mai toatä suma untuluide capra ce ¡ese din tara Turcii o ridicA. Nu fac putinä stri-cä ciune §1 druta§ii turci la judetele de pre margine, dind §ila pret pe oca pAnd in 25 parale, lard ei de abia string citecinci, §ase burdu§e" 2. Negotul cu unIul, care se aducea §i dinTara Tätäreascä, e, §i In acest timp, pe la 1800, de mare in-

1 Ibid., pp. 721-2, no. DCXXV.2 Ibid., p. 729, no. DOOM.; Ibid., p. 765, no. Dmocxxv.4 Ibid., p. 773, no. DCXCVIII.5 Ibid., p. 854.5 Doc. Callimachi, 1, p. 117, no. Lxvi §i ibid., p. 120, no. Lx.x.7 DacA nu s1nt ace1ea0; ibid., .p. 121, no. toocut.° Ibid., p. 199, no. cxLvt.

1) Urechig, Istoria Rominifor, V11I, pp. 143-5, nota.

116

semnätate. Datoria olteana de unt, miere, sari catre Vidin sepunea In sama cite unui negustor, care sa ridica astfel lamare Insemnätate, ca Dimitrie Aman sau Dimitrie Mihali Dinudin Craiova 1. De altfel, untul Infra In negut3toria capanuluicu boi, vaci, capre §i miere" Inca la 18242. Capanni se atlausi mai thziu la Craiova 3.

De §i influenta turceascä scazuse, alte datini de Constan-tinopol Incapusera In viata noastra de la sfirsitul veacului.Negustorii erau astfel datori sa aprovisioneze orasul de Scaun.Aceasta se vede !impede din pitacul domnesc datat 4 Maiu1792, care porunceste Agai sa faca pe bacani a Intelege-datoria lor" ch., .,precum capanliii sint datori de Ingrijesc zahe-reaua cea trebuincioasa de Indestularea Tarigraduiui, asa siei datori sint, ca unii ce tin pravälii aicea In Bucuresti si-sifac alisverisul si negustoria lor, a Ingriji pentru cele trebuin-cioase, untul si altä !Acne, a le avea totdeauna cu indes-tulare, a nu fi lipsa In politie. Inca mai cu Indernina pot fibacanii a Ingriji aceastä datorie cu Inlesnire de a strInge side a-si avea gata zahereaua cea trebuincioasa, fiind de aiciai locului, cari pot iesi dintrInsii pe Mari In tara, ca säcumpere de la locuitori unt si once, suma cea trebuincioasäpe sama politiei, cärora li se va da si carti de la VistieriaDorm' ei Mele spre slobozenia si ajutorul lor. Si, In scurt, caniste bacani ai Bucurestilor, sInt datori, si de la dinsii ce-rem hrana trebuincioasa politiei, si mai mult sä nu auzim cae lipsä, ori de unt, ltfminäri sau once alta trebuinta norodului i"..

Nu se poate spune In de ajuns si Insemnatatea schimbäriipe care o produse asezarea Rusilor, cu Intinse planuri de,comert, in regiunea de peste Nistru, Impoporata cu Sirbi sicu Moldoveni.

1 Corespondenta lui Dimitrie Aman, passim ; Studii fi documente,.XXII, p. 159 si urm.

1 Ibid., p. 167.3 Ibid., p. 193.4 Urechi5, Istoria Rominilor, IV, pp. 337-8, nota. Desfilnfarea breslei

precupefilor se face si in 1791; ibid., pp. 345-6, nota.

117

Tinuturile acestea Inviarä pentru comert. Un mare Imperiuinternational 1§1 intrebuinta toate mijloacele, nestir§ite, §i re-curgea la toate bunävointile, la toate initiativele pentru a puneIn valoare aceastä nottä provincie, plinA de f5gaduieli a§a defrumoase. In locul pdatoasei §chele turce§ti Hagibeiu rAsAri 0-desa, unul din porturile cu nume vechi grece§ti menite sä Inviecomertul, de multA vreme amortit, al Pontului. i Innainte caFrancesul Richelieu sA fi fAcut din aceastá a§ezare unul dinmarile porturi ale lumii, se relua vechea cale medievalA, a§ade frecventatá §1 de rentabilä, care ducea la Caffa-Teodosia, Cuaceasta deosebire ca pAnä aici drumul era mai scurt, §i legäturaca Constantinopolul mult mai ward'. Färd a mai insista asuprafaptului cA pentru supu§ii austrieci imensele inunden i aleRusiei presintau In cantitate mult mai mare §1 färA atitea te-metí, din partea unei administratii mai bine orInduite §i su-praveghiate deeit cea fanariotA, mArfurile care odatä se adu-ceau din Moldova.

O erä de mari schimbäri de caracter revolutionar IncepuseIn Europa odatd cu tulburärile francese, §i tenle noastre nuputeau sA nu fie atinse de aceste noi legAturi Inteo hartä alumii care nu mai era Intru toate cea din trecut.

Privilegii turce§ti, smulse de tot mai puternica diplomatiea Ru§ilor, vor cAuta §i ele a pune o altä basA negotului Prin-cipatelor.

In 1813 furtuna distruge In portul Odesei nu mai putin de dougzecide vase IncArcate Cu mgriuri ; Doc. Callimachi, 1, p. 161.

CAPITOLUL V

Revolutionarea comertului romAnesc (1804-1822).

Actul turcesc din 1802 aduse reducerea zaherelei, conditiade a pläti in bani, supunerea gelepilor la supravegherea decatre Domni, instiintarea acestora chid va fi vorba de che-restea si restituirea mosii lor usurpate. Niciun musulman al-tul nu va putea calca pdmintul terii. Mucaieseaua" era des-fiintatä, provisiile aducIndu-se la porturi pentru capanlii.

Protestärile contra cererilor turcesti Indatinate Incep in-data dui:a acest act. Astfel cind in 1803 se cere mutpacul"de 90.000 de ocä de unt la Silistra. Aceastä tail", spune,arzul muntean, din trecutele intimplate greutati ce au cercat§i din multimea tainaturilor ce au dat spre hrana ostirilor ceau sezut In tara atila vreme, s'au desertat si de vite si de za-herele s'au golit, de obiceiu räsipindu-se Incoace si Incolo invremea trecutei razvrätiria. Serhalliii" 1 trimeteau talicati,adeca carutasi cu tescherele ale zabitilor serhaturilor", cariadaugiau la greutatile tertipului" crescut si ale matrapa-zilor" speculatori. Cu toate masurile de expulsare, toatä praeste puna de acesti carutasi". Din lipsa finului, multe dobi-toace au perit. In ciuda pirilor interesate", tara se roaga ase Ingidui cumpararea untului de negustorii pämInteni dela raiale" si raspunderea lui dupd putintä 2 De altfel,tocmai atunci, pretextind lipsa de carne la Constantinopol, secereau 30.000 de oi In plus, pe care gelep-basa nu stia cumsä le afle.

i Urechik Istoria Rominilor, XI, pp. 477-80.2 Ibid., p. 480.

119

Napoleon crezu un moment ca s'ar putea face din Prin-cipate un debuseu pentru comertul frances. Consulul Rein-hard, Impodobit cu un titlu superior, n'a fost trimis numaipentru a spiona si pentru a impune. Dar In curInd profectuls'a prabusit 1. Poarta obiectä contra titlului de resident Intoate provinciile turcesti de peste Dunare ce i se dadea 2,Parrant avInd pe acela de comisar general al relatiilor co-merciale la Iasi". Observatiile Portii fura tinute In sama,Rainhard devenind un simplu consul general'.

Altfel, marele rdzboaie napoleoniene nu rAmasera färä influentaasupra comertului romAnesc. Domnul muntean trimese atiteaprcvisii In Rusia, prin Galati, atilia boi, bid, sail, rachiu", InGermania, 'Mat foametea Iucepea sa se iveasca §i, °data cuaceasta, emigrarea teranilor peste Dunare 6. Un negustor devite, Stavrachi, din Moldova, oferia carne saratä pentru ar-mata francesa, si se vorbia de 10-12.003 de vite 6. M-ix. iul ruso-turc din 1816-12 aduse inchiderea granitilcr §i laSud, catre Turci, ai caror negustori turd goniti, §i la Nord,dire Austrieci 7. Pe linia Dunarii chiar, In ora§ele turce§ti,averea supusilor Portii fu pusa In vinzare, Bulgari asezIndu-sela Zimnicea, devenita Noul-Sistov8. Francesi ca Nadeaud,cart x eneau cu marfuri de la Adrianopol, pentru coi espondentaCasei Belhom me, la Bucnre§ti, f urä opriti la Rusciuc, la unloe cu Bulgarii §i Armenii 9. *i. moneda, fartia straind furasupuse la masuri restrictive 10.

Räzboiul acesta fu mai desastros pentru comert decit ori-care altul. Ru§ii fura de o necrutare fära exemplu. Agentul

1 Un Claudin (Clodent"), negustor la Craiova, moare In 1804; ibid.VIII, pp. 558-9, nota,

9 Hurmuzaki, Supl. I 9, p. 341 i urm.a Ibid., XVI, p. 708, no. MDCV.4 Ibid., p. 725, no. mDcx1x; »Casa comisarului frarrtuzgsc`, la 1804,

In revista loan Neculce, I, p. 115.5 Hurmuzaki, XVI, p. 705.6 Ibid., p. 710, no. MDCXIL7 Urechig, Istoria Rondnilor, IX, p. 574 i urm.8 Ibid., p. 629.9 Hurmuzaki, XVI, pp. 886-7, no. MDCCXCV. V. i pp. 892-

MDCCXCVIL

" Urechig, Istoria Romtnilor, IX, p. 581 i urm.

120

frances presintä la 1808 teranii torturati In butuci, femeialingá bárbat, cari vin sd pringa' la u§a lui 1. lar, la pleca-rea Ru§ilor, ¡ara era in a§a hal, incIt In 1813 un boier puteascrie : De multa grijd a talharilor pe vremea verii, cum§1 alte multe pricini, siliii sintem a ni läsa casete de pe la¡ard §i a sta pe la tfrguri 2". In 1811 trebuia ca, pentru jude-detele oltene, negustorul Hagi-Enu§ din Craiova sä aducdzaherea" din Tara Nem¡eascA" 3. La Bucure§ti lipsa dehranä a duse o cumplia pAtimire de mare lipsä §i distihienepomenitá", atribuindu-se aceasta multor vdmi §1 ru§feturice dau la unii allii, dregAtori §1 zapcii". Cfmpulungul privi-legiat oferia un exemplu de fndestulare, aducfndu-i-se pe§tede Dundre §i de baltä, fiindcd acolo nici Agd, nici polcovnicde thg, nici vätaf de pescad, nici vame§ nu este, nici is-pravnicii nu se amesticä". Altfel, Cfrmuirea, care este mumanorodulni", desfiinia, supt cele mai grele pedepse, acestestavili 4, nu §tiu Mg cu ce folos. Experienta se duse §i maideparte §i, supt cuvInt cd preturile fixe nu se observa, nar-tul fu desfiinlat, afard de cel pentru pfne, carne §i lumIndri 6.

Negustorii se risipird. Cutare din Craioveni aratA cd ai lui-sInt unii la Pite§ti, allii la Cfmpulung, cu märfurile", lar el,,aici la Muiereni, §i cind la Craiova, §i la Preajba, §i laAlmáji" 6 ArnAu¡ii lui Ipsilanti prädau §i ei prAvAliile 7.

Nimic nu aratd mai bine ruina lerli decit actul din 1807, princare, pornindu-se de la consideralia cit este de sälbateclucru a privi cineva§i la cel lipsit §i flAmInd §i, avfnd mijloca-I mingfia cu hranä, sA-1 treacd cu vederee, §i ¡inind samdrA, Inteaceastä vreme de lipsd §i de foamete, cei maimulti dintre lAcuitori se afld pätimind §i chinuindu-se, nea-vInd nici de ei fnsi§i agonisitd hranä, nici a cumpAra negä-

2 Hurmuzald, XVI, p.8)4, no. MDCCXXX1II. V. i p. 838, no. MDCCLXXXVIII,p. 849.

2 Antonovici, o. c., I, p. 133, no. CV.3 UrechiA, Istoria Romtnilor, XI, p. 645.4 Ibid., p. 777 i urm.5 Ibid., p. 781.6 Studii fi documente, VIII, p. 123, no. 65; p. 124, no. 69.7 Ibid., p. 124, no. 67.

121

sind, din pricina unora §i altora cari din vreme au cumpAratindestulata suma de zaheiele §i le tin tainuite, sau nu voiesca le vinde", se decide ca oricare din lacuitori va avea lipsade bucate pentru hrana vietii lui §i va §ti pe altcineva§i, fiemacar olicine §i de once treapta, ca are bucate de prisospeste trebuinta casei sale, Oda' la bucatele cele nod, §1 pestetrebuincioasa samtnta, are voie de la Divan fierare sA meargala cel ce va avea prisos de bucate §i sA ceara a-i vinde §1lui pentru trebuincioasa hrana sa", pe pret fix, considerin-du-se cine ar refusa ca un vrajma§ al omenirii 1. Mehe-dintul §i Gorjul ar fi rämas pe atunci Mai mult pustii 2. lu-mea fugia peste munti §i peste Dunare 3.

Negustorii de taiä plecind care incotro, ocupatia ruseascAaduse in schimb pe marchitanii cari furnisau pe la polcuricelea trebuincioase lucruri §i bauturi de la Rusia", §i la 1808Divanul, vorbind de o singurd tail, Moldova §i Valahia",ii scutia de once vamä4.

Un nou negct cu Rusia incepe deci, in afara de o re-monta substituitä celei in Austria, Prusia §i Saxonia, pevremea ocupatiei. Un Intreg grup de Bucure§teni cu numesemnificative pleacä la Odesa in 1811: Hagi-Mihale Angheli,Hagi-Pandele lanachi, Hagi-Aslanoglu, Hagi-Bali Partenie, Iva-novici Murat, Hagi Iacume, In legaturä ca Hagi Angheli, HagiTeodcrache Alexandru, lacomi Nicolau §i lacomi Lirovici.Duceau bani turce§ti §i calagro§i", dar §i asignatii 6 pentrua face cumparaturi. Vamerl din amder ii socoate oamenirai" §i-i trimete la Ia§i, unde stau mult timp la inchisoareapolitiei c.

Tratatul de pace din 1812 are §i clause econom'ce, pre-vazindu-se ca locuitorii sa nu fie supärati de Domni cu dari

i Ibid., pp. 925-6.Se trimet §i cercetAtori, ibid., pp. 926-7.2 Hurmuzaki, Supl. I 2, p. 625, no. DCCCXVII.3 Ibid., p. 631, no. DCCCXXIII.6 UrechiA, lstoria Romtnilor, XI p. 651.6 ,Bangotidulele austriece, ca i noua monedA6 turceasz.5, InItmpinau

greutgi; ibid., p. 773 1 urm.6 ¡bid., pp. 766-8.

122

nou5. Nu mai putea fi admisä silnica aprovisionare a Con-stantinopolului. O reglementare la tnceputul Domniei lui Ca-ragea prevedea, nu numai aceastä incetare a furititurilor pentruDomnie, dar si a orinduielii carelor de sare" i ,,a orIndu-ielii untului Tarigradului ce se Imp1iiia din sase judete dinaceste doudsprezece de dincoace de Olt" 1. Si totusi in 1817Mocanii se plingeau cä, de cite ori erau siliti a petrece varaIn Principate, li se luau douäs )rezece olla sutá pentru mum-baiaua" impärateascä, pe un pret care abia ajungea une orisfertul celui curent2.

Dar din stabilirea noii granite, Intre Moldova rAmasd suptDomni i Basarabiaa Rusilor, relatiile cu Austria sufär mult.Boierii, cari-i puneau in valoare moiile, erau contra admi-terii pästorilor ardeleni 3.

Din causa, vämilor rusesti. nu se mai exportau din Mol-dova cei 100.000 de bol In valoare de 7.220.003 fr. si oilede 600.000, ci abia peste 1.300.000 fr. pentru vite. Sdre seexporta numai In Turcia, de 200.000 fr., nici jumätate caInnainte. Cele 1.500.000 de litre de vin In Rusia, pentru1.100.000 de franci, dispäruserä, si abia 12.000 litri treceauIn Austria 4. Dar si dura luarea Basarabiei Mocanii urmeazävechile lor cäi de rätAcire. In 1813 ii vedem In Dobrogea,fngrijati de miscArile trupelor turcesti 5. cu atit mai mult, cucit administratia ruseascd-i supra In Basarabia, si ei erau si-liti sä tread. Prutul Innot, cu caii, la Vadul-lui-lsac 6.

Innainte de 1812 Ardelenii obisnuiau sa cumpere lemn declädire si de coräbii in Moldova pentru a-1 cobort pe plutepAnä la Galati, ba chiar a duce pand la Constantinopol,In toväräsia vre-unui Turc. Dupä anexarea Basarabiei, Turciloprird complect exportul. Incercarea Ar telenilor de a se ames-teca putin lemn bucovinean si ardelean cd sä Inple asupraoriginii intregului transport, nu izbuti, controlul ,fäcIndu-se

' UechiA, Istoria Rondnilor, XI, p. 127, nota.2 Doc. Callimachi, I, pp. 269-70, no. cowl.3 Hurmuzaki, XVII, p. 331.

Ibid., p. 336.' Doc. Callimachi, I, p. 194, no. mil.a Ibid., p. 209, no, ci.w.

Ibid., pp. 236-7, no. ci..xx2 Ibid., p. 257.3 Ibid., p. 165, no. CM.4 Ibid., p. 175, no. cxxi; p.5 Hurmuzaki, X, p. 338.6 Doc. Callimachi, 1, p. 176,

no. cLxxxvi.Ibid., II, p. 143.Ibid., I, pp. 182-3, no. cxxviii. Export de fin pentru armata aus-

triaca prin contract oficial cu Domnul, ibid., pp. 186-7, no. cxxxur.9 Ibid., p. 208.

1° ¡bid., pp. 212-3, no. cLxi; pp. 215-6, no. CLXV: up. 216-8, no.pp. 221-31, no. cci-xx.

u Ibid., p. 218, nota 1.

123

foarte de aproape la Galati. Totu§i agentul din 1a§i visa pu-.nerea In valoare a padurilor din pnvinciile chesaro-craie§tivecine §i un mare export panä la Venetia §i Triest Si, peatunci, greutätile dupä pierderea Basarabiei facusera sa serecomande oficial de Domnul Moldovei cultura cartofilor, abiacunoscutä pná atunci dincoace de munti 2.

Luarea de Ru§i a Moldovei dintre Prut §i Nistru avu ast-fel urmari din cele mai importante. Regiunea cea mai potri-vita §i pentru grIne §i pentru ingra§area vitelor §i cre§tereacailor era pierdutä. Guvernul Tarului opri once import direApus, In special acela al cailor 3. Mäsura care Impiedecape boieri de a-§i aduce produsele propriilor lor mo§ii trebui,dar numai o clipa, sa fie retrasa4. Dar contractul pentru fur-nituri de sare Incheiat cu Domnul fu stricat s. Negustorii su-diti se gräbiau a-§i aduce in Moldova turceascä" vitele, oile§i call 6. Mocanilor nu li se permitea scoate oile 7. Opre-li§tea exportului de cai din Moldova, care era urmarea fi-reascä a mäsurii ruse§ti, atingea comertul de remonta al Ar-meanului din Tysmeniecza, Nicolae Agop§evici, §i trimitereacallor moldovene§ti In Bucovina 8. Pe cind o vita se vindeaIn partea ruseasca 18-30 de lei, ea ajunse a costa la Mol-dovenii liberi 40-60, ceia ce primejduia comertul 9. DacaMoldova putea strecura In tenle Imparäte§ti numai popu§oiu,pinea albä, neoprita, era cumpärata de negustori ardeleni, caSchuster §i Comp. §i Apostol Rizoglu, dincolo de Prat '0.

In acest timp Tara-Romäneasc§ putea sä exporte, cu voiaTurcilor, §i 50.000 de chile de porumb In tenle austriace

xv.

178, no. cxxiv.

no. CXXI ; '17, 228, no. 0..xxvi ; pp. 228-9,

124

pe chid exportul din Moldova rämTnea strict oprit afara de2.000 de chile, ca §1 transitul grinelor basarabene prin Mol-dova 1. i data aceasta Insa era posibil sa se tread putintelaraturi. Domnul insu§i declara ca §tie despre trecerea pincontrabandä, dar inchide ochii"2. In Octombre 1815 seopria de la noi cu cea mai mare asprime, de catre Turci,exportul de grine §i acela al cailor, Domnul promitind afavorisa singura remonta austriad 5. Mierea, ceara erau atinse§i ele de aceia§i opreli§te4. Boil singuri puteau ie§i, plätindvama de un leu pe cap 5, dar numai pentru ca indata dupaaceasta oprirea sä fie reinnoitä, aducindu-se acestei ramuride cornett o paguba pe care agentul din la§i o socoate caechivalind cu 300.000 de galbeni 6, §i apoi sä se fixe7e unnou procent pentru salhana, de 40°/e, Hoc de 30% 7. Eravorba ca din pieile de iepure sa se faca un monopol pentruDomnie, §i anume luindu-se da la arenda§i, BucovineniiAfanase Gane §i Apostol loan Petrillo!), 20.000 de lei pe anconsulii se opuserä cu folos acestui proiect5. Se discuta §io nouä cre§tere a taxei de ie§ire pe bol, ceia ce nu impie-ded Lisa un export de 36.000 de capete de vita numai inAustria la 1817 9. Totu§i in acela§i an gäsim antreprenori aiacestui articol de comert §i un imposit de 13 parale de f le-care plebe pus asupra lor, In mijlocul protestarilor agentului lo.Negustorii din Tysmeni-cza protestau energic contra acestuibus §i altor mdriri de vämi 11, luata In arena de negustorilocali.

In schimb valoarea economica a Basarabiei se ridica Indatä

1 DIP Ardeal cumpArau la noi porumb Armenii Luca Copaciu 0 Grl-gore Teranu; ibid., p. 222.

7 Ibid., p. 225, Cf. ibid., p. 226, no. CLXXIV.3 Ibid., pp. 232-3, no. =xi.4 Ibid., p. 238, no. cum.5 Ibid., p. 240, cLxxxv111.

Ibid., p. 251. Preturile in acest moment ; ibid., pp. 253-4, 257-65.7 kid., p. 265.

¡bid, p. 256.9 Ibid., p. 288.75 Ibid., p. 274 0 urm.1' - Ibid., p. 276 si urm.

125

§i prin a§ezarea de coloni§ti apartinind unei civilisatii supe-rioare. Inca din 1817 veniau pe Dundre, atingind Galatii, va-sele care aduceau pe noii locuitori §vabi ai provinciei 1; gu-vernul rusesc fAcu din Ismail un port franc pe doudzeci §1

cinci de ani In 18282. Din Odesa chiar veniau negustoristrAini de se a§ezau la la§i, ca acel Dimitrie Marinovschi,care frita In räzboiu, pe la 1813, cu unul din membrii mi-siunilor catolice din Moldova,2 Guvernul basarabean I§i da-dea In acela§i timp silinta de a apArea ca ocrotitor al popu-latiei §i supt raportul economic. El fägiduia, In luitie 1816,§i voia de export a vitelor §i aceia a grInelor, aceastaanume prescriptii 4.

Cu toate aceste neajunsuri, activitatea economia nu se In-cetini. La 1814 se fAcea chiar constatarea interesantä, provo-cata de mdsura turceascA fixind neplAcut cursul galbenilorsträini, cd Moldova exporta In Austria de patru ori mai mult,In vite §1 cai pentru remontd, (leen in parte din Statele aus-triece 6. Un boier de pe la 1811 recomanda astfel vinurileterii sale : dupd cercArile fäcute In urmd de multi ani, vi-nul de Moldova, Invechindu-se §i IngrA§Indu-se dupd felullai, este cel mai delicat pentru stomahurile evghenicoase §isuptiri decit toate vinatele din pärtile evropienegi §i a' MäriiAlbea 6.

Galatii luau dupä 1812 un §i ma imare avInt, gil concurentaBräilei, Inca' un port turcesc cu mai putind InsemnAtate, nu-mai pentru Turci, al cdror Pa§d stabilise acolo odatA un mo-nopol de gane pentru el 7. La 18 Iunie 1831, agentul austriacvon Raab scrie : Galatii sint, In actualele Imprejurdri ale-cAilor de comert, un loc important §i, dad lumea politicA nu

1 Ibid., p. 272, no. rxxv.2 Hurmuzaki, XVII, p. 373, mi.8 Studii fi documente, I, p. 167, no. cxxix.4 Doc. Callimachi, I, p. 246, nota I.5 Mid., pp. 201-2, no. ci... Pentru schimbarea cursului monedelor,

ibid., p. 297, no. ccxxxv.6 Uricariul, XIX, pp. 292-3.7 Doc. Callimachi, I, p. 184, no. cxxx; p. 358, no. xx)u.

126

se alcatuie§te altfel, acest port va deveni din causa a§ezariisale unul din cele mai vrednice de luare-aminte. Numai pa-cat ca e a§a de rau cladit §1 stilt a§a de multe case de lemn,tina peste alta, a§a !licit la un foc nu s'ar putea scapa nimic,pentru ca nu sint magasii de piatri, ci bordeie §1 §uri aco-perite cu papurA... Negotul e peste mäsura de activ aici, cunegustori austrieci, francesi, ru§i §i turci. Francesii §i Ru§iiau consuli bine platiti §i se bucura de prestigiu D. Evreii(ull odata, la 1796, despoiati fine° revolta2.

In toga Moldova, cererea de iarmaroace §i tirguri e in-data la ordinea zilei. Astfel in 1819 se ingäduia dot adunäri{le iarmaroace" pe mo§ia Radiana (Bacau), a RoseteOlor 5.

Se continua §1 cu Incercarile industriale. Si, in Muntenia,chiar §i boierii mari, ca Dumitrachi Ghica §1 altii, cereau<1792) sa li se permita a face rachiu din o suma de bu-cate stricate, din grill, porumb §i meiu"14. Velnitile ajunse-sera o primejdie, locuitorii In§ii intemeindu-le §i stricindgriul in snopi pentru a da materii de fabricat. Boierii facedpe Constantin-Vodä Moruzi sa distruga aceasta industrie,afatind ca decit horilca e mai bun rachiul de frude, de tes-,covina sau de vin5.

Privilegiu pentru o fabricA de fidea, macaroane, smigdale,i crititorachisia i ostrachia i chipriotica", cu me§teri din Adria-nopol, se (15, cum vazuram, lui Nichifor Hagi loan Mustacovla 1816, concurind fideaua fabricei din Galati 6. 0 fabrica de-huscä, afierositä Casei Doftorilor", se apazA in Moldova,cercind fintinile cu slatina", pe mo§ia manastirii Rica, Teo-dorachi Ciurea representind compania intreprinzatorilor 7.

Autobiografia fiului de boier moldovean din Basarabia'Teodor Vtrnav ni arata a era viata negustorimii noastre de

1 Ibid., pp. 179-81, no. CXXW.2 Ibid., p. 525, nota.3 Ibid., Indicatie pierdutA.4 Urechig, lstoria Ronztnilor, INT,..pp. 350-1, nota. V. i pp. urmAtoare.5 Arhiva Roma/teased, II, pp. 83-7.4 Furnicg, o. c., pp. 287-91.7 Uricariul, 1, pp. 226-8.

127

la 18131a 1820. Trimes de un Grec, de la Tätäranca lingä Otace,altui Grec de la la§i, el trece, in virful unui car modnesc,la Bucure§ti, unde era mare negustor lipscan Constantin Lada,fratele patronei lui Virnav, Stulniceasa Leonardi. De la HanulColtei, unde se opresc cardle, el e dus la Hanul Grecilor,al bisericii cu acest nume, unde locuia noul ski stdpin. Eimbräcat nemte§te la croitorul lohann Lada, umbla cu beni§de postav englezesc, floare sträind", cu antiriu de suvaia§i de cutnie", incins cu val, §i cu giubea de samur; pe cappurta i§licul de pielcea de Crimeia brumdrie §1 foarte suptirela pär" e §i dat in sama unui gtamätic pentru a-1 inscrie lala o §coald greceasd". Lada insu§i, finar de vre-o treizecide ani, vorbind §i limbile francesa, germana §i italiana §1

care vindea marra austriaca* §i saxonä la hanul S erban-Voda,incepea ziva cu cafea nemteascä sau ciocaladd". Treceapänd la amiazd In piala Lipscanilor" pentru afaceri : tinea,ca §1 Aman, In arenda ocne, vami §i pe§te". Dejuna cuprieteni, gustind din §apte-opt feluri §1 desert; in post mincape§te de Dimbovita, adus supt ochii lui, viu. Inteamurg seplimba in calea§d, avind lachei in coadd, cu intimi, Tatealtii Agentul austriac, pe Podul Mogo§oaii. Sara, juca §1 elcartile la consulul rus Chirico §i fäcea curte doamnei de casi.

Lada plead in taxid" peste granitä la Viena §i Lipsca. Daducenicul n'ar fi mincat pe drum cofeturile §1 rahatul aduspentru cadouri, 1-ar fi dus acolo la invätdturd. Pedeapsa luiVirnav fu oprirea la Sibiiu, unde fu dat In guija cunoscutuluinegustor comisionar" Nicolde Paciurea. Un dascAl Ti poartägrija, dar, cum, noaptea, dascälul e prin ora, bucätäreasa-ispune copilului pove§ti §i feliuri de anecdoturi romanice§ti",ba-1 invatd §i a fura, ceia ce-i procura ca rasplatd o foartebund pApard", ba chiar §1 a o iubi.

In 1815, dupd notad luni, alt car mocänesc, cu coase Inpaloboace, 11 readuce la Bucure§ti pe Virnav. E primit deLada, cu palme preliminare, incit mi se pärea cä toatä casas'au umplut de scintei". Minia se potole§te prin cdsätoriastäpinului cu o Grecoaid tinärä §i frumoasä". InvätäcelulintrA in grija dascälului corfiot Panaioti la Hanul lui Filaret,indreptätor prin falangd §i vid de bou, pe care elevii vreau

128

sa-1 Innece In putina Cu apa. Ama, fura bani pentru covrigi§i placinte, din buzunarul gr5maticului.

Lada se IntImplä a muri In Mart 1816. In testamentul lui,V1rnav e prevazut cu 10.000 de lei turce§ti. Acuma §coala-§ipierde puterea. Epitropii fi Intreabä pe mo§tenitor, care nu-§icunonte fericirea, ce alege : blänäria, marchitAnäria, boga-siena sau lipscäniaa.

Alese pe aceasta din urma §i Infra la un fel de rudä aräposatului, Constantin Mazlim, unde malura §i mäsurd cucotul, §1 sta de párete, pirotind, pentru ca seara sa ceteascaprin cärti istorice§tia ori sa cerceteze »la mahale o feii§oaräanume Ecaterina", fosa -camardinerà la cucoanaa lui Lada orila cucoana Arghira, dreia i se Inchina' multi lipscani tineri".

Trece la cunoscutul lipscan Petrea Canu§, Kanusia, care,ajuns mofluzi, falit, reIncepuse afacerile, dupa cinci ani.Curätá de paianjeni §i de molii marfa päräsitä. Cu acest prilejfurä pentru iubita-i nimfä" »un tulpan, o pareche de cerceide tumbac, douä pärechi de bu§machii §i cIteva parechi de col-tunia. PIrIt de colegi, e Inchis §i judecat la lumina lumlnä-rilor de vre-o trei lipscani §1 de tuspatru epitropii lui Ladá.,afarä de eforuf lora. Se ispite§te, de fricA, a spune ca a facuta§a §1 la fostul stapin, §i scrie cu de-amAnuntul paguba. Dupäce petrece o boalä de peste, o luna, e scos din treapta lip-scanilor" §i trimis la pArinti, cu pierderea, scrisä §i iscalitàde el In ne§tire, a unei parti de mo§tenire.

E adresat la un lipscan din Ia§i, Hristodor Ioannu, cu unharabagiu jidov Cu o bri§ca jidovasca cu patru cai, carele sa.Inäimise In acea zi sa duca la Ia§i trei Jidovi §i o JidoavcP.La 27 Iunie 1818, cu lacrämile pe obraza, placa de la hauullui Manuc cu ceilalti Jidani".

Cu anecdoturia, harabagiul 11 sfAtuie§te pe Virnav a-§i vedeapärintii, cari sInt la Flore§d, In tinutul Tecuciului. Bri§ca seopre§te In ora § ca sa sabä§luiascaa, la gazdä". Inteo bä-dile, i se vorbe§te tinärului de ai lui de ama. Cu chiu cu vai,pleacä la mo§ia parinteasca, ducInd maica-sei de o rochie.Aici Insä i se amestecarä cArarile, §1 fostul lipscan ajunse func-t'orar basarabean §1 mo§ier Cu noroca 1.

1 Teodor VArnav, Istoria vietil mete, autobiografie din 1845, publicatAde Artur Gorovei, RImnicul-SArat 1893; apoi In biblioteca Minerva".

129

Avem .pentru aceia§i vreme §1 Insemnarile unui negustormoldovean. Viitorul casnic al lui Scarlat-Von Callimachi e unEpirt, Tzigaras dupä tat5, Comnen dupa mama. Tatal, ramasMIA* parinti, vine In Vlahobogdania", la cei doi Tzigaras deacolo, Gheorghe §i batribul Constantin, care tinuse o Stur-zoaie. Murind aceasta, al treilea Tzigaras se face negustor laMoscova §i Nijni-Novgorod. Apoi, cu o rudä, Caracada, leavama Galatilor. Merge la lanina de se insoara §1 se apazaca negustor la la§i.

Parase§te locul sau de na§tere din Indemnul lui AnastaseDimitriu, sluga noastra, care, cu vremea, a ajuns mare ne-gustor In Moldova §i a murit ca om foatte cinstit". Mama,singura femeie care poate ie§i din Epir, dupa recomandatiaMarelui-Dragoman Gheorghe Moruzi, supt stra§nicul regim allui All-Pa§a, moare la la§i In 1794, , de dorul terii sale, almamei §i al fratilor".

Thal era la la§i mai dinainte. El 1§i casätore§te odrasla cufiica unui Grec de la Buiuc-derè 'MO Constantinopol, in 1806.

Un unchiu are mo§ie In Basarabia.Familia era In legaturi cu bancherul Pavlu. Taal, rAmas

dator la Dimitriu, se Impu§ca, dupa ce Muse §aisprezececafele pe rind" §1 moare cu ochii Inlacramati la caii lui cese duceau la apa", doi armäsari perindu-i raprasnic supt ochi.Creditorii V ieau averea §1 mo§ia. Caracada murise la Galati.Fiul de negustor se face boier §i nazir al po§tilor, apoi ispravnic.La 1873, dupa nenorocirea Callimachilor, era la Odesa, poaterevenit la negotul familiar 1.

Ora§ele capata un nou avint. In Bucure§ti la 1812 nu eravoie a se face pi-AN/A.11e In paiantä decit cu un singur cat, §i,un preot cercInd sa calce masura, se ridica, din mahalaua Sf.Gheorghe, vecinii, un negustor, un croitor, un cojocar, §1 preotul,neavind cu ce face prävälia de zid cu cloud caturi, vecinii slutpu§i sa-1 ajute 2. Scoaterea täräbilor §i stre§inilor de pe de a-supra", ingustindu-se strada, era de asemenea oprit5. Tot a§a

' Studii fi documente, XIX, pp. 120-7.2 Urechia, Istoria Rondnilor, XI, pp. 933-4.

s

130

la 1815 se reglementeazä In la§i clädirea noilor. dughene,numai de piatrd §i cärdmidä" 1

Negustorii craioveni sint §i darnici ctitori. Prin diata luiHagi Gheorghe se face biserica din Dud, rinduindu-se pentruaceasta Zamfirachi, fiul testatorului, Pop de la Sibiiu, ChiriacSeianul §1 un Logofät (1783). Negustorul Bälutd lea pe fatalui Zamfitachi §i-§i apard dreptul de ctitor 2.

Relake de aici mire negustori §1 calfele, copiii lor", se vdddintr'o scrisoare de pe la 1817 a unuia care plecase din Si-biiu, de la Casa Hagi-Pop, §i se avezase la Craiova. Elspune foastei sale stdpine cum conduce BM* loan pe cei Inlegdturd cu dinsul la slujbele religioase : Rugäciunile carefacem Maicäi prea-curatei Pecioarei la zile de serbätori, nop-tile cu privigheri §i ziva cu deosebite podoabe de eintdri§i cu doi cintdreti, desävir§iti psalti, Intre amindoud straile,

cum se face sarä, vine chir Bälutd loan §i ne adund petoti din tirg, toti copiii, la toate serbätorile, §i ne duce deascultdm la acest fel de podoabä, ca pe ni§te cälugdrie".

Breslele de negustori se pdstreazä In tot acest timp. Undisc la S. Andrei din la§i e dat de a precupetilor4. Curd-!aril, talpAlarii de la la§i I§i ridicä biserica lor. Era un is-naf" §1 de bacali in acela§ ora § 5. Breslele bogasierilor §iabagerilor Imbracä o icoanä la Precista din Galati 6

Asociatii cu un caracter mai larg incep a se formä. Astfelfrgia, adelfatul" ie§ean din August 1815, care unja pe Greci§i pe komIni pentru ajutor mutual 7. Comertul devine astielpe la 182J o ocupatie cercetatä §i Incunjuratä de conside-ratie. Preotul craiovean lordachi cre§te, pedepse§te" in limbadenied pe fiul säu, pe care la cincisprezece ani dore§te a-1

1- Ibid., X 1, p. 3b5.2 Ibid., X, pp. 195-7.3 Studii si documente, VIII, p. 170, no. 73.4 Ibid., XV, p. 124. no. 332.5 Ibid., p. 179, no. 485.6 Ibid., p. 341, no. 979.7 UrechiA, Istoria Romtnilor, X 2, p. 301, nota 1.

131

face sä intre pentru invdtarea acestei cariere la Casa Hagi-Pop din Sibiiu 1

Starea negustoreascd dobindise, de fapt, §i la noi, supt in-fluenta ideilor apusene, un rost In toate. La crearea, in 1817,a epitropiilor §i curatelelor in Moldova, se alegeau la finareScaun episcopal dol boieri cei mai notabili", §i doi negu-tätori cei mai insemnati".

Clasa era capabild §i de acte de resiste* Idti§d. De multfamilia Moruzi rivnia posesiunea Ploie§tilor. Domnita Ralucatransmitind aceste drepturi lui Costachi Caraged, fati Dom-nuiui In Scaun, negutätorii §i negutätora§ii de toatä breaslase ridicard"; indräznird cu o mare obrdznicie a-si inchide topprävdliile". Vocld lucra Mil erutare, §1 pentru exemplu treictintre atitatori §i tulburdtori", Mihalachi bärbierul, VasileBidiviul §i David Macelarul, furä trimi§i la ocna Telegäi. Seconfirma stdpinirea beizadelei, afard de vechii burghesi co-boiltori din trei neamuri de oameni, Ro§ii, eäldra§ii §i cä-märd§eii", toti, nu numai vechile noudsprezece liude de pevremuri. Nu e fArd interes cä Mavrogheni cel calomniat dd-duse ora§ul propriilor säi locuitori, fard deosebire de origine3.Afacerea Ploie§tenilor fu continuatä §i supt ocupatia ru-seased, sfdrimindu-se cepurile dughenilor, de soldati 4. eind,In acest timp, la 1811, se cerurä biruri noud, Bucure§teniirefusarä. Ru§ii pecetluiid citeva prävälii, iar negustorii le in-chiserd §ase zile pe toate5. Opt sute de negustori merseräsd se ceite cu Vistierul. Trebui ca Ru§ii sä Incarce In eärutdpe §ase notabili, anuntind ea au luat drumul Siberiei, ceia ceca mijloe de intimidare reu§i o.

CInd, in Moldova, populatia ie§and se ridieä impotriva mä--surilor prea aspre provocate de ivirea ciumei, negustorii jucaräun rol important In aceastd mi§care din 1818, §i unul din ei,,,lenachi Vasiliu bacal", tovarä§ cu Iani Cotäba§a, Insemna

' Studii $1 documente, VII, p. 89, no. 69 (an. 1820).2 Uricariul, V, p. 27.3 Urechià, Istoria RomMilor, X 2, p. 288 i urm.4 !bid.5 Hurmuzaki, Supl. 1 ', p. 621, no. DCCCXII.'5 Ibid., p. 622.

132

tot mersul zurbalicului mare", niel vina pe administrajiacumplid : notele lui s'au aflat in invslitoarea Trei lerarhilor 1

In aceastA Moldova, In medii ca al Boto§anilor, de veche-autonomie, negustorimea Incepe a face polilla". Astfel,tärziu, la 1817, loan Sandu Sturza-Vodd se vede adus a de-nunja Vornicului de Boto§ani pe fralii Manole§ti, ce se po-reclesc §1 Varlaam", cari ar fi räsuflind feluri de vorbe ne-incuviinjate §1 bilfitoare mie §i asupra stäpinirii" §i, oprindaceste presäräri de voroave neiertate §i f5rd cuviind", adauge :Veji face cunoscut negustorilor din acel tirg, arAtin du-§i poruncindu-li ca la niciuna din trebuinjile ob§te§ti a til-gului, de vre-o epitropie sau altele asdmine, sA nu fie primiti,nici ascultaji intru cit de putin de a sä mai amesteca. Darnici de atta dumv. sa sa intrebuinjeze la ceva de asemene ;cAci, intru inprotiva urmare, §1 dumv. §i negujitorii urmeaz5a fi invinovAjill" 2.

Concurenja strAinä, cea nedorid, n'a incetat ins5. La *fue-putul secolului al XIX-lea capanliii fäceau §i ei invoieli pen-tru ca§caval, odad 10.000 de oc5, cu 450 de lei miaCu stäptnii indigeni ai c5§5rii1or, adaugind la plata frisa §iameninjdri §i bädi. Unul din ei facea negoj cu Odesa, unde-ducea §i unt §1 ciubuce, trecindu-le asociatului, Petrea Sir-bul. Un tovarA§ romin, cel de la c5§ärie, aducea de acolo,..de la Odesa, icre negre In poloboace 3. Se cumpArau la Con-stantinopol merele moldovene§ti4.

Casapii turci n'au dispärut, dar la 1803 pentru Birlad gä-sim pe cei de jar5, cari tac stini cite 1.000 i 2.000 oi",aduc cite uniii cite 50 §1 cite 100 vite tamazlicul 5". In Tara-Ro-mAneascA un Nicoli era la 1795 ba§ul gelepilor pentru slujbacucare se orinduie§te la treaba oilor de trebuinja Tadgradului"

UrechiA, lstoria Rontinilor, X p. 448.2 Studii fi documente, XXI, p. 279.3 Uricariul, XIV, pp. 239-41.4 Ibid., p. 244.5 Antonovici, o. c., p. 206, no. LXXX.6 Urechig, Istoria Romtnilor, V, p. 238, nota. Fixarea pretului untuluif

vindut lor, la 1793, ibid., pp. 331-3, nota.

133

In ajunul anului 1821 beglicgiii §i ciobanii lor umblau prittttoatd Oltenia 1 Ostrovanii" de la Ada-Calè veniau dupà po-TUMb 2 Pänd §i la rachiu se Imbulziau Turcii, prädindu-1 färäbani In timpul revolutiei 3.

Abusurile la cumpäratul gdnelor continua. Avem o martu-Tisire din care se vede cum la Galati Turcii, cari n'aveauvoie a se concura filtre sine, treceau, cu injurii pe de-asupra,,cel mai bun gnu arnäut de la fiatul Intaiu" la fiatul al doilea".Banita care se Intrebuinta, a Stambulului", era mai Indita-toare decit cea de tara; banii cu care se ticea plata eraucei sco§i din us, §i nu era voie, supt pedeapsd de bätaie, säocärägi banul Sultanului" 4. Dar vechi capanlli anadam-ba-badam" puteau fi la 1822 §1 RomIni, ca Nicolae Rucäreanu 5.Grecilcr li rdmäsese mai mult zara& Asffel la Birlad schimbamonede un Zanet zaraful 8 La Galati Insä afläm tot mai multiPanaioti Mumgiul, Aleco Afenduli, boier, Grigore Carasava, ce-lebiul Costachi Plaginó la 1813 7.

Rolul Rominflor macedoneni e In necontenitä cre§tere. Dintre,ei face parte, de sigur, §i acel mare negustor vienes de pe la1800, loan Nicolide de Pindo, careli luase afacerile de laPoschari, §ili fäcea casä negutätoreascd", supt firma DimitriePoschari, la Craiova Inca din 1792 8. Are slugi" la noi pe-fratii Pihta, agenti In Ardeal, relatii cu Hagi-Constantin Pop,§i la Bucure§ti lucreazd cu un Rutu, un Dimitriu, un Margula 9.Un Goga, un Dumba fac negot In Craiova pe la 1827 10

Elementul evreiesc pätrunde §i mai departe. Astfel, In 1819

1 lorga, Situatiu Olteniei, p. 66.2 Ibid., p. 70, no. LXXVIU.3 [bid., p. 81.4 Uricariul, XIV, pp. 247-9.5 Studii li documente, VII, pp. 45-6, n-le 59-616 Antonovici, o. c., I, p. 107.7 Doc. Callimachi, 1, p. 501, no. 193.6 Corespondenta lui Dimitrie Aman, pp. 12-3,2 Ibid., p. 5, no. 9 O urm." lbid., p. 101 §i urm. Cf. pentru un Macedonean la lagi revista

locuz Neculce, IV, p. 167.

134

Birladul are o ulitä a Jidovimii, unde fuseserd fo§tii blanari" 1.La Roman aflam dughenile Bercului Jidov, lingä ale Episco-piei, daluite de Caramanliul Andronachi 2. La Herta, Evreiivorbesc de stramo§ii lor" cari au lucrat mo§ia Herta, Incade la Mihai-Vodä Racovita §i de la ginerele lui, GheorgheGhica 3. Comertul ambulant e al lor in 1817 4.

In Tara-Romaneascä, intärindu-li-se privilegiile, li se da, in1811, staroste §i la Ploie§ti 6.. Un Bronstein, care tinea cartilede joc §i avea §i decoratie ruseasca, se intimpina, evitindplata taxelor, la 1810, In Bucure§ti°.

Bilciurile 1§i pästreazd importanta. La 1819 vedem venindla Riureni pentru vite cumparätori de pretutindeni, multimeade Turci" pentru cal. Poporul teränesc cumpara de la nego-tatorii", bolta§ii §i cojocarii craioveni. Casa Sakellario din Bu-cure§ti trimite pentru vinzarea cu ridicata lipscgnie", Bam-boli-ware" 7, Se observa in 1820 cd se ceruse, de §1 vinzareaera slaba de tot", cafea : cä aici oamenii sint cu gindul maimult la lux decit la ale mincarii" 7.

Din nou, boierimea iea parte la comert. Ea se ocupa defabricarea postavului inca innainte de 1800, lar pe urmA In-trebuinteazd cerealele §i pentru a hrgni multele velniti de ra-chiu, care dadeau bautura adusa odinioara din Polonia. In1798-9 Alexandru-Vodä Callimachi se temea ca fabricantii depota§ s'a nu Ingusteze dreptul teranilor de a se aprovisionala paduri 8. In general, i s'ar fi pärut ca fabricile nu-i aduc

/ Antonovici, o., c., I, pp. 32-3, no. xxlv. Tot acolo Iosäp Jidovul, pe'la 1760; ibid., p. 49. Mal erau blcani slrbi, ca Vilcul, la 1823; ibid., p.52, no. vil. Mocani; ibid., no. VIII.

2 Doc. Callimachi, I, pp. 474-5, no. 155. V. i ibid., pp. 484-5, no. 176.8 Ibid., pp. 498-9, no. 186.4 Ibid., p. 282.5 Urechiä, Istoria Romtnilor, XI, pp. 793-4.6 Ibid., p. 841.7 Studii fi documente, VIII, pp. 88-9, n-rele 66, 68; p. 92, no. 97.8 Doc. Callimachi, I, pp. 122-3, no. wouv. V. si ibid., p. 123, no. no

LXXV.

135

folos In Vistierie ; de aceia puse o dare §1 o vamä pe acesteproduse, precum, pe de altä parte, incerca monopolul rachiului 'Doudzeci de ani mai tfrziu, la 1818, velnitile functionau Intoate pärtile ; daca In anul precedent se mai aduceau din Rusia30.000 de cofe de rachiu §i 6.000 din Statele austriece, pia-tindu-sp ca vamd §1 alte drepturi, Cu 1/2 lei de cofä, o per-misie domneascd de a intrebuinta la velnità prisosul recolteitimp de §apte luni de zile opri introducerea alcoolului sträin 2.

In acela§ timp Lincourt, care e §i profesor de limbi, Inte-meiazä, pe la 1830, o moard de oloiu" 3.

Cousulatele se 1nnoiesc §i se intdresc In aceastä atmosferdde schimbäri.

Dupä 1812, actiunea consularä a Franciei fu reluatd. Lafa§i, re§edinta de odinioarä a lui Reinhard, functiona consuluiFornetty, lar representanta pentru Bucure§ti era datä, läsIndu-sela o parte muitimea de aventurieri cari vin aici sd-§i cercenorocul", negustorului frances, a§ezat de mai mult timp Inlard, Barbier 4. Rolul ambilor era foarte rest-Ins, §i FornettYputea scrie in 1814: comertul de import e putin tnsemnatin aceastä provincie. Acelea din produsele Franciei care s'ardesface mai u§or deocamdatd, dar in cantitate mid, ar fi md-tdsäriile, tabacul fabricat, unele articole de bijuterie §1 obiectede modd 5.

Se adäugiau vinuri 6. In curfnd consulul putea spune ci la Lip-sca mitfurile francese avuserä, dupd märturia clientilor moldo-veni ai iarmarocului, un mare succes 7. Ba vasef rancese apareau

t Ibid., pp. 12)-6, no. LXXVIII.2 Ibid., pp. 287-8, no. ccxxtv. Pentru velnitile muntene, Urechig,

Istoria Romtnilor, X', p. 143 si urm.3 Hurmuzaki, X, pp. 559-60, no, xv. Lua In arendl de la Ionita Co-

dreanu, In lasi, trei dugheni In Muntenia.4 Hurmuzaki, Supl. II; Doc. Callimachi, I, p. 341, no. xvm; p. 363,

no. xxxvn,5 Hurmuzaki, I. c.; Doc. Callimachi. I, p. 360, nl. xxxlu.6 Ibid., p. 362, no. xxxvt.7 Ibid., p. 361, no. xxxv. Pentru supusii francesi; ¡bid,., p. 371, no.

XLVII.

136

la 1817 la Galati §i pAnA la Ismail I. Dar guvernul francescredea ca e inutil vice-consulatului din la§i §i mutà, In De-cembre 1817, pe Fornetty la Dardanele 2; lucrul trebuia sifie tinut ilnsi secret, ba chiar admitindu-se ca noul consul bu-cure§tean, Augrand, Indata inlocuit prin Pagé, sd Intretie unfunctionar fara plata In capitala Moldovei 2.

Dunirea era Inca austriaca, malurile ei turce§ti, exportul degrine, nominal macar, oprit, cind Anglia 1§i apazi un agentconsular la Bucure§ti. pe William Wilkinson, in toamna anului1814. Agentul austriac observä ci noul ski coleg are putinisupu§i de ocrotit 4 §i putea adiugi d §i comertul engles erape vremea aceia foarte slab in ambele Principate. Delegati aiacestui consulat erau sA functioneze §i la MO, la Galati. Acela§iagent In§tiinta frisk de la Inceput, c5. Anglia, dup5. §tiri si-gure, vrea sa a§eze mai multe contoare de comert In acesteprovincii §i astfel sä le cople§easci cu manufacturile ei ief-tene, spre cea mai mare paguba a celorlalte natii" 5.

In sfIr§it Wilkinson veni la MO pentru a se presinta Dom-nului §i In acela§i timp a stabili un loctiitor 6. Consulatul Insifu Intrerupt la 1819, pentru a fi reluat ca un fost secretar allui Alexandru-Vodä Ipsilanti §1 al lui Alexandru-Vodi Sulu,Cook, In 1822 7.

Dar, fata de cre§terea necontenitä a negotului cu Apusul,Prusia proceda Ind din primivara anului 1817 la crearea unuinou consulat, pe care-I Incredinta unui Grec din Ardeal, ro-manisat, §ef al unei vechi case de comert, loan Marcu 8,care Indeplinise functia de dragoman pe tingi consulatul en-gles. El I§i ocupä postul numai ceva mai firziu 9. In_Moldova

2 Ibid., pp. 373-4, no. xLix.2 Ibid., pp. 375-6, no. Li.2 Ibid., I, pp. 381-2, no. vi. Un agent §I pentru Anglia, la Craiova,

Lorenzo Giacomelli Hurmuzaki, X, p. Liu.'Doc. Callimachi, I, p. 214, no. CLXIV.5 ibid., p. 235. no. cLxxxin.° Ibid., p. 361, no. xxxv.7 Ibid., II, p. 622 Cf. Stuclii fi documente, XII, pp. 159-60, Cu Hurmuzaki, X, p. 83,

no. cx.0 Pe lingl Hurmuzaki, X, Prefata §I Doc. Callimachi, I, p. 301, no.

CCXL.

137

se numi ca vice-consul un German de origine silesianA, pre-ceptor in familia lui VodA-Callimachi, baronul de Kreuchely-Schwerdtberg, a cArui carierä aventuroasä am schitat-o aiurea 1.and, in Decembre 1819, Marcu muri, baronul rämase cu.grija intereselar prusiene in ambele teri 2, pastorul Harte, unPrusian, Insurat In Ardeal, Inlocuindu-1 la Ini B.

In ce prive§te Insä participarea RomInilor Insi§i la comert,.schimbdrile petrecute In ultimele douä decenii sIlit din celemai Insemnate. Din ce In ce o mai mare parte din natie eprinsä Tuteo activitate comerciald cireia, necresdnd productiain mäsura ofertei, i se deschid cele mai mari avantagii. Elese noteazd astfel in raportul din I 814 al misiunii catolice dinMoldova : Acum §aisprezece ani dbi§nuiau teranii a aduceparohului ouä, unt, miei, gäini §i altele ca acestea §i-1 'filtre-lineau care mai de care. Atunci lucrurile acestea nu pretuiaudecIt foarte putine parale, §i birul celui mai bogat teran nuse suia pe atunci la dodzeci de lei pe an : acuma trece dedouä sute. Se cumpära atunci un cal bun cu treizeci-patruzeci{le lei; acuma face douä, trei sute. Se lua o päreche de bojcu patruzeci, cincizeci de lei, acum abia cu dota sute ; o vacA,cu zece ori doisprezece lei, acuma cu §aizeci §1 §aptezeci;.untul cu zece parale oca, gäina cu patruzeci... A§a cA o sutAde lei de atunci erau aproape ca o mie de azi. i in ce pri-ve§te moneda, e o deosebire simtitoare, pentru cä un galben'Iacea atunci §ase lei §i jumätate §i acuma a crescut pana lapatrusprezece §i mai mult 4."

Nicio invasie n'a fost Insd mai stricAtoare pentru muncA-§i comer t decit haosul pe care-I provoad revolutia greceascä.din 1821, mi§carea teräneascd a lut Tudor, represiunea tur-

i Hurmuzaki, X, pp. u-n.1 Ibid., pp. Lni-1V.3 Ibid. p. i.w. Falsi starosti prusieni ; ibid., p. 153, no. CCW. Dionisie

Kephala, staroste la Focsani; ibid., p. 359, no. ccccxxxl. Agentul dinGalati, p. 456, no. DXXV.

' Studii # documente, 1-II, pp. 172-3.

128

ceascd §i mai indelungata ocupatie a terilor noastre de aresoldatii Pa§ei din Silistra §i celui din Bräila.

Negustorii de tard furä tratati, ca Andreas Pavlu din la§i,silit sä facd un Imprumut de un milion de lei compatriotilorsi'. RAma§i fill' protectia consulilor, refugiati la Giurgiu, ne-gustorii sträini erau prAdati pe drumuri de zavergii. Impru-muturile silnice furd practicate §i de Tudor 2. Dar de la ovreme Turcii restabilird ordinea §i afaceiile furd reluate 3, im-piedecate insä, fire§te, de nesfir§itele §1 grelele lor rechisitii,ca §i de atacuri asupra cärdusilor prahoveni 4. Ba la Ia§i Turciidesbräcau lumea pe stradd 5. In Tara-RomAneascd se profitade särdcia complectä a teranului care nu arase pentru a-i luavitele pe nimic §i a le trece peste Dunäre. Pentru a pune maiu§or mina pe dinsele, se 'ordonä de la Constantinopol tinerede blIciuri 6.

Memoriul de la 1821 al boierilor munteni cuprinde un in-treg program de reforme economice. Negotul", spun pribegii,sd ni fie slobc;d, adecd din tot venitul ce, agonisim din pä-mäntul nostru §i din dotitoacele noastre §i din alte mijloacede lucruri ce ne-am putea indemäna, sd nu fim popriti denimeni a scoate peste granite, in once parte vom putea gäsif olosul ali§veriplui nostru, ca cu acest mijloc sd sd poatdajutora patria noas rä §i a veni in stare buná, dupä cum sä:urmeazä la toate tenle, de chivernisesc §i sd folosesc prinmijlocirea slobodului negot". Apoi : sd putem deschide tabricede once fel de me§te§ug §1 sä le negutätorim cu cele ce vore§i dinlucrarea lor". Si, in sfir§it : sä deschidem cite me-tale va da pämintul nostru, sä. le lucrarn §i sä sd foloseascd

1 Hurmuzaki, X, p. 110. V. si pp. 111-2, no. CXLVIII ; p. 115, no. cu.Cf. si Beldiman, Jalnica Tragodie, ed. Kogalniceanu, p. 341 si urm.Preturile din Iasi la aceasta data, Hurmuzaki, X, p. 1t2.

2 Ibid., p. 127, no, CLXX.3 Ibid., p. 135. Kreuchely face si un tablou al luxului si conruptiei

aduse de R4 ql Austrieci, ibid., p. 133 si urm.4 Ibid., p. 143, no. CLXXXVIIL Cererile turcesti, ibid., pp. 48-9, no.

cxcw.5 Ibid., p. 159; Doc. Callimachi, I, p. 530, no. 244. Pentrn Mosi, ibid.,

p. 163, no. ccxxit.° Ibid., pp. 162-3, no. ccxxr.

139

tara prin negotul lor slobod i". In schimb, sä nu se mai ad-mitä a trece vinul §i rachiul de la Turci la noi. Vämile, cuoameni de lard, sd aibä ponturi" clare 2. Negustorii sträinivor trebuj sd se lege" la Compania negutätoreascd a pärnin-tenilor, pdzind intru toate obiceiurile §i canoanele negutäto-re§ti, dupd cum slut Intocmite §i legiuite ad, In pdmintul terii,supuindu-se Imru toate la stdpinirea pämintului, Intocmai ca §1pdmintenii, färä osebire 3".

Dar memoriile din 1822, care tind a da o formd constitu-tionald Moldovei, se ocupä, In tot felul de republici" §i altealcätuiri, de boierii, de velitii" sau cdrvunarii" decemvira-telor §i triumviratelor 4. De negustori Insä nu prea este vorba.

Totu§i silintile fäcute In Moldova pentru refacerea terii slutvrednice de toga' luarea aminte. Se incearcd a se aduce laloe oamenii räzIdtiti de sate", a se distruge cräcimele §ibordeile ci sdnt prin pdduri §i prin locuri sAnguratice.", a seface, supt supravegherea unor postelnicei muzilo-rupta§i"improvisati ca dregkori, ca nimeni sd nu rdmdi tdrä sämd-ndturi cu Indestulare". Se ordond o catagrafie de at a sä-manat fiecare grup sätesc, se rInduie§te facerea §i Inche-iarea gardurilor la tärani", se impune vinzarea de sdmIntämire säteni, pe pretul precum sä va fi politicind In parteaceia"; putIndu-se pläti §i cu päine In naturd, din päinenog", cei cu pIuguri se vor uni" cu cei färd, dindu-lis5mbrd", In sambriuluindu-sä a§a unii Cu altii". Suprave-ghetorii ispravnici slut fdcuti responsabili pentru sporul, ne-apArat, al productiei : Hind dum. §tiut cu desävIr§itd incre-dintare", zice porunca Domnului, cä, nu numai pentru unsat oarecarile de ale acelui tdnut, ce §i pentru unul singurdentre 15cuitori, care prin . nepriveghere §i neIngrijire dumn.a rdmänè fdrä Indestulare de aräturi §i sdmdndturi, aveti a väInvinoväti §i a da greu räspuns" 5.

1 Siudii i documente, XI, p. 198.Ibid., p. 200.

3 Ibid., p. 202.4 V. i proiectul lu1 Dimitrie Sturza In Uricariul, IV, pp. 280-300.5 Studii i documente, V, pp. 558-60.

140

UrmA InsA, cu ocupatia turceascA, o perioadA In care co--mertul fu indreptat In cea mai mare parte cAtre tara ocupan-Von Turcii din Silistra fAceau regulat negot cu Bucure§tiiBeglicgiii din Constantinopol nu-§i IncetaserA cAlAtoriile 6. InMoldova, de alffel, fratii Omer Bairactar §i Osman-Aga arvu-liesc §i culeg grin Inca din 1816 3. La 1824 se semnaleazAnegutAtori de la Machedoniia §i Ipiros, de cumpArA vite maricu coarne §i cer sA ià §i sAu de caprA". Ghighiftii", negus-toril din Ghighiu, formau o breaslä strIns unitä. Cu Turciise bAteau pe stradä, la 1826, Ru§i cari veniau mai numai sAvIndA. ,,Vinde mArgele, cercei §1 cumpArA Or de porc, §i pepodul Craiovi numai gura lor sA wide: zbiarA §1 beu,

arfa au putind... Sint mai uniti cleat Ghighiftii de aici, cAtoti au o maifd, §i umblA grAmadA. De cinstiti, skit oamenicinstiti §i nu furA, §i, ce beau, plAtesc innainte 4."

Ni§te.table de vamA din 1825 ale BIrladulut ni aratAmultime de Turci, Cara-Hasan, cu cal, Omer-Aga IbrAilean,tot a§a ca §i Mehemet-Aga Ibrailean, Ismail-Aga cu vaci desalhanA, MulA-Mustaa cu bol de salhank Mehmet-Aga cuastar prost", tiutiun turcesc", tiutiunu persaciu", pipermegru, m-Ngind la Hui, ca §i Ibriian-Aga, cu cAvafie, MematTrapitanli (din Trapezunt), capanliu, care iea putini cu unt §ipiel, Hagi-Manciuca Abeecletla, care trimite la Galati 170 ocAgändaci de turbA, cAti 450 lei suta de ocA", Ibriian-Aga, careduce la Ia§i astar. LingA ei, Armeni, cu bol sau mergind prin:sate ca in §1 cu cinepA", Evrei, cu vulpi, scrumbii, calaican,iarbA de pu§ca, tutun, pe§te sArat, piper, piatrA acrA §1 VinAtA,Una, nohot. Se adaugä Strbi, cari ieau bläni de oaie caplamA",astare, gaitane, testele de ciorapi de linA"; Mocal)i cu mile-§i linA ; Greci, cu albii, funii, unt, tiutun prost"; Bra§oveni,cu mite; Bulgari (ca Marinciu) cu piel de bou §1 sAftiene 6.

La 1822 se adAuseserA §i alte articole turce§ti declt celeobi§nuite. Astfel : ghiuderi de Hindia", cituri de Tarigrad§i Tocat, gisle de Tarigrad, §aluri africane, bumbac tors, di-

1 Hurmuzaki, X, p. 289.Ibid., pp. 314-5, no. ccuicxxiv ; p. 417, no.

3 Doc. Callimachi, II, p. 54, no. 122; p. 65, no. 142.4 &mill 0 documente, VIII, p. 92, no. 96.4 Anton Popescu, In Revista Istorica, VII, pp. 75-9.

141

bari" de Persia, colanuri constantinopolitane, cdvafie turceascä,pestemane de Salonic, de Constantinopol, Brasa sl Egipt, fetede plapomä de Cipru i Tocat, pinze de Trapezunt, htrsii de-Bucara, citarii de Alep si Diarbechir, xerihii" de Midia, tiri-plicuri de Hotin, citarii de India, cherement" de Konieh, sa-lud speciale de Angora si Magreb (Maroc), alintar" de Persia,alagèle de Alep, Diarbechir si Magnesia, de Siria (lam), bas-male albe de Tocat, brtne de Damasc i Caramgea", dibas"de fir persan, covoare de Salonic, cusiuzum" de Moreia siKonieh, piel de caprd de Angora. Apoi : hirlie greceascd si.ca articole de hrand : rachiu, fisticuri, nuci de Hindia", vi-nuri de Marea Alba (Mediteranä), pästrävi de Marea Neagra,smochine de Moreia. Din Crimeia, acum ruseasa vin altomärfuri orientale, precum pisTe cu flori.

Dar nu se putea impiedeca negotul, de mult Indrumat cdtieApus. Astfel, pe cInd Brasovul vinde numai atan, Austria da .-scufe, alagèle, cituri, basmale, cänävät" de Trieste, päläriiae Trieste, geamuri de Viena, fluturi, pistoale, tinichele, foar-fece, cutite, furculiti, brice i bricege, pe lingä vutcd si scor-tisoard de Trieste si spirturi unguresti. Comertul trances e maibine represintat, trimettnd safari, saiac", NImes In värgisi In flori", fesuri, care concureazä pe cele din Tunis, borangic,z5branice, pälärii, cituri, batistä de fir, cuie, bdcan, unt de-naft, farfurii, hIrtie, ceasoarnice, gresii, si apoi untdelemn, ra-chiu, cafea, mdsline. Din Anglia vin cituri, postavuri, arnice,tiriplic, tinichele, pe lIngä sare" (?), nucsoarä. Venetia fri-mete scufe, camocat, perne de catifea cu fir, stubet", sticlärieFlorenta stofe, atlas, geamfer"; Genova, hirti e. Din Polonia,cumpäram barbutii", e lingä obisnuitii samuri. Din Rusiapinzi, postavuri, alagèle, cituri, musamale, pär de cal, coade",aceleasi barbutii" (si cerchezesti), bläni de iepuri i vulpi,milite i foarfece, cuie, säu i cervis.. La 1808 Bucurestii erauplini de postavuri belgiene Ba gäsim si bäcan rosu (cel al-bastru e de S. Marco) din Portugalia i aluri din America...In transit vin pe la noi i negutätori de la Bagdat, de la Casmirsi din alte locuri" 2.

Hurmuzaki, Supl. I 2, p. 512, no. DCLXVI.Urechil, Istoria Romtnilor, mai ales XIII, p. 203 si urm.

142

Cu toatä aceasta in rumare spre ,,Evropa". Domnii pri-mirä din nou, duba conventia de la Achertnan, in§tiintarecä, daca negustorii turci n'au voie a-§i face mo§li §i cet-felIcuri", nici ali pa§te vuele", cum n'are nici garnisoanade la Mangalia, nici nimeni din prejurul Dundrii läcuitori §itamaci", dad s'au lertat mumbaiaoa §1 de a se cumpära pefie§care an oi cu Irmalte porunci prin matafetul casap-ba§iidupa vremi", Princ.patele sint datoare a vinde pentru hranaCapitalei oile, cu pretul ce sä politepse§te", la negutätori §igelepi". Mucaeseaua" provisiilor a dispärut, dar grinel.: sevor cobort la §chele se admite aceia de la Floci pentru ase cumpära de reizii coräbiilor capanului". Binh-emini päs-treazä dreptul deli procura cherestele de la noi 1. Se spuneacuma cd In It nie 1 22 imposite speciale se pun pe cei cetin boj §i fac negot cu Germania", pe Armenii ce hidn,s-cmulti bol in Moldova 2" 12.000 de cai fuseserä luati de- ocu-panti la plecare.

Totu§i §i In aceste 1m prejurdri comertul urmeazä §1, prin arti-cole orientale de transit, chiar §i cu tenle vecine. Un trgustordin Sibiiu scrie In Decembre 1822: atita zahar, cafea, untdelemnce au venit alci §i ce au trecut la Bra§ov, de and este Ar-dealul n'au venit atita suma de märfuri ; s'au spáriat §i aidla vamä de atitea märfuri ce au venit §1 vin. Incet-incet sä vavinde ; sänätate sä fie 3." In schimb Atmenii din Ch §inäu pä-trundeau In Moldova pacificatä 4. Evreul Lippmann continuasd stringa cal pentru armata prusianä, avindu-§i odaia" laAvrämeni, in judelnl Boto§ani 5. Lipscanii din Bucure§ti eraudestul de puternici ca sä impiedecer, in toamna aceluia i an1822 stabilirea cursului constantinopolitan al monedelor 6.

1 Studii fi documente, XXI, p. 36 i urm.2 Hurmuzaki, X, p. 165, no. cCxxv.3 Studii $i documente, VIII, p. 152, no. 163.4 Hurmuzaki, X, p. 165, no. cCxxm.5 Ibid., p. 173, no. ccxxxiv.3 Ibid., p. 194, no. CLXIII.

143

Tara-Romäneasca trimetea In acesti ani räi In Austria 40.000+de porci pe an 1.

Dar, chiar dupd 1826 se constatä usor cum vechile formede comert orientale si chiar occidentale decad. Hanul ungu-resc din Iasi nu-si mai avea sensul de pe vremuri 2. Pe dealtd parte, In 1822 negustorii nu-si mai fac drumul la Lipsca 3.Se intäreste tot mai mult schimbul cu Apusul mai depärtat,prin Bucovina, prin Ardeal, pe Dunare. Astfel In acest timpGhitä Opran de la Rusava (Orsova) joaca un rol important

el facea la Viena un plan de Seminariu muntean 4 färäa fi un Hagi Pop banätean, si mai tirziu Casa Popovici dinHateg, orasel romanesc navälit de boierii munteni In timpulrevolutiei de la 1821, joaca acelasi ro15: arhivele ei, care sepasha' macar acuma cltva timp, ar trebui c rcetate. Un StanPopovici a fost mult timp contin atorul hagiului", In vremeacInd fiul acestuia, Zamfir, devenia, supt conducerea dascä-1ului Lambru la Bucnresti, eruditul si aubrul Zen bie, astep-tind sä fie nob 1 austriac si cii ector de bancä In Capitalaaustriaca. Tot asa Brasovul are ca negustor romin pe GLe igheHagi-Radu, cäruia i se incred.nteaza pästrarea la 1821 odoa-rele Mitropoliei d'n Bucuresti 6.

Drumul la Lipsca urmeazä deci. Vedem la 18 2 pe Mäglr-dici Buicliu din Botosani mergind de acolo prin Suceava lavesiitul iarmaroc 7.

Dar noi acte constitutionale nu presideazä la desvoltarea aces-till comert. Nu apar nici noi categorii de negustori. Intermediarii

i Ibid., p. 207, no. cct.xxx. Pentru monede falsificate ; ibid., pp. 266-7,no. ccoaxt ; pp. 313-5, n-le CCCLXXXM-IV. Pentru rIndtfala de vAmimoldoveneascd din 1826, si Uricariul, XXII, p. 292 si urm.

2 Hurmuzaki, X, p. 201, no. cuxxl.3 Ibid., XVI, p. 1093, no. mmxt.t.4 Hurmuzaki, SupL 1 5, p. 547. Fier vindut de dinsul, Corespondenta

lui Dimitrie Aman, pp. 17-8, no. 59. Avea relatii Cu N. Radovici dinCraiova ; ibid., p 21.

5 Studii ..si documente, VIII, p. 59, no. 367. Ecaterina SlAtineanu zice luiZenobie la 1832: cher ocenik de Domna Balacha" (ibid., p 77, no. 545).

° Hurmuzaki, SupL 1 6, p. 323.7 Studii fi documente, VIII, p. 91, no. 85. Cf si revista Ion Neculce,

V, p. 163.

144

de capetenie stilt Evrei din tenle care fabrica sau transmitarticolele necesare unui alt fel de traiu §1 de lucru : Evreiigalitieni In primul rind, cari aveau §i Inlesnirea de a Intre-buinta un dialect al limbii germane. Ei scot pe Incetul din.positiile cl§tigate de Greci, pe Armeni, pe Germani. Vecheanegustorime de tara, prinsä In alte obiceiuri, se lasA batuta.

Partea pe care o au Evreii in acest comert de moda se poatevedea din cutare socoteala a unor cheltuieli de nunta : sto-fele, de la hasa, horbote, atlaz, catifea husain §i maim panala gaza", blondda, vapeluri petinet", se cer de la LeibaGrosul §i de la lancu Chiorul din la§i ; de la o »Jidoafca" se.ieau cevrelele cu patialä" §i giuvaierele. Rochiile le face Avramcroitorul 1 In ce prive§te intreprinderile, la tara §i aiurea, pe.la 1830 un Lahman Botu§aneanula Invirte afaceri importantela la§i 2.

Numarul Evreilor In Moldova e socotit de consulul Neige-baur la 60.0C°, dintre cari peste 30.000 in la§i ; in celalalt prin-cipat erau cel mult 6.000" 3. Sint !titre ei §i cItiva din Silesiaprusiana §i Posnania. Platesc pe strazile mari ale la§ului chiriica la Viena §i Berlin" 4. De §i opriti, prin orInduiala din1848, ei tin mai ales cIrciumile 5.

Pe cind Armenii din Bucure§ti fac §i mai departe afacericu Ardealul, §i un Kohen I§i aduce §1 el marfurile pe aceastäcale 6. Evreilor din Moldova nu li se dAdea voie sä se a§ezeacolo, invocindu-se principiul ca a§a se face cu once straincare nu lucreaza pämIntul 7. Cei din Muntenia fäceau comertulBra§ov-Bucure§ti In 1843, dar In Moldova ei trebuiserä sätread la Suceava §i, cu toad banda §1 pajora nemteascd",pravaliile li fuseserd spade cu topoarele 8.

1 Ibid., XXI, p. 200.2 Ibid., p. 399 i urm.3 Neugebaur, Die Donaufiirstentiimer, pp. 92-3. Li se fixaserA oficial

strhile in Iasi (ibid, pp. 93-9).4 Ibid., p. 99.5 Ibid., p. 100.6 Hurmuzaki, X, p. 280. - Un Moise Schild, sudit, geamgiu, ibid., p. 307..7 Ibid., pp. 427-8, no. DXV.8 Studii # Documente, VIII, pp. 151-2, no. 162.

CAPITOLUL V

Epoca de creatiuni economice (1840.1859).Ocupatia ruseasca din 1828-9 lasä tenle noastre Intel) stare

idesperata. Totul se Inchidea In magaziile rt.se§ti. Pentru arechema la lucru pe teranii moldoveni Itigrcziti de Inhamareala caräle cu provisii ale Rusilor trebui o interventie a Mitro-politului 1. Nu se mai samana ; pä Judie se täiau : In Tara-Romäneasca pe o singura mosie !Ana la 7.000 de copaci 2.Darile maxi faceau sä nu se creasca vite, sa nu se lucrezeviile 3. Trebui desfiintarea formalä, In Octombre, a därilor peagriculturä 4. Se credea ca vama se va muta de la diferitelepuncte de granita, farä adapost pentru marf-tIli 5. Adaugindu-seciuma, situatia deveni grozava : negustorii cautau sa scape InAustria sau In Turcia, dar erau Impiedecati de la aceasta 6;Galati' full evacuati 7. La sfirsitul lui 1829 nu era nici pine,nici caitofi la Bucuresti : lumea se hrania cu meiu 5.j holeravenise ca sä culeagä ce läsase ciuma.

Dar, indata dupa incheierea päcii si cu toad continuarea vio-lentil a ciumei, navigatia pe Dunare reincepea ca §i comertul in-terior pe uscat. Inca In 1829 se semnalau la Galati vase ru-se§ti §i unul sard, aducind icre, lamli, tabac, §. a., pentru sau,

1 Hurmuzaki, XVII, pp. 148-9, no. ccxxx Pentru adunarea finului4ie catre Ru§i; ibid., p. 157.

2 Ibid., p. 175, no. co-xx.3 Ibid., p. 29.

Ibid., p. 222, no. ccoux.6 Ibid., p. 204.

Ibid., p.215.7 Ibid., p. 216.li Ibid., p. 236, no. ccuxvn.

1D

146

miere, unt, brInzA" §i ce se mai putea exporta dintr'o tarA a§ade hidelung §i a§a de crud prädatA 1. Prescriptiile tratatuluiadmiteau exportul tiber al cerealelor, care mergeau §1 In Italia,§1 pretul se suia Dana la de cinci ori ca mai Irma nte. Recoltabuna din 1831, la Munteni 30.045.498 oca de gnu, 28.696.378de orz §i 398.599.084 de porumb ajuta la un export total de10.382.931 de fra.lci, plusul asupraimportului fiind de 4.017.597.-Boierii erau sAraciti, §i un transport de mama se reexputase laConstantinopol. Se socotia ca din 16.709.000 lei, valoarea im-portului, marfa de Lipsca §1 Viena represintA 5 872.000. Seexportau vile In G_rmania: cai, oi, porci, la Turci de 6.062.700de lei. Moldova avea un comen t de trei ori mai mic cleatprincipatul vecin 2.

Pacea de la Adrianopol restitui Principatului muntean teri-toriul raialelor, §i IndatA vechile ziduri turce§ti furA rase. SeprocedA cu graba, incA din 1830, la zidirea BrAilei §1 Giur-giului ca porturi moderne 8 In 1835 Alexandru-VocIA Ghicainspecta §i Braila §1 CAlara§ii 4. La 19 Februar 1836 el anuntacA Braila e portliranc 6. La 1837 se lucra §i la Severin, pemo§ia lui Voda 6, apoi la acea Alexandrie care-i poarta nu-mele §i In care full a§ezati multi Bulgari cu piivilegii.

Cei d'intai Braileni de nap noastra tint dregatorii, un Col-tachi, un Zefcari, un Topliceanu, un Doicescu, un Calistrat;ba gasim chiar §i un advocat 7. Cu mIndrie Anuarul princi-patului muntean se rostia astfel despre creatiunea lui Ghica-Vocla : Braila a ajuns debu§eul de capetenie al negotuluimuntean cu strainatatea. In timpul cel bun al anului, portul epliti de corAbii turce§ti, grece§ti, austriece, sIrbe§d, francese,englese §1 ruse§ti, care vin sA Incarce tot felul de produse

3 Ibid., p. 228, no. cccix.3 Ibid., p. 263 i urm. Se presintA aceste socotell pe an: 1831, import

6.365.000 fr., export 9.210.000; 1832: 9.800.000 §i 11.550.00u; 183312.440.000 §1 15.480.000; ibid., p. 342; cf. pp. 445-6, no. max.

3 Hurmuzaki, X, p. 451, no. DXLIV.' Ibid., p. 471, no. DLXXVI.3 Ibid., pp. 476-7, no. DLXXXIV.3 Ibid., p. 488, no. Dcu.7 Studii 41 documente, XV, p. 53.

147

enuntene, pe care le transport& la Constantinopol, Genova,LMarsiiia §i alte porturi din Mediterana ; citeva incarcaturi s'au.expediat chiar de-a dreptul In Anglia. E de observat insA capavilioanele prusian, danes, suedes §i hanseatic n'au aparutrind la Braila." Si se vor nota la 1840 321 vase turce§ti, 197Igrece§ti, 48 sarde, 39 ruse§ti, 32 austriace, 7 ionice, 7 romane§ti,5 napoletane, 3 englese, cite unul din din Franta §i din Samos,fluindu-se mai mult grine §i porutrb, pe line care samintä4:le in, lina §1 salt Fdima Mile' era a§a de mare, inert la11836 locuitorii Silistrei, Bulgari, Greci, Romini ca Triful, se,oferiau a trece la CA ära§i, care astfl se va face, daca nurcu mult mai mare decit Braila, cel putin cit dinsa"

Indata mäsuri analoage erau luate in Moldova. Aici noulFregim gasise In fiul lui Grigora§ Sturdza §1 al Marioarei

Mihai, ajuns Domn al Regulamentului Orga-inic, un om de o energie extraordinarä, lucrind prin onceanijloace pentru Inceperea unei ere noi, din care Intelegea sawrofite §i personal. Lroi o osea de la Mihaileni, tirgul lui,tIa Foc§ani, care intrecea cu mult vechea Via Carolina; deschise,iprea larg §i prea fârä aiegere, portile oricarii imigratii ; fa--vorisa din rAsputeri intemeierea de tirguri cu Fvrei pe mo-§iile boiere§ti §1 crea Galatii. In toamna lui 1836 el orInduia

-sa se lucreze acolo cheiuri, plätite 20.000 de lei din caseta lui:§i 10.000 din zestrea sotiei, fiica lui S elan Vogotidi, §i se Matapel §1 la sträinii ce se a§ezaserä acolo 3 La 1840 se In-

itilnesc la Galati o multime de catolici, cari-§i restabilesc bi-serica : un Manzoli, un Garzoni, un Giurovich, §i Francesi,

§i H. Martin, Castaing, Girard 4. Galati (port-franc Inddin Matt 1836) §i Braila (din Februar) primesc, Inca din1837, 37 de vase sarde, 25 austriece, 20 ruse§ti 5. Dar pe

%la 1840 Felix Colson socoate amanuntit ca in Brbila Infra 449.de vase, In Galati 528 . Thouvenel aflase Galatii Ind färk

V. si Studii i documente, XI, pp. 6, 17, nota 1.Ibid., p. 39 i urm.

3 Hurmuzaki, X, p. 479, no. Dcxxxix.Studil i documente, 1-II, p. 214, nota L

6 Istoria Romtnilor prin cdhltori, III, pp. 182-3.-" Ibid., p. 187.

148

cheiuri, incepInd a se injgheba modern pe deal.: pentru anub1832 el dà o intrare de 400 de vase.

Galatii ace§tia, liberi de vamä dupd cererea din 1834 a ne-gustorilor 1, exportau in 1833 numai de 2.802.000 franci fatdrde 8.000.000 ai Billlei, unde veniau 480 de vase, a§teptin-du-se In curtnd 600 2, §i la Braila era numai formidabilul ex-port de gefu, aproape färd import, cu vase 1nchiriate de/a Turci, cari erau vre-o cloud sute, dar lacepeau a se face-ale noastre 3. Aici, din 6C0 de case turce§ti in 1829 se ajun-gea peste patru ad la 6000, populatia se 1nzecise, larGalatii aveau 18.000 de locuitori. SlAtineanu era consideratca adeväratul creator al Bräilei. Mai departe pe Dunäre,Giurgiul i Zimnicea serviau pentru comertul austro-turciar pe la Calafat venia §i martà de Scutari §i Ragusa Intransit.

La 1843 Braila acum avea cloud strdzi comerciale, consuli aiAustriei, Angliei §i Greciei, §i 14.000 de iocuitori ; ea aträgea§i negustori din Galati 6. Un tribunal de eomert functiona, §inegustorii aduceau Inläturarea unui president necorect 8cereau si fie recunoscuti ca un corp" Cu o deputatie..§1 ocasä 7. Din partea lui, Mthai Sturdza I§i facu aparitia solemnäla Galati In Octombre 1836, In tovärä§ia mini§trilor de Fi-nante, Interne §i Justitie 9, färà a cunoa§te prevestirea lui Wil-kinson cä portul ar putea rivalisa cu Odesa. Ispravnicul Cuzafu Inlocuit cu Teodor Bal§, se incepu construirea §oseleipott, a zagazului, a carantinei §i cäsärmii, a strAzilor; se lucräreu consulul Austriei la regulamentut portului-franc 9. Galatii",spune consulul trances, ieau chiar un aspect de port ma-ritim, de cind se väd §antierele lui acoperindu-se Cu con-

Filitti, Domniile rotntne supt Regulamentut Organic, p. 577.Hurmuzaki, XVII, p. 377. Odesa primia numai t 29 (ibid.).

3 Ibid., p. 375 (Casa Argeniis din Braila era francesa ; ibid., p. 376)..,4 Ibid., pp. 377-8.5 Ibid., p. 951, no. DCCCXCIX.

Ibid., p. 967.7 Filitti, Domniile, p. 222.8 Hurmuzaki, XVII, p. 649, no. DCXLIX.

Ibid., pp. 651-t, no. DCLI.

149

structii de vase de nmert, §i §aptesprezece Imbarcatii, murmici, au fust in anii 1839-40 date pe E pà '." La 1843 Ga-

liath, avind consuli (pentru Sardinia, Castellinar) §1 vice-consuli (Anglia, Franta, Austria, Rusia), cuprindeau, supt oblä-duirea lui Vasile Ghica, 25.000 de locuitoti 2. Populatia evre-

iascä era in cr:§tere, §i aceasta provoacä violente mi§cdri an-4isemite la 1847 3. inca din 1843 se putea socoti la 25.000populatia oralului 4, pe dril la 1821 fusese numai de 7.000 5.

Un port ca Braila era in functie de recoltä, §i astfel in 1834exportul fu oprit din causa secetei 6. Incä din 1836 S. MarcsGirardin scrie cd Galatii §1 Brälla i se par a trebuie sdtfie, dupd deschiderea cataractelor, cele douä porti ale Ger-maniei asupra Mari Negre 7".

O noud tarä cre§tind se intemeiase in sträindtate prin re-volta incununatä de succes a Serbiei. Cneazul Milo§ curteniape Alexandru Ghica, noul Domn muntean, dar mentinindla Dunäre drepturile ce i se pärea ca are. Trebui intreve-,derea de la Poiana, cu presenta §i a Pa§ei din Vidin, pentruo intelegere. Indatä Guvernul muntean incheia o conventepentru exportul de sare, promitind in doi ani 30 de milioane=de ocä, plAtite 18 lei suta de ocd; in 1837 Insd contractul,era sa se strice de Sirbi, cari fuseserä momiti de Austria 5.

Sporul comertului se urmase neintrerupt. La 1831 in Brdilainträ doud vase grece§ti supt steag frances, noudsprezeceanglo-ioniene, §aptesprezece austriace, treizeci §i unu'ruse§ti,dreizeci §i opt turce§ti, patru italiene 9. in Galati mi§carea eraaceasta : vase grece§ti supt steag frances §i anglo-ionlene treizeci§i unul, austtiece treizeci, ruse§ti cincizeci §i patru, turce§ti

Ibid., p. 796.2 Ibid., pp. 950-971.3 Ibid., XVIII, p. 44, no. m; p. 6.4 Filitti, Domniile, p. 578.6 La 1840, 18.096, In 2.882 case (N. Sutu, Notices, p. 144. Intre ei

4500 de catolici, 300 de Armeni, 800 de Evrei (ibid., p. 170).Hurmuzaki, XVII, p. 408, V. i ibid., p. 417,V. Doze, Un mois en Moldavie, Bruxelles, 1857, p. 50.Ibid., X, p. 475, no. DLXXXI *I nota 7.

9 Hurmuzaki, XVI, p, 272.

150

laizeci §i trei, italiene palm 1, La 1833 &ilia primia 384 vase,cu un tiraj de 45.0,0, Galatul 236 cu un tiraj de 28.060 2.La 1836, pe lingA cinci vase anstriace, zece ruse§ti §1 notaturce§ti, 11110 care se pästra unicul vas sard, gAsim §actevase erigiese, plus unul ionian, douA romän, §ti valahe" §iconcurent nou, optsprezece ale Greciei, care-§i organisase §1consulatele 8. La Bräila, unde prime§te boierul SlAtineanu,sInt 300 de vase cu grill la 1837, fatä de 700 la 1831. Dela 1838 vin §1 Englesi. Sardinia trimite 300 de vase peDunäre4. La 1837 Intrau de bate 449 de vase In Bräila 8,397 la 1838 (6 francese) 465 la 839, ceva mai putine la 1840 6.Galatii primiau la 1840 §11847 vase grece§ti : 353 §i 205turce§ti 146 §1135, sarde 118 §i 108, ruse§ti 113 §1 86, aus-triece 97 §i 67, ioniene 40 §114, din Samos 17 §110, mun-tene 11 §I 20, englese 10 §1 219, napoletlne 5 §1 10, belgiene2 §1 2, romine 2 §1 6, francese 1 §1 42, suedese 0 §i 4, nor-vegiene 6 §1 2, persane 0 §1 1, genovese 0 §i 2, danese 6 §i6, moldovene 0 §1 8, germane 2 §1 12 7. Dar la 1842 BräilaIntrecea Galatii la export §1 la 1848 avea de douà ori §ijumAtate mai mult 8.

Mi§carea vaselor a fost urmärità §i dupä aceasta. La1844 intrau 289 vase grece§ti, 96 de vase turce§ti la Galati,89 de vase ruse§ti, 88 sarde, 76 austriece, 20 englese §i 38;ionice, 13 din Samos, 5 din Neapole, cite trei din Franta,Toscana §1 Serbia, 1 din Olanda, 4 din Mol iota Insä§i 9.

A§a incit raportul lui Chiselev pentru administratia lui cu,

pi inde la import pe 1831 21.721.700 lei, pe 1832: 49.665.847

I Ibid., p. 272.2 Ibid., p. 516.3 Ibid., pp. 638-9, no. Doan. Pe Dunke sase salupe cu tunur

aveau sS. pheascd siguranta (ibid., p. 1020).4 Istoria Romtnilor prin alatori, 111, pp. 156-7.5 Colson, De l'etat present et de l'avenir de la Valachie. Cf. Fililti,

Domniile, p. 216.6 Vaillant, La Romanie, III, p. 62; intliu la Filitti, Domniile, p. 223,.

V. sl mai sus, p. 147.7 N. Sutu, Notices, p. 146.3 Ibid., p. 148.3 FIlitti, Domniile, p. 580.

151

pe 1833: 47.716.907, iar la export: 32.955.671, 60.813.585,70.987.933 1 0 socoteala amanuntita pentru 1831 arata, peIMO marfuri de Lipsca §1 Viena, cam jumätate pentru aril-colele de bra§ovenie. Calatori bine informati dau pentru ex-port la 1832 valoarea de: 33.630.291 piastri, pentru 1836:41.384.318; importul e la 1832 de 27.273.000, la 1836 de32.000.275. La balanta de comert, In 1833 principatul mol-dovean lua 7.240.000 fr. din Austria §i Lipsca, 2.760.000 dinTurcia §i pe apa, 220.000 din Rusia, careia-i trimetea numai,ca odatä, vin pentru 141.000 fr.2.

In 1838 se exporta 2.000.000 de chilograme de samIntä dein Trieste lea 400.000 de chilograme de miere; In Turcia trec10.( 00.000 de ocA de sare. Cifrele sint date de consulul en-gles Cunningham. i Vaillant la, In La Roumante, aceastastatistIca de comeit pentru 1840: 53.112.213 de piastri ex-p3rtul muntean fag de 29.741.317 importul, iar In Moldovacifrele stilt 42.503.692 §i 23.376.251 3. Félix Colson pre-sinta cifre une ori deosebite 4.

Comertul engles se interesa tot mai mult de Principate.Consulul numit de curInd la Bucure§ti, Colquhoun, era un omfoarte activ In toate domeniile. Firma Bell din Londra incepeao fabrica de doage la Bucure§ti, §i represintantul ei, Anderson,era In legatura cu Barbu tirbei 5.

La Galati se cumparau lemnele de constrtrctie, §i casa aceastaBell §i Andersen, care luase representanta intereselor englese a-colo, anti* crearea unei banci englese 6. Englesii din Persia §1din India reveniau acasa prin Galati 7. Valoarea importului en-gles era la Galati in 1841 de 4.503.750 de lei, de 6.525,000 In

1 Uricariul, IX, p. 429.2 Hurmuzaki, XVI, p. 343.' Istorla Rondnilor prin cdhltori, III, p. 182.4 Ibid., p. 187. $tirile mai Wall ale lui Thibault Le febvre. (La

Valachie au point de vue economique et diplomatique, Paris, 1858),ibid., p. 205.

6 Hurmuzaki, XVII, p. 512.6 Ibid., p. 652, no. DCLI.' Ibid., X, p. 474; XVII, p. 665, no. DCLX.

152

1842, de 7.533.750 In 1843. N. Sutu obseivA cA Galatii §1.&M'a luau ir 1848 de 26.458.890 de lei manufacturi erigiese.

Pe Durare morunul se exporta in 1832-8 de 500.000 fr.1.inca din 1836 Guvernul muntean ridica din nou problema

plutirii pe 0112.Noua populatie strainA nu era din cele mai prietene§ti MI

de localnici. In special IonieniiChefalonitii", supt* englesi,bateau lumea cu saci de nisip, amenintau cu moartea, §i odatAmergeau a§a de departe incit purtau razboin cu aruncarea decutite contra soldatilor, comandantul acestora trebuind sa facaamena onorabilA la consulatul Angliei 9. Ccnflictul tutco-grecdin 1847 aduse cm dinul Pottii catre Dcmnii no§tri Le a des-fiinta consulatele grece§ti §i de a opri cabotagiul supt steaggrecesc pe DunAre 4. In Moldova, de altfel, Stur za, casAtoritcu o Vogoridi, nu &t'u urmare acestei indrumäri 5.

In curial' productia griului se indoi, la Munteni ogoarelecrescind cu o cincime G. Se ci§tiga de proprietar la 1832-32!0/0 asupra recoltei 7. Vinurile represintau in 1833, 768.740de hectolitri s. La Moldoveni o recolta slaba, in 1833, In-semna o cre§tere de o treime fatA de 1831 9. Se exporta la1835 din Muntenia numai cinepa de 10.000 d . galbeni lo, in de13.000, plei de iepure de 15.000 /1, fasole de 5.00012.

In toate ramurile de activitate era acela§i spor. 1.200 demuncitori clAcleau in 1832 pentru Tara-RomAneasca 45.000.000

I Notices, p. 147 vi alurea.Filittf, Domnille, p. 223.

3 Uricariul, XV, pp. 259-62.4 Hurmuzaki, XVIII, pp. 32-3, no. xxv i urm.5 Ibid., p 39, no. =a,4 AM., XVII, p. 339.I !bid.

Ibid.9 Ibid., p. 364.,4 Ibld., p. 511.11 ¡bid., p. 512." Ibid., p. 513.

153

.chilograme de sare I. Mierea se culegea in Tara-Romfineasala 1833 de 750.000 kgr., valorind 715.000 de franci, iarMoldc,va da in acela§i an de la 300.G00 de stupi 552.000de chilograme de cearä 2. Lui Iacobson, un Finlandes, ca §1lui Mihall Ghica, fratele lui Vocld, §i invAtatului, apuseanuluiboier Scarlat R ,setti li se datore§te §i societatea de agri-culturä a Romäniia, care functiona in Martie 18353. Acelea§istatistice aratä cd Tara-Romäneasc5. are In proportii maimulte vite, cai, porci decit Franta, afard de of, a cdror tun-soare d dea totu§i mäcar un chilogram §1 jumähte de linä4.In Moldova erau 660.0G0 de vite, 360.000 de cal, 1.800.000de oi, de cloud ori cit dincolo, de trei ori proportional diFranta. t trimesul Frances Bois-le-Comte poate serie, in1833: fiecare familie de terani are de obiceiu patru, cincibol, doi-trei cai §i patrusprezece-cincisprezece oi" 5.

Apusul se interesa tot mai mult de productia noastrA, gnu!ajungind pänd la Corfa, Dalmatia, Trieste, Lisabona, sAul

pänd in Anglia°. Totu§i agricultura rämine numai la fncepu-lurile ei. Nu §tiu dad fostul consul ptusian Neigebaur nuexagereazd putin chid spune: Se poate admite cd numai anoua parte din terenul arabil e lucrat: cea mai burl agri-culturd lasä a patra parte pirloagd; multi lucreazd numai aopta parte din ce ar putea. Sint mo§ii de 3.000 de fälci bunIteren arabil, din care fug numai 500 sint in lucru, §1 dinele ¡fled o pätrime rämine pfrioagd 7." In schimb, pä§unile,.pe care Prusianul le-a vdzut in pdttile de la Prut ale Doro-'hoiului, line apele Sitnei, Miletinului §i Volovätului slut strd-lucite. Scriitorul le Infdti§eazd ca ni§te pampas europene. El

,noteazä pdstrarea vechiului sistem de Ingrd§are, dar cu fo-

I Hurmuzaki, XVII, pp. 338-341.2 Ibid., p. 365.3 lorga, Mdrturil istorice despre .Ftirbei-Vodd, p. 661, no. 'wax.4 Hurmuzaki, XVII, p. 365. In 1835 se putea vorbi de 5 milli:pane de

oi; ibid., p. 510.6 Ibid., p, 376.e Ibid., XVI, p. 374.7 Die Donauliirstentiimer, op. 43-9. El stie de birsane, de tigli, de

q31rnaie, de mistrugane, dar si de ,,Tschurgandzig, ttucane (p. 47).

154

losirea vitelor la plug citiva ani Innainte de exportul primGa!ilia In Germenia. InseamnA Insäsi peirea lor pe vremeatsecetei de trei ani, chid carnea §i sAul au fost trimese prin.Galati pänä la Londra. Abia pe la 1848 cultura Incepenou, dind vite de 10-15 galbeni una, nu § se ca Innainte..In sflr§it IntreprimAtorul boier moldovean Bal§ de la Dum-bräveni inceard sA crteze o rasa de cal arabi §i persani.Oile Blisanilor merg-au si mai departe Pe la noi, si obser-vatorul atent nu uita merimosii de la ZvorIste

0 industrie nouA prinde a se Injgheba. Cele dintäiu sta-tistice dupA rdzboiu dddeau pentru Tara-RomäneascA 134 olárii,131 &Aril, 70 de täbäcärii, 70 de fabrici de säpun, 9 defabrici de cordoane de linä" §i de pislä §i postav prost,22 de teslemele, 18 de lumtnäri de sit], 4 de pAlArii, plus553 velnite 2.

Alexandru Ghica si Mihai Sturdza erau oameni Cusistem. De la Domnii din 1774 nu se mai Intilnise o ini-tiativA asa de harnicd §i IndrazneatA. Cel d'intdiu of eri la Con-stantinopol un milion de lei mai mult la tribut pentru dreptulde a arbora steagul terii §i pentrn voia de a lua 3 % de lamärfurile trimise in Turcia, ceia ee Insemna complectarea no--tiunii de indepcndentA economicA 3. Un vas trebuia sä facAlegAtura Galatilor cu Constantinopolul 4. IndatA Barbu Stirbeisi Vilara construirá cele d'intaiu vase natfonale de transport 5:In Moldova soseaua IncepIndu-se Intre hotarul Bucovinei siGalati 6, se lucra pe an la 10.000 de toises de drum. Navi-gatia pe Prut si pe Sirctiu era studiatä de inginerul trances-.venit din Rusia, Hommaire de Hell 7. De fapt o societate de-fined boieri aducea In Mart 1844 la Sculeni pe notasprezeceluntri marfA de la Galati si fAcea sA se Incarce pe ele In

1 Hurmuzaki, XVII, p. 341.Ibid., pp. 410-1.

3 Ibid., p. 419. Consulul engles nou numit acolo ; cf. p. 435, al Aus--Wei, ibid., p. 436, no. Dxxxix.

6 Ibid., p. 513.3 Ibid., p. 455.

Ibid., p. 799.

155

Moldova-de-Sus gtIn §i and maría. Era vorba ca aceia§i so-cietate sä facd o Incercare pe Siretiu 1.

Domnul moliovean era o naturd cu totul deosebitd. Micarea, creatiunea erau pentru dinsul o imperioasä nevoie in-tentd. FArd emotii", scria el la 1824, e§ti nimicit moral...MA simt murind dac'd mä simt trAind färä actiune. Intfun cercprea strimt omul fncearcd mai mult sentimentul slAbiciunii sale...

Evenimentele mai par a reactiona (rejailar) asupra lui. Cucit arena pe care trebuie s'o strdbatA e mai vastä, cu atit se-arund mai puternic, cu atila facultätile sale tind sä apropriezedesvoltarea lor la dimensiunile ce gäsesc. tiu cä te poti u§orrätdci, cd poti sd §i piei strdbAtInd §ansele nesigurantei ; dlrde aceia trebuie sä nu te Incerci ? Ar fi sd ne punem Inteo-situatie diametral opusd felulul de a till al tuturor fiintilor,.al naturii Intregi. Sintem ltrunjurati (cernés), ca sA zie a§a,..din toate pdrtile de mi§care 2."

In tinereta lui el f§i ardta aplecarea at e operele de reformApractica a terii, studiind, nu numai vechile ei a§ezdminte, ci..§i cercetindu-i productia. El insemna astfel, la Suceava, nu,numai cherestelele de brad", ci §i tinutul de la Pa§cani,vama de la Dumbrävita, la Neamt aceia§i cherestea, minedpe Bistrita, la Roman, destula sumA de in ce sc face mai.ales la satele locuite de Unguri", la Bacdu iIntinile cu pä-curd", mina de cärbuni de pämint In nelucrare la Comäne§ti",la Putna vinul, la Vrancea brinzurile", lfna oilor, säul de-zalhanA"; la Tecuciu vinul de Nicore§ti ; la Covurluiu, GalataII par singura §chele a terii, unde se face mare ali§veris Intot felul de marf5, zaherea §i alte roduri de sämAnAturi, che-restea §i marfä ce se aduce pe Dundre" ; la Vasluiu pretuie§te-urcarea pAdurilor de teiu, la FAlciiu podgoriile, la Dorohoiunegatkoria vitelor", la Hirldu viile de la Cotnati 3.

Ideia liberärii comertului nostru Ii apartine exclusiv. In pe-titia opositiei moldovene§ti cAtre Tar la 1825 el serie: opera.fericitii publice se sprijind pe libertatea comertului. E chezd§ial

' Ibid., p. 1015.2 Hurmuzaki, SupL P, p. 44, no. xxxn.3 Ibid., pp. 15-7, no. w.

156

,cea mai asigurdtoare a prosperitätii. Dar aceasta libertate niera interzisa In ciuda transactiilor care ni asigurau folosintaei. De aceia nevoile noastre se Ingramädiau, averea proprie-tarului scädea simtitor, locuitorii erau saràciti. Ar fi decistir§it de tnlesnitor pentru Moldova, locuitä de un popor deplugari §1 pastori, daca liberul export a tot felul de glue, dedobitoace, de lemn de dulgherie §i de ciao:1M §1 in sfir§it atuturor productiilor ei ar fi Ingaduit. De aceia n rugäm foarteumil ca portul Galati sa fie deschis tuturor celor ce ar vol.sd fad negot acolo. Hid aceastd libertate, pänä §i nädejleaunei bune släri e rapita poporului moldovean 1." Supt inspi-ratia lui refugiatii din Bucovina cer, la tutors, tnlaturareaodiosului monopol care ne mäntnca pentru a aprovisiona Ca-pitala Imperiului otoman 2. Galatii slut creatia lui exclusivA c.

Boierimea Insa§i era atrasä de noua viata economicä, §i seväzu un boier, Ventura, stabiliudu-se la Galati §i legind re-latii cu Marstlia 4. Boierii trimeteau pe la 1846 porumb InAnglia, §1 fiul cel mai mare a lui Vodd Sturza, Grigore, luaparte la acest comert 5.

Exportul cetealelor Intrece once alta vInzare a Principa-telor. N. Sutu socoate pentru Moldova ea' de la 1838 la 1849s'a arätat cu o treime ma' mult §i In zece ani pretul s'a In-doit aproape 6. 0 moara cu aburi fusese fundata la la§i de ni§teFrancesi. Acela§i Sulu Inseamnä apoi vitele, sarea (708.000.000oca), trecutä §i In Basarabia, ceva carbuni de la Comane§ti,.exportati prin Galati7. Ltna se exporta ca Innainte, §1 singuriMoruze§tii de la Zvort§te vindeau o suta de chintale pe an(Wilkinson socoate exportul Moldovei la 40-.000 de chintaleIn 1821), de la cele 5.000 de oi merinos8. La tabacaria Can-

Ibid., p. 88.2 Ibid., p. 90.

I-o spunea vSrul sAu Alexandra Sturdza: ibid., p. 258, no. CLXXXIII.Hurmuzaki, XVII, p. 714, no. DCC.FilItti, Domniile, p. 582.Notices pp. 16 si 101.

7 Ibid., pp. 103-13.Ibid., p. 115.

157

tacuzinilor din Baia se lucrau 2.000 de piel de bol §i 3.0000de vitel. O companie englesa exporta din Galati pentru ma-rina terii lor carnea a 4.000 de bol'. Pentru lemne Intreprin-derea lui Condemine In 1842-6 pe mo§iile lui Stifbei d'acteacele mai bune sperante, vInzIndu-se de 90.000 de galbeni pean lemne de fag (i se vIndusera pe §ase ani 116.000). Cei.patruzeci de lucrätori fusesera adu§i anume din Franta.3.000.000 de doage vIndute la Marsilia aduserä un cf§tig de-250.000 de franci 2.

Pentru gäsirea de mine npi, un geolog strain, MihalikHodocin, care va face fabrica de hIrtie a lui Asachi, fu adus,§i el pretindea ea a gasit sare lingä Piatra, cu avantagii mari-de export, In Basarabia §1 Turcia, pe Bistrita3. Acela§iporta comisiei centrale de agronomie" ea se poate face lafiecare judet o pota§arie nationalä", fiecare vaträ, din cele-120.000, dInd 36 de oca de cenu§a4.

Istoria companiei de comert austriace pe Dunare ar trebui.scrisa. Moldovenii d'Atara dreptul de a-§i tiimete §i -ei sa-rea In Serbia pe Dunare5. Privilegiul acordat de Austria unuiEngles, apoi unei companii vienese M'en sä apara Inca(In 1834 Intaiul vapor supt steag Imparatesc, »Argos" 6. Casa,Puthau-Geymtiller fäcea sa circule In 1837 vase 'filtre Pojon§i Galati 7. La 1835 contele Szechényi, care visa de o Du-nare ungureasca, veni la Bucure§tt ca sä se Inteleagä CuDomnul asupra lucrarilor de fäcut la Portile-de-fier. Cinci.ani mai tarziu, Austria §i Rusia se Intelegeau pentru libertateade plutire pe rIu, §i Inca din 1838 exista o Intelegere angloaustriaca. Casa de Banca Wodianer din Viena va avea apoinavigatie dunareana, In 1853, §i ea ajunse sä reducä la ju-

' Ibid.2 Neigebanr, o. c., p. 55. Cf. Album moldo-valaque, 1848.

Uricariul, VIII, p. 210 §i urm.4 Ibid., p. 215 §i urm.5 FilittI, Domniile, p. 569.6 Hutmuzaki, XVII, p. 418.

FilittI, Domniile, p. 219 i urm.; cf. acela§i, In Revista pantru istoricrarheologie fi filolojiei, XI, p. 194 i urm.

158

imátate timpul parcursului 1 Se transportau §i Vine Cu pret-schut pentru guvernul muntean 2.

Pe cInd un plan frances vizA Trapezuntul, Armenia, Persia,din Viena venia acela al unui canal Isaccea-Chiustenge ; seadätigia propunerea unei di ferate, din partea lui Hom-maire de Hell 8. Szechényi fAcu o fapd mare, nu numaipentru Ungaria sa, ci pentru tot acest Sud-Est european. In-

ireprinderea navigatiei cu aburi nu rAmase färA concurend.Anglia sin* InsemnAtatea acestor porturi dunArene ; Ind din1853 eali organisase mersul vaselor sale 4. Ce valoare aveanoua linie se putu vedea IndatA, chid negustorii persani §i;georgieni, In loc sA se tntoarcA, vind, prin Pesta, la Lipsca§i Viena, Innapoi prin Constantinopol, mergeau de la Vienadrept la Galati 5. h ominii se gIndirA insA a Intrebuinta pentru.ei fluviul lor. La 1814 Ghid Opran, negustorul din Or§ova,aducea pe DunAre marfA din Viena 6. IncA din 1834 se ive§te,din partea unui boier muntean, ideia ca aceastA navigatie sA

-fie fAcutd cu un vas romAnesc. Rusia Incepea sä sA priveascAo asemenea desvoltare cu invi lie §1 avea intentia s'o suprave--gheze pentru a o Impiedeca, printeun consul anume 7. LaSulina, care era ruseascA, ei luau 10-15 lei de once vas careie§ia din DunAre, §i se taxau greu transporturile de lemn, Inciuda vechilor tratate.

Construirea de cAi ferate fu precedad de crearea noilorlosele. In Muntenia se stabilirA la 1845 liniile : Virciorova-I3ucure§ti, Bucure§ti-Foc§ani, Bucure§ti-BrAila, Bucure§ti-Cii-

1 Corespondenta lui $tirbei-Vodd, I, pp. 150-1, n-le xu-n.1 Ibid., p. 161, no. un.1 Voyage. 1, p. 178.4 Planul de navigatie pe Olt al lui Wolff se allá expos 0 In Akten-

..mAssige Darstellung der Geschtchte der Altschiffahrt, Sibiiu 1886 0 In

..Die Altschifffahrt und ihre Bedeutung far Ungarn und Rumanien, 1893.Von Rosenfeld rasare la 1837, co un plan de societate pentru a.est.scop (50.001 de florini capital); Jikeli, o. c., p. 135.

3 Hurmuzaki, X, p. 470, no. Dimly.8 Ibig., p. 474, no. DLXXX.* lorga, Situatia agrard, cconomicd fl sociald a Olteniei in epoca luf

7udor Vladimirescu, 1915,.p. 62, no. CXV111.

159

meni, Bucurevti-Bravov, linia gorjanA la Vilcan vi cea dImbo--viteanA la Bran 1. La 1848 Domnul putea sa anunte Adunarii-ca s'a deschis calea la Clineni vi s'a facut marele pod pe Olt.

Am vurbit vi aiurea de lucrArile pentru navigabilitatea Pru--tului vi 3iretiului vi pentru coborfrea de lemne, poate vi car-ibuni vi metale. Sturdza fncercA sA capete sprijinul financiaral Bancli vienese Sina. Pe Vine Hommaire de Hell lucra vi:germanul Kreuter. Li 1844 societatea moldoveneasca a lui'Vasile Alecsandri avea privilegiul legaturii Stefanevti-G 1 ti2.

In schimb, se urmAria secarea Bahluiului, pe albia cAtuias'ar aveza colonit din Wiirttemberg 3, cum un Marcu Bissingvoia sa Inceapa pe o movie a lui Conachi acea cultura demerinovi, pe care o gdsim apoi la Moruzevtii din Zvm-f§te 4.

Aceste reforme furA vAzute Inlaiu cu antipatie §i temere deAustria, care-vi urmAria vechiul Old de absoluta aservire'macar, dad ar fi ca anex-rea sa nu se poata face. Cniselev43 vede bine fn epoca elaborarii Regulamentului Organic:Austria e foarte departe de a aplauda binefacerea unei re-forme care trebuia sa stabileasca la populatiile moldo-valahesupuse dominatiei s ile comparatii foarte desavantagioase-pentru administratia ei. Ea nu poate vi nu trebuie sa vadacu indiferenta emanciparea comerciala vi Inlesnirile politiceale unei natii ale aril relatii stilt ava de firevti, ava de in--time vi ava de continue cu provinciile ei de granitä. Ea vede-cA motivele care siiiau ()data pe teranul muntean sa cauteprin emigrare adapost §i odihnA la vecini nu vor mai fiinta :se teme chiar ca o mai mare suma de avantagii politice vi

,comerciale sa nu atragi In Muntenia vi in Moldova o partedin locuiturii Ardealului vi Bucovinei 5." Ea nu putu ImpiedecaInsa un mare avfnt firesc, vi supuvii ei putura Insivi profitade noile relatii §i nevoi. Negotul din porturi il aveau in1846 mai ales strAinii: Greci, ca Sechiari, Panas, Catacazzi,

Regne de Bibesco, 11, p. 168.FilittI, Domniile, p. 583.

3 Ibid., p. 587.Ibid., pp. 588-9.Oh. 13Ibescu, Regne de Bibesco, I, pp. 26-7.

160

Mihalopol, Dimopol, Macridachi, Evghenidi, Italieni ca Peretti,..Germani, un Krauss 1.

La 1840 N. Sulu dädea aceste cifre pentru Moldova ; im-portul cuprinde marta de lipscanie 16.5J0.000 de lei (leul =1/8,de franc), de Viena, 4.875.000, de Bra§ov 3.930.000, din Rusia1.000.000, din Levant 18.416,674, bilciuri §i colportaj 750.000.Galatii a duceau marfa englesä de 5.400.000, de Levant 8.700.000,vinwi straine 360.00). Muntenia trimetea de 360.000, Frantamanufacturi de 900.000. Cali se aduceau de abia pentru 72.000-Exportul la 1840 cuprindea mrla de 10.500.000, plus 2.000.000sarea. Dar Sulu credea a media anuala a exportului cerea-lelor de la 1838 la 1847 e de 28.380.003, a vitelor de 14.400.000.Turcia iea lemne, piei, rachiu, säu, sare, 70.000.000 de oca,.cal, vite ; Austria porci, piel, piei de porc, lemne, vinuri, co-loniale de transit, pota§, &dad de turba, au, vite, cereale ;.Rusia vinuri, pietre de moard, fructe, 2.530.000 de oca desare ; Tara-Romäneascä numai rachiu 2.

La 1843 se importa in Moldova din Austria pentru 12.316.374,din Rusia pentru 943.960, din Turcia pentru 7.659.112, dinTara-Romaneasca pentru 309.807. Exportul in Austria era de9.756.821, In Turcia Ina de 15.936.069, In Tara-Romaneascdde 366.788 §i numai de 347.880 In Rusia 3. La 1851, T. Co-dreanu dä aceste cifre pentru import : 9.447.200 din Germania(§i matask bijuterii, spiterii, iuft), din Anglia 6.750.047 (cituri,materii de linä, pinzärii de bumbac, america, servicii de por--tetan, fier §i allele), mariä de Lipsca (§i mdtäsarii, dibituri,cituri, anghineturi, pinzeturi de ata, veibei §i de bumbac"),2.540.000 din Franta (matäsarii pretioase", bijuterii, manu-facturi de find §i de ata"), 6.,94.680 din Turcia (§aluri, ma-terii de mätasa, tacimut i de chihlimbar, tutunuri §i osebite..articole de bacalii"), 1.279.242 din Rusia (fier, bronz, aramä,clopote, ceaune, ,ce§ti, frInghii, iuft, icre, cretä, Mina piclitä").

a exportul de 617.39.117, Turcia lua Inca de 41.020.845(cherestea, sare, cereale, boj §i cai), Austria de 19.124.374-

1 Filitti, Domniile, p. 582.1 N. Sutu, Notices, p. 136 i urm.3 A nalele Parlamentare, XII', pp. 449-50; al In A. A. Sturdza, /. Regnef

de Michel Sturdza, p. 413.

161

(piei, link vin, unturä, Or de porc, pAcurA, miere, botA§A",bAcAnie de transit, pietre de moarA, grine, vite, caí, oi, porci),Rusia abia de 1.593.898 (bAcinie, pAcuri §i mai ales saret1.500.000 de oci 1.

In tot acest timp comertul frances continua crescInd, cuacelea§i articole de modä, a cAror consumatie se ridica °data'cu Intinderea modei 2 Chid se Incheié conventia franco-turcidin 1830, consulul din la§i arid temerea ca nu cumva, neti-nIndu-se In samA situatia din Principate, taxe nouä si ruinezecomedul 8. Dar basa lipsia. IncercAri ca a lui Oelsner, prinbro§ura Quelques mots sur l'opportunité de l'accroissementdes relations commerciales de la France avec les Principautésde Valachie et de Moldavie", de a Indruma acest comert,cideau prin gre§ita lor informatie. ldeia lui Billecocq de ase face un deposit de mArfuri francese la Chiustenge nu fuluatä mäcar In sarnä 4. Celt cfteva vase care se riscaserä. pAnila 1840 nu mai reapäruri, §i consulul Viollier, pentru BrAila,rimase MIA ocupatie 5.

Dar Genova Intretinea relatii cu Galatii care Intreceau aleMarsiliei 6, §1 Anglia trimetea de-a dreptul la Galati marfA deManchester 7. La 1840 un Solomon Gurievici din Odesa voiasä fad la la§i o casa pentru comertul cu Anglia 8.

Nu se poate exprima mai bine valoarea organisatiei comer-ciale englese fatA de a Franciei, care-§i repeta de mai multedeFenii acelea§i proiecte, decft o face consulul Cochelet la1836: CitA vreme nu se va pretui folosul ce se poate scoatedin Principatele dunärene, Cu unele din produsele din care neaprovisionam In Rusia, nu vom avea mari interese In acesteten, Totul se va märgeni la un export de pacofilles, supusgusturilor, capriciilor §i nesigurantelor unui comed de con-

1 Pp. 181-2.2 Hurmuzaki, XVII, p. 677, no. DCLXIX.s Ibid., pp. 735-7, no. DCCXIX.4 Ibid., pp. 785-6.5 Ibid., p. 786.5 Ibid., pp. 715-6, no. DCC. V. i ibid., p. 726, no. DCCXL7 Filifti, Domniile, p. 575.5 Hurmuzaki, Supl. 1$, p. 227, no. CLLX.

11

162

sumatie, restrins la citeva capitale unde se speculeazä asupraluxului §i modei. Acest comet fäcut In mici pachete de mat--furl felurite, ki va urma calea rutinarä pe uscat. Numai chidne vom deda, cum au Inceput a face Englesii, la exportulmateriilor prime, pe care Tara-Romäneascä §i Moldova leproduc din bel§ug §i le vInd cu preturi foarte joase fatá dece se cäpatä aiurea, numai atunci chestiile In legäturd cu navi-gatia Dunarii vor deveni pentru noi de cel mai Innalt interes 1."

Anglia era a§a de geloasä de once atingere ruseascd adusdnavigatiei, fncIt fdcea sä se publice In ziare observatiile eifatA de anume pretentii ruse§ti. Se vorbia de o carantind laSulina 2. Dar la 1840 Rusia promitea sd curäte gura Sulinii,fära a incepe vre-o lucrare. La 1838 o societate se formeazdpentru acest scop, din care fac parte consulii Huber §i Cun-ningham din Galati, negustorii Milanovich §i Teodorovich dinBrAila 3.

Nici Austria nu rämlnea indifetentA fatd de carantinau ru-seascä exercitatä de §apte vase pe DunArea basarabeand. Eaindemna pe Sultan sA deschidd comertului gura Sf. Gheorghe 4.Se vorbia §i de o societate prusianl, In 1845 6.

Ind de la Inceput Alexandru Ghica §i Mihai Sturdza ire-buird sd dele o grea luptä cu Turcii ca sd li se admità sin-gura vamd de 3 0/0 la intrare §i ie§ire pentru once marfd,afard de casuri prevdzute In tratatele Portii cu Puterile euro-pene. Cind Imperiul, desfiintind multele taxe interioare, ceruAngliei, la 1838, majorarea vdmii de 3 Ve la 50/0 import §ifixä la 12 °A pe cea de export, tenle noastre resistard eroicla silinta de a le face sd Intre In acest sistem, adoptat §i de

Ibid., XVII, pp. 600-1, no. DCXXVIII. Agentii consulare francese laBotosani i Piatra ; ibid., p. 676.

2 Ibid., pp. 622-3, no. DCXXXIV. Cf. ibid., 13. 635 si urtn., 639 si urm.3 Hurmuzaki, XVI, p. 772; lorga, ateva Ortme din corespondenta lui

Alexandra Mica, din An. Ac. Rom.°, XXIX, pp. 1-2; Filitti,pp. 219, 221.

4 Hurmuzaki, XVII, pp. 657-8, no. Dcl..nr. Pentru carantina de la Su-lina V si ibid., p. 660, no. DCLVL

3 Filitti, Domniile, p. 581.

163

Franta, care ar fi distrus toatA prosperitatea noului lor comert.<Mica se fnvoi la o .rnare cre,tere de tribut, care provoca in-dignarea colegului säu 1. Primejdia statea mai ales in aceia ciipentru intäia °ara se incerca sä se destiinteze autonomia noasträvamala, facIndu-ne sä Intram intr'o singurä politica, sträinä denevoile noastre.

Si, cum Austriei nu-i convenia majorarea taxei tata de noi,ta ne ajutä esential, ficibdu-ne sä rämtnem la vechea situatie 2.Ceia ce nu Inseamna ca Turcii nu incercarä, la cel d'intaiuprilej, sä ceara pentru ei vama datoritä terilor noastre, impu-nind-o vaselor ce plena inteacoace din Constantinopol. Un"firman din 1256 anunta ambele Principate cä marfa roma-neascä va fi dusa färä varna la porturile turce§ti pentru apläti intäiu 9°/o la sosire, apoi la plecare alti 3 Vo, vama ro-maneascä avind numai favoarea de a verifica natura §i can-litatea produselor exportate. Marfa sträinä plätia o singura.datä la plecarea din portul turcesc, §1 acolo se va putea lua,daca se va crede de cuviintä, §1 taxa aditionala (admisä de-Anglia) de 2 °lo 3

Sturdza §i Bibescu, din partea lor, pretindeau O. au dreptul,potrivit cu tratatul din 1838, de a majora vama la 5 Vo,_ §i celdin urmä §i cdpata pentru aceasta un act impar-Mese, menit aTämtnea tara urmari 4 din causa lungii opuneri austriece 5.

Corespondenta schimbata de la 1843 intre Bibescu §i Poartae o afirmatie energica a dreptului terilor noastre de a fi con-siderate ca teritorii absolut neattrnate supt rapbrtul economic.

Succesul lui Bibescu, dupä' o calatorie la Constantinopol,Tutea fi anuntat, °data ca primirea unui non firman, la 29 Oc-tombre 1843, aratindu-se 6 5°/o pentru export in Turcia §1

/ Hurmuzaki, Supl. I 2, p.104 si urm.2 Documentele in -Règne de Bibesco, I, p. 151 si urm. Pe larg in

'Filitti, Domnille, p. 189-95.8 Règne de Bibesco, I, p. 147 si urm. Cf. C. BAicoianu, Geschichte

.der rumiinischen Zollpolitik, Stuttgart 1896, p. 65 si urm.4 Filitti, Domniile, pp. 567-9.2 SupL P, pp. 113-4; Corespondenta lui $tirbei-Vodd, 1, p. 56, no. m,

pentru un zvon cl Sturdza bate monede la Viena.

164

once import e de acum normal, transitul muntean fiind scutitde taxi 'in Turcia 1.

Astfel ambele teri T§i afirmau dreptul de independenta eco-nomicä, publicInd In toamna anului 1848 noul tarif vamal 2Supu§ii turce§ti continuau a pläti vama la granitä (3 Vo) pentrumarfurile exportate peste Dunäre. Tot a§a §i ordonanta mol-doveneasca prevedea casul cind s'ar fixa un tarif cu vre-oPutere sträinä", de §i Sturdza lämuria CA este vorba de Turcia,care ar face o astfel de invoiala s.

Acest negot nou crea, se poate zice, o nota clasa. In nouafasa europeanä se pastreaza vechile firme, multe romane§ti zla Bucure§ti, un Nedelcovici §i un Bacaloglu, la Pite§ti unToma Nicolae, un Nicolae Pop, la Bra§ov un Nicolae Voinescu 4.

Ce era negotul bucure§tean la 1835 ni spune un raportfrances. Importul il aveau treizeci de prävälii en gros, treizecicu märunti§u1; o Casa englesd fusese de curind fundatä. Laexport participau mai ales stefan Moscu, Sakellario, consulprusian §i nou consul grecesc, Hagi Bacaloglu, Zokini §i

Mexisi, Margärit Ivanovici, Zelcovici, Califarov, Sofia Cristo-dulo, Faro", Dedu Ciocaneli, Halepoglu, Calinderoglu §. a.5.La Braila se aflä Dalmatini multi (Milanovich, Teodorovich ,Mirovich, Stoicich); Greci (Castrino, Lichiardopulo, Petall,Carapano); Italieni (Rubini); la Galati Greci (Catacatzulo,Panaioti Pavlo, Inglesi, Pano, Sinetò, Mihalopulo, Dimopulo,Macridachi, Marcopoli, Evghenidi, Nioti); Italieni (Pedemonte§1 Paretti, Alessandro di Basilio, Gimba, Gili, Barbis); Ger-mani (Bienwerth, Thall); Francesi (Argenti §1 Sichiari) 6 Un.anume Ciocan era decorat de guvernul austriac cu ordinulFranz-Joseph 7. El functiona ca antreprenor in 1848 al vdmi-

i Règne de Bibesco, II, pp. 120-1.Hurmuzaki, XVIII, p. 40 i urm.

3 Ibid., p. 45, no. xxxnr.4 Studii fi documente, VIII, p. 93.5 Hurmuzaki, XVII, p. 514-5.

!bid., p. 522.7 Corespondent a lui $tirbei-Vodd, p. 150, no. XL.

165

lor din ambele Principate 1. In Casino de la Galati negus-'toril cuteaza a tinea piept bolerilor si-i silesc a pleca 2.

Importanta acestei clase era asa de mare In principatulmuntean, tuft se lauda In chip deosebit la 1848 In räspunsulla mesagiu atitudinea lor In clouà crise periculoase si li seatribula, cu un sentiment de mIndrie nationala", salvarea cre-ditului public. In cursul revolutiei de la 1848 negustoriibucuresteni jucara un rol important. De fapt pe el s'a spri-jinit toata miscarea republicana de trei luni. Un ziar specialfu creat si sustinut de dinsii, si redactorul lui recomanda sali se Incredinteze capitala lor. Un memoriu contra-revolutionarpretindea sa se creeze un comitet si de boieri si de negus-tori pentru Inlaturarea amintirilor revolutiei Invinse 8. Pe la1854 un 1-1-ances care a stat la noi, Thibault-Lefebvre, scrie :Se lauda manierele blinde si engageantes, precum si cinsteamegustorului de natie romäneasca".

In legaturä cu Innaintarile ce le-a facut (Tara-Romaneasca)cu pas urie§esc In anii cei din urma, sprijinit pa drepturilece le-au haräzit pAmintenilor Regulamentul Organic", se ivila 1839 ideia unei Burse la Bucuresti §i Bräila. Intretinereacadea In sama negustorilor locali. Sase efori, cite unul pe zi,ar conduce la Bucure§ti, lar, la Braila, deputatia negutäto-reascA". Samsarii erau datori sail anunte afacerile; pretulmijlociu" resultat se va publica si In gazeta comercialä. Seadäugia reglementatia agentilor trime§i prin satedragomani asau scaunasi", datori a nu da bani mai multi peste

pu'tintalocuitorului", la oameni stiuti da neavuti". La Braila,dragomanul" ca §i negustorul nu poate iesi din ora § Incalea teranilor cu lucruri de vInzare, Matrapazlicul", precu-petia, se opreste. DragomanlIcul se fixeaza, pentru once ar-licol, dupa cursul legiuit al galbenului, da lei 311/." 5.

1 McIrturii istorice despre Stirbei-Voclei, p. 506.2 Hurmuzaki, XVII, p. 361.3 Ibid., Supl. IS, p. 595.4 O. c., p. 302.3 McIrturii despre .Ffirbei-Vodei, p. 410 e urn.

166

Fabrici nod nu se intilnesc In aceasta epocA, Mara doar,pentru Moldova, de cele din Galati, de came särad, de ma-caroane, de lumInari 1. In Moldova mai erau : fabrica de pos-tav a lui Freywald, cea de sticlä a Ghicule§tilor de la Co-mane§ti, a lui Sacchetti de unelte de plugarie, cea de por-tetan de la Scoliilteni, a lui Levrat de lumildri de sperman-tetA, a lui Teodor Ghica de stearid 2. Pe la 1848 Moldova maiavea unele fabrici neinsemnate : pe tinga aceasta de luminiri destearinA a lui Teodor Ghica, menitä a Inceta curfnd, cea de ceailtare a lui Ledermann, cea de chibrituri a farmacistului Torenbukcea de hIrtie a lui Asachi la Piatra §i cea de cärämidA a luiCiliac 8. La Galati era o fabrid de pastrand, altele de säpun,de lutifinari bune §i de macaroane 4.

Comertul vel vechiu trite ambele teri era servit de ara-bagii de Foc§ania, cn privilegiu muntean 5. CAile de comertinterioare erau legate de necontenite pläti. Astfel se fAcea so-coteala la 1822 ca pentru caräle cu maid' se at:lea in 01-tenia 10 parale la podul de la Bal§, 40-50 la Jiblea pentrutrecutul Oltului", iar pentru al doilea trecut", la Ctineni50-80, afarä de plata vätafului : 2-4 parale de om §1 tot atttade yid 6.

In tariful normal muntean de la 1834, tinIndu-se in sam5vechea interdictie de admitere a produselor similare cu aleterii, se opria aducerea vitelor §i mijloacelor de traiu din Mol-dova. Dar era evident d bariera, de altfel, in mare parte, nod,mi putea sä dureze. Ind din 1833 se ceruse de o comisiemixtä libertatea de trecere a sätenilor pentru muncile ion agri-cole, a vitelor de pAscut §i de vinzare, a mijloacelor de hrandpentru cei aproape de hotar, a linelor de bätut in Tara-Ro-mineascA. Numai la 8 Mlle 1835 rnsi se putu ajunge la con-ventia pe §apte ani care opria totu§i §i mai departe trecerea vitelor

Filitti, Domniile, p. 578.2 ¡bid., p. 595.3 N. Sutu, Notices, pp. 115-5. Cf. iraducerea Codrescu, p. 105.4 Ibid., p. 144.

Din 1805. UrechiA, Isloria Rominilor, XI, p. 372 i urm.6 Studii fi documente, VIII, p. 159, no. 184

167

§i saului, a rachiului (§i de transit); grtnele §i sarea moldo-veneasca nu se puteau cobort la porturile muntene 2.

Dupa Intilnirile 1ntre Mihai Sturdza §i Bibescu, cel d'intäiuajutind pe vecin in afacerea neplacutä a cAsAtoriei a doua aacestuia, se ajunse la actul cel mai Insemnat din viata eco-nomica a teriler noastre : In Februar 1847 vama dintre celedouei ten tu suprimatel. Dupa exemplul, Intrecut, al zollverei-nurilor germane, Indreptind catre refacerea Imperiului, se createritortul comercial unic pentru viitorul Stat unitar Intre Car-pati §i Dunare. De la Inceput, consulul Franciei constata càmäsura va avea, ca o consecinta imediat5, fusionarea intere-selor comerciale, §i o cre§tere de simpatie §i cohesiune intrepopulatiile moldo-valahe", §i se credea ca Rusia Insa§i, cu alteginduri, fire§te, mAgule§te tendintile a doua popoare, unite§1 pana' atunci prin comunitatea de origine, de limba §i decult, de a nu forma decit o singurA §i aceini natie 2".

In epoca Domniilor de la Balta-Liman, Moldova lui GrigoreGhica Incerca a da o nottä basa, potrivit cu autonomia ci§ti-gata, relatiilor de comert cu Austria. Memoriul redactat suptacest Domn pentru a fi supus Po4ii enumera articolele deexport : vite mai ales. Austriecii interziceau Intrarea tutunului§i a bäuturilor, a sarii ; Moldovenii se gIndiau mai ales la o.presiune asupra Austriei In vederea deschiderii granitii pentrttsare, chi altfel n'ar fi drept s'a' se admita trecerea sarii aus-triece In Serbia; nici marile taxe ale monarhiei fatä de 50/0ai terilor noastre nu li se parean sa alba temeiu 3.

Si, cind ocupatia ruseascä, In timpul räzboiului Crimeii, silipe Stirbei sa plece din tara pentru citva timp, el 1§i intrebuintäexilul de un an la Baden tina Viena ca sa adune informatildespre agricultura, fabrica, instructii §i legi," a§a Ineit,spune un ziar austriac, aducea cu dInsul o gramada decaiete"4.

2 Filitti, Primele conventrz fiztre principa tele romtne, In Viata RomA-neascP, an. 1908, p. 178 ai urm; Domniile, pp. 191, 195 al urm.

2 Hurmuzald, XVIII, pp. 4-5, no. iv.° Corespondenta lui ..Ftirbei-Vodii, I, pp. 55-9. Cf. ibid., pp. 59-61,

no. XLIILMarturii despre .Ftirbei-Vodd, pp. 245-6, no. vi.

168

Pe Simo, calificat de cätre tirbei-Vodd. ca unul din ceimai onorabili negustori §i industria§i", guvernul muntean TItrimetea la 1851 in Germania §i Italia ca sd pregdteascd ofermd-model litiga Bucure§ti I. Era vorba pentru conducere deun German, Infeld, de un Polon, Zdeborski 2. Boala de viteIntinzindu-se in Tara-Romäneascd, Vodd-Stirbei cautä in strä-inätate un veterinar pentru a o opri 3. Salinele erau incre-clintate unui specialist sträin 4. Se 1ncerca prin speciali§tiru§i o nouä flotild pe Dunäre8.

Linia telegraficä fu prelungitä prin Austrieci in 1853 pindla Galati §i Bräila 8. Stirbei favorisa Austria pentru comen--zile de Stat: de acolo, din fabrica bänäteanä Rtickberg, luamaterial de fierärie7.

Ideia callar ferate muntene se ventila Inca' de prin anii18408. La 1856, supt ocupatia austriacd, Domnul, Inteles cucomandantul chesaro-crdiesc Coronini, incheie o conventieformald cu aghiotantul imperial contele Grtinne, lucrind pen-tru Maximilian von Haber din Carlsbad8. Adunarea mun-teand vota chiar legea privitoare la traseu §i la exproprieri.Unja ar fi venit din Or§ova prin Craiova spre Bucure§ti, iarapoi la BrAila sau alt port dunärean, cu voie de a merge §ipina la Mare. Concesionarul cApäta privilegii §i pentru mi-riele din cale, pantru pädurile mandstire§ti. Dobinda capitalu-lui se fixa la 7 °A.

Se stäruia pentru acea prelungire a liniei pina' la Ma-rea NeagrA, §i Domnul cerea sprijinul Guvernului otoman 18.

1 Corespondenta lui qfirbei-Voda, I, pp. 123-4, no. XII.1 Ibid., pp. 124-5, no. xm3 Ibid., pp. 127-8, no. xvm; pp. 129-30 no. 3CX ; p. 131; pp. 149-50,

'no. xxxoc.4 kid., p. 128, no. xvm; p. 266

Ibid., pp. 423-4, no. LXI.9 Ibid., pp. 85-6, no. Lxxu; p. 87, no. CXXIV7 Ibid. p. 255, no. v.1 Filitti, Domniile, passim.9 Corespondenta lui qtirbei-Vodd, I, pp. 218-9.10 kid., pp. 224-5, no. xu; pp. 603-4, no. cLxxrv ; A:6'1111dt despre

.tirbei-Vorld, pp. 407-9.

169

Camera de comert din Bra§ov mijlocia intre tirbei §i aceaCompanie din Viena care propunea linia Bra§ov-Ploie§ti, prinSlanic ori Telega, sau Bra§ov-Buzäu, iar de acolo la Bucu-re§ti, pentru o dobindä de numai 5 %. Se incepeau lucrärile,§i la 29 Maiu Domnul scria Marelui Vizir ca, nevAtind po-sibilitatea unei mai bune oferte, se va vedea indemnat pesteputin a incheia cu ace§ti propunAtori 1

Ca un resultat Important al acestei politici economice tre-buie s'a' se considere §i proiectul de convente cu Austria. Ad-mitindu-se d.' basa relatiilor de comert e totu4i in tratatelecu Poarta, se adäugia, in art. 5, ca aplicarea acestor dispo-sititii la Tara-RomAneasca va avea a se face dupA directiilede amänunt consemnate In anex5, directii care au fost fixateimpreund pentru mai multA sigurantä §i In scop de a u§uracomertul, §i pe care gnvernul princiar va avea grija de a leface sa fie observate Intocmai". Comertul afarä din prdvälieera considerat ca fiind cu ridicata ; supu§ii austrieci practi-cind micul negot plAtesc patenta, ca §i localnicii, dar In mivaagentilor imperiali, §i sint Inscri§i de Agentie sau consuli labresle, cu mentiunea nationalitätii lor. Dar Guvernul munteannu li va cre§te patenta §i nu va pune fära Ingáduirea Austrieialte taxe. Birul nu se va pläti de supu§ii imperiali. Pentruu§urinta negotului §i muncii" locuitorii de la granitA pot trececu simple permisuri in cealalta.' tara. O alta intelegere sepune In vedere pentru Mocani §i pentru carantine. Importante a Intelegerea se face filtre Guvernul Maiestatii Sale I. §1

R. A. §i Guvernul Altetei Sale printului hospodar al Valahiei 2".

Exemplul lui tirbei e urmat §i In Moldova. Aici un grupde mari proprietari incearcd Intemeiarea unei societäti de cieditagricol, oferind Imprumuturi cu 2 la sutA In locul celor 10la sufá ceruti de Evrei. Cea din Tara-Romäneasca ar fi functi-onat §i ca banca' de comert, pentru a inlAtura vInzarea cu 50la sutO sau 100 la sutä spor a articolelor importate de pestegranitä, sporire datoritä nesigurantei plOtilor. Vechiul pro-

i Corespondenta lui ?tirbei-Vocla, pp. 614-5, no. Cxc.2 ¡bid., p. 309 §i urm.

170

iect din 1847 era sa fie realisat acuma de banca din Dessau,de o casä din Lipsca &Ind afaceri cu Orientul, §1 cu spri-jinul bogatului bancher romIn macedonean din Viena, SinA.Era vorba de o adevAratä Band Nationalä cu 20.000 de actiunide cite 150 de florini de hirtie. Se proiecta §i o casa la Galati 1

O incercare interesantä e apoi aceia pe care o fac In 1850Prusienii Nuhlandt §1 Oelschlager de a funda o band deemisiune la la§i §1 chiar la Bucure§ti 2, Cum era vorba caea sä fie supusA singurei jurisdictii a consulatului Prusiei,Guvernul moldovean n'o putu admite 3, 0 altA Incercare sefäcu de Stirbei-VodA la Viena fn 1856 4.

Se poate zice, de altfel, cä aceasta e o epocA In care ele-mentul german iea locul, In comert ca §i In industrie, elementelororientale. Nicola e Sulu scrie la 1849 astfel cu privire la aceastilinfiltrare: rUn mare numär de Germani (Nemti), cea maimare parte o:iginari din Statele austriece, au format In Mol-dova a§ezAminte industriale sau case prin ora§e. InflorireaIntreprinderilor lor, scutirea de tot felul de dad, Inlesnireatraiului vietii §i apropierea relatiilor comerciale cu Austriacontribuie a-i atrage In Moldova, unde se dedau comertului§1 meseriilor. Negustorii cei mai avuti §1 mai cotati Sint Nemti,cei mai dibaci lAcAtu§i §i stoleri stilt Nemti. O vorbä destulde räspInditä adevere§te spusa noastrA: Ad la Neamt sädreagA trAsura", rsA se cheme un Neamt sä puje Incuietoa-reas ori rsA facd o mobilA". Nemtii intrec pe me§terii evreipentru ca fac lucrul mai cu bägare de samä; ei fug de spe-cialitatile mici, pentru care Evreii au o mare aplecare, §1 Ingenere ei nu locuiesc decit prin ora§e, afarA numai dad aumo§ii In posesie ori dad dirijeazA vre-o ma§inä. In daraverelelor stilt cinstiti, §i sInt vestiti In mai multe feluri de industrie 5. a

RAzboiul Crimeii, cu o ocupatie austriaca stiict regle-mentatä, cu nevoile de aprovisionare ale trupelor aliate, fu

Márturii despre $tirbei-Vodà, p. 361 si urm.2 Corespondenta lui .Ftirbei-Vocid, p. 37.3 Ibid., pp. 64-5, no. XLIX.4 Ibid., pp. 242-3, no. XXV.12 N. Sutu, trad. Teodor Codrescu, pp. 52-3.

171

mai curInd o Incurajare a noului comert. Vasele care vin laBräila pe vremea räzboiului se Impart ala: 514 turce§ti, 328austriece, 239 englese, 31 sarde, 9 francese, 442 de altenatii ; la 1847 foametea din Franta face sa vie 52 de vasefrancese (36 la Galati) ; In 1851 veniau 59 (13 la Galati)1.

Si un trimes economic special, Thibault-Lefebvre, vorbe§tede contractul Condemine, pentru 14.000 de stejari, §i adaugecä Francesul Malleu a reu§it la o asemenea Intreprindere InOltenia 2, doagele fiind coborIte pe Olt. Belgieni vin pe Du-näre, unde un vas frances face curse de la Vidin la Sulina.O Companie anglo-francesa Englesii fac conserve de carnela Galati §1 la Calafat se ginde§te la canalul Cernavoda-Chiustenge 3. Din BrAila trece spre Franta malla de 302.592franci, §i §fertul importului muntean §1 piel de Bordeaux-e la 1849 frances. Fabricantii de postav de la Verviers cum-pärA linA In principatul muntean. Se IncearcA §i exportul demätasä la Paris 4. La Drägl§ani lucreazA via un Frances. Intimpul hostilitAtilor libertatea comertului muntean fu procla-mata., §1 armatele aliate se aprovisionau la noi. Lipsind Ibahrana terii, guvernul Mal Incä o statisticä a grlului §i-1 retinu 5.

Ocupatia din 1854-6 Insemna pentru Austria suprema sfor-tare ca sA atingä scopul de mult rivnit : dominatia la DunAre,cea economicA In ultimul plan. Mari proiecte de naturA co-mercialä apar : bänci de credit, canal Cernavoda-Constanta,etc. 6. Austria declarase de la Inceput cA Lea asuprä-§i pazaDundrii 7.

In toate programele din epoca Unirii §i In a lui Bibescu 5-se prevede libertatea relatiilor de comert. Fostul Domn adaugalibertatea de navigatie pe Dunäre 9.

I Thibault-Lefevre, In Istoria Romtnilor prin calcItori, III, p. 216.2 Ibid, p. 213.3 Ibid., p. 216.4 Ibid., p. 215, nota 4,5 Ibid., p. 214.6 Marturii despre $tirbei-Vodd, XXXIV, 53.7 Analele Academiei Romtne pe 1915.8 Miirturil despre $tirbei-Voclei, pp. 265-6, no. xv.9 Regne de Bibesco, II, p. 476.

172

Mersul progresiv al comertului romIn nu-1 mai putea opride acum Innainte nimeni. De la 27.826.062 de lei media im-portului Intre 1850 §i 1854, In timpul razboiului Incepätor, seajunse pentru 1854-9, la 53.942.267, iar exportul, de 55.641.007pentru Intaia perioada, se ridicA la 88.907.429 pentrua doua 1.Doze, In vremea Unirii, afid 75.000 de locuitori la Galati,care ar putea sa aiba 200.000: lauda vitalitatea §i puterea",admirabila situatie", rapedea desvoltare ca In pove§ti a ora-§ului", pe cale de a fi cetate comerciald de Intaiul ordin,unul din cele mai bogate Intreposite ale Europei". FamiliaSimond are un 1-16tel de Paris. Scriitorul sfatuie§te pe fabri-cantii francesi a-§i cauta In Moldova materia prima 2. Irian-desul O'Brien se a§eaza aici. i Austriacul Ficquelmont pre-vede ca Galatii vor concura Odesa. O Companie de Greci dinConstantinopol s'ar oferi a trece bara de la Sulina 3.

Vremea curat politica e Inchisa", spunea Inca din 1859Domnul Principatelor Unite, §i el anunta o era economica,cu principiu liber-schimbist. Dar nici marfuri noua, nici unIndemn spre creatiune, nici un impuls plin de initiativa nu vorpleca de la Domn §i de la prietenii §i ajutorii sAi, simpli uce-nici ai marii §coli economice francese de supt al doilea Im-perin. Toate vechile norme furd pastrate In practica, §i aceastade teama de a nu ruina cu totul finantele absolut desorga-nisate. Scutirea ma§inilor la Intrare, a fabricatelor la ie§irefacea parte mai mult din furia progresista care, de la Inceput,se afi§ase.

Ideia desfiintärii varnii de export era pentru liberali o simplaatitudine de opositie: realisa ideia numai In proportiifoarte mici. Si, Indata ce Domnul avu puterea necesara, elrestabili, In August 1862. taxele desfiintate 4.

Griji marl §i foarte fnsemnate in alte domenii atrAgeautoata atentia §i Intrebuintau toate silintile.

Elgicoianu, o. c., p. 99.2 Un Mois en Moldavie, p. 247.3 Cf. Istoria Romtnilor prin cdldtori, III, p. 248.4 13Aicoianu, o. c., pp. 104-31. NI lipsesc lucrAri citate de Jikeli, Handel

and Aglikultur in der Walachei, 1845, Raportul din 1852 asupra comer-tului mai ales In Principatele Unite'.

Jikeli, o. c., p. 132.Uricariul, XII, p. 340.

3 Ibid., p. 344.

CAPITOLUL VI

Epoca lipsei de initiative economice

Un punct de cea mai mare importanta fu cistigat prin tra-tatele §i conventiile care terminara razboiul Crimeii. Princi-patele, ca si Serbia, capatau libertatea de comert, al arilsens se putea interpreta In felul ccl mai larg. Pentru SerbiaInsä lucrul era spus cu mull mai explicit decit pentru terilenoastre.

In acest moment Austria continua sa domine comertul ro-manesc. In 1859 negotul cu Lipsca era de 2.000.000 de ta-led si se aducea din Viena marfa de 1.020.000 de florini.Marfa de Brasov se vindea In o suta de pravälii (Galati, 2,Focsani 8, Birlad 6, Vasluiu 4, Hui 6, Neamt 6)1.

Se puteau cauta drumuri noi? Se Ikea In noua Romäniepolitica Franciei, dar nici Romtnii, nici Francesii nu erau dis-pusi a trage consecinti economice din Infringerea Rusiei.

Cu toatä stabilirea la gurile Dunarii, prin tratatul de laParis, a unei comisiuni europene pentru lucrar technice sisupraveghere, se lasa Rusiei invinse mina libera pentru adistruge navigatia. Decäderea se accentua asa de mult, in&la 1862 se putea spune ca, taxa tonagiului vaselor la Sulinafiind prea mare, speculantii, pentru a scapa de cheltuielileenorme, se gramaciesc mai cu preferinta In porturile Odesei,Simferopolei, etc., etc., parasind pe acelea ale Ismailuluisi Galatilor" 2. In zadar se cerea navigabilitatea Prutului,care ar fi legal prin osea cu lapis. Un alt act de ILvenire

174

asupra ideii addugia §i pe aceia de a se aduce prin BahlniuSiretiul In legaturd cu ac el riu de hotar 1.

Ind de la confetinta din 1866, care treduia sd ieie o ho-/Afire cu privire la viitorul Principatelor Unite, Anglia arätädorinta de a se atribui Comisiunii Dunärene pentru no! lucrAri§i parcursul fluvial Intre Galati §i Bräila. Se considera, pede altA parte, aceastA comisiune ca trecätoare, In a§teptareacelei riverane. ToatA Dundrea ar fi fost supusä aceluini regim 9.Prelungind pe cinci an! durata Comisiunii, ceilalti delegati nucrezurd cd pot lua In discutie propunerea englesA 8.

In societatea InsA§i, ImpArtitä prin vehemente un i de partidsau paralisatA printr'o rea administratie, nu se observd multavInt. Sericicultura, initiad supt tirbei, se desvoltA dear priuingrijirea negustorului bogasier Coemgiopol 4.

Noul regim din 1866, supt conducerea unui print plin deinitiativä, dar a cdrui energie flat-A se Incurcd In conflictede cabinet §i parlamentare, nu fu mai spornicA. Drept singuremdsuri la Inceputul noii Domnii se pot insemna : reducerea-taxei de export pentru cereale (1 0/0 In 1868 fatd de 3°4 In1866) §i pregAtirea noului tarif, data aceasta curioasd con-cesie! cu participarea delegatilor negustorilor strain'.

Intemeiarea de fabrici nu e mai deasA de la 1866 Innainte.Cele de zahär, favoriste prin scutiri de taxe pe dotazeci deani, slut un reflex local al activitAtii industriale europene.Fabricile de la Sascut §i Chitila nu fAcurd InsA decIt sd ve-geteze, a§teptind iar privilegii pentru exportul pe pret scAzutFabricile de tutun ale Statului §i chibrituri (i a lui Gol-denthal la la§i) nu meritA a fi puse In socotealä. Metalurgialucra numai la reparatia locomotivelor In atelierele Statului.Fabrica de postav a colonelului Alcaz n'avu duratA. Mai multiolos aduserA morile cele mari, IncepInd cu ale cruparilor"din Boto§ani.

Doar refacerea In stil occidental a locuintii trezi o Intreagd in-

1 ¡bid., pp. 390-2.2 D. A. Sturdza, Charles I-er, p. 53.3 Ibid., p. 135.4 Xenopol, Domnia lid Cuza-Vocld, pp. 208-9; Furnicg, o. c., apendice.

175

dustrie de consumatie interioard. Räzboiul vamal muta apoipe valea Prahovei o febricd mare de sticlä §i una de birtie,adausä la cea de Letea.

Dar In domeniul cdilor de comunicatie nu se putea zä..bovi. Capitali§tii sträini Intrebuintaserd pe oamenii politici,pe amicii lui Vodd-Cuza pentru a-§i Infdti§a proiectele. LiniaMihäileni-Galati fu propusä astfel In numele comertului Brassey-Glyn-Sapieha, de Petru Mavrogheni §i votatd Ind din 1862.Vasile Alecsandri scrie altor capitali§ti In acela§i an pentru aaduce Innainte unja Bucure§ti-Giurgiu cu o ramurä spre Olte-nita", prin o canalisare a DImbovitii §i mai sus de CapitaId,-ceia ce, dupd socotinta poetului, ar provoca o societate de na-vigatie §i reaparitia pe Dunäre a steagului national. Grigore Ban-coveanu, unul din fiii lui Vodä-Bibescu, prima un proiect-frances §1 mai larg 1 Se Incercd §1 o combinatie cu capitalulengl es 2.

La 1863 un alt proiect apare, al lui Salamanca §i Dele-hante. AdAugindu-§i pe Englesul Bath §i pe influentul ompolitic roMtn Petru Mavrogheni, propunerea reapare la1868, dar supt numele lui Offenheim, lui Boschowski, luiGiskra §1 a Englesilor Drake §i Rate. E vorba de unja Su-ceava-14-Roman. Prusienii, crezInd cA vor avea sprijinulnoului Domn, se presintä §i ei Cu un proiect Uie§ti-Ratibor,care nu s'a executat 3.

Singurd linia Bucure§ti-Giurgiu, de mult Inceputd §i ter-minatä la 1868, fu lucratä In afard de suspiciuni. O linie aOltului pänd la Rfmnicul-VIlcii era oferitä de o deputatie dinSibiiu Ind In Novembre 1872', precum odatä. Bra§ovul ofe-rise a lua, prin Camera sa de comert, drumul Prahovei. Eanu fu adusd la lndeplinire ; altele nu erau gata nici In 1874.Numai la 1872 se voteazd racordarea cu linia basarabeanäla Ungheni, far cea cu liniile austriece In 1875-6. Liniile Titu-Tirgovi§te §1 Foc§ani-Märd§e§ti utmarä. Liniile Virciorova §iPredeal erau Inca'n lucru la 1874. and totu§i se ajunse,

Xenopol, Cuza-Vodd, pp. 307-8.2 Ibid., pp. 219-20.3 Uricariul, XXII, p. 9 qi urm.

Aus dem Leben, 11, p. 289.

prin antreprisa Offenheim, la unja ferata innaintata de la Su-ceava pana la Roman, un fost ministru austriac declara Inplin Parlament vienes ca s'au adus astfel Statului austtiacmari servicii prin Ci§tigarea acestei linii eminamente stra-tegice". Si, mai departe : In timpul concesiunii am primit dinpartea d-lui ministru de Externe asigurarea cum ca, In cursde douAzeci de ani, diplomatia n'a putut obtinea In Romaniaresultate mai fericite decit concesia acestei linii i". Pentrujonctiunea de la Predeal, Guvernul austro-ungar oferise la1875-6 sa o faca el cu mijloacele sale, §1 legea nu trecufati aprinse discutii.

Inca de supt vechiul regim metternichian Guvernul dinViena se aratase oispus la o Intelegere comercialä cu Prin-cipatele. Se discuta asupra ei cu Vodä Bibescu, §i cu afftmai mult cu fratele säu, Stirbei, devotat pattisan al spriji-nirii pe Austrieci. Se va fi Incercat acela§i lucru In Moldova,unde opinia publica pretindea concesii corespunzätoare. SuptCuza-Voda chestia nu innainta, Principatele fiind Insä formalrecunoscute prin tratatele de comert turce§ti din 1860 ca te-ritoriu economic separat.

Noului Domn Carol l-iu i se impuse de Turci in 1866 särenunte la asemenea veleitati, dar inca din 1867 el I§i tri-metea emisari la Viena in vederea unei conventii care, pu-tind trece ca oranjament local", s'ar strecura pe lInga clau-sele lirmanului de investitura.

La 1871, dupä cäderea Franciei napoleoniene §i indiferentapentru noi a biruitorului Bismark, urmärind brutal plata ac-tionarilor germani ai falimentului Strousberg, Viena apärea caun refugiu. Acolo poruncia, In alt sens declt al rasei sale,Andrássy. El 1§i dädea sama cit de mult lin Rominii la re-cunonterea dreptului lor de suveranitate In acest domeniu §1, ur-marind politica de intelegere cu Prinoipatul, §i pentru a sta-vili iredentismul In dauna Monarhiei, el vorbi cu o franchetáaparenta care trezi recuno§tinta. Era vorba §i de a dovediSirbilor, recalcitranti §i In chestia cäilor ferate, ca altii sintmai intelegatori §i mai docili.

1 Uricariul, XXII, pp. 9-10.

176

177

Opunerea vehementa a Turciei In 1873, a noii Turcii are-formate", care tindea a ne Ingloba o simpla provincie a Im-peziului unitar, nu fu bägata In sama. Romania rdspunse In-tovdrä§ind decretarea noului tarif din 1874 cu o adevaratädeclaratie de independenta economica.

Rusia §i Prusia ii recuno§teau §1 ele acest drept. De §iTurcii vorbiau de un firman prohibitiv, chemarea unei con-ferinti europene, pe care Puterile o refusard formal, conventiafu Incheiata §i, nu fära Impotrivirea opositiei romäne§ti, vo-tata In 1876.

Un succes politic era pldtit, bine inteles, cu cele mai greleconcesii economice 1.

Ca o consecinta, porturile-france e la Bräila, Galati §i Is-mail furä desfiintate de la 1-iu lanuar 1876 Innainte. Se plätiascump recunonterea dreptului de autonomie macar In acestdomeniu. Dupd Austro-Ungaria erau sa vie acum Rusia, Franta,care reptesintaserk tata de discutia diplomatiei romane§ti cuTurcia, acela§i punct de vedere.

De altfel un angajament formal, ca urmare a unui adevarattratat de aliantä" cu Serbia, prevedea o Invoiala pentru aregula", Inca din 1868, a u§ura §1 a Incuraja relatiile decomert Intre locuitorii celor doua teri" 2.

Balanta comercial, necontenit cu prisos la export, se pre-sinta de la 1859 pana la conventia cu Austro-Ungaria foarteschimbatoare, prisosul coborIndu-se une ori supt 40.000.000ca si se ridice In 1868 la peste 107.000.000. De la ceva maimult ca 60.000.000 In 1860 importul ajungea la 122.794.114In 1874, iar exportul, IncepInd cu 116.000.000 In 1860, se suiala aproape dublul In 1868 pentru a se coborf cu 50.000.000la 1875, dupa capriciul anilor buni sau rai pentru agricultura 3.Grful se exporta In valoare aproape de 50.400.000 In medie,

1 V. actele anexate la lucrarea adesea citatA a d-lui Blicoianu, Dis-cursurile d-lui V. Boerescu qi cartea mea Politica externa a regelui Carol I,precum i Correspondance politique roumaine sous je roi Charles 1-er(1866-1880), Paris 1923.

2 Aus dem Leben, I, p. 241; Sturdza, Charles 1-er, p. 409.8 BAicoianu, o. c., p. 151.

ia

178

porumbul represinta ceva mai mult ca 30.000.000, alte cerealevre-o 15.000.000.

Din anima'e, vitele cornute §i porcii dau fiecare cam cite4.000.00., oile §i caprele foarte putin, dar exportul linii In-trece 6.0,30.000 pentru acela§i termen de cinci ani 1. Suprafatacultivad a RomAniel se ridica Ind din 1870 la jundtate dinintregul teritoriu. RAzboiul vamal cu Austro-Ungaria nu atinseexportul cerealel or, pe cind al vitelor, care era la 1879-85 cam6 la sutA, scAdea la 4°/e dupA conflict (de la 22.000.000 de leila 9.000.000) 2.

Innainte ca §i dupA fázboiul vamal eram de fapt un domeniucomercial austriac In marea mi§care a comertului mondial.Pe cind Turcia se mentinea la import Intre 1861 §11875 la10-11.0,0.-0. §1 Rusia la 3-4100.000 de lei, Austro-Un-gana se ridicase de la aproape 34100.0G0 la aproape 40.000.000.Dintre Puterile maritime, Anglia (de la 11.600.000 aproape lapeste 23.000.000) §1 Franta (de la aproape 9.000.000 la peste4.000.0.0) arad o InsemnatA cre§tere, dar In limitele lor maimid.

Abia se aratA;Italia §i alte teri 1 De la 1871 insd Germaniase ridicA tot mai mult fArA a trimete Ind une ori atitea mAr-furl di Rusia.

La export cele aproape 60.000.1 00 cerute de Monarhie In-fäti§eazA aproape intreit eft In 1861, Franta oscileazA Mire c.14.500.000 §i c. 18.000.000, Italia cade de la aproape 6.000.000la jumAtatea acestei sume, Anglia Indoie§te cumpArArile ei (dela c. 10.000.000 la aproape 18.000.000), pe cind Turcia seInscrie cu o scAdere la jumAtate din cele peste 56.009,000din 1861 2.

Efectele conventiei se vAzurA, de altfel, IndatA In alte do-menii : de la 1875 la 1885 Austria I§i crescu vinzarea la noide la 40 la 130 de milioane, concuratA, nu de Franta, carerAminea la 15-24.000.000, ci tot de Anglia, care sAri de la25 la 56.000.000, mai ales pentru stofe de bumbac. Din partea

1 BAicoianu, o. c., p. 160.I Gesch. des rum. Volkes, II, pp. 398-0.6 BAlcolanu, Zollpolitik, p. 163.' DM, p. 166.

179

ei, Germania Intrecu pe toti concurentii ei : de la cele 5.000.000din 1875 ea ajunse §i la peste 40 de milioane 1. Dar parteaAngliei la exportul Romaniei era de 38 Vo, pe cind a Austro-Ungariei cre§te doar cu i6°/; a Germaniei e de 20 V. Numaidupa fázbolul vamal exportul de cereale romin trecu spreGermania, Belgia, Olanda, Anglia, da rvInzarea germana la noi.crescu de-odata liana la valoarea de 90 de milioane pe an .

La 1878 se opri importul de vile, dar la 1882 i se dadeaiar drumul 4.

Chiar suma Insemnata a importului austro-ungar din Ro-Mania nu Inseamnä decit Inca o dependenta mai mult. Marea/ara vecina Inlocuie§te pe a noastra In functiunea de a indus-trialisa produsele romane§ti, facial din grin Mina, din pieilebrute Incaltäminte, din find postav §i revInzIndu-ni-le cu unspor important peste renta ma§inilor §1 valoarea salariilor.Era un fe! de Inceata anexiune economicd exploatatoareunor Tinuturi incapabile de a avea o economie nationala maicomplecta, pentru care Insa nu lipsia niciuna din conditiilenecesare.

Interesul purtat de Anglia comertului romanesc se vede §i(WO faptul cd, dintre vasele sosite la Dunarea-de-jos In 1879,300 erau englese, 85 austriece, 42 francese, 25 ruse§ti, 8italiene, abia 2 germane 5.

S'a vorbit nu odata de Dunk-ea romäneasca. Un Kogalni-ceanu a apärat-o cu talent §i energie contra pretentiilor aus-triece. Conventia de la Londra am reu§it s'o anularn Inpractica. Dar deschiderea Portilor-de-fier fu Incredintatä in-ginerilor unguri, cari facura o opera mediocrä pentru a spri-iini pe 'lima cele mai mari pretentii §i a exercita In numeleei un control de usurpatie In propriile noastre ape. In comí-

1 D. A. Sturdza, Charles I-er, p, 9011 Bdicolanu, Istoria politicei noastre vamale fi comerciale de la Regu-

lamentul Organic fi pad In present, 11, p. 198.,s Ibid., p. 188.' Gesch. des rumanischen Volkcs, II, pp. 433-5 (mal ales dupl Robin-

[Won, In Convorbirile literare°, 1902-3).6 Jikeli, o. c., pp. 136-7; cf. si pp. 144-150.

180

sia europeanä, lucrind, dupa marca opera a unui Hartley,.creatorul canalului Sulinei, Incet 0 fall avInt, am fost numaio gazda politicoasa pad la smerenie. Munca spornica a in-ginerilor romini In toate porturile dunärene, munca In stare a]da resultate a§a de frumoase ca la Galati 0 Braila, nudecheiurile dateaza din 1873, In crearea portului Giurgiu, nufu Intrebuintatä pentru o afirmatie politicä mai energica. Ve-,chiul cabotagiu grecesc fu fneduit §i mai departe, garret&noastre fiind transmise pe §lepuri straine. Trebui neaparata ne-.voie a transporturilor de sare In Serbia pentru ca patriotismulunui Grigore Manu sa creeze navigatia fluvialä romlna, care,In cutind Mar sä apara steagul nostru comercial pe MareaNeagra pana la Constantinopol, la Pireu, In Egipt 0 Asia-Mica. Si Ind stralucitul succes care Iucunund aceastä tenta-tivi nu Indemna la o Intreaga noua politica de desfacere In.legatura cu aceste mijloace de transport, märgenite mai multla circulatia de pasageri sträini In conditii de confort care-Inläturau erice putinta de cl§tig pentru Stat macar.

Anexarea Dobrogii deschisese noi orizonturi. Vechea ¡delea portului de mare la Jibrieni In Basarabia se ratase ne-realisabila ;I In cItiva ani satul turcesc Chiustenge deveniportul maritim european Constanta. Odesa era concuratä dinnon de RomIni. Nu lipsia decIt o legatura mai strInsä cuBucure§tii, linii de comunicatie In lungul provinciei catreGalati §1 Braila pentru ca marea opera sa fie Indeplinitä.

Prin Inca un capitol al productiei noastre dupä aceia alecerealelor era sä fim legati in curind de economia politicämondiala. Preturile de !Acura Incepeau sa dea oarecare pri-sos pentru export Inca la Inceputul Domniei lui Carol l-iu.Innainte de 1875 chiar acest export Intrecea 2.000.000 de leipe an 2. La Marsilia se tam parafina din petrol romänesc t%

I Carol I-iu se &Wise la un port Carol I-iu, pe la Vticov; Aus demLeben, la data de 20 lunie 1867; Sturdza, Charles I-er, p. 383. Domnulvorbi Cu Hartley si In 1875 In aceastA privintA (ibid., la 7/19 April 1875)-

2 BAicoianu, o. c., p. 160.° Correspondance diplomalique rournaine sous le rol Charles-ler, p,

227, no. 502.

181

Crisa petrolului american indemna exploaiarea mai inten-siva a preturilor noastre, care dadeau, 'Inca Innainte de 1880,de marea mi§care pornita de un Alimane§teanu §i Mrazek,suma de 2.300.000 de lei la export: societatile strainepura a lucra numai dupA 1895, §i anul 1901 putu sa Insemneun export de 76.000.000 de chilograme productiemai mult ca Intreita. O politica a petrolului Irma, tinind sarna

de interesul terii de a participa larg la exploatarea boga-tiilor ei §i de necesitätile economiei mondiale, nu s'a fixatnid pAnA acum 1.

Toate acestea nu impiedecau Insd actiunea fireasca de he-gemonie a asociatiei de interese materiale care era Monarhiavecina. Acestei suprematii economice trebuiau sa i se opunadoi factori, In afard de cre§terea comertului engles in acestepall, direct sau §i prin mijlocirea belgiand.

Germania unificata tindea tot mai mult sa-§i Intinda impe-rialismul in domeniul productiei §i circulatiei marfurilor.§tiinta teoretica fu pusd in serviciul unei industrii care unjatlisciplina cea mai perfecta cu informatia cea mai sigura §1

cu cea mai Indrazneata initiativd. Ea urmaria piata Orien-tului pe toate cAile, §i una din ele era a RomAniei &midde un Hohenzollern, tara care Insemna §1 un teren importantde desfacere. Cu toad alianta intima cu Austro-Ungaria,semnele nnei lupte Inclirjite contra acesteia apar imediat.

Totu§i de la puteri §i conceptii ca ale Imperiului germanse putea a§tepia mai mult, In interesul sau. Monarhia hab-sburgica facu cele mai marl sfortari ca sd-§i pastreze hege-monia dunareana pe care Comisia de la guri n'a Ingustat-ode fapt. Ca §1 la 1830-40 navigatia pe partea inferioard amarelui fluviu Ii apartinea. Patru legaturi de cale ferata §ivumeroase §osele I' ajutau circulatia comerciall Din partealor, Germanii se multämiau a intrebuinta pentru o parte dincomertul lor oriental calea Constantei, noului port romin laMarea-Neagra, dar navigatia bavaresa nu cuteza sa aparamacar pe apele Dunärii, §j intru nimic viata economica ro-

V. Gesch. des. rum. Volkes, II, pp. 418 9.

182

mineasca nu se resinui ca spor al vitalitatii ei prin ivirea nou-u exploatator, trimitInd In schimb pentru gib' romanesc fa-

bricate a cAror materie prima era aiurea.0 §coala de economie nationalA se formase, apoi, §i in

Romania. Dad' vechiul Nicolae Sutu sau Petru Mavrogheni,aproape contemporanul sAu, se gindiserd numai la folosul ceam putea trage dintfun comert pe care nu-I puteam dirigui,dacA Martian Insu§i, de o visiune a§a de ciará In alte do-menii, nu apasA In de ajuns asupra posibilitätii noastre de ani prelucra materia prima, P. S. Aurelian facu din predicareaacestei doctrine scopul de cdpetenie al vietli sale. Autorulstudiului adIncit asupra valorii economice a Romaniei, crea-torul revistei Economia Nationalä" ceru cu stäruinta desfa-cerea dint? o robie care de mult nu se mai compensa cu nimic.El merse pana la ¡deja räzboiului vamal §i prezise ca el nuni va aduce cleat folos. Scoala lui Aurelian, continuatA prinEmil Costinescu, avea Insd un defect, §i unul mare. Ea credeaca industria se poate improvisa, ca o tara este datoare s'oaibA integralA §i, al treilea, ca e de ajuns ca Statul, prin scu-tiri §1 tarife, s'o sprijine. ProcedInd prin logica endirilor ab-stracte §i sträine de cerintile Invincibile ale realitatilor date,care se leagA organic una de alta, ea alerga la un cl§tig in-dividual fdra sa cugete la nevoile anevdrate ale unei ten in-tregl. Materia noastra a§tepta prelucrarea In zeci de domenii,atunci cind noua industrie improvlsata §i subventionatä f Amcuie We() tara lipsitA Inca de fier §i substituia bunei hIrtiistraine o rea fabricatie indigend ori inaugura o gre§itä poli-tica a zahArului, Indulcind pe vecini cu ieftinAtatea produsuluinostru.

Cererile de Inoiri apar foarte rar din partea opiniei publicesau a grupelor de interesati. Astfel, la 1891, comitetul ie§anpentru apArarea intereselor economice §i culturale ale Mol-dovei §i In special ale 1a§ulu1" cere navigabilitatea Prutului,,conform actutui international din 1862, care a lamas literämoartA §1 care, executat, ar face din diferitele chele ale acestuidu ni§te adevarate porturi comerciale, menite, In scurt timp,a ajunge la prosperitatea porturilor muntene§ti de pe malulDural% devenite azi ora§e maxi'', cela ce e putin cam exa-

183

gerat; navigabilitatea Siretiului, canalisarea Jijiei §lBahluiulul,cal ferate In lätime, pe duri, §i legaturi mai strinse cu Ar-dealul, puind Pesta In raport ca Galatii, Reghinul sAsesc* cuBacaul, Bistrita ardeleard cu linia principalA a Moldovei, apoi :construirea liniei Billad-Galati §i a liniei Birlad-FAlciiu, Inlä-turarea pentru la§i a curbei de la Cucuteni, legarea Noii-Suliti cu liniile Moldovei, In sfir§it : Infiintarea unei coliPolitehnice la 14, a unui antreposit de vinuri° la Ini §1a altuia la Foc§ani, crearea de tIrguri de vite, In vederea ex-portului In Italia, Turcia §1 Grecia'.

Nu e intentia mea a mi tntinde asupra tratatelor de comertIncheiate dupä expirarea conventiei cu Austria. De la 1905Innainte o traditie originalA a Inceput a se forma §i la noi,fara ca ea sä fi cApätat Irisa acel caracter definitiv, respectatde bate partidele, care ar fi necesar.

In ajunul razboiului, un cunoscator fAcea aceste constatan:50 °A din traficul DunArii inferioare e in t'Infle Romtnilor,carl dispun de 3.500 chilometri de cai ferate. Pe Mdrea-Neagra vine 60°/e din import §i pe ea trece 95 lo din export a.

Socoteli facute In acel moment arad ca Romania represinta0.6% din comertul international, printeun export de 642.103.783fr. fatä de un import de 637.905.560, Importul, fecund, con-sista mai mult In ma§ini (6a.000.000) §i metate, In tesaturi(104.741.053), In Igrtie (7.000.000) §i uleiuri vegetale (6.000.000).Exportul cerealelor Intrece cu mult al vitelor (3.190.000) abiaIn 1912.

Din cereale, Belgia primia 144.800.000, Austria 63. EC0.00Anglia 29.200.000, Franta 25.200.000, Germania 19.700.000.Petrolul mergea In Germania pentru 12.900.000, In Angliapentru 12.300.000, In Franta pentru 16.900.000, in Egipt pentru

I Uricariul, XVII, p. ir V urm.2 C. L BAicolanu, Insematatea geograficd # economicd a Romdnlei,

In actuala conflagratie empecina, Bucuresti 1914. Cf. B. G. Assan,Alimentarea Germaniel ca cereale, Bucure0 1914. Pentru productiaagrico15. In 1919 (cu 25,8 oh Inferioarl cele! din 1914) qi pentru cifrelede export §1 impon In 1920 v. Bulletin statistique de la Rournanie,1920, Bucureg 1920.

184

7.000.000 §1 In Austria pentru 4.700.000. Din lemn se lua deAustria 7.300.000, de Egipt 4.400.000, de Olanda 4.700.000,de Bulgaria 2.300.000, de Turcia 2.200.000, de Germaniadoar 200.000. Produsele animale alimentare aveau aceastAdesfacere : 6.300.000 Germania, 6.100.000 Austria. Era §1 un ex-port de legume, care dddea Belgiei 7.200.000, Franciei 6.000.000Austriei aproape atlta, Germaniei un milion §i jumAtate.

Germa nia dädea In 1912 de 23.599.024 (Austria de 13.231.395)postavuri, de 17.400.000 (Austria Insä de 20.900.000) pilize-turi, de 6.700.000 confectiuni, de 86.100.000 metale §i fabri-cate metalice (Austria 26.600.000), medicamente §i produsechimice de 8.300.000, mAtAsärii de 6.500.000.

Anglia dAdea la import 84 milioane postav, 33.3 milioaneprnzeturi, 4.5 milioane confectiuni, 25.7 milioane metale §i fa-bricate metalice, 1.4 milioane produse chimice.

Franta 2.2 milioane postav, 2.1 milioane pinzeturi, 3.8 mi-lioane confectiuni, 2.7 milioane metale, 1.3 milioane produsechimice, 5.1 milioane mAtäsuri 1.

Intreg acest edificiu de lungA rAbdare fu därImat prin ni-micitoarea loviturd a ocupatiei germane, in cursul cäreia Ro-mänia fu push* In valoare" pentru a salva Puterile Centraleajunse la aman. Calcule cu oarecare garantie fixeaza exportulzilnic la 200.000 chilograme de lInA (in 1917), 201.153 tonede lemn (5.000 de chilograme lemn de nuc pentru patul pu§-tilor), 27.000 tone de fructe §1 conserve, cantitAti enorme depe§te, 93.945 de tone de sare, 14.679 tone de piei, ba chiar,desorganisare a industriei, 57.475 de fier 2.

Ceia ce se pregAtia prin tratatul de pace era §i mai grozav.Timp de §apte ani tot exportul nostru da cereale, de furaj,de materii oleaginoase, de plante textile pe doi ani numaitrebuia sd meargä cAtre Germania, §i aceasta, ca pe vremeaTurcilor, cu pretul fixat de cumpärätorii ln§ii: Terenurile petro-lifere ale Statului erau cedate unei societäti germane, liberA

I I. N. Angelescu, Le commerce exterieur et l'industrie nationale dela Roumanie, Bucuresti .1916.

2 Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru tntregirea Romdniel, II, p. 37.In Buletinul statistic al Romaniei pe 1924, no. 2, p. 38, se dA cifra de20.115 vagoane de lema exportate In 23 de luni.

185

sA construiascA linii ferate §i conducte §1 sàji aiba instala-tiile ei de telegraf §i de telefon.

Datoria cea mai Insemnatä a administratiei militare, in,RomAnia", spuneau instructiile de la 21 August 1917, sti in a.exploata tara In chipul cel mai desävir§it cu putintä, pentrufolosul terilor de origine" 1, Si executantii intelegeau ad literama au chemarea de a nu läsa aici, in tara trAdAtoarea §ipedepsitA", decit panfintul gol". Marea comisiune a prdziide rAzboiu" (Grosse Kriegsbeute-Kommission) se rdpezise dela inceput la materialul fabricelor §i usinelor din teritoriulocupat, pentru a face ca de atunci lnnainte Invin§ii sd se apro-visioneze numai cu fabricatele germane. Si, pentru Moldova,care rdmInea de cucerit, se luau de 'nnainte, In Septembre 1917,mäsurile de Impartire a exploatArii ?titre Ciermani §i Aus-trieci. Wirtschaftsstabul" a lAsat mult timp urme care nu sepnteau §terge Intr'o tara pe care, prin distrugerea puturnorde petrol, aliatii ei Insi§i o despoiasera, fAra despägubiri, deunul din cele mai insemnate mijloace de productie.

Ca sa se vadA cit de mare a fost ci§tigul avut de exploa-tatorii militari vom Insemna cA numai ca. din productia de linAs'au luat Ingia oara pe lingA cele 2.200.000 de chilograme §i alte1.600.000 pe urma ; din cInepd §i in, producatorii aveau dreptulsa-§i pästreze numai cite cinci chilograme de familie, pentrusAmintA; se cumpara pänä §i pgrui uman, mai ales al femeilor Cupretul de 12-15 lei chilogramul" 2. Inca din1916 se luau 299.218cai, 383.375 vite, 1.372,615 oi, 88.130 capre, 446,363 porci 3.dintr'un numär total de 710.000 cai, 1.965.000 vite, 56.000.000oi, 1 milion porci. In 1918 numarul cailor luati se stabilia la600.000, peste 1.400.000 de vite, 4.400.000 de oi, 2.000.000 demiei §i porcii mai toti. Carnea conservatA se luase In sumA de1.342 de tone. Pachetele de cinci chilo grame ale soldatilor,trimese familiilor lor, dAdeau pAnA In August 1917 1.002 va-goane pentru Germania. Din lanuar In August al acestui anse luau 18.000.000 de chilograme de alimente pe aceastA cale.

V, G. D. CreangS, Les finances roumaines sous le regime de l'oceu-pation et de la paix allemende, Ï, l'émission de papier monnaie, Paris4919.

2 Statistica d-lui Georgian, p. 113.Ibid., p. 90.

186

O socotealä fAcutA pentru'o lucrare rAmasA inediti di, intone de 100 chilograme, pe base oficiale, aceste cifre de ex-port, afar& de pachetele soldatilor, in sträinAtate pentru epocade la 1-iu Decembre 1916 la 31 Ociombre 1918: cereale,grin 1.273.182 (483.002 Germania, 643.957 Austro-Ungaria,140.273 Turcia, 5.950 Bulgaria), porumb 495.370 (circa 224.613,242,089, 22.921, 5.747), alte legume §1 leguminoase 946.313(cite 43.716, 45.770, 553, 4.574), alte alimente §1 furaje262.592 (cite 195.540, 62.879, 3.702.471), oleaginoase 36.148(cite 24.239, 11.843, 60, 6), piel 14.679, lemne 201.153, sale93.945, ma§ine §. a. 57.475, substante chimice 2.059, maten!extile 10.028, alcool §1 tabac 8.687, diverse materii prime

34.408, produse de petroliu 1.140.8.)9 (cite 889.944, 231.176,13.825, 5,864 celor de mai sus), pAsäri 28.870 (18.881 pentruGermania>, vite 86.292 (55.463 pentru Austro-Ungaria), oi §icapre 97.563 (9.579 pentru Austro-Ungaria), porci 106.531(72,535 Austro-Ungaria, 29.323 Germania),

Resultatele acestui gigantic jaf nu puteau lipsi, §i, ele au fostdesastroase.

OdatA, se exportan cereale in Belgia (§i pentru Germania §iElvetia) 1.074.335 de tone, In Austro-Ungaria 516.020, In Italia341,136, in Glenda 217.170, in Franta 162.055, In Anglia148.895, in Germania direct 128.020. In 1916 se exporta gnude 242.820.200 (import 10.880) säcarä de 20.262.000, porumbde 230.408.800 (import 1.846.500), Mina de gnu de 73.255.200.Petrolul ralinat se exporta trimestrial pentru 53.164.000. 0 so-cotealA germanA pentru 1915 da un export de 24 de milioanemärci cereale, 19 milioane lemn, 6-7 milioane ()IA, 2.2 mi-lioane vite, 3-9 milioane oleaginoase, 2.5 milioane Itnä, 0.9milioane tutun, 0.8 milioane sare, 0.6 pe§te. Petroliul, scAzutde la 1.885.000 tone in 1913, era Inca' exportat la 1915 Incantitate de 1.673.105 (capital de 475 milioane fr. : SteauaRomtnd, Ronfino-Americana, Astra Rondnd §i ConcordialaolaltA ; productie anima' de 53.746.000)1.

I Cf. N. Xenopol, La riehesse de la Roumanie, Bucuresti 1916; Ru-mdniens Landes- und wIrtschaftsstatIstische sowie topograpldsche Ober-sichten von der Direktion des K. K. osterr. Handelsmuseums, 2-a ed.,Arlene 1917.

187

Dupl o oarecare refacere, In primul trimestru din 1920 seexportau numai 228.900 kgr. gnu, dar se importa de 762.600se mai importa sicara de 20.200, porumb de 4.587.500, orzde 19.500, oväs de 1.300, Mini de 114.300 (export 6.600).

Refacerea nu zAbovise prea mult. In 1918-9 se lucraupentru Vechiul Regat 4.660.087 ha., 33.79% din toad supra-aja; 157.874 vii §1 livezi, mica proprietate 3.989.503, cu23.63% mai pujin ca Innainte §i anume : 1.199.758 pentrugrill, 88.752 pentru sacará, 237.658 pentru orz, 237.655 pen-tru ovas, 1.967.412 pentru porumb, 69.399 pentru meiu,99.267 pentru oleaginoase §1 textile, 79.000 pentru rapiji,47.492 pentru leguminoase §i tubercule, 27.780 pentru fasole,13.179 pentru cartofi, cam atat pentru plante industriale,481.148 pentru livezi artificiale cu grAdini, 14.756 pentrututun, etc. Basarabia didea orz pe 524.913 ha., porumb pe699.149 (813.397.519 kgr.), gnu pe 462.352.732.

E explicabil totu§i ci, adiugindu-se o revolujie agrari deexpropriere cireia nu i-a urmat InsA un regim de refacere Inzodia micii proprietäji, §i recolte rele, cei d'intaiu ani dupirizboiu au fost desastro§i. Si in 1923, dad. se lucrau 11.180.800de hectare, 1.149.288 rimineau plrloagi 1. Misura de a In-greuia prin taxe fiscale, menite a ajuta finanjele Statului, ex-portul grinelor a ficut ca orzul sa ajungi aproar e, ca suprafad

grtul (2.022.710, 2.488.356, 2.496.640, 2.690.341 in1920-4 grIu fati de 1.400.173, 1.569.373, 1.727.454 §i 1.878.392orz), a porumbului mai cIt a amInduror päioasele Impreund2.

Basarabia a adaus, de altfel, aceasti favorisare a orzuluifaja de gnu. Ovisul §i el a fost mult mai larg cultivat caInnainte. Dar vinul basarabean, care era cAutat In toad Rusiaapuseani, îi cäuta zädarnic un debu§eu. Aceasti provincie

adus 10.154.170 de pomi roditori, färi a se fi desvoitatpini acum o mare industrie de conserve, nici si se fi des-chis o linie asigurad de export.

Cheresteaua, In cantitate de 250.000 de vagoane pe an 3,se cere §i ea trimeasi peste graniji 4.

I Buletinul statistic al Romanid, 1924, no. 2, p. 12.2 Ibid., p. 13.

Ibid., p. 37.4 In 1922 rAmAseserl 46.180 de vagoane Ina nev1ndute; ibid, p. 38.

Productia animalelor de tot felul a fost a§a de mare, Inckde §1 pretul pe plata interna n'a scAzut, s'a creat o problemagravA a desfacerii lor, §i In lipsa mijloacelor de transport.Pescariile n'au exportat nimic, Inse§1 nevoile terii neputInd IIacoperite, macar pe §fert. Petrolul nu §i-a revenit din formi-dabila distructie din 1916.

Industriile stilt Insa In cre§tere : dad nu ajunge a zaharuhd,a tesaturilor (156 de instalatii, 70 de fabrici de postav)1, mo-.r¡le I§i pastreaza Insemnatatea.

De la miseria de 104.384.000 de lei, dar In lei buni, la191g, exportul s'a ridicat la 18.615.242.000 In 19232 (6.4chilograme cereale, 1.7 chilograme fasole, 2.6 petrol, 2.6lemne).

Noua noastra politica economica nici n'a Inceput. Ea n'arecunoscut macar terenul §i nu §i-a dat sama de Intregireamijloacelor ce-i stau la dispositie, de putinta de participarea cetateanului de alta origine §I de valoarea propriei noastrerase, ca element muncitor §1 diriguitor.

De fapt, Romania veche, saracita, se gäse§te alipita neor-ganic la Iragmente desfacute din trei organisme straine, carepastreaza tot ce nu li mai trebuie §i n'au capatat nimic dince li este absolut necesar. Ele se Incurca Intre ele in loc sise ajute §i se exploateaza du§mAne§te In loc de a colabora.

Statul n'a facut cleat sa fncerce asupra acestui material Incainform experiente teoretice care au dat cele mai rele resultate.Singurul lucru positiv care s'a realisat Oa acuma este a-mestecul silnic In once activitate economica, §i In cele finan-ciare anexe, a elementelor de politicianism, carora el li estetot mai mult aservit.

0 Intreaga traditie, plini de evolutii normale §i de sfortarirasplitite, arata ca se poate §i altceva. In ce prive§te, In de-osebi, comertul, el trebuie curatit de elementele parasitarepentru ca pe urma si fie elibernt de restrictii stingace §i deimpuneri lipsite de dibacie. Cela ce e sanatos trebuie ocrotit,ceia ce e amortit trezit la o noua viata, ceia ce se pregate§te

1 Ibid., p. 73.3 Ibid., p. 79.

188

189

de la sine ajutat s'd ajungä la suprafatä, ceia ce e necinstit,aventuras, compromitätor, distrus cu once pret.

°dad breslele-i conduceau. Era In ele §1 mult räu, dar pe!MO' el atita binel O nouä represintare a comertului e decea mai mare nevoie. Camerele de comert trebuie sä fie Ca-mere §1. sd influenteze decisiv asupra negotului, trezind pecel bun, oprind pe cel rau, supraveghind pe toti i primindtoad räspunderea pentru activitatea lor de fiecare clipA. Parteesentiali a unui adevärat Parlament organic, ele ar devenisistemul nervos al unui vast corp activ. In loc ca politica säle domine, din ele sä se desfacd o influentä binefä.cdtoareasupra politice!.

E unul din acele lucruri care nu pot fi lAsate pe mine.

CUEVA DOCUMENTE

Departamentul Vistierii.No. 25.

1887, Ghenar 6,

Cinstitil Vis/len! a Printipatului Moidauli.

Cursul monedelor fiind mirginit In toad Intinderea acestuiprintipat dupi alaturata tarifa, afar% numai de oare§care ose-bire cu Incärcare de taxe la portul BrAilii, pentru multamireacumparätorilor dinteacest port §i a insu§i cetätenilor de acolo,speculantii nu au puttit gäsi alt mijloc ca sä ridice aurul deaici decit nävalind numai cu o multime de parale märunte,§i dind la schimbarea lor pi galbeni un. benefit Insemnatorpina la 10 §i 151a Vo, neputind insa a face tot aceia§i lucrare§1 In printipatul Moldavii, Mudd cursul monedelor de aurera acolo mai Inä'tat de cIt In Valahia.

Intru adevar au §i nemerit ace§ti speculanti sfir§itul cuge-tirilor, caci dupä toate izgonirile ce le s'au facut prin [opri-rile] da intrare, iarä§i au gasit mijloace sa aduca In tara omultime dä parale marunte, IncIt In putina vreme s'au ivitsimtitoare lipsirea monedelor de aur.

Ca si Inceteze dar §i aceasta vatämAtoare lucrare ce ame-rinta printipatul dä o paguba cu daavIr§ire simtitoare, pentru adupa pornirea acelor speculanti era foarte dA crezut ca In pu-tini ani altä moneda sa nu sa mai vaza decil numai paralemärunte, s'au chibzuit uijloace dä Indreptare, s'au legiuit prinIntärirea Marii Sale lui VocIA cuprinderea alaturatului In copiejurnal, s'au publicat In vreme cuviincioasa §1, de la 1 ale ur-matorului Ghenar, s'a Infiintat curs a mergerii leului §aizecibuciti parale marunte. Curs adesea Improtivä tntrInsecei greu-tali a -galbenului ImparAtesc, cu putin mai mult declt a loculuitipArirei paralelor, ca printfaceasta si nu sa mai tot aduneda acolo pentru schimbare pa galbeni.

De-odata Ind cu aceastä indreptare a paralelor In ValahiaIndreptindu-sa §1 cursul monedelor In Moldavia, §i asupra pa-ralelor sa vede neprevazIndu-sA niciunele dintr'acestea, totace§ti speculanti au navalit a strInge paralele dä aici §i a letrece acolo, spre a le schimba pa galbeni acum scäzuti. Dupacare §i sa pricinuiesc de-odata doua rele. Unul ca ceia ceamerinta pinä acum pi printipatul Valahil lncepe a amerintapi cel da acolo, §i altul cA, ascuntindu-sa aici paralele pentru

13

193

acest sfIrlt, ImpiedicA daraverile märun,e §i cearcA obleagreutate la schlmbarea monedelor pentru asemenea trebuinti.

Acest departament, potrivit cu artic[olull din Regula-mentul Organic., cunostindu-sA dator a supune la cunolintaacei cinstite Vistierii lucrarea de aici, o roagA plecat sA bine-voiascA a sä pAtrunde dA ¡Huta adevArului §i a lucra cele decuviintA spre a si pAzi §i intru acestea armonia cerutA futreamln loa Invecinatele printipaturi, dupA care §i va cinsti pAacest departament cu un rAspuns hotArftor dA punere la calece I sa va face.

(Arhivele Statului, Administrative, Dosar 8122, pp. 102 si 119.)

Vietieris.No. 1.596.

1887, 'une 36.

Dumnealui dohiorului Ipilis delaocrugul Ibrailei.

FiindcA Vistieria voele a §ti In adevär cit aur cuprinde insine un icosar de cei noi, de au §i cenit sA facA cercareaaici himicele, poftind pi d. dohtorul Constandin Estiotis, -§iau propus dumisale, dar nu s'au putut sAvIrl nimic, cAci aurAspuns cum cl nu si Inlesnele Intru acea operatie din pri-cinA cA nu are trebuincioasele instrumenturi himice §1 cA

cere cinstitii Vistierii sA poatA Indeplini de catre dumn[eata],carele ai acele instrumenturi. De aceia ieli pohtit ca sA oste-neli a face un asemenea analisis la doi icosari ce sA trimitdumneatali Inchil in aceastA hirtiutA, cari, dupa ce sA vortopi §i sA vor osebi materiile de care sfnt compul, apoiiarAl in osebite hfrtiute sA sA pule aurul lAmurit din citeacei doi icosari, §i si sA trimitA cft mai in grabA prin otcfr-muirea judetului, afilia s'au scris osebitä poruncA Inteadinapentru pricina aceasta. SA sA serie §1 ocfrmuirii cu asemeneacoprindere §1 cA IndatA ce va lua rAspuns de la dumnealui,sA-1 trimita aici ca cea Vital expeditie.

(Arhivele Statuiui, Administrative, No. 8.122, 1835, Dec. 31, p. 149.)

194

195

Raport.Este §tiut Iniltimii Voastre ci, toti negutitorii sili§luitori

in ora§ul BrAilei cer a fi slobodi trecerea monedelor cu otaxi mai mare decft cea hotirIti de Visterie, precum s'auurmat mai Inainte §i precum urmeazA §i acum In Galati,mirginindu-se aceasta numai In daraverurile portului §i aoraplui, iar nu §1 pentru cele citre Visterie diri §i literatidela aceasta, asemenea §1 cá Impotriva ace§tii cereri s'aufovit In putin nurnk din acei salä§luitori, cari stirulau a A-rninea cursul monedelor precum este hotifit de la Visterie.

Urmitor fiind poruncii InAltimii Voastre, la ducerea meaIn BrAila am cercetat aceasti pricini cu de-amkuntul §i amdovedit ci cererea celor intliu este intemeiatá pe Inceputulde lucriri comertiale, pentru ei, ora§ul Bräilei fiind port §iora § de comert, fire§te priime§te de afarA mai multi mo-nedi decit scoate dinäuntru. l cei ce se apropie de acestport cu asemenea daraveruri, ivizIndii-§i aci monedele sci-zute pe lined' cursul cu care pot si le tread la Galati, pi-risesc Brijla §1 trec la Galati, lar cererea celor de al doilease mirgine§te numai Intfun putin numir de contracte depiine, de carne §1 de luminäri, cari, Incheind ()data contrac-turi pi curs sckut, fire§te cearci ceva§ pagubA de vorurma vInzarea producturilor tocmite cu moneda Incircati. Petingi acestia mai este §i un putin numir de vInzitori panprAvilii de mirfuri, cari, avIndu-§i negotul märginit numaicite orA§inii BrAilii, voesc a-§i vinde mirfurile cu monediscizuti, supt cuvInt ci §i ei le cumpiri cu asemenea taxi; darnu au niciun euvInt, pentru ea ace§tia, nefiind contraccii, giltslobozi a vinde ca orice pret vor vol, §1 pot sill fad soco-teala vinzirilor dupi orice curs s'ar hotirt monedelor, duplcare §i se Intelege a fi mai mult invitati de pomenitii contra-ccii. A§a dar, ca si se Invoiasci cererea celor dintiiu, devreme ce se dovede§te a fi folositoare daraverurilor acestuiora § de comert, §i ca si nu se sminteasci §itocmelile, intiritecu contraccii ora§ului, am chibzuit, dimpreuni cu ocirmuitoruljudetului, cele urmAtoare.

1-iu. Cursul monedelor In toate daraverurile portului §iora§ului BrAilii si se ¡ase slobod §i asemenea cu cel ce ur-meazi la Galati, mirginindu-se aceasta numai linteacel ocol,

196

0 la In parte did 0 lucriri, lar nu 0 la cele ce se ating devenituri publice, adeci ale Visterlei 0 ale maghistraturelor.

2-lea. Contraccii si se Indestuleze dupi cuvlinti, 0 anume:Cel de pAine cu un pntin adaos la taxa pinei dupä analoghiamonedei, care se va hotArt de d. ocirmuitor dinpreuni cuSfatul ora§enesc, 0 numai pia la Octomvrie viitor, cind seisprive0e sorocirea probet, lar, de la Octomvrie Inainte si ise fad socoteala probli cu monedi Incircati.

Cel de carne, cu bate ci i se cuvine dare de un asemeneaadaos, dar, dui:4 figiduiala d. ocIrmuitor, si se Induplece a ovinde tot cu pretul tocmit 0 dupi incircarea cursului mo-nedelor, §i

Cel de lumInArl si vInzi cu monedi scizuti, pentru ci, fiindcontract pentru toad tara, nu se poate face osebire numaipentru un judet ; apoi, dad aceasti pirere este prilmiti InAl-timei Voastre, vi rog sä binevoiti a-mi da porund de urmare,ca numaideclt si mi Inteleg cu d. ocirmuitor 0 si se faci ceruta punere la cale spre odihna 0 multimitä oraplui BrAilii..

1835 Avgust 10.No. 20.

(Arhivele Statului, Administrative, No. 4,337, pp. No. 161 si 182.)

Toate aceite acte, ca si cel urmAtor, mi-au fost comunicate de d. C..Moisii, directoral Arhivelor.

Cataata arAtAtor de monerile ce au intrat In Printipat pe lima Septemvrle 1832

hivele Statulul(Administrative dos. No. 1.267 fila No. 127.)

I.=

. ,

eTo= as

15

ga

'13al1z

ega

TI

1-ct

.ti1 .1

cn

*c

cieU

ToatA

SumaLuna 1, zivaSeptemvre

NUMELE STAPINILORcu

MONEDE

62 3 1.180 1 Memet-All ot Tarigrad529

6

3323274

111,60

11518 507

2

4

1

11

11/,-

6.2711/,4.465

1.6331/,37

1.590

2

5

Zaharia ot DobrosterMemet-Aga ot RusciucSallh Osman ot MAcinGospodin Slrbul ot BrAilaHasan

490 180 15 81 40 6 19.869 10 Simion Petrovici ot Silistra2.357 42.426 11 CApit. lane Caduli ot Tarigrad

126 . lane Mesembrlano2 9 3 33 22 1 758 H. Ismail ot Rusciuc

30 20,) so 17 -- 5.116 13 Hasan Asagi3.600 Hasan-Aga

900 14 Osman-Aga ot Tarigrad

18Gioane Carol, cAlugAr catollc

1.017 - 183069 15 Teodori Gheorghe ot Andro154 to. 4.851 ,

1.80J '18 Arhimandritul Avramie

Frantisco Galei ot Petelo- 360 BartuilA Socolu ot Tarlgrad

1 2 7 1491/,160

lanache lanovicI ot ClalsarStoicu Cavafu

1.207 100 22.726 Cara Iani ot Toamne70 6 - 1.320 Husein CApItan77 6 2 8 48 2.090 Cent!. Cavaful Ali ot BrAila

13 13 4.342 Meemet-Aga ot MAcin6 96 losif Franti ot Pupa

110'

1.980 Hristofor Atanasiu3 - 31 364 Nero Culea ot

43 4 1.4261/1 Daniil Partenle ot la.gi6 36 5 897 Said-Aga ot MAtin

18 3 3311/,36

Nicolea loanu ot BrAilaAntim Zamfir

750 3.135 Tinco Emanoll ot Cerchez280 250 9.445 Aga Atanasiu ot Bucure§ti205

156641/,

334

1.090 s. 18 696 3 89 212 6 3 1207 2311, 162.963

198 199

CUPRI NSUL

1 Serveafe ai ca eratl.

TABLA CUPRINSULUI 1

Capitolul Mu. Comerful romcinesc In epoca expanstuniiteritoriale austriece 3.

Legatura cu trecutul, 3. Marfurile Indatinate, 3. Problemamonetara intre Ardeal §1 Tara-Romaneasca, 4. Export ardeleanla Munteni, 5. Situalia *cheilor, 5. Legaturile Moldovei cuArdealul, 6. Situafia comerciala a Olteniei supt Austrieci, 7.Planuri noua ale cIrmuirii imperiale, 8. Piedeci aduse de for-malismul austriac, 9. Compania Grecilor §i a Armenilor, 10.Negustorl romIni In Ardeal, 11. Compania Bulgarilor dinChiprovaf, 11. Compania din Tirgul-Jiiului, 12. Comerful olteancu Turcii de la Dunare, 12. Exportul rominesc la Venetia,13. Saracirea Olteniei. 13. Intoarcerea Olteniei la principatulmuntean, 14. Legaturile Domnilor din Bucure§ti cu Olteniaaustriaca, 14. Noile legaturi ale Moldovei cu Ardealul, 15.Alte legaturi de comerf moldovene§ti, 16. Relatii cu Viena,Gratz, Danzig, Lipsca, 16. Situafia comerfului intern, 17.

Capitolut IL De la pacea de la Belgrad (1739) panel' lanoua erd de raporturi ca Apusul (1774) . 19

Mäsurile lui Constantin-Vodi Mavrocordat §i reluarea ra-porturilor cu Ardealul, 19. Bra§ovul §i Muntenii, 20. Privile-giile Mocanilor In Tara-Romaneasca, 21. Interventia TurcilotIn relafiile muntene cu Ardealul, 22. Beglicgiii turci, 23. Alteprivilegii muntene pentru pästorii ardeleni, 23. Privilegli pentruCompania Grecilor §1 a Armenilor, 23. Moldova §i Ardealuldupa pacea din Belgrad, 23. Negolul muntean cu Turcia, 24.Pravalil indigene In Moldova, 24. Cumparaturl turce§ti acolo,26. Regulamentul moldovenesc pentru mortasipie, 26. Negus-tori moldoveni, 26. Negustori munteni, 26. Negustorl din 01-

204

tenia, 27. Asociatif de comert, 27. Comparatie Intre negustorilmunteni §i cei moldoveni, 27. Armenii In Principate, 28. TurcllIn ambele teri, 30. Negustorl turci, Mara de camatari §i beg-licgii, 32. Negustorii lazi 1 Principatele, 32. Cei Izgoniti §icei ce ramin, 33. Abusurl turce§ti, 34. Turci a§ezati In tara,34. Turci din raiele, 35. Cafenele §i geamii, 35. Incercare dea Inlatura definitiv pe Turci, 36. Importul din Turcia, 36.Masud contra a§ezarii de negUstori straini de lege cretina,37. Greci in Ptincipate, 37. Cel d'intaiu Evrei orIndari, 38.Evrei in ora§ele Muldovei, 39. Un tip de ora § cu straini pri-vilegiati : Boto§anii, 40. Evreii din Bucure§ti, 40. Proportianegustorilor de diferite origiii la la§i, 41. Vechile datine ori-§e ie§ti pästrate, 41. Comertul 1 reglementatiile lui Constantin-Vocla Mavrocordat, 42. Situatia de negot a Cimpulunguluimuntean, 42. Lipscand moldoveni §1 negptul cu vite In Silesia,42. Bra§oveni la Tatari, la Constantinopol, 43. Grecl In Ga-litia. 43. Noi calatorti de Lipscani din MolJova in Apus, 43.Relatii cu Lipsca insa§i §i Danzigul, 44. Schimbul de marfurfdintre Moldova §i Polonia, 44. Importanta Zaleszczykului, 44.Import de produse din Anglia §1 Berlin, 45. Protestul turcesccontra exportuiui rombesc In Apus, 45. Noile larmaroace dinMoldova, 46. Comertul domnesc cu unt §i ceari, 46. Parteaboierilor In viata comerciala afacerile Marelui Dragoman loanCallimachi, 47. Inceputurile Galatilor, 48. Incercari de indus-trie: fabrica de postav din Moldova, 48. Cea din Tara-Roma-neasca, 49. Furniturile cu pret fix pentru Poarta, 49. Oprireaaustriaca a exportnlui romanesc catre Venetia, 50. Aprovisio-narea oficiala a caitalelor, 50. Rapcaturile de comert mirecele doua Principate, 50.

Capitolul 111. Noul comer t cu Apusul mina la rdzboateleRevolutiei francese (1774-1789). 52

Pagubele aduse de razboiul ruso-turc, 51. Clausele de co-mert ale tratatului din Chiuciuc-Cainargi, 52. Cereri ale teri-'tor romane§ti dupa Incheiarea Oa, 53. Masuri de ocrotireluate de Turci, 54. Refacerea Principatelor, 54. Silinti dom-ne§ti contra luxului Imbracamintii In Moldova, 54. Relatiilecu Turcia, 56. Stavilirea abusurilor prin amestecul rusesc, 56.judecati turce§ti In Moldova, 57. Conac al Turcilor la Bu-cure§ti, 57. Privilegli ardelene In Tara-Romaneasca, 57. SI-

205

tuajia Ardelenilor in Moldova, 58. Masud noi privitoare laTujuieni, Birsani §1 Sa§1, 58. Privilegii armene§ti In Moldova,,59. Planuri de comarj austriece In Moldova §i pe Dunarea-de-jos : Kleemann, 60. Willeshofen §i intreprinderea lui, 61.Noua Companie vienesa pentru comertul cu aceste regiuni :.Festetics, 62. Navigata dunareana a lui Dellazia, 62. Plan denavigate pe Olt, 63. Inceputul prosperltäti gälAjt ne, 63. Pla-nuri de comerj galitan pe Prut §i pe Nistru, 63. OcupareaBucovinei §i efectele ei economice, 64. Planul armeresc al luiNikorowitz, 64. Armenii din Liov §i negotul cu cal moldo-vene§ti, 65. Mediocritatea comerjului intern bucovinean, 65.IarA§I Armenii cumparatori de bol, 66. Bijutierii austrieci inla§i, 66. Consulatul rusesc in Principate, 66. Planul de con--sulat austriac al lui Sulzer, 67. Instalarea agentului imperialRaicevich, 68. Planurile §i purtarea aCestuia. 69. Consulatu1prusian in Moldova : KOnig, 70. Negot saxon In acest prin,cipat, 71. Cele d'intaiu proiecte francese: de la Roche, 71.Proiectul Carra, 72. Abusurile turce§ti in aceasta epoca, 72..Relajii muntene cu linia Dunärii, 73. Mäsuri moldovene fEjAde negotul ardelean §i polon, 73. Apararea negustorilor mol.--doveni contra strainilor, 74. Noul razboiu ruso-austrc-turc,74. larmaroace §I bilciuri Innainte de dinsul, 74. Situabafiscala a negustorilor paminteni In Moldova, 75. pRepausul,duminicala, 76. Noi privilegii moldovene§ti pentru indigeni,,77. Masuri privitoare la comerjul ambulant, 77. La precu-pelie, 78. Noua situate a negustcrilor din Boto§ani, 79. Vämiinterioare §i vaduri, 79. Fabricile noua, 79. Marii negustorilocalnici ai acestei epoce, 80. Corespondenjii marelui negustor-ardelean Hagi Constantin Pop, 81. Mari negustori bucure§teniTumavitu §i Baltareju, 82. lona§cu, negustorul din Slatina,.82. Originea negustorimii muntene, 82. Situajia ei socialA §4politick 82. Importul de produse straine prin firma HagiConstantin Pop, 83. Moda cea notiä §i articolele ei, 84. Ele-mentul romänesc in comerjul Ardealului, 84. Negustorul mot-dovean Theodor! Mustajä, 86. Elementul romänesc In comerjulBucovinei, 86. Importanja ,natonalä a comerlului intern ro-mAnesc, 86. Burse ale comerjului" : cafenele, 87. Negotteranesc in Moldova, 87.

Capitolul IV. Vremea comeltulai determtnal de iransfor-mdrile occidentale (1789-1804) 88

Negustorii reanIni §i noul fázboiu ruso-turc, 88. IntArireanoii mode, 89. Ci usele comerciale din hatiseriful de la 1792,89. Exportul In provinciile austriece si supusif austrieckPrincipate, 89. Raporturi cu Gratz si Venetia, 90. Cu Turciide la Dunäre, 90. PrAvAlii ausiriece In Principate, 91. Mes-teri ardeleni la noi, 91. Ardeleni si Macedoneni la Poznan,91. Reluarea navigatiei dunärene Dellazia, 92. LucrAri turcestipe fluviu, 92. Alte Intreprinderi austriece pe DunAre, 92. Li-brari macedoneni la Viena: fratii Pullio, 93. Negotul de cArti,93. Bancheri din Principate In legAturA cu Viena, 93. RomInisuditi negustori In tenle noastre, 94. Planuri de intreprinderiindustriale din partea Grecilor de la Viena, 94. Noi orasemoldovene Folticenii, 94. MAsuri domnesti contra cotropiriiaustriece, 94. Initiative industriale in Ardeal cu materii primedin Principate, 95. Plan de Prnt navigabil, 96. Agentii decomert francesi dupä pace, 96. Consulul Gaudin, 96. Planuride comert ale Franciei si supusii francesi : Stamaty, 97. Con-solidarea consulatului §i basa lui economicä, 96. Consuli fran-cesi dupi 1801, 98. Supusii Republicei : Corradini, 99. Plande nou consulat prusian, 99. Consulul Sakellario, 100. Co-mert moldovenesc cu Galitia si Viena, 101. MArfuri turcestiIn Principate, 101. MArfuri occidentale In aceiasi epocA, 102.Export romAnesc, 103. Cifre asupra valorii comertului romA-nesc, 103. Moda turceascA In Principate, 103. MAsuri contraluxului european, 104. Supusii austrieci asezati ca fabricantin Principate, 104. Funiisorii de articole orientale pentru popor,104. Cresterea roshilui Evreilor, 104. MAsuri contra lor, 104.Proportia nationalA a negustorilor In Moldova, 106. Aspectulnou al Galatilor, 106. Al Botosanilor, 107. Al Bucurestilor, 107.Negustori strbi la noi, 108. Comertul si hanurile, 108. ViatamoralA a negustorimii romAnesti, 108. Tribunalul strAinilor, 108.Fabrici nota, 108. Negotul de linA si piel de caprA, 109.Planul unei fabrici de arme, 109. Fabrica munteanA de postavla Pociovaliste, 109. 0 chestie muncitoreascá in secolul alXVIII-lea, 110. Fabrica munteanA de hirtie, 111. Fabricile desticIA, arplcas si paste alimentare, 111. Fabricile de lumInAri, 111.Fabrica munteanA de testemelurl si basmale, 112. Fabrica de

207

tors bumbacul §i de portelana, 113. Plan de flota munteanipe Dunare, 113. Comert de grille cu Turcii, 113. Lipsa de ce-male §1 planuri de import, 114. Capanllii turci §i cre§tinii,115. Datoria lor de aprovisionare, 116. A§ezarea Rusiei laNipru §i urmärile ei economice, 116.

Capitolul V. Revolutionarea comertului romdnesc (1804-1830) 118.

Privitegiul turcesc din 1802 §1 urmarile lui economice, 118.Noi abusuri turce§ti, 118. Consulul napoleonian Reinhard, 119.Comertul de export in timpul razboiului din 1806-12, 119.Suferintile aduse de ocupatia ruseascA, 119. Situatia privile-giatA a Cimpulungului, 120. Risipirea negustorilor, 120. So-lidarisarea oficialä a locuitorilor In foametea din 1807, 120.Marchitani ru§i In principatul muntean, 121. Noul negot ro-manesc cu Odesa, 121. Clausele economice ale tratatuluidin 1812 §inoi reglementari supt Voda-Caragek 122. Pa-gubele aduse de pierderea Basarabiei, 122. Exportul roma-nesc In acest timp, 123. Coloni§ti sträini In Basarabia §iRu§i In Moldova, 124. Articole moldovene§ti de export, 125.Situatia Galatilor, 125. Noi iarmaroace In Moldova, 126.Velnitile, 126. Fabrici de paste alimentare §i de huscA, 126.Un Invatacel negustor in Principate la Inceputul secoluluial XIX-lea : Teodor Virnav, 126. Noi cladiri la Bucure§ti,

Negustorii craioveni §i viata lor modesta, 130. Rolulbreslelor, 130. Frätii" de negustori §1 conditiile uceniciei,

Negustorii In epitropii, 131. Resistenta negustorilor dinPloie§ti, 131. Mi§carea negustorilor moldoveni In 1818, 131.Opositia negustorilor boto§aneni Manole§tii fatä de Domnie,

Negustorii straini capanlIii, 132. Casapii turci, 132.Beglicgiii In Oltenia, 133. Negustori de pine turci la Galati,

Negustori romIni din Balcani, 133. Inaintarea Evreilor,133. Si In Tara-Romäneasca, 134. Bilciul din Rlureni, 134.Amestecul boierilor In come* velniti §1 fabrici de pota§,

Moara de oloiu" a lui Lincourt, 135. Noul consulat-trances §i planuri de comert, 135. Consulul engles Wilkinson,133. Noul consulat prusian Marcu, Kreuchely, Harte, .137.Cre§terea preturilor, 137. Efectele evenimentelor de la 1821,137. Reluarea afacerilor supt ocupatia turceasca, 138. Parteaprivitoare la comert din memoriile boiere§ti de la 1821-2,

208

138. Masudle moldovenesti pentru sporirea productiei agri-cote, 139. Negotul cu turcii, Ghighiftii, 140. Articole de co-mert orientate, 141. Masud turcesti contra negotului cu Apu-sul, 142. Desvoltarea comertulul In toate directiile, 142. Ur-masii lui Hagi Constantin Pop In Ardeal, 143. Negotul cuLipsca, 143. Evreii ca negustori si meted, In Moldova, 143..Numarul lar, 144. Mäsuri oficiale contra lor, 144.

Capitolul V. Epoca de creafiuni economice (1830-59) 145.Resultatele ocupatiei rusesti din 1828-9, 145. Noua navi-

gatie duareaa dua pacea din Adrianopol, 145. Cifre pentruexportul, devenit liber, al cerealelor, 145. Crearea oraselormuntene noa: C5larasii, Giurgiul, Severinul, Braila, 146.Inceputurile portului brailean, 146. Proportia vaselor statuela Braila, 147. Crearea portului nou al Galatilor, 147. Com-paratie Mire activitatea Brailei si a Galatilor, 148. Legiturilecu Serbia libera, 149. Cresterea comertului In porturile du-arene dupä 1831, 149. Miscarea vaselor In 1844, 150. Ci-frele lui Chiselev pentrn comertul romanesc, 150. Alte cifreale balantei de corned, 151. Relatii strInse cu Anglia, 151.Exportul de peste, 152. Plan de navigatie pe Olt, 152. GreciiIn comertul porturilor romanesti, 132. Cresterea productieigrfului, 152. Sporul In alte domenii de produce, 152. So-cletatea de agriculturi munteanä, 153. Constatad prusieneasupra neajunsurilor vietii noastre economice, 153. Inovatiidin partea boierilor, 154. Noile fabrici, 154. Actiunea Dom-niitor Regulamentului Organic: vase romanesti pe Duare,navigatie pe Prut, plan de navigatie pe Siretiu, soseaua Ion-gitudinala a Moldovei, 154. ldeile economice ale lui MihaiSturdza, 154. Boieri moldoveni la Galati si In legaturi cuAnglia, 156. Calculele lui Nicolae Sulu: Intreprinderi fran-cese de mori si aduri, .156. Cercetari de mine, 157. Po-tasäria nationala", 157. Navigatia duareaa austriaca si Sze-chényi, 157. Planul de cale ferati al lui Hommaire de Hell,158. Importanta navigatiei duarene: plan de vas romanesc,

§oselele muntene, 158. Navigatia Prutului, plan de se-carea Bahluiului, 159. Cultura de oi merinos In Moldova,

Temerile austriece, 159. Strainii In podurile romanesti,Cifre de comert penrru 1840-3, 160. Proiecte de co-.

mert francese de la 1830, 161. Legaturi ale Galatilor cu Ge-

209

'nova i Odesa, 162. Consulul frances Cochelet despre con-ditiile adevdratului comert frances cu Principatele, 161. An-glia i usurparea ruseascd la gurile Dundrii, 162. Societateagfildteand pentru a curdti gura Sulinei, 162. Austria si guraSf. Gheorghe, 162. Planuri prusiene la Dundre, 162. Lupiacu Turcii pentru autonomia vamalä a Principatelor, 162. Bi-ruinta punctului de vedere romänesc, 164. Noua clasd denegustori : Bucurestenii, 164. Rolul ei In revolutia de la 1848,

Planul de bursd la Bucuresti si Bräila, 165. Noile fa-brici In Moldova, 166. Relatiile de comert intre Principate,

Uniunea vamalä, 166 Grigore Ghica, Domnul Moldovei,relatiile cu Austria, 167. Studiile la Baden ale lui Stirbei-

Vodd, 167. Stirbei - Vodd si pdtrunderea austriacä, 168.Ideia cdilor ferate muntene la 1840, 168. Conventia cuAustria in 1856 pentru concesia Haber, 168. Planul linieiBrapv-Ploiesti, etc., 169. Planul conventiei de comert, Cu

Austria supt Stirbei-Vodä, 119. Planul societätilor de creclitin aceiasi epoca, 169. Planul bäncii de emisiune Nuhlandt

Oelschldger, 171. N. Sutu si predomnirea Nemtilora Inmeserii, 110. Efectele comerciale ale räzboiului Crimeii, 171.Miscarea vaselor In porturi, 171. Creatiuni economice francese§i englese In timpul räzboiului, 171. Planurile de anexare eco-nomicd ale Austriei, 171. Corrertul i proicctele din epocaUnirii, 171. Sporul comertului, 172. Noii Galati, 172. Mäsu-rile economice ale Guvernului Unirii, 172.

Capitolul VI. Epoca lipsei de intpative economice . . 173.

Prevederile economice ale tratatului din Paris, 173. Pre-domnirea austriacä, 173. Decäderea navigatiei dunärene, 173.Planuri de navigabilitate a Prutului, de lucrad la Siretiu, 174.Anglia si Comisia Dunäreand, 174. Societatea i avIntul eco-nomic, sericicultura, 174. Mdsuri vamale dupd 1866. 174. Pu-Vuele fabrici noud, 174. Industria clädirii, 174. Fabricile depe valea Prahovei, 175. intreprinderile de cale feratd, 175.Planul de conventie comerciald cu Austria, 176.

Consecintile conventiei comerciale, 1877. Tratat de comert cuSerbia, 177. Manta de la 1859 la 1876, 177. SchimbAri dupd1876, 178. Rolul Austro-Ungariei In negotul nostru, 179. In--teresul engles, 179. Romänia i chestia Dundrii, 179. Initiaftva

210

romAneascä, 180. Efectele anexatii Dobrogii, 180. Comertutde petrol, 180. Gertnania §i comertul romin. 181. coala decconomie nationalA, 182. Propuneri ie§ene, 182. Comertulromin Innainte de marele rAzboiu, 183. Exploatarea ocupatieide Centrali, 184. Tratatul din 1918, 184. Vechiul §1 noul export,186. Productia dupA rAzboiu, 187. NecesitAtile actuale 189.

Clteva documente 190.