7/27/2019 Sarcinile Asistentului Medical in Ingrijirea

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-asistentului-medical-in-ingrijirea 1/5

Sarcinile asistentului medical in ingrijirea

pacientului cu traumatism cranian si medular

Leziunea sistemului nervos intr-un traumatism cranian si medular este relativ independenta

de leziunea osului si a partilor moi. Ea se poate produce indirect, prin proiectarea maduvei si

creierului pe partile dure din interior.

In traumatismul medulor pot surveni leziuni secundare, prin mobilizarea si transportul

necorespunzator.

In aprecierea gravitatii unui traumatizat vertebro-medular si cranian ne vom ghida mai mult

dupa semnele neurologice decat dupa cele ale plagii externe.

Cele mai frecvente traumatisme cerebrale pot fi: comotia cerebrala, contuzia si dilacerarea.

1.  Comotia cerebrala  – este o pierdere a cunostintei de scurta durata (cateva minute)

din care bolnavul isi revine fara vreo suferinta neuropsihica.

2.  Contuzia cerebrala  – apare dupa traumatisme puternice, care dau tulburari

histologice in creier. Bolnavul isi pierde cunostinta un timp mai indelungat (de la o

ora la cateva zile) si are semen de focar (paralizii, tulburari de vedere, de

sensibilitate, vorbire) recuperabile in cateva saptamani. In formele grave apare coma.

3.  Dilacerarea cerebrala  – este o leziune grava cu distrugere de tesut nervos ( ruperea

sa si a vaselor mari), starea de coma ce apare imediat posttraumatic poate dura

cateva saptamani. Semnele de focar sunt mari, recuperarea este mica, ramanand

totdeauna sechele importante.

Complicatiile traumatismului cerebral si medular:

1.Hematoamele sau colectiile de sange, se formeaza in spatiile marginale si in tesutul

nervos, prin ruperea arterelor, venelor si capilarelor. Ele apar dupa un interval liber, in care

semnele primare diminueaza. Apar noi semne care se agraveaza continuu. Rapiditatea cu

care se agraveaza noi semne neuro-psihice este direct proportionala cu marimea vasuluirupt si marimea colectiei. Ea este invers proportionala cu intervalul liber. In cazuri grave

intervalul este de 1-2h sau mai mic, in cazuri usoare ajunge la cateva saptamani. Dupa locul

colectiei de sange hematoamele pot fi: epidural, subdural, subarahnoidian, cerebral ( in

creier, in cerebel sau trunchi), intraventricular.

Cele mai grave sunt cele intraventriculare (totdeauna mortale), cele de trunchi cerebral

(supravietuire foarte rara) si cele epidurale datorita evolutiei rapide, fiind rupta artera

meningee mijlocie. In ultimul caz bolnavul trebuie operat in cateva ore.

2.Edemul cerebral apare in primele zile dand semne difuze de suferinta (sindromul

hipertensiune intracraniana).

7/27/2019 Sarcinile Asistentului Medical in Ingrijirea

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-asistentului-medical-in-ingrijirea 2/5

3.Infectia se propaga la meninge si tesutul nervos prin plaga ce a lezat dura mater, de la

corpii straini, sinusurile fetei, os. Aparitia poate fi precoce (24h) sau tardiva.

Atitudinea de urgenta in caz de traumatism cerebral si medular:

Accidentatul, de la inceput, trebuie considerat cu leziuni duble: cerebrale si medulare. Dintreacestea gravitatea cea mai mare o constituie leziunea medulara cervicala. Mobilizarea

capului va fi evitata, sau facuta cu multa grija, mai ales daca bolnavul are dureri de ceafa si

pozitie fixa a capului. 

Accidentatul cu traumatism direct vertebro-medular va fi ridicat de pe sol si asezat pe targa

pentru transport, in pozitia in care se afla, targa va fi dura si pee a bolnavul va fi fixat cu

rulouri sau saci de nisip. Traumatizatul cranian se transporta in pozitie semisezanda cand

este constient si latero-ventral daca este in coma. La nevoie se face dezobstruarea cailor

respiratorii.

Rolul asistentului medical:

In acordarea primului ajutor si ingrijirea traumatizatilor cranieni si medulari, rolul

asistentului medical consta in recunoasterea complicatiilor posibile dupa accident, apparent

usoare, indrumand pacientul in timp util pentru control timp de 4-5 saptamani.

In cazurile grave notiunea timpului liber, a semnelor si conditiilor de accidentare, inainte ca

bolnavul sa intre in coma, sunt de mare folos pentru atitudinea terapeutica. Leziunile

medulare predispun la escare care trebuiesc ingrijite cu multa atentie.

Ingrijirea bolnavilor dupa traumatism cranio-cerebral:

Leziunile traumatice cranio-cerebrale apar ca urmare a unor factori fizici care actioneaza

direct sau indirect, precum si datorita unor factori biologici: varsta, stari toxice, alcoholism,

afectiuni neuropsihice, oboseala, ateroscleroza.

Traumatismele craniene pot fi: inchise sau deschise, si pot interesa scalpul, cutia craniana

(fracture care de obicei sunt asociate cu leziuni cerebrale); mai pot interesa substanta

cerebrala: comotie, contuzie, dilacerare, hematom intracerebral, edem cerebral sau leziuni

extracerebrale: hematom extradural, subdural si meningita seroasa.

1.  Ingrijiri acordate la locul accidentului:

-se anunta salvarea si serviciul de specialitate

-se degaja victim cu precautie

-se observa starea de constienta a bolnavului: agitatie, anxietate, torpoare, stupoare,

oboseala, confuzie, coma

-se aseaza victima in functie de starea sa de constienta: in decubit dorsal cu capul usor

ridicat sau decubit lateral cu cavitatea bucala in punctul cel mai decliv

-se previne caderea limbii sustinand mandibula sau tragand limba afara

7/27/2019 Sarcinile Asistentului Medical in Ingrijirea

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-asistentului-medical-in-ingrijirea 3/5

-se observa daca s-a produs: hemiplegie sau alta paralizie, scurgeri de L.C.R., sange,

echimoza orbitala, asimetria fetei

-se acopera bolnavul cu o patura

-daca este plaga se acopera cat mai aseptic, daca este hemoragie se face hemostaza

provizorie-in scurgeri de L.C.R. pe nas, urechi, gura sau din plaga nu se fac tamponamente

deoarece pot favoriza cresterea tensiunii intracraniene sau provoaca suprainfectia

meningelui

-se culeg informatii referitoare la accident retinandu-se martorii

-se verifica daca bolnavul este in stare de ebrietate

2.  Ingrijirea accidentatului dupa sosirea salvarii

-se asigura permeabilitatea cailor respiratorii prin aspiratie sau se face intubatie

orotraheala-se administreaza O2

3.  Efectuarea transportului

Pozitia este indicata de starea bolnavului: in decubit dorsal cu capul bine sprijinit pentru

a nu se clatina sau in decubit lateral cu cavitatea bucala in punctul cel mai decliv

4.  Primele ingrijiri acordate la serviciul de specialitate

-se dezbraca victima cu prudenta evitand tractiunile bratelor prin indepartarea manecilor

-toaleta va fi redusa la minimum

5.  Ingrijirea plagii

-se tunde parul lipit de sange si se rade parul in jurul plagii

-se face profilaxia antitetanica

6.  Atitudinea in cazul bolnavului in stare grava

-se face toaleta traheo-bronsica

-se evacueaza continutul gastric prin sonda

-medicul efectueaza intubatia traheala

7.  Pregatirea salonului

-dupa efectuarea unui examen radiologic, angiografic si eventual a unei interventii

chirurgicale de urgenta, victima este asezata in salon de terapie intensiva sau intr-o

rezerva cu lumina redusa

-lenjeria de pat protejata cu aleza si musama si prevazut cu grilaje laterale pentru

bolnavii comatosi, agitati

7/27/2019 Sarcinile Asistentului Medical in Ingrijirea

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-asistentului-medical-in-ingrijirea 4/5

8.  Urmarirea functiilor vitale

-se vor supraveghea: TA care poate fi in limite normale, P usor tahicardic, respiratie,

temperatura

-la intervale regulate stabilite de medic se masoara si se noteaza diureza si scaunul

9.  Ingrijiri acordate traumatizatului in perioada acuta

-bolnavul este imobilizat in decubit dorsal

-in primele 24h se va reduce aportul de lichide in vederea diminuarii edemului cerebral

-alimentatia bolnavilor comatosi in primele 24-48h se efectueaza parenteral iar dupa 2-3

zile se incepe concomitent alimentatia pe sonda gastrica

-se efectueaza toaleta regiunii traumatizate

-in caz de retentie de urina se instituie sonda a demeure

10. Depistarea unor complicatii-in caz de cianoza insotita de tahipnee se administreaza O2

-in caz de respiratie cu caracter stertoros se face toaleta naso-faringiana, aspirarea

continutului cavitatii bucale, laringelui, traheiei si traheostomie

-in HTA insotita de bradicardie cedeaza dupa restabilirea ventilatiei

-in hipertensiunea progresiva semn al compresiunii bulbare se administreaza MgSO4,

diuretice, neuroleptice: clordelazin, plegomazin

-in hipotensiune cauzata de hemoragii se combate prin transfuzie de sange, ridicarea

picioarelor la 45 de grade

-daca bolnavul prezinta bradicardie semn al compresiunii progresive se impune

interventie chirurgicala

-in edemul cerebral manifestat prin: agitatie, coma de gr. I-IV, midriaza, tulburari

respiratorii, se face intubatie respiratorie si protejarea bolnavului si interventie

chirurgicala acolo unde sunt semne de focar( hemiplegie, midriaza unilaterala). Edemul

se mai poate combate prin administrarea i.v. de glucoza 33%, CaCl2 10%

-in accesele convulsive se administreaza: fenobarbital, diazepam

-in agitatia psihomotorie asociata cu stare de inconstienta se administreaza neuroleptice

-in varsaturi incoercibile se pune sonda gastrica si se administreaza sedative: Droperidol,

Largactil, Torecan

11. Prevenirea complicatiilor

Pentru prevenirea complicatiilor infectioase: meningita, meningoencefalita, hematoame,

se respecta cu strictete regulile de asepsie si se administreaza antibiotice. In vederea

prevenirii escarelor se aplica masurile cunoscute.

7/27/2019 Sarcinile Asistentului Medical in Ingrijirea

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-asistentului-medical-in-ingrijirea 5/5

Ingrijirea bolnavului cu traumatism al bazinului 

Fracturile de bazin pot fi unice si multiple asociindu-se cu leziuni ale vezicii si uretrei.

Semnele fracturii de bazin sunt:

-pozitia caracteristica a victimei (pozitia broasca)

-mobilitatea anormala a bazinului-durere ascutita prin compresiune frontala si sagitala

-in cazul leziunilor cailor urinare bolnavul acuza: dureri abdominale, apare sange in urina,

bolnavul prezinta retentie de urina cu continua senzatie de mictiune.

Masurile care se iau in cazul bolnavului cu traumatism de bazin sunt:

1.  Desocarea bolnavului- fractura de bazin fiind foarte dureroasa si insotita de

hemoragie mare putand si urmata si de soc hemoragic care se combate prin masurile

cunoscute

2.  Transportul victimei- se face pe targa rigida in decubit dorsal cu membrele inferioare

flectate din articulatia coxofemurala si a genunchilor cu cu sul rigid in regiuneapoplitee

3.  Masurile care se iau dupa examenul medical si cel radiologic

-se reduc fracturile simple si unice si asezarea bolnavului in pat rigid in pozitie de

decubit dorsal cu gambele semiflectate la genunchi si in abductie cu un rulou sub

regiunea poplitee

-se aplica chilot gipsat sau un hamac

-in fracturile cu deplasare importanta se intervine chirurgical efectuandu-se

osteosinteza

-se efectueaza interventia chirurgicala in fractura complicata cu leziuni viscerale

-bolnavul fiind imobilizat 2-3 luni necesita ingrijiri indelungate

-se previn escarele prin metodele cunoscute