INGRIJIREA PLAGILOR

INGRIJIREA PLAGILOR Daniela HogeaLUCRARI PRACTICE TIBDefinitiePlagile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutii de continuitate).In functie de dimensiune, profunzime si localizare afecteaza starea fizica si psihica a pacientului.Plaga constituie o poarta de intrare pentru germenii patogeni. Una din prioritatile tratamentului plagilor si schimbarea pansamentului este prevenirea infectiei nosocomiale.Clasificaredup tipul de aciune a agentului vulnerant (agentul traumatic) plgile pot fi:mecanice:prin tiere,prin nepare, arme albe, insecte etc. ,prin contuzii, prin lovire,prin strivire,prin arme de foc,prin muctur de animale slbatice, de animale domestice,prin mucturi de arpe, viper,termice: - cldur, frig, electricitate,ageni ionizani: radiaii,ageni chimici: acizi, baze, sruri,dup circumstanele de producere pot fi:accidentale de munc, de circulaie, casnice,intenionale suicid, agresiuni,iatrogene intervenii chirurgicale, injecii, puncii,dup timpul scurs de la producere:recente (sub 6 ore),vechi care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate,dup profunzime:superficiale; profunde,dup straturile anatomice interesate pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:nepenetrante cnd nu depesc nveliul seros,penetrante se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante,dup evoluie pot fi:necomplicate; complicate,dup numr:unice, multiple,

Md as.simptome locale:durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice,reapariia durerii cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei,impoten funcional parial sau total,semne obiective:prezena unei soluii de continuitate;evisceraie,hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat,scurgeri lichidiene: LCR, lichid patologic, pleural, peritoneal,semne generale:pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic,tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic,febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame.

Mdxrecunoaterea etapei de vindecare a plgilor:vindecare primar = per primam = per primam intentionem,continuitatea anatomic se restabilete complet, fr complicaii,caracteristic pentru plgile prin tiere,vindecare ideal pentru orice plag operatorie,dup 6-8 zile apare o cicatrice subire, fin, esteticnecesit ca devitalizarea s fie minim. Iar infecia absent,vindecare secundar = per secundam = per secundam intenionem:timp mai lung de vindecare,unirea buzelor plgii se face printr-o plomb de esut conjunctiv de granulaie care la suprafaa se acoper cu un epiteliu.Plaga trebuie sa se vindece din profunzime spre suprafata prin granulatie si apropierea marginilor.e prezent infecia,are mai multe faze:faza de eliminare a esuturilor devitalizate, a corpilor strini, infeciei,faza de granulare,faza de cicatrizare i epitelizare,vindecare teriar = per teriam intenionem,o plag ce a evoluat pe linia vindecrii secundare se sutureaz n scopul scurtri evoluiei.

Vindecare primara

Vindecare secundara

Evolutia plagii dupa 2 saptamaniVindecare secundara

Vindecare secundara

Rpcunoaterea factorilor ce influeneaz vindecarea:factori locali:tipul de plag i mrimea ei,vechimea plgii (plgi vechi, suprainfectate, plgi atone),pansamentul folosit,prezena corpilor strini (fragmente osoase, esuturi necrotice), hematoamelor,infecia,mobilizarea segmentului sau regiunii,felul suturilor,factori generali:vrsta pacientului,sexul (plgile se vindec mai greu la brbai dect la femei - motivul nu este cunoscut),stare de nutriie (obezitatea, denutriia), vascularizaia,temperatura ambiant (vara se vindec mai greu dect iarna),administrarea de medicamente ce interfereaz cu procesul de vindecare (antiinflamatoarele, citostaticele, steroizii),afeciuni:anemia (cauzat de boli maligne, denutriie),boli congenitale (hemofilia, trombocitopenia),diabetul,avitaminoza,Roentgenterapia.

Rpcunoaterea complicaiilor vindecrii:imediate:oc traumatic,hematom (infecie, nchistare),infecia precoce,dehiscen (evisceraie, peritonite, fistule externe, necroze ale zonelor nvecinate),tardive: cicatrizarea patologic:cicatrice hipertrofic: roie, voluminoas, pruriginoas, dureroas ce poate retroceda spontan,cicatrice cheloid: cicatrice hipertrofic definitiv, ce infiltreaz i tegumentul sntos,cicatrice retractil: aspect de coard groas,cicatrice dureroas.

Necrozarea tegumentelor

Evisceratie

Evisceratie

Evisceratie

Cicatrice cheloida

Tipuri particulare de plagi1 -plgile prin tiere:marginile regulate, limitate, se vindec repede (dac nu afecteaz elemente naturale cu valoare funcional; ex.: tendoane).Cele operatorii sunt de obicei aseptice.

Plaga prin taiere

2 - plgile prin nepare: plgi limitate adnci ce favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi;au traiect de intrare, rar de ieire, traiectul devenind virtual,cele prin nepare cu creion chimic au un potenial mare de distrugere (n plag, rmn fragmente de creion i substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile);plgile nepate n plant, palm, deget au un grad mare de periculozitate datorit riscului de infecie cu piococi sau Clostridium tetani (nu uitai s scoatei de pe mna lezat inele i brri),retenionarea unui corp strin necesit extragerea cu ajutorul unei pense sau prin incizie conic a unei pri de tegument sau esut celular subcutanat,prin nepare cu spini vegetali: - spinul trebuie extras complet, la nevoie recurgndu-se la incizie chirurgical, - dac el nu a fost extras = e posibil dezvoltarea unei infecii,obligatoriu profilaxie antitetanic!,prin nepare spontan cu un cui sau srm: - favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente,prin neptur de himenoptere (albine, viespi, bondari): - gravitatea e direct proporional c aciunea toxic a veninului, cu numrul de nepturi i sensibilitatea individual, - manifestri locale: durere vie, edem local, eritem, - manifestri generale la individul sensibilizat: facies vultuos, edem laringian, cianoz, convulsii, tahicardie, stare general alterat, hipotensiune i chiar moarte subit, - tratament: calciu clorat, cortizon, oxigenoterapie, intubaie traheal, traheotomie, adrenalin 1% subcutanat, antihistaminice,prin nepare la nivelul cordului i vaselor mari: - produc revrsate majore cu apariia la nivelul pericardului a tamponadei cardiace, - dac corpul care produce leziunea e mare acesta nu se extrage dect ntr-un serviciu chirurgical unde se poate practica sutura,

Plagi prin intepatura de insecte

3 -plgile prin contuzii:n cazul unor contuzii profunde, se pot produce leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii.

Plaga de organ in urma unei contuzii(ruptura de splina)

4- plgile produse de animale:prin muctur de animal, om: - marginile plgii sunt zdrenuite, prezint sfacele, - se suprainfecteaz cu regularitate (atenie la cele provocate de pisic-sunt mici ca suprafa dar profunde), - pot fi poart de intrare pentru turbare, - necesit eliminarea zonelor devitalizate, administrarea de ser antirabic, - Nu se sutureaz imediat dup accident, -n funcie de animal se ia una din urmtoarele decizii terapeutice: * animal necunoscut, care nu a fost prins vaccinare, * animal necunoscut dar prins supraveghere 10 zile, urmrindu-se dac apar semne precum: modificarea comportamentului, rgueal, hidrofobie, * animal cunoscut i capturat supraveghere 10 zile,prin muctur de erpi: - apar 2 amprente nconjurate de vezicule, durere, edem i eritem, tegument marmorat, rece; n lipsa tratamentului evoluia este spre exitus, -mucturile de viper produc fenomene generale toxice, -prin inoculare de venin se produc forme alergice (prurit, hiperemie, edem local, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, oc anafilactic sau colaps, -tratament: aplicare de garou, repaus, suciune, ingerare local i general de ser antiviperin,boala ghearelor de pisic: -realizeaz contaminarea cu Chlamidia, -la nivelul leziunii: papul, pustul, apoi dup 10-12 zile adenopatie satelit cu supuraie i fistulizare, cu puroi cremos, vscos, amicrobian; pacientul mai prezint: febr, cefalee, stare de curbatur, -tratamentul este local i general cu tetraciclin

Plagi produse de animale

5 - plgile prin arme de foc:se caracterizeaz prin distrucii mari, sunt foarte complexe,poate fi unipolar, bipolar (orificiul de intrare mai mic dect cel de ieire)Plagi prin arme de foc

Rdvaccinare antitetanic!administrarea medicaiei antibiotice la nevoie,recoltarea secretiilor din plaga pentru examen bacteriologic.TRATAMENTUL PLAGILORIn cadrul tratamentului plagilor si schimbarii pansamentului se diferentiaza urmatoarele tipuri de plagi: -plagi aseptice -plagi contaminate -plagi infectatePlagile asepticePlaga a fost produsa de o interventie chirurgicala aseptica, suturata si nu prezinta semne de perturbare a procesului de vindecare.Plagi operatorii (aseptice)

Plagile contaminateToate plagile tratate deschis, cat timp nu exista manifestarile unei infectii.Exemple: - plagile ocazionale tratate deschis - arsurile - hematoame sau seroame deschise - locul de exteriorizare al tubului de dren - traheostome - locul de exteriorizare al anusului contra naturii Plagi contaminate (post-traumatic)

Plaga contaminata (hematom)

Plaga contaminata (arsura)

Plagi contaminate

TraheostomaAnus contra naturiiPlagile infectateInfectarea unei plagi apare prin cresterea numarului de germeni piogeni ( ex. stafilococi, streptococi etc.) - Plagile produse mecanic sunt nu rareori contaminate cu germeni piogeni. Daca plaga a fost intai suturata, este posibil ca puroiul format sa nu se elimine, cu aparitia unui abces si a semnelor de infectie: tumor, rubor, color,dolor si eventual functio laesa. - Colectiile purulente deschise (abces, flegmon, panaritiu) sunt considerate plagi infectate. Plaga suturata infectata

Plaga infectata

Plaga infectata

Inchiderea primara a plagilorEste favorabila in cazul plagilor chirurgicale aseptice si plagilor curate produse prin taiere sau zdrobire.Plagile ocazionale recente sunt considerate contaminate. Daca au trecut mai putin de 6 ore de la o contaminare minima, se poate incerca, dupa o evaluare corecta a riscului de infectie, o sutura adaptata. Plaga suturata

Tratamentul deschis al plagilor Este necesar in cazul pacientilor cu risc crescut de infectie, sau cu plagi infectate.Vindecarea secundara a plagilor este de prevazut in caz de arsuri grave si plagi contaminate produse prin intepare, muscatura, lovire si impuscare.Aceasta metoda de tratament este necesara in cazul plagilor care contin corpi straini, daca exista semne de inflamatie si daca au trecut peste 6 ore de la aparitia plagii. Tratamentul deschis al plagilor

Drenajul plagilorDrenurile sunt sisteme artificiale de conducere, introduse intr-o cavitate sau la nivelul tesuturilor cu scopul evacuarii secretiilor, sangelui, puroiului si a lichidului de spalatura.Exista drenaj cu sau fara mecanism de aspiratie.Plaga drenata

Riscurile drenajuluiPerturbarea evacuarii secretiilor -obstruarea partiala sau totala a tubuluiRefluarea lichidelor drenate daca recipientul de colectare a secretiilor este ridicat deasupra nivelului zonei drenate, cu aparitia refluxului.Riscul unei refluari poate apare in timpul urmatoarelor situatii sau manevre: -ridicarea pacientului -repozitionarea pacientului -schimbarea lenjeriei de pat -ingrijirea plagiiInfectia ascendenta -orice deconectare a sistemului de drenaj sau a recipientului colector ridica pericolul antrenarii germenilor.Leziuni produse de tubul de dren

Drenajul pasivTubul de dren Drenajul cu tub din material plastic sau cauciuc, de lungime si grosime variabila in functie de cerinte, se foloseste in special pentru plagile profunde si cavitatea abdominala. Mesele - corespunzator profunzimii si dimensiunii unei plagi infectate. Se pot folosi pentru absorbtia secretiilor mese de tifon de lungimi si latimi diferite.Partea care iese din plaga se fixeaza cu plasturi si nod de siguranta.Drenaj pasiv

Drenajul aspirativ Drenajul RedonSe monteaza in finalul unei operatii in tesutul subcutanat si se fixeaza la piele. Tubul se termina intr-un recipient steril cu vid.Acest tip de drenaj functioneaza dupa principiul presiunii negative.Drenajul aspirativ are rolul de a evita persistenta in plaga a cheagurilor, mentine marginile plagii apropiate si favorizeaza aderarea si cicatrizarea.Drenaj aspirativ

Drenaj aspirativ

Drenaje organ specificeMontarea unor sisteme speciale de drenaj in organe cavitare, in cavitati sau traiecte naturale, care sa permita aspirarea secretiilor sau administrarea medicamentelor. - dren de cai bliare (dren Kehr) - pleura (aspirare de sange, lichid seros, puroi, aer) - intestin (jejuno-, ileo-, ceco-, sigmoidostomie) - stomac (gastrostomie) - vezica urinara (cistostomie) etc.Tub Kehr

Schimbarea pansamentului Materialul necesar1.Masuta de pansamente Serveste pentru transportul si depozitarea materialelor de pansat. Pe masa de pansamente trebuie sa existe un vas cu solutie dezinfectanta pentru instrumentele folosite si un recipient colector pentru deseuri. Suprafata de lucru trebuie curatata si dezinfectata zilnic.2.Instrumente sterile - foarfeca - bisturiu - pense : anatomice, chirurgicale, Pean, port-tampon. - port-ac - sonda canelata, stilet butonat - seringi - ace3.Materialele de pansat - comprese - mijloace de fixare - pansamente compresive - pansamente speciale Principii de baza in schimbarea pansamentuluiPacientul trebuie informat inainte sa se inceapa schimbarea pansamentului.Trebuie tinut cont intotdeauna de sensibilitatea la durere.Norme de igienaRespectarea recomandarilor cu privire la igiena cresc securitatea pacientului, a celorlalti pacienti, precum si a personalului.Separarea pacientilor cu plagi infectate si aseptice.Tehnica neatingerii si asepsia: pentru schimbarea pansamentului se folosesc instrumente sterile (materialele sterilizate la autoclav sau pupinel sunt valabile 24 de ore, iar cele sterilizate la oxid de etilen 60 de zile).Atentie la termenul de valabilitate si la integritatea ambalajului!Spalare pe maini inainte si dupa efectuarea tehnicii.Manusi de unica folosinta: pentru protectia pacientului si a personalului se folosesc manusi de unica folosinta, iar in caz de contact direct cu plaga, a manusilor sterile.Materialul folosit este potential contaminat.De aceea trebuie indepartat corespunzator.Instrumentele folosite sunt puse in solutia dezinfectanta.

Metode de lucruMaterialele necesare se ordoneaza pe masuta mobila sau pe o tava.Recipientul de colectare a deseurilor trebuie pus in imediata apropiere.Materialele nesterile se plaseaza in apropierea pacientului, cele sterile la distanta.Pacientul se pozitioneaza confortabil si calea de acces spre locul de pansat sa fie buna.

PANSAREA PLAGILOR ASEPTICEPlagile aseptice nu contin germeni patogeni .Preocuparea centrala trebuie sa fie mentinerea asepsiei plagii.Daca in timpul primelor doua-trei zile apare o secretie nepurulenta la nivelul plagii, nu este considerata patologica.Daca secretia este in cantitate mare(seroasa, sanghinolenta) sau apar modificari la nivelul marginilor plagii( tumefiere, hiperemie, aparitia unei secretii purulente) este necesara inspectia plagii.Pregatirea materialeorMateriale sterile: - pense (anatomice sau Pean) - tampoane si comprese - solutie dezinfectanta (Betadina)Atentie la integritatea ambalajului si la data de expirare!Materiale nesterile: - manusi de unica folosinta - leucoplast sau alte mijloace de fixare - sac colector - vas cu solutie dezinfectanta Schimbarea pansamentului unei plagi asepticeSpalarea mainilor.Imbracarea unor manusi de unica folosintaPansamentul se scoate cu grija si se arunca in sacul colector.Compresa ramasa se indeparteaza cu o pensa sterila si se arunca in sacul colector.Examinarea plagii si a tegumentelor din jur.Plaga se dezinfecteaza cu a doua pensa de la interior spre exterior in spirala.Antrenarea florei cutanate de la exteriorul plagii spre centru trebuie evitata.Aplicarea unei comprese sterile.Acoperirea cu un mijloc de fixare.

Pansarea plagilor aseptice

PANSAREA PLAGILOR SEPTICEO plaga septica este contaminata cu germeni patogeni.Evidentierea germenilor se face prin examen bacteriologic, cu antibiograma pentru a trata tintit infectia.Schimbarea pansamentului se face in vederea eliminarii germenilor si diminuarii raspandirii lor.Materiale necesareMateriale sterile: -trusa cu instrumente sterile contine: pense de servit,pense anatomice, pense Pean, foarfece, bisturiu, chiureta, sonda canelata, stilet butonat. -tampoane si comprese sterile. -solutii antiseptice. Atentie la integritatea ambalajului si la data de expirare !Materiale nesterile: -manusi de unica folosinta -leucoplast sau alte mijloace de fixare -foarfeca de pansament -recipient colector

Schimbarea pansamentului unei plagi septiceDaca pacientul resimte dureri puternice se administreaza un analgetic.Spalare pe maini si imbracarea manusilor de unica folosinta.Indepartarea leucoplastului si a pansamentului de fixare.Compresele se indeparteaza cu o pensa sterila si se arunca in sacul protector.Examinarea plagii si a tegumentelor din jur.Recoltarea secretiilor pentru examen bacteriologic, la nevoie.Tegumentele din jurul plagii se curata in spirala, dinspre exterior spre interior cu a doua pensa.Plaga se curata si aseptizeaza cu a treia pensa.Se folosesc antiseptice corespunzatoare evolutiei plagii. Daca este necesar se excizeaza tesuturile necrozate.Plaga se spala cu jet de solutii antiseptice: apa oxigenata, cloramina, solutie Betadina 5-10% etc.Plaga se poate mesa cu mese imbibate in solutie antiseptica.Aplicarea compreselor.Fixarea punsamentului.Spalare pe maini .

Plaga septica

Plgi suturate inflamate (infiltrate sau supurate)se cur cu Betadina sau tinctur de iod tegumentele din jurul plgii,se scot 1-2 fire de sutur (cu o pensa, sonda canelat sau cu stiletul butonat se ptrunde uor n zona de incizie ncercnd a gsi zon purulent),se trateaz ca o plag deschis: deschidere larg.

Plaga suturata infectata

TIPURI DE PANSAMENTEPansament protectorPansament absorbantPansament compresivPansament protector:pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate.

Pansament absorbantpe plagi drenate sau secretante.compresele care acopera plaga trebuie sa depaseasca marginile plagii.compresele se acopera cu un strat de vata, cu rol absorbant.Pansament absorbant

Pansament compresivpe plagi sangerande (scop hemostatic).pentru imobilizarea unei regiuni.pentru reducerea unei cavitati superficiale(dupa punctii, unele interventii chirurgicale ).Compresele ce acopera plaga trebuie sa fie intr-un strat gros si fixate compresiv cu benzi late de leucoplast sau bandaj.

Pansament compresiv

Pansament compresiv

Pansament compresiv

Pansament hemostatic

Pansament hemostatic

INGRIJIREA DRENAJELOR SupraveghereaCantitatea,aspectul,mirosul secretiilor evacuate trebuie notate permanent.Pozitionarea confortabila si corespunzatoare a pacientului pentru mentinerea fluxului si permeabilitatii drenului.Observarea aparitiei durerii, datorita obstructiei, dislocarii sau tractionarii tubului de dren.Observarea tegumentelor din jurul drenului si la aparitia semnelor de infectie: inrosire, secretii purulente .Atentie la tractionare, pozitie, obstructie, indoire, etanseitatea sistemului de conectare.Ingrijirea drenajelorDezinfectarea tegumentelor din jurul tubului(Betadina).Se aplica o compresa in jurul tubului si se fixeaza cu leucoplast.La schimbarea recipientului colector sunt necesare urmatoarele masuri: -indepartarea pungii -dezinfectatea tubului de legatura pe o lungime de aproximativ 3 cm. -recipientul colector sa se potriveasca exact la deschiderea tubului de dren. -indepartarea in conditii igienice a continutului recipientului colector, pentru a preveni raspandirea germenilor. -este interzisa ridicarea recipientului colector deasupra nivelului tubului de dren, fara pensarea acestuia deoarece exista riscul refluarii secretiilor in cavitatea drenata. -secretiile vascoase care pot obstrua tubul se elimina prin compresiuni succesive pe tub sau prin rularea acestuia. -daca nu are loc dezobstructia, tubul de dren se va spala cu o seringa, in conditii de asepsie perfecta (ser fiziologic steril, manusi sterile, dezinfectarea capatului extern al tubului deconectat) doar la indicatia medicului. -tuburile lungi se fixeaza de pat pentru a evita formarea de bucle, indoituri care pericliteaza fluxul aspirat.Toate manevrele se executa in conditii stricte de asepsie.Ingrijirea drenajelor

Schimbarea recipientului de aspiratie Redon -frecventa:cand nivelul de umplere a atins maximul admis sau nu se mai formeaza presiunea negativa necesara. -pensare: inainte de schimbarea recipientului se penseaza tubul de dren, pentru a preveni intrarea aerului. -dezinfectare: tubul de legatura trebuie dezinfectat la varf, pe o lungime de cel putin 3 cm. -observarea secretiilor.

Tubul de dren Redon se monteaza doar in tesutul subcutanat, trebuie sa fie aspirativ (presiune negativa in recipient) pentru a evita persistenta in plaga a cheagurilor.Ingrijirea plagilor recente(care nu au depasit 6 ore de la accident) Calmarea durerilor pacientului.Toaleta locala minutioasa daca plaga este intr-o regiune cu par, se rade parul din jurul plagii.Se spala si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii, spre exterior.Se curata plaga cu apa oxigenata, cloramina,solutie Betadina 10%.Plaga poate fi suturata (,,per-primam). - Este interzisa explorarea instrumentala oarba a unei plagi in afara unui serviciu de specialitate.ATPA.Schimbare pansamentului si controlul plagii dupa 24 ore. Plaga post traumatica suturata ,,per-primam

INGRIJIREA PLAGILOR VECHI(care au depasit 6 ore de la accident)Plagile contuze, neregulate, sosite mai trziu de 6 ore trebuie deschise larg, iar zonele mortificate ndeprtate. Ele necesit drenaj cu tuburi sau mese. Dup ce pericolul infecios este nlturat se recurge la suturarea plgii per secundam,curirea mecanic a plgilor: splare abundent a tegumentelor din jurul plgii ndeprtarea prin radere a prului; tergerea tegumentului se face centrifug, n cercuri concentrice,dezinfecia zonei limitrofe a plgii:se face cu soluii antiseptice (alcool iodat, betadin), astfel nct soluia s nu se scurg n plag,dezinfectarea trebuie s acopere o arie de cel puin 6-7cm de la marginea plgii,decontaminarea plgii:se face prin splare i ndeprtarea esuturilor devitalizate,soluia cu care se spal plaga trebuie s fie n cantitate suficient, s nu fie agresiv pentru viabilitatea esuturilor, s nu compromit potenialul imuno-biologic al esuturilor,

Actiuni ulterioareBolnavul se aseaza in pozitie cat mai comoda.Leziunea lezata se pune in repaus pentru a reduce durerea si a asigura vindecarea cat mai rapida.Antialgice in cazul pansamentelor care produc dureri.Se indeparteaza deseurile.Instrumentele utilizate se dezinfecteaza, spala si se sterilizeaza.Se noteaza in foaia de observatie.De retinut !Nu se aplic tinctura de iod, benzin, alcool n plag,Nu se aplic vat direct pe plag,Nu se toarn soluii antiseptice n plgile perforante,Nu se execut manevre de explorare a rnilor, n special a celor profunde,Nu se vor scoate din plag corpurile strine, fragmente de os sau chiar corpul vulnerant dect la spital. ndeprtarea acestora poate provoca hemoragii grave.

DE RETINUT !efectuarea corect a unui pansament trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale: s se lucreze n condiii de asepsie perfect; instrumentele i materialele folosite s fie sterile,s se asigure absorbia secreiilor,s se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunztoare,s se protejeze plaga fa de ageni termici, mecanici i infecioi ai mediului nconjurtor,s asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea,ATENTIE !:sunt categoric interzise apsarea, stoarcerea sau masajul plgii sau regiunilor nvecinate; prin acestea s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga determinndu-se o septicemie,Nu se introduc n casolet instrumentele cu care se lucreaz n plag (se folosesc pense de servit pentru trusa de instrumente si casoleta cu tampoane).