Sarcinile acestei activităţi au fost

5/12/2018 Sarcinile acestei activităţi au fost - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/sarcinile-acestei-activitati-au-fost 1/9

Sarcinile acestei activităţi au fost: formarea noţiunii de „plantă de pădure” care înfloreşte primăvara devreme; formarea noţiunii de „tulpină subpământeană-bulb” ; stabilireaasemănărilor şi deosebirile între ghiocel, brânduşă,viorea.Ca metode instrunctiv-educative am folosit observarea,compararea,explicaţia,povestirea.Prin explicarea răsăririi acestor plante atât de timpuriu, elevii au înţeles interdependenţa

între organism şi mediu.Înainte de prezentarea materialului intuitiv ( plantele: ghiocel, brânduşă, viorea în mediullor de viaţă ), elevii „au fost sensibilizaţi pentru ceea ce vor avea de observat ,creându-leo atmosferă de aşteptare, de trebuinţă,de curiozitate,de interes”1 prin reactualizarea unor cunoştinţe cu privire la anotimpul primăvara,prin conştientizarea scopului urmărit,prin precizarea unor puncte de reper asupra cărora să-şi orienteze percepţia.Mai întâi elevii au fost intenţionaţi să observe aspectul pustiu al pădurii de foioase (fărăverdeaţă,fără cântec,cu pete de zăpadă ici-acolo,cu frunze moarte şi umede peste tot).Singurele pete de culoare care înviorau natura erau albul ghioceilor,movul brânduşelor lialbastrul viorelelor. Am format grupe de 3-4 elevi şi le-am împărţit câte un exemplar dincele trei plante ce trebuiau studiate. Folosind observaţia şi conversaţia ca tehnici de

instruire,i-am determinat pe elevi să găsească răspunsurile corecte la întrebări ca: de ceaceste plante răsar primăvara devreme? (deoarece înmagazinează în tulpinasubpământeană,numită bulb,substanţe hrănitoare necesare încolţirii şi creşterii şi deoarececovorul de frunze moarte şi stratul gros de zăpadă au ţinut cald pământului,înlesnindîncolţirea timpurie).Astfel au înţeles elevii de ce este necesar ca şi culturile de toamnă (grâu,secară) să fieacoperite în timpul iernii de zăpadă (pentru a fi protejate de îngheţ şi pentru a-şi continuavegetaţia începută din toamnă).Pentru a nu se produce confuzii între tulpina subpământeană şi rădăcină,elevii auobservat rădăcina acestor plante (firoasă); şi-au amintească rolul ei în viaţa plantelor.Le-am cerut să se gândească şi la alte plante cunoscute de ei care au bulb

(ceapa,narcisele,zambilele,lalelele, etc.).Observând în continuare cele trei plante, elevii au găsit mici diferenţe între ele referitoarela tulpina aeriană şi frunze.În ceea ce priveşte florile,elevii au observat că ghiocelul şi brânduşa ,au câte o singurăfloare,pe când vioreaua are mai multe flori mici,albastre,dispuse pe tulpină. Coloritul şiforma florilor diferă şi la celelalte două plante (ghiocel şi brânduşă). În finalul activităţiiam realizat fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor dobândite printr-un dialog frontal.Prin observarea nemijlocită a celor trei plante care vestesc primăvara am trezit elevilor curiozitatea epistemică , angajându-i într-un proces de cunoaştere complexă.Florile culese au fost presate şi folosite la ora de abilităţi practice la colaje,felicitări.Pentru a observa schimbările petrecute în mediul înconjurător în anotimpul primăvara

,ne-am deplasat în livada şcolii. Acolo şcolarii au observat copacii înmuguriţi.Ei au aflatcă din muguraşi vor ieşi peste puţin timp frunzuliţe,care vor creşte şi se vor maturiza.Este indicat ca vizita în livada şcolii să se repete şi atunci când pomii vor fi dejaînfloriţi,pentru a se putea observa viitoarele roade. Elevii trebuie să ştie că florile se vor scutura şi apoi vor creşte fructele. Pentru a avea roadă copacii trebuie îngrijiţi.curăţaţi,indiferent de anotimp.



Se pot face observaţii şi asupra câmpului. Elevii au observat că pământul şi-a dat joshaina albă care a ţinut de cald semănăturilor,apoi le-a oferit apa necesară şi s-a îmbrăcatcu o haină verde.Pe imaş oiţele şi mieluşeii au ieşit la păscut.Pe câmp, în livezi şi în grădini oamenii lucrează de zor. După ce au pregătit pământul (au

arat, discuit, au făcut rândurile sau straturile ),cultivă plantele, sub formă de „sămânţă”sau răsad.Pentru ca plantele să se dezvolte normal au nevoie de apă, lumină, căldură.Se pot face experimente în sala de clasă în legătură cu creşterea şi dezvoltarea plantelor.Elevii plantează în lădiţe cu pământ sau pahare de plastic diferite seminţe de grâu, fasole, porumb, dovleac, etc.Aceste vase vor fi aşezate într-un loc cu destulă lumină, numit denoi „Un colţ din natură”.Vor Fi udate pentru a se crea condiţiile necesare creşterii plantelor.În natură există o trecere gradată în timp de la temperaturi scăzute la începutul primăveriila temperaturi mai ridicate spre mijlocul şi mai ales spre sfârşitul anotimpului.Din observaţiile făcute elevii au înţeles că încolţirea şi creşterea plantelor se face cu atâtmai repede cu cât este mai cald afară.

Unii şcolari, din dorinţa ca planta lor să crească mai repede au udat-o prea des.Auobservat astfel că pentru a încolţi, plantele au nevoie de o anumităa cantitate de umezeala, prea multă umezeală face ca sămânţa să putrezească.Observaţiile făcute trebuie bine pregătite.Aceasta o repetare a lor la anumite intervale detimp pentru a surprinde momentele importante din activitatea oamenilor şi acelor legatede dezvoltarea plantelor.Observarea plantelor se face printr-o împletire armonioasă şi cunoaştere şiacţiune.Aplicaţiile practice ale cunoştinţelor dobândite au un carater demonstrativ, pregătesc elevii pentru munca în agricultură şi pun bazele unor tehnici de cercetareştiinţifică.Un moment foarte plăcut este observarea naturii spre sfârşitul primăverii când, florile

copacilor încep să se scuture ca o ninsoare, iar în urma lor rămân pe ramuri fructele micişi verzi,care vor creşte în timpul verii şi se vor coace.Prin iarba verde, locul florilor galbene de păpădie este luat de puful alb ce se împrăştie canişte umbreluţe la cea mai fină adiere de vânt.Păsărelele, bucuroase şi ele de sosirea căldurii, a timpului frumos au început concertul.Primăvara este enotimpul cel mai potrivit pentru excursii, vizite, dumeţii. Elevii suntdornici să iasă în mijlocul naturii. Elementele geografice din orizontul local le stimuleazădorinţa de cunoaştere şi curiozitate de a înţelege temeinic femenomele petrecute înmediul înconjurător, sădesc sentimente de dragoste faţă de natură.Observările din mediul înconjurător, precum şi experimentele realizate cu întreaga clasăsunt completate prin activităţile de limba romană, educaţie muzicală, etc (“în grădina de

legume”,”Legumicultorii” de D. Rachici.)Vara este cea mai caldă perioadă a anului .Zilele sunt lungi şi nu se întunecă decâttârziu.Totul se dezvoltă. Florile înfloresc, iar fructele pomilor şi grânele de pe câmpuri secoc. Animalele au hrană din belşug.Oamenii petrec mult timp în aer liber, bucurându-sede soare. Este anotimpul mult aşteptat de toată lumea, dar mai ales de elevi.Pentru cunoaşterea caracteristicilor anotimpului vara de către şcolari se poate folosi ogamă întreagă de metode şi mijloace, observaţii spontane sau dirijate, convorbire dupăimagini, drumeţii, jocuri didactice, poezii, jocuri de rol.



Aceste mijloace însuşirea temeinică a cunoştinţelor sau valorifică unele cunoştinţe dejaînsuşite.Caracteristicile anotimpului vara:- este foarte cald- zilele sunt lungi,iar nopţile sunt scurte

-fenomenele naturii specifice acestui anotimp sunt: ploi,roua,fulgere,tunete,grindină-copacii au frunzele verzi-s-au copt unele fructe: cireşele,vişinele,căpşunile-încep să se coacă: caisele,piersicile,pepenele roşu,perele,unele soiuri de prune-legumele şi zarzavaturile sunt din belşug: salată ,roşii, castraveţi, ardei,vinete,ceapă,morcov,fasole verde,etc.Se seceră grâul,ovăzul,secara.-oamenii îşi petrec zilele libere la munte sau la mare –elevii sunt în vacanţă,se terminîanul şcolar Elevii percep foarte uşor începutul verii datorită zilelor călduroase care îşi fac aparăţia şivacanţei mult aşteptate.

Dacă pentru anotimpul toamna este reprezentativ începutul şcolii, pentru anotimpultoamna este reprezentativ începutul şcolii,pentru anotimpul vara este specific sfârşitulşcolii.Pentru a observa mai bine transformările petrecute în livadă în funcţie de anotimp,ne-amdeplasat în locul în care astă toamnă am cules fructe,iarna am văzut copacii goi,fărăfrunze,acoperiţi de albul zăpezii,iar în primăvară am putut privi minunăţia de flori albe cunuanţe de roz care împodobea fiecare pom.Acum toţi copacii aveau fructe,unele erau coapte ,altele aşteptau căldura soarelui să lecoacă.Se fac observaţii asupra unor pomi,mai ales a cireşilor,vişinilor,dar şi a perilor,prunilor,gutuilor. Se discută despre cireşul observat în primăvară,atunci când

florile s-au scuturat şi în locul lor au apărut cireşe mici şi verzi. Ele au crescut,apoi şi+auschimbat culoarea,s-au copt. Se evidenţiază rolul căldurii pentru coacerea fructelor.Prin bunavointa unui fost elev al scolii, care a culescirese, elevii au putut gusta din fructele care le plac foarte mult. S-a atras atentia elevilor ca orice fruct trebuie spalat înainte de a fi consumat, pentru a nu se îmbolnavi. Dupa cumau completat unii elevi si consumarea fructelor crude poate avea urmari grave pentrusanatate.Dupa ce am discutat paralel despre cires si un visin scolarii au putut face comparatia întrefructele lor.

Asemanari:

-au forma rotunda-sunt gustoase-se prind de ramura cu o codita-au in mijloc un sâmbure foarte tare-din ele se prepara dulceata, gem



Deosebiri:-ciresele pot fi rosii, negre, albe, pe când visinile au culoarea rosu-închis-visinile au un gust mai acrisor -unele cirese sunt mai mari decât visinile, dar sunt si soiuri mai mici(cirese

negre)

-unele cirese august amar In drum spre scoala elevii au fost îndemnati sa priveasca în gradinile oamjenilor. Au putut observa o multitudine de flori care ne încânta cu frumusetea si mirosul lor îmbatator în acest anotimp: trandafiri, crini, maci, garofite, regina noptii.Pe ogoare si în gradini plantele si rasadurile cultivate în primavara au crescut si auînflorit. Din discutiile purtate, elevii au înteles care sunt factorii care au adus ladezvoltarea rapida a plantelor: caldura din ce în ce mai mare, ploile (umiditatea) simodul în care acesta au fost îngrijite.Au observat ca pe unele ogoare culturile erau mai frumoase. Pe altele nu se puteaudistinge palantele din buruieni. Au înteles ca plantele nu s-au putut deyvolta normal dincauza ca nu au fost îngrijite.

Iarba care a crescut din primavara, acum trebuie cosita, lasata sa se usuce, apoi strânsa âncapite. Se depoziteaza în stoguri mari sau suri, pentru a servi ca hrana animalelor la iarna.In timpul verii si câmpul are alt aspect, este mai colorat. Diversitatea florilor de câmp îsispune cuvântul: maci, margarete, albastrele, musetei, iarba si alte plante cautate pntruefectele lor vindecatoare. Se pot preyenta partile componente si caracteristicile plantelor de câmp, asemanatoare celorlalte plante observate pâna acum.Referitor la fenomenele naturale specifice anotimpului vara putem vorbi despre:

grindina, furtuna, tunet si fulger, trasnet, curcubee.Grindina este o forma de precipitatii, în forma de gheata. Se fomeaza atunci când

picaturile de ploaie traverseaza straturi de aer cu temperaturi scazute(sub 0 grade C).Particulele de gheata au în general o forma neregulata, diametrul mediu fiind în general

de 5-10 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor. Particulele sunt formate dingheata transparenta sau dintr-o alternanta de straturi de gheata transparenta si gheatatranslucida, grosimea straturilor fiind de cel putin 1 mm. Grindina este totdeauna produsade nori cumulo-nibus.Furtuna este ploaia cu vânt puternic, care poate fi însosita de fulgere si tunete. Acestfenomen se poate observa din clasa, privind pe fereastra. Modificarile si transformarile produse de furtuna în mediul înconjurator se investigheaza dupa terminarea furtunii. Eaare urmatoarele caracteristici:-se produce de obicei în anotimpul vara;-este însoţită de un vânt foarte puternic;-nu durează mult;

-produce zgomote,vuiete;-provoacă pagube însemnate: sparge geamuri,ia acoperişurile caselor,rupe crengilearborilor sau chiar doboară copaci din rădăcină;-trăsnetele pot face victime sau pot provoca incendii;Pentru înţelegerea modificărilor şi transformărilor provocate de furtună în mediulînconjurător,se pot face activităţi prin care elevii să descopere pagubele produse de acestfenomen, şi să se implice pentru a ajuta natura distrusă.Fulgerele şi tunetele însoţesc deseori ploile de vară.



Întrebările: „Ce se aude?” , „Ce se vede?”, „Ce trebuie să facem atunci când au locasemenea fenomene?”, apelează la experienţa de viaţă a elevilor.Pentru a explica modul de producere a fulgerului,se iau două pietre şi se lovesc puternic;din ele vor ieşi scântei. Această experienţă conduce la înţelegerea cauzelor caredetermină acest fenomen: norii de pe cer sunt încărcaţi cu electricitate (scântei). Atunci

când ei se lovesc precum cele două pietre,se produc scânteie luminoase,adică fulgere.Fulgerul este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică cauzatde o diferenţă de potenţial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în naturăîntre nori încărcaţi cu sarcini electrice diferite.Descărcarea între nor şi pământ se numeşte trăsnet. Producerea unui fulger este urmată,lascurt timp,de apariţia tunetului,ce reprezintă sunetul produs de descărcare. Decalajuldintre observarea fulgerului şi receptarea sunetului se datorează diferenţei dintre vitezelede propagare ale celor două unde,luminoasă şi acustică.Fulgerul nu are aceeaşi temperatură pe toată lungimea sa. Culoarea fulgerului ne poateindica temperatura lui. Ramurile mai reci ale fulgerului au o culoare roşiatică,în timp ceramurile cele mai fierbinţi au o nuanţă albă sau albastră. Tunetul este mereu însoţit de

fulger.Cum ne ferim de trăsnet?Această întrebare conduce la înţelegerea măsurilor de apărare împotriva acestuifenomen,care an de an face tot mai multe victime. Elevii ştiau că pe timpul furtunii,cândfulgeră şi tună,nu trebuie să se adăpostească sub copaci,sub căpiţe,să stea departe deuneltele din metal,să se descopere cu naylon sau pelerină de ploaie ,dacă se află pe câmp.Acasă se deconectează aparatele electrice de la reţeaua de curent electric,se scoate antenade la televizor sau radio. Tot ce este lovit de trăsnet se înnegreşte,se carbonizează. Eleviiau dat exemple concrete de case care au luat foc în urma trăsnetelor.Paratrăsnetul protejează clădirile de trăsnet. Este format dintr-o tijă de metal careconduce spre pământ electricitatea cu care este încărcat trăsnetul.

Curcubeul,cel mai frumos fenomen din atmosferă a impresionat omenirea din toatetimpurile,fiind considerat un „semn ceresc” care aduce binele,pacea şi prosperitatea.Curcubeul este un fenomen optic care ia naştere din cauza dispersiei şi reflexiei luminiisolare în picăturile de ploaie din atmosferă. El este vizibil atunci când soarele bate dinspatele nostru în perdeaua de nori din faţă,lumina reflectându-se pe bolta senină. Norii sunt grupări mai mult sau mai puţin conturate de picături de apă sau cristale degheaţă,aflate în suspensie în atmosferă,provenite din condensarea sau sublimareavaporilor de apă.La fel ca în prisma optică,în picăturile de apă din nori lumina se descompune în cele

şapte culori: roşu ,oranj,galben ,verde,albastru.indigo,violet.De obicei,apare un curcubeu principal şi un curcubeu secundar. În arcul curcubeului

principal roşul se situează în partea exterioară,în timp ce la cel secundar,roşu se situeazăîn interior.Culorile curcubeului sunt cu atât mai vii şi mai pure cu cât lumina se refractă şi sereflectă pe picăturile mai mari.Pentru înţelegerea cauzelor care generează schimbările şi transformările din mediulînconjurător se organizează,pe lângă experienţe simple teme de discuţie: „Ce se întâmplădacă?”, „Furtuna”, „Culorile curcubeului”, etc. Jocuri care provoacă elevii la dialog:



„Ploaia” , „Soarele” , „Curcubeul”, desene cu teme sugestive se pot realiza de cătreşcolari pe baza descrierii fenomenului produs.Vara este anotimpul cel mai îndrăgit de copii,datorită vacanţei mari pe care o petrecfiecare în locuri cât mai plăcute şi mai variate. Se întorc în septembrie la şcoală cuamintiri,impresii,experienţe de viaţă noi prin care au trecut.

Anotimpurile sunt diferite,iar schimbările care se petrec în natură influenţează activ viaţa plantelor,a animalelor,a oamenilor.Prognoza meteo este mijlocul prin care oamenii cunosc din timp evoluţia vremii. Înfuncţie de condiţiile meteorologice îşi pot planifica condiţiile gospdăreşti şi îşi pot luaunele măsuri în cazul unor intemperii (viituri,furtuni puternice).Prognoza trebuie sa cuprindă obligatoriu:

- evoluţia temperaturii;- evoluţia precipitaţiilor;- semnalizarea evenimentelor de risc:polei,viscol,căderi masive de apă,pâclă etc.

Pentru a nu putea fi de folos grupului cu care ieşim în excursii sau drumeţii şi pentrureuşita activităţilor a căror realizare depinde de vreme,este nevoie de un anttrenament

permanent,până când vor intra în obişnuinţă cu anumite deprinderi cum ar fi :- consultarea buletinului meteo oficial;- observarea atentă a circulaţiei norilor,temperaturii aerului,si direcţiei vântului;- dacă este posibil,observarea semnelor din natură- notarea unor particularităţi în evoluţia vremii

Vremea este bună sau se ameliorează dacă:- noaptea vântul este slab şi nebulozitatea mică- apare roua- aerul rece invadează solul rece- răsăritul este portocaliu- vântul este slab şi adie spre coama munţilor

- dimineţile sunt răcoroase cu vânt slab,fără direcţie precisă iar cerul este senin- vântul bate puternic de la sud 2-3 zile timp bun- soarele este galben-portocaliu la apus

În trecut oamenii se orientau în cunoaşterea evoluţiei vremii după unele semne prezentatede manifestările unor vieţuitoare.Flora şi fauna posedă subtila calitate de a reacţiona la schimbările din mediu.Plantele,animalele şi insectele sunt mai sensibile decât omul la schimbările de presiune,umiditate şi chiar temperatură. Reacţia lor anticipează fenomenelemeteorologice mai importante. De aceea,este bine ca în observaţiile noastre să ţinem contde acestea. De foarte multe ori reacţiile lumii vii sunt mai sigure pentru elaborarea prognozei imediate decât repartiţia norilor pe cer,de exemplu. Soluţia cea mai bună este

să combinăm informaţiile rezultate din observarea cerului cu cele obţinute prin studiereacomportamentului vieţuitoarelor,când aceasta este posibilă.Înrăutăţirea vremii este anticipată astfel:

- agitaţia albinelor;- rândunelele zboară razant cu solul- vrăbiile se scaldă în praf - peştii sar din apă- broaştele orăcăie şi devin agitate



- zborul agitat al ciorilor - vulturul zboară în picaj- şerpii şi şopârlele se ascund în crăpături de stânci- praful pe şosea este umed- câinii părăsesc turma îndreptându-se spre colibele stânii

- păsările călătoare pleacă devreme,e semn că iarna se va instala mai repede- cârtiţele scormone muşuroaie- scânteiuţa de munte se pleacă- măcrişul iepuresc (oxales acetosella ) îşi închide corola şi frunzele ca trifoiul- luceafărul( scorzonera roşea ) îşi strânge bănuţul trandafiriu

Plantele şi animalele anunţă schimbări în fenomenele meteorologice pentru următoarele12-18 ore,chiar şi pentru intervale de 26 ore.Vremea se ameliorează sau se menţine frumoasă dacă :

- liliecii zboară până târziu în noapte- vulturul zboară planat- insectele zboară vioi

- greierii târâie îndelung mult după miezul nopţii- păianjenii ţes pânză mare şi deasă- peştii şi broaştele rămân mult pe rundul apei- cocoşul cântă în nopţile geroase mai devreme- vremea se încălzeşte.• Cu câteva minute înainte de producere a unui cutremur, animalele sunt foarte

agitate.• În ajun de Anul Nou,femeile puneau sare pe 12 coji de ceapă,reprezentând cele 12

luni ale anului. În funcţie de cât lichid se aduna în coji până dimineaţă,ştiau careluni vor fi mai ploioase sau mai secetoase.

Bătrânii se orientează şi acum după aceste semne. Relevante sunt şi acum denumirile

populare date lunilor anului,care subliniază caracteristicile vremii:Ianuarie – Gerar Iulie - Cuptor Februarie – Făurar August - Gustar Martie - Mărţişor Septembrie – RăpciuneAprilie –Prier Octombrie - BrumărelMai – Florar Noiembrie - Brumar Iunie – Cireşar Decembrie – Undrea

Aceste exemple dovedesc faptul că în viaţă şi activitatea plantelor,animalelor şioamenilor,este influenţată de modificările meteorologice care au loc în natură în funcţiede anotimp.

Disciplina „Cunoaşterea Mediului” pentru clasele I-II, realizează o punte de legătură întreelementele de cunoaştere acumulate şi disciplinele „Ştiinţe” şi „Geografie” studiate înclasele a III-a şi a IV-a.Se asigură astfel o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale(stimularea copilului în vederea perceperii,cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiat;stimularea potenţialului creativ a copilului, a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia) pentruciclul de dezvoltare(clasele III-VI;9-12 ani), având ca obiectiv major formareacapacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor.



Începând cu clasa a III-a sarcinile observărilor trebuie lărgite, astfel încât să pregătească unele condiţii care să permită,pe parcursul aceluiaşi an şscolar, familiarizareaelevilor cu unele metode specifice cunoaşterii ştiinţifice, să le ofere o informare asupranaturii calitativ superioară claselor anterioare.

De multe ori elevii adresează întrebării la care nu au găsit răspunsuri:

Ce este soarele?Cum se formeaza zilele şi nopţile?Cum se formează anotimpurile?

Se explică elevilor că Soarele este o stea strălucitoare, a cărei lumină şi căldurăajunge pe Pământ. Izvorul luminii noastre este Soarele.

Pământul are o formă rotundă, uşor turtită la capete, asemănătoare cu un măr uriaş. El se mişcă în două feluri: în jurul său(a axei sale) şi în jurul Soarelui.Acestemişcări sunt line şi uniforme şi nu sunt simţite de oameni.Ba avem impresia că Soarele şiîntreaga boltă cerească cu toate stelele se rotesc în jurul nostru de la răsărit până la apus.

Exemplu: Atunci când suntme într-un tren care porneşte încet, ni se pare că trenulstă pe loc, iar stâlpii de telegraf, casele şi toate lucrurile de pe marginea căii ferate se

mişcă în direcţia opusa celei în care călătorim noi cu trenul. În realitate însa trenul sedeplasează pe şine, iar toate celelalte lucruri rămân nemişcate. Tot aşa ne creăm şiimpresia greşită că Pământul ar fi nemişcat şi că Soarele s+ar învârti în jurul Pământului.Rotaţia (mişcarea) Pământului în jurul axei sale duce la apariţia zilelor şi a nopţilor. În partea luminată de soare va fi ziuă ,iar în cea întunecată va fi noapte.

Experiment:

Luăm un măr şi trecem prin mijlocul lui o sârmă tare. Luminăm mărul într-o parte cu olanternă şi începem să-l rotim în jurul sârmei. Vom observa că jumătate de măr din partealanternei va fi luminată iar cealaltă nu. Prin rotire se va lumina şi aceasta,dar numai când

va ajunge în dreptul lanternei. Acelaşi experiment se poate face apoi înlocuind mărul cuGlobul pământesc.Mişcarea Pământului în jurul său se face în 24 de ore,adică o zi şi o noapte. În fiecare zise petrece acelaşi spectacol. Privind în zare dimineaţa, pe timp senin ,vedem locul deunde apare Soarele pe cer. Acel loc se numeşte răsărit . Dacă privim în zare seara, în partea opusă răsăritului,vedem locul unde dispare Soarele de pe cer. Acel loc se numeşteapus.Rotaţia în jurul Soarelui,şi înclinarea axei Pământului fa să existe anotimpurile iar luminaşi căldura zilelor să fie diferită de-a lungul anului.O rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui durează un an (365 zile şi 6 ore,aceste 6ore formează la 4 ani încă o zi,când luna februarie are 29 de zile şi anul este bisect).

În timpul anului, unele zone ale Pământului sunt mai aproape de Soare, iar altele maiîndepărtate.Zilele şi nopţile sunt mai lungi sau mai scurte, în funcţie de anotimp şi de zonageografică. În zonele apropiate de Soare este un anotimp cald, iar în cele depărtate unanotimp rece. De exemplu, când în Australia e vară, în ţara noastră este iarnă. Noapteaeste perioada în care Soarele luminează cealalta parte a Globului (opusă celei în care neaflăm noi). Astfel, când în România este ora 2 noaptea, în Japonia este ora 6 dimineaţa,iar în Toronto (Canada) este ora 7 seara. Pe Pământ există zone la care lumina şi căldura



Soarelui ajung foarte puţinŞ Polii Pământului. Aici este mereu iarnă. Alte zone(Ecuatorul) sunt încălzite de Soare tot timpul anului, aici este mereu foarte cald.

Modificări rezultate din alternanţa zi-noapte.

Lumina şi căldura Soarelui primite de zona în care se află ţara noastră sunt potrivite (moderate) ca putere şi ca durată. Alternanţa zi-noapte influenţează viaţa de pePământ şi rimtul acesteia. Există vieţuitoare diurne (floarea-soarelui, fluturele de zi,găina, porcul, ursul, veveriţa, omul ş.a) şi vieţuitoare nocturne (regina-nopţii, unele speciide molii, crapul, şoarecele de câmp, liliacul, ariciul, bufniţa ş.a):

• În mediul lor natural, hamsterii sunt ocupaţi toată noaptea: se miscă încontinuu, contruind tunele şi alergând să adune hrană şi materiale pentruadăposturile lor.

• Ariciul doarme în timpul zilei, iar spre seară scormoneşte după mâncare.• Simţul văzului la feline se manifestă cel mai bine noaptea. Ochii acestor

animale seamănă cu nişte faruri, deoarece se pot folosi de orice sursă delumină la îndemână, chiar şi de lumina stelelor.• Regina nopţii şi unele specii de cactuşi sunt plante care îşi deschid florile

numai pe timpul nopţii.• Bufniţa, cucuveaua şi liliacul au vederea foarte bunăă pe timpul nopţii.Lumina

le deranjează.Modificări rezultate din succesiunea anotimpurilor.Succesiune anotimpurilor produce modificări şi transformări în viaţa plantelor şi a

animalelo, în înfăţişarea şi comportamenul lor:- la plante: încolţirea, creşterea, înmugurirea, înflorirea, formarea fructului, înmulţireaetc.

-la animale: împerecherea, înmulţirea, cuibăritul, schimbarea penajului sau a blănii,migrţia, hibernarea, se schimbă după anotimp şi se repetă de la un an la altul.

Modificarea modului de viaţă a fiinţelor după schimbările din mediu, astfel încâtele să poată supravieţui, se numeşte adaptare. Viaţa omului şi ritmul după care sedesfăşoară sunt, de asemenea, influenţate de alternanţa zi-noapte şi de succesiuneaanotimpurilor.

Sarcinile acestei activităţi au fost

Documents

Transcript of Sarcinile acestei activităţi au fost