Sarcasm (2)

2
Credeam ca nu voi mai ajunge niciodata, dar acum, in pragul usii, imi doream sa fi fost inca in tren langa acea doamna in varsta cu doi fii realizati, o nepoata medic, stranepot la electronica, vecin la drept si cu a lui prietena la academie. As putea sa va spun numele lor, specializarile lor, unde si-au petrecut ultima vacanta si pentru unul dintre ei si mancarea preferata, dar mi-ar trebui 5 ore intr-un transferoviar de cea mai proasta calitate impreuna cu voi, cititorii. Am tras aer in piept si am intrat tiptil in casa, sperand ca intrarea mea o sa treaca neobservata. Imediat ce am intrat nu am putut sa nu observ si sa blestem in acelasi timp tocurile cu blanita de la SH ale vecinei de la doi, plasate ostentativ langa ciocatele sotului ei. Spre oroarea mea aud scartaitul usii de la sufragerie si vocea stridenta a doameni Popesco : -Vai Radu, ce mare te-ai facut! Ti-am spus Marilena ca am auzit usa ! “Tata batrana, speram ca ai avut timp un semestru jumate sa mori. Aceeasi replica la doua luni chiar daca am 1.65 de doi ani.” -Sarutmana! Eh..fac si eu ce pot. -Si frumos, si modest. Da sa te pup! -Prefer sa nu, bate vantul afara si am obrajii reci. Ma descalt repede si incerc sa ma retrag spre siguranta camerei mele dar bestia materna deja ma pupa de parca am venit din Vietnam. -Esti bine?Ti-a fost frig pe tren? Ai mancat ceva azi? Mai ai bani? Vrei sa-ti fac oua sau cartofi? Am facut singurul lucru sensibil care se preta situatiei si am rapsuns. -Da. -Lasa-l femeie, intervine tata, nu vezi ca abia a ajuns?! “Noroc cu spiritul de observatie al tatalui meu, mama sigur nu si-a dat seama ca-s doar de 5 minute in casa.” -Stai, ma, ce-l grabesti, da-I si lui un pahar de vin si lasa-l sa ne spuna cum sta cu gagicile, adauga sotul doameni Popesco. “Numele individului asta imi scapa, dar incepe sa imi devina simpatic”. Nici nu am timp sa ma ating de paharul abia turnat din vesnica sticla luata cadou de catre ilustrii nostri vecini de la magazinul de la scara, ca mama a si decis in locul meu: -Lui nu-i place vinul. Ma duc sa ii fac un ceai daca vrea ceva de

description

asd

Transcript of Sarcasm (2)

Credeam ca nu voi mai ajunge niciodata, dar acum, in pragul usii, imi doream sa fi fost inca in tren langa acea doamna in varsta cu doi fii realizati, o nepoata medic, stranepot la electronica, vecin la drept si cu a lui prietena la academie. As putea sa va spun numele lor, specializarile lor, unde si-au petrecut ultima vacanta si pentru unul dintre ei si mancarea preferata, dar mi-ar trebui 5 ore intr-un transferoviar de cea mai proasta calitate impreuna cu voi, cititorii.

Am tras aer in piept si am intrat tiptil in casa, sperand ca intrarea mea o sa treaca neobservata. Imediat ce am intrat nu am putut sa nu observ si sa blestem in acelasi timp tocurile cu blanita de la SH ale vecinei de la doi, plasate ostentativ langa ciocatele sotului ei. Spre oroarea mea aud scartaitul usii de la sufragerie si vocea stridenta a doameni Popesco :

-Vai Radu, ce mare te-ai facut! Ti-am spus Marilena ca am auzit usa !

“Tata batrana, speram ca ai avut timp un semestru jumate sa mori. Aceeasi replica la doua luni chiar daca am 1.65 de doi ani.”

-Sarutmana! Eh..fac si eu ce pot.

-Si frumos, si modest. Da sa te pup!

-Prefer sa nu, bate vantul afara si am obrajii reci.

Ma descalt repede si incerc sa ma retrag spre siguranta camerei mele dar bestia materna deja ma pupa de parca am venit din Vietnam.

-Esti bine?Ti-a fost frig pe tren? Ai mancat ceva azi? Mai ai bani? Vrei sa-ti fac oua sau cartofi?

Am facut singurul lucru sensibil care se preta situatiei si am rapsuns.

-Da.

-Lasa-l femeie, intervine tata, nu vezi ca abia a ajuns?!

“Noroc cu spiritul de observatie al tatalui meu, mama sigur nu si-a dat seama ca-s doar de 5 minute in casa.”

-Stai, ma, ce-l grabesti, da-I si lui un pahar de vin si lasa-l sa ne spuna cum sta cu gagicile, adauga sotul doameni Popesco.

“Numele individului asta imi scapa, dar incepe sa imi devina simpatic”. Nici nu am timp sa ma ating de paharul abia turnat din vesnica sticla luata cadou de catre ilustrii nostri vecini de la magazinul de la scara, ca mama a si decis in locul meu:

-Lui nu-i place vinul. Ma duc sa ii fac un ceai daca vrea ceva de baut.

-Hai ma Cassiopeus, nu vezi ce frumusel e, sigur are cel putin doua prietene.

“Macar in ochii astora doi nu mor singur. Cassiopeus…Cassiopeus Popesco. Cel mai erudit tirist, pacat de nume. In fine, e cazul sa apelez la slabiciunea alor mei.”

-Eu ma duc sa ma culc. Am stat treaz aseara citind cursul de Baze si am dormit doar doua ore, ma simt

obosit.

-Bine, mama, mergi si te culca!

-Somn usor, Raducu, sa vii maine pe la noi, ca am facut clatite!

*Am douazeci de ani si tot Raducu imi spune. Hoasca penibila. Bine macar ca nu ma mai ciupeste de obraji. *

Dupa ce am pus capul pe perna aud din sufragerie:

-Baiat bun Radu asta, pacat ca minte de ingheata apele.