UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de Hidrotehnică

TEZA DE DOCTORAT

Strategii de minimizare a impactului antropic asupra albiilor cursurilor de apă

Doctorand

ing. Daniela SÂRBU

Conducători de doctorat

prof. univ. dr. ing. Ioan BICA prof. univ. dr. ing. Virgil PETRESCU

BUCUREŞTI 2015

3

CUPRINS

1. INTRODUCERE......................................................................................................................................5

1.1. Obiectul și conţinutul tezei...........................................................................................................5

1.1.1. Obiectul tezei....................................................................................................................5

1.1.2. Conţinutul tezei................................................................................................................5

1.2. Evoluţia activităţii legislative şi organizatorice în domeniul apei.............................................5

1.3. Stadiul actual al cercetării în domeniu........................................................................................5

2. ELEMENTE DESCRIPTIVE ALE CURSURILOR DE APĂ............................................................5

2.1. Bazin hidrografic și reţea hidrografică.......................................................................................5

2.2. Elemente de hidraulica râurilor...................................................................................................5

2.2.1. Secţiunea transversală a albiei unui curs de apă...........................................................5

2.2.2. Profilul longitudinal al unui curs de apă........................................................................5

2.2.3. Cheia limnimetrică...........................................................................................................5

2.2.4. Hidrografe caracteristice.................................................................................................5

2.2.5. Ecuaţiile caracteristice pentru regimul permanent și nepermanent de curgere...........5

3. INTERVENŢII ANTROPICE ÎN ALBIA CURSURILOR DE APĂ.................................................5

3.1. Lucrări de întreţinere a albiei......................................................................................................6

3.2. Lucrări de regularizare a debitelor prin acumulări..................................................................6

3.2.1. Acumulări frontale...........................................................................................................6

3.2.2. Acumulări laterale...........................................................................................................6

3.3. Derivaţii de ape mari.....................................................................................................................6

3.4. Lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de curgere în albie.........................................................6

3.4.1. Lucrări de regularizare în albia râurilor........................................................................6

3.4.2. Lucrări de apărare a malurilor........................................................................................6

3.4.3. Lucrări de corectare a traseului și reprofilări................................................................6

3.5. Lucrări de îndiguire a cursurilor de apă.....................................................................................6

3.6. Lucrări de exploatare a balastului...............................................................................................6

4. EFECTELE INTERVENȚIILOR ANTROPICE ASUPRA CURSURILOR DE APĂ....................6

4.1. Influenţa lucrărilor de întreţinere a albiei..................................................................................7

4

4.2. Influenţa lucrărilor pentru regularizare a debitelor prin acumulări.......................................7

4.2.1. Influenţa acumulărilor frontale......................................................................................7

4.2.2. Influenţa acumulărilor laterale.......................................................................................7

4.3. Influenţa lucrărilor de derivaţie la ape mari..............................................................................7

4.4. Influenţa lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de curgere în albie.....................................7

4.4.1. Influenţa lucrărilor de regularizare în albia râurilor....................................................7

4.4.2. Influenţa lucrărilor de apărare a malurilor....................................................................7

4.4.3. Influenţa lucrărilor de corectare a traseului și reprofilări.............................................7

4.5. Influenţa lucrărilor de îndiguire a cursurilor de apă................................................................7

4.6. Influenţa lucrărilor de exploatare a balastului...........................................................................7

5. MODELE MATEMATICE FOLOSITE PENTRU SIMULAREA MIŞCĂRII PERMANENTE ȘI NEPERMANENTE ÎN CURSURI DE APĂ..............................................................................................7

5.1. Programe folosite în modelarea matematică unidimensională.................................................7

5.2. Programe folosite în modelarea matematică bidimensională...................................................7

6. MODUL DE UTILIZARE A SOFTULUI HEC-RAS PENTRU REALIZAREA UNUI MODEL HIDRAULIC AL CALCULULUI MIȘCĂRILOR PERMANENTE CU SUPRAFAȚĂ LIBERĂ.......7

7. ANALIZA STRATEGIILOR DE MINIMIZARE A IMPACTULUI ANTROPIC ÎN DIFERITE SITUAȚII......................................................................................................................................................9

7.1. Modele de evaluare a impactului lucrărilor antropice asupra cursurilor de apă.................10

7.2. Supraînălţarea digurilor de protecţie la inundaţii...................................................................10

7.3. Efectul modificării rugozităţii albiei..........................................................................................11

7.4. Dezafectarea unor lucrări din albie...........................................................................................13

8. CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PERSPECTIVE DE CERCETARE...........................................14

8.1. Concluzii generale.......................................................................................................................14

8.2. Contribuţii personale..................................................................................................................14

8.3. Direcţii de cercetare în viitor......................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA................................................................................................................16

5

1. INTRODUCERE Prin această teză de doctorat s-a urmărit identificarea, analizarea şi propunerea unor soluţii concrete pentru rezolvarea, pe cât posibil, a problemelor legate de efectul intervenţiilor antropice în albiile cursurilor de apă, în scopul reducerii pagubelor produse de inundaţii. Aceste pagube pot fi provocate chiar de lucrările hidrotehnice realizate în vederea asigurării anumitor folosinţe, dar și de interesul uneori scăzut al autorităţilor şi al populaţiei pentru asigurarea bunăstării cursurilor de apă. Pentru aceasta analiză s-au realizat modele hidraulice de simulare a curgerii apei în râuri, cu ajutorul cărora s-a încercat rezolvarea problemelor de tranzitare a debitelor mari de apă, astfel încât impactul asupra populaţiei și a mediului înconjurător, în general, în caz de viitură, să fie minim, iar lucrările hidrotehnice realizate să nu afecteze semnificativ curgerea apei. Simulările numerice în arealul studiat s-au făcut la debite/niveluri/viituri cu probabilitatea de depăşire de 1% pentru zonele rurale, conform dispoziţiilor H.G. nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu și lung.

1.1. Obiectul și conţinutul tezei 1.1.1. Obiectul tezei

Obiectivul general este reprezentat de analizarea și propunerea de lucrări hidrotehnice cu impact antropic cât mai redus asupra albiei unui râu, dar care să protejeze oameni, localităţi, obiective economico-sociale, căi de comunicaţie etc., amplasate în zone cu potenţial inundabil. Obiectivele specifice ale tezei de doctorat sunt:

• Identificarea şi descrierea tipurilor de lucrări hidrotehnice care generează impact antropic; • Nominalizarea principalelor efecte produse de aceste lucrări; • Încercarea de a identifica soluţii concrete pentru minimizarea impactului antropic produs de

lucrările hidrotehnice asupra cursurilor de apă.

1.1.2. Conţinutul tezei 1.2. Evoluţia activităţii legislative şi organizatorice în domeniul apei 1.3. Stadiul actual al cercetării în domeniu Abia după anul 1960, specialiştii în domeniu au început să conştientizeze urmările unor intervenţii umane necontrolate asupra mediului înconjurător. Inundaţiile au pus probleme dintotdeauna, dar odată cu evoluţia socială şi economică, precum şi cu încercarea de a folosi diferite lucrări hidrotehnice în vederea limitării efectelor inundaţiilor, acestea apar din ce în ce mai des şi cu o putere de distrugere din ce în ce mai mare.

Pentru a reduce efectele intervenţiei antropice asupra cursurilor de apă, s-au căutat diferite soluţii şi s-au executat lucrări pentru protejarea centrelor populate, a celor economice şi a punctelor cheie aflate în zone cu potenţial inundabil, precum proiectele Delta, Pampanga, MOSE, Napa etc.

2. ELEMENTE DESCRIPTIVE ALE CURSURILOR DE APĂ

2.1. Bazin hidrografic și reţea hidrografică 2.2. Elemente de hidraulica râurilor 2.2.1. Secţiunea transversală a albiei unui curs de apă

2.2.2. Profilul longitudinal al unui curs de apă 2.2.3. Cheia limnimetrică 2.2.4. Hidrografe caracteristice 2.2.5. Ecuaţiile caracteristice pentru regimul permanent și nepermanent de curgere

3. INTERVENŢII ANTROPICE ÎN ALBIA CURSURILOR DE APĂ Activităţile antropice reprezintă un factor modelator al caracteristicilor fizico-geografice, cu repercursiuni în ceea ce priveşte relieful, hidrografia, clima, vegetaţia şi calitatea componentelor naturale (biodiversitatea, calitatea aerului, apei, solului etc.). Prin intervenţii asupra cursurilor de apă de tip lucrări hidrotehnice, dar și ca rezultat al interacţiunii şi cu unii factori naturali, curgerea apei pe cursul principal al unui râu are un regim modificat, cu impact pozitiv sau negativ.

6

3.1. Lucrări de întreţinere a albiei Acest tip de lucrări se aplică atunci când apar obturări ale albiei sau obstacole difuze, care cresc rugozitatea albiei, determinând creşterea necontrolată a nivelului apei în perioadele de viitură. Prin lucrări de întreţinere a albiei se înţeleg: degajarea coridorului vegetal riveran, tăierea vegetaţiei acvatice în zonele emerse și submerse ale malurilor, îndepărtarea din albie a depozitelor aluvionare prin raclare etc.

3.2. Lucrări de regularizare a debitelor prin acumulări Lacurile de acumulare sunt lucrări de gospodărire a apelor care au scopul de a modifica regimul apelor mari pe cursuri de apă, prin reţinerea unui volum de apă şi restituirea acestuia către aval, ca debite regularizate. Acest tip de amenajare se realizează cu ajutorul unor lucrări hidrotehnice amplasate transversal în albie (baraje) sau lateral albiei minore a râului (diguri inelare). 3.2.1. Acumulări frontale 3.2.2. Acumulări laterale 3.3. Derivaţii de ape mari Derivaţiile reprezintă lucrări de transfer al debitelor dintr-un curs de apă în altul sau chiar în acelaşi curs de apă, dar mai în aval, acolo unde albia are capacitatea de preluare a debitelor, modificând astfel distribuţia în timp și în spaţiu a resurselor de apă. [35]

3.4. Lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de curgere în albie Amenajările realizate în vederea regularizării albiei unui curs de apă presupun măsuri şi lucrări executate în vederea creării echilibrului între procesele de albie prin înlăturarea efectelor negative generate de curgere, dar şi pentru crearea condiţiilor de utilizare complexă a cursului de apă. Îmbunătăţirea condiţiilor de curgere în albie reprezintă o problemă de gospodărire a apelor, prin care se evidenţiază efectele intervenţiei antropice asupra undelor de viitură ca urmare a lucrărilor hidrotehnice şi hidroameliorative. 3.4.1. Lucrări de regularizare în albia râurilor 3.4.2. Lucrări de apărare a malurilor 3.4.3. Lucrări de corectare a traseului și reprofilări

3.5. Lucrări de îndiguire a cursurilor de apă Realizarea lucrărilor de îndiguire are ca principal scop, în zonele urbanizate, reducerea frecvenţei de apariţie a inundaţiilor care pot provoca pierderi de vieţi omeneşti şi pagube economice majore, iar în zona rurală, pe lângă protejarea localităţilor situate în lunca inundabilă, aceste lucrări protejează şi terenurile agricole.

3.6. Lucrări de exploatare a balastului Extragerile de balast conduc la diferite forme cumulative de impact, cu atât mai mult cu cât pot exista multiple amplasamente de extragere de-a lungul albiei minore a unui curs de apă. Dacă volumul de balast transportat în mod natural de un curs de apă este depăşit de volumul de balast exploatat din albia minoră pe o perioadă îndelungată, se pot declanşa fenomene de eroziune generală a albiei respective. Degradarea albiilor cursurilor de apă se datorează, în primul rând, factorului antropic, care exercită cea mai importantă presiune.

4. EFECTELE INTERVENȚIILOR ANTROPICE ASUPRA CURSURILOR DE APĂ Efectele acţiunilor antropice și, în special, a amenajărilor hidrotehnice, se manifestă odată cu modificarea structurii granulometrice a substratului, a geometriei albiei și a caracterului curgerii. Aceste efecte pot fi:

• Pozitive - reprezentate de: reducerea riscului de apariţie a unei inundaţii în aval prin preluarea unui anumit volum de apă; asigurarea alimentării cu apă a folosinţelor; asigurarea stabilizării taluzurilor, a malurilor și a albiilor minore și majore; prevenirea sau limitarea fenomenelor de adâncire a patului albiei; asigurarea biodiversităţii şi crearea condiţiilor de viaţă pentru diferite specii acvatice; participarea la procesul natural de epurare; susţinerea activităţii economice din zonă; asigurarea de zone de recreere şi au rol peisagistic etc.

• Negative – reprezentate de: modificarea regimului de transport al aluviunilor; sporirea puterii de erodare a albiei, cu consecinţe asupra stabilităţii traseului în plan și coborârea cotei talvegului; modificarea nivelului resurselor de apă freatică; influenţarea cantităţii și/sau a calităţii apei brute prelevate prin lucrările de captare în vederea tratării ei; afectarea infrastructuri existente; îngreunarea sau chiar împiedicarea migraţiei peştilor; modificarea florei și faunei riverane; producerea inundaţiilor accidentale în urma apariţiei diferitelor defecţiuni etc.

7

4.1. Influenţa lucrărilor de întreţinere a albiei 4.2. Influenţa lucrărilor pentru regularizare a debitelor prin acumulări 4.2.1. Influenţa acumulărilor frontale

4.2.2. Influenţa acumulărilor laterale 4.3. Influenţa lucrărilor de derivaţie la ape mari 4.4. Influenţa lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de curgere în albie 4.4.1. Influenţa lucrărilor de regularizare în albia râurilor 4.4.2. Influenţa lucrărilor de apărare a malurilor 4.4.3. Influenţa lucrărilor de corectare a traseului și reprofilări 4.5. Influenţa lucrărilor de îndiguire a cursurilor de apă 4.6. Influenţa lucrărilor de exploatare a balastului

5. MODELE MATEMATICE FOLOSITE PENTRU SIMULAREA MIŞCĂRII PERMANENTE ȘI NEPERMANENTE ÎN CURSURI DE APĂ Evoluţia tehnologiei a încurajat dezvoltarea diferitelor programe numerice pentru modelarea hidraulică a curgerii apei în râuri, care au ca scop analiza comportamentului la inundaţii şi modul în care reacţionează un curs de apă în cazul realizării unor lucrări în albie. Procesul de modelarea matematică a unui curs de apă constă în descrierea geometriei, care include ridicările topometrice ale profilelor transversale prin albia minoră şi majoră, descrierea construcţiilor hidrotehnice aferente râului şi simularea curgerii apei pe baza rezolvării ecuaţiilor caracteristice.

5.1. Programe folosite în modelarea matematică unidimensională 5.2. Programe folosite în modelarea matematică bidimensională

6. MODUL DE UTILIZARE A SOFTULUI HEC-RAS PENTRU REALIZAREA UNUI MODEL HIDRAULIC AL CALCULULUI MIȘCĂRILOR PERMANENTE CU SUPRAFAȚĂ LIBERĂ Pentru modelarea curgerii apei pe râul care face obiectul cercetării prezente a fost utilizat softul HEC-RAS, dezvoltat de US Army Corps of Engineers [84]. Pentru determinarea nivelului apei la debite cu diferite probabilităţi de depăşire, programul HEC-RAS efectuează calculele în regim permanent sau nepermanent. Dacă regimul de curgere este lent, cotele suprafeţei libere a apei sunt calculate de la un profil la altul pornind din aval către amonte, rezolvând ecuaţia energiei printr-un proces iterativ (metoda pasului standard), în care se ţine seama de pierderea de sarcină. [84] Datele de bază utilizate pentru determinarea nivelurilor suprafeţei libere a apei, pentru diferite debite corespunzătoare unor probabilităţi de depăşire, sunt:

• Date de bază topografice: profile transversale prin întreaga albie minoră şi majoră, profile longitudinale, caracteristici şi parametri tehnici ai construcţiilor hidrotehnice existente (poduri, praguri, baraje, prize de apă etc.), planuri de situaţie, modelul digital al terenului (DTM), fotograme georeferenţiate etc.;

• Informaţii privind utilizarea terenurilor, gradul de acoperire cu vegetaţie şi natura terenului în albia minoră şi majoră;

• Date de bază hidrologice referitoare la valorile debitelor în regim actual de curgere, corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire, în secţiunile de interes, chei limnimetrice înregistrate în profilele de calcul din secţiunile staţiilor hidrometrice sau, acolo unde există, înregistrări pe parcursul traseului, hidrografe de debit sau de nivel (înregistrate sau calculate) etc.

Realizarea modelului hidraulic Datele de bază topografice se introduc în Global Mapper, unde se prelucrează și se exportă în format *.csv. Fişierul *.csv se importă în programul HEC-RAS, având grijă să se seteze corect unităţile de măsură. Programul permite vizualizarea râului analizat în model unidimensional, cu etichetarea în plan a profilelor transversale (fig. 6.4).

Următoarea etapa este aceea de definire a talveguluiprofil transversal se definesc: poziţia malurilor, distanmajoră stânga și albia majoră dreapta, coeficientul de rugozitate ale albiei pe baza morfologiei terenului.(poduri, podeţe, praguri, baraje etc.), conform regulilor specifice programului.Datele hidrologice se introduc în fereastra

Fig. 6.4 – Modelul unidimensional al râului

Calibrarea modelului hidraulic

Etapa de calibrare a modelului hidraulic este etapă presupune să se obţină o corelare satisfmăsurătorile hidrologice ale undelor de viiturRezultate obţinute

Rezultatele oferite de programul de calcul Rezultatele tabelare (fig. 6.9) constau în indicarea nivelul corespunzător debitului de calculapei, aria secţiunii de curgere, viteza medi

Fig. 6.9 - Rezultate tabelare

Rezultatele grafice presupun transpunerea pe profilul longitudinal al râuluitransversale a cotelor suprafeţei libere a apei Un alt tip de rezultat grafic extrem de util inundabilitate pentru debite cu diferite probabilitsuprafeţei libere a apei cu modelul digital al terenului (DTM), utilizând modulul „

Fig. 6.12 – Modul de generare a limitelor de inundabilitate cu ajutorul modulului

Rezultatul furnizat are extensia *.shp şi se poate importa GIS.

8

toarea etapa este aceea de definire a talvegului,apoi, în fereastra Cross Section Dataţia malurilor, distanţa faţă de profilul din aval pentru albia minor

dreapta, coeficientul de rugozitate n diferenţiat pentru cele trei subdiviziuni ale albiei pe baza morfologiei terenului. În continuare se descriu construcţiile existente de

e, praguri, baraje etc.), conform regulilor specifice programului. Datele hidrologice se introduc în fereastra Steady Flow Data. (fig. 6.7)

Modelul unidimensional al râului Fig. 6.7 - Datele hidrologice

Etapa de calibrare a modelului hidraulic este obligatorie pentru efectuarea unor calcule corecte. Aceastcorelare satisfăcătoare între rezultatele simulării numerice

torile hidrologice ale undelor de viitură înregistrate.

programul de calcul sunt redate tabelar și grafic. (fig. 6.9) constau în indicarea valorilor caracteristice pentru fiecare

de calcul, cota talvegului, adâncimea medie a apei, lmedie etc.

Fig. 6.10 – Curbele suprafeţei libere pe profilul longitudinal al râului

presupun transpunerea pe profilul longitudinal al râului (fig. 6.10) a apei în diferite variante de calcul.

extrem de util oferit de programul HEC-RAS este reprezentat de limitele de inundabilitate pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire, limite generate prin intersectarea planului

ei libere a apei cu modelul digital al terenului (DTM), utilizând modulul „Ras Mapper

Modul de generare a limitelor de inundabilitate cu ajutorul modulului Ras Mapper

şi se poate importa şi prelucra în programe precum

Cross Section Data, pentru fiecare de profilul din aval pentru albia minoră, albia

iat pentru cele trei subdiviziuni existente de-a lungul râului

Datele hidrologice

pentru efectuarea unor calcule corecte. Această rii numerice și observaţiile/

pentru fiecare profil transversal: a apei, lăţimea la oglinda

ţei libere profilul longitudinal al râului

(fig. 6.10) și pe profile

este reprezentat de limitele de prin intersectarea planului

Ras Mapper” (fig.6.12).

Ras Mapper

i prelucra în programe precum Global Mapper sau

7. ANALIZA STRATEGIILOR DE MINIMIZARE A IMPACTULUI ANTROPIC ÎN DIFERITE SITUAȚII Studiile prezentate în continuare au matematice în procesul de simulare a curgerii apei în râuri, astfel încât ssoluţiile de tranzitare în siguranţă a debitelorînconjurător. Simulările numerice se referă la zona inundabilafluent de stânga al râului Olt, din sectorul lui superiorsuprafaţă de bazin de 322 km2 (fig. 7.2),

Fig. 7.1 - Localizarea subbazinului Homorod Ciuca în bazinul hidrografic al Oltului

Râul Homorod Ciucaş are ca principali afluen(S = 19 km2, L = 12 km), Valea Caselor (S = 16 kmVulcăniţa (S = 97 km2, L = 28 km) şi Homorodul Vechi (S = 14 kmvărsarea în Olt, râul Homorod CiucaşFeldioara. Pentru determinarea nivelului suprafeţde depăşire de 1% (luat în calcul la apnaţionale de gestionare a riscului la inundaAceastă alegere s-a datorat cerinţelor uşurinţei cu care se poate face calibrarea modeluluiaceste condiții, acuratețea modelului este prezenta lucrare. Datele de bază utilizate la construcţia modelului hidraulic al râului Homorod Ciuca

• Datele topografice: 135 profile transversale trasate la distanstructurile hidrotehnice (17 poduri, un prag, un baraj)malurilor, valorile coeficientuluiManning utilizate pentru albia minor0,070 și 0,085);

• Debitul de apă corespunzător probabilitamonte de confluenţa cu râul Popâlnica

• Chei limnimetrice, pante de curgere etc.

Fig. 7.6 9

7. ANALIZA STRATEGIILOR DE MINIMIZARE A IMPACTULUI ANTROPIC ÎN DIFERITE

Studiile prezentate în continuare au avut ca scop investigarea posibilităţilor de aplicare a modelelor matematice în procesul de simulare a curgerii apei în râuri, astfel încât să fie identificate

ţă a debitelor mari, cu un impact antropic minim asupr

la zona inundabilă a râului Homorod Ciucaş (cod cadastral VIII afluent de stânga al râului Olt, din sectorul lui superior (fig. 7.1) și Acesta are o lungime de 40 km

(fig. 7.2), localizat în totalitate în judeţul Braşov. [65]

Localizarea subbazinului Homorod Ciucaş Fig. 7.2 - Reţeaua hidrografică a râului Homorod Ciuca

a principali afluenţi râurile Popâlnica (S = 16 km2, L = 8 km), Geam, L = 12 km), Valea Caselor (S = 16 km2, L = 10 km), Pârâul Auriu (S = 16 km

şi Homorodul Vechi (S = 14 km2, L = 6 km), iar de la izvor rsarea în Olt, râul Homorod Ciucaş tranzitează patru localităţi: Vlădeni, Dumbră

Pentru determinarea nivelului suprafeţei libere a apei pentru debitul maxim corespunzire de 1% (luat în calcul la apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor conform

de gestionare a riscului la inundaţii”), s-a folosit programul unidimensional ţelor limitate de date necesare la intrare, a timpului

face calibrarea modelului, precum și a modului de prezentare a este ceva mai redusă, dar suficientă pentru obiectivele propuse în

ia modelului hidraulic al râului Homorod Ciucaş au fosttopografice: 135 profile transversale trasate la distanţe de aproximativ 300 m, relevee la

structurile hidrotehnice (17 poduri, un prag, un baraj) și distanţele dintre acestetului de rugozitate a albiei (valorile coeficientului

albia minoră au variat între 0,035 și 0,045, iar pentru

tor probabilităţii de depăşire de 1% variază între 100 ma cu râul Popâlnica şi 240 m3/s la confluenţa cu râul Olt;

Chei limnimetrice, pante de curgere etc.

Fig. 7.6 - Geometria albiei râului Homorod Ciucaş

7. ANALIZA STRATEGIILOR DE MINIMIZARE A IMPACTULUI ANTROPIC ÎN DIFERITE

ilor de aplicare a modelelor fie identificate și analizate

, cu un impact antropic minim asupra mediului

(cod cadastral VIII – 1.51), are o lungime de 40 km și o

a râului Homorod Ciucaş

, L = 8 km), Geamăna , L = 10 km), Pârâul Auriu (S = 16 km2, L = 11 km),

, L = 6 km), iar de la izvor şi până la deni, Dumbrăviţa, Satu-Nou și

ei libere a apei pentru debitul maxim corespunzător probabilităţii iilor conform „Strategiei

a folosit programul unidimensional HEC-RAS. intrare, a timpului scurt de calcul, a

i a modului de prezentare a rezultatelor. În pentru obiectivele propuse în

au fost (fig. 7.6) [81]: e de aproximativ 300 m, relevee la

dintre aceste structuri, poziţia tului de rugozitate

pentru albia majoră între

între 100 m3/s în secţiunea

Calibrarea modelului de curgere s-a realizat prin compararea cheilor limnimetrice Hidrometrice Dumbrăviţa: cheia existentcalculelor. După finalizarea procesului de modelare a curgerii apei, scorespunzătoare probabilităţii de depăinundabile din zona studiată şi unde este necesarprotecție. Trasarea limitei de inundabilitate s-a făal terenului. Poligonul care reprezintă extinderea zonei inundabile poate fi salvat în format în alte tipuri de format şi poate fi suprapus ulterior peste orice plan.

7.1. Modele de evaluare a impactului lucrÎn scopul analizei de propuneri şi proiectimpactului acestor lucrări asupra cursurilor de apgeneral. În lucrarea de faţă, modelul de evaluare propus este reprezentat de diagrame fluxdatele care vor circula prin acest sistem.albia unui râu, prin răspunsul DA/NU sistemului, se poate alege una dintre intervencondiţiile locale.

7.2. Supraînălţarea digurilor de protecDe-a lungul localităţilor Feldioara și DumbrFeldioara a fost realizat pentru a tranzita în siguran10%, iar cel din localitatea Dumbrăviţa pentru un debit cu probabilitatea de dep

Fig. 7.9

Fig. 7.10

Diguri supraînălţate

Zid de sprijin nou

Dig supraînălţat

Feldioara

10

a realizat prin compararea cheilor limnimetrice din secexistentă și verificată la viitura din 1991 și cea ob

finalizarea procesului de modelare a curgerii apei, s-a generat limita de inundabilitate ii de depășire de 1%, cu scopul de a stabili extinderea zonelor poten

i unde este necesară intervenţia în albie prin aplicarea unor lucr

ăcut intersectând planul suprafeţei libere a apei cu modelul numeric al terenului. Poligonul care reprezintă extinderea zonei inundabile poate fi salvat în format

i poate fi suprapus ulterior peste orice plan. e de evaluare a impactului lucrărilor antropice asupra cursurilor de apă

şi proiecte de lucrări antropice se pot adopta modele de evaluare a asupra cursurilor de apă, asupra populaţiei şi a mediului înconjur

, modelul de evaluare propus este reprezentat de diagrame flux, în care accentul cadesistem. În funcţie de impactul negativ produs de lucr

DA/NU la întrebările propuse şi urmărirea drumului datelor în cadrul ge una dintre intervenţiile/ activităţile / lucrările care sunt în concordan

area digurilor de protecţie la inundaţii și Dumbrăviţa, albia râului este îndiguită. Digul din zona localit

Feldioara a fost realizat pentru a tranzita în siguranţa un debit corespunzător probabilităviţa pentru un debit cu probabilitatea de depăşire de 5%.

Fig. 7.9 - Propunere de lucrări la Feldioara

Fig. 7.10 – Propunere de lucrări la Dumbrăviţa

Dig nou Zid de sprijin nou

Dumbr

Dig refăcut

din secţiunea Staţiei i cea obţinută în urma

a generat limita de inundabilitate stabili extinderea zonelor potenţial

ia în albie prin aplicarea unor lucrări de

ei libere a apei cu modelul numeric extinderea zonei inundabile poate fi salvat în format shapefile sau

rilor antropice asupra cursurilor de apă modele de evaluare a

mediului înconjurător, în

în care accentul cade pe negativ produs de lucrările antropice în

rirea drumului datelor în cadrul rile care sunt în concordanţă cu

. Digul din zona localităţii obabilităţii de depăşire de

ire de 5%.

Dumbrăviţa

11

Pentru localităţile amintite, ținând cont de condiţiile locale specifice existente, au fost analizate următoarele variante de amenajare a râului Homorod Ciucaş:

• Supraînălţarea digului de pe malul stâng în zona localităţii Feldioara (fig.7.9);

• Refacerea digului aval de localitatea Feldioara, care protejează staţia de epurare (fig.7.9);

• Supraînălţarea digurilor de pe ambele maluri în zona localităţii Dumbrăviţa (fig. 7.10);

• Prelungirea digului de pe malul stâng de la confluenţa râului Homorod Ciucaş cu pârâul Valea Caselor din centrul localităţi Dumbrăviţa şi refacerea zidului de sprijin de pe malul drept (fig.7.10).

Realizarea acestor lucrări ar conduce la creşterea nivelului suprafeţei libere a apei în zona localităţii Feldioara cu 0,15 m, iar în zona localităţii Dumbrăviţa, în medie, cu 0,30 m. La acestea, se va adăuga o înălţime de gardă de 0,30 m. În urma analizei simulărilor numerice, pentru a scoate de sub efectul inundaţiilor cu o probabilitate de depășire de 1% localităţile tranzitate de râul Homorod Ciucaş, în zona Feldioara se impune o supraînălţare a digului de pe malul stâng cu 0,50 m, iar în zona Dumbrăviţa o supraînălțare cu 0,80 m a digului de pe malul stâng și cu 0,50 m a celui de pe malul drept. Ca urmare a lucrărilor hidrotehnice propuse pentru zona localităţii Feldioara, vor fi scoase din zona inundabilă aproximativ 57 ha de teren pe care sunt amplasate 160 de gospodării, staţia de epurare din localitate, precum și drumul E 60 (zona 1 din fig. 7.13). În zona localităţii Dumbrăviţa, prin lucrările propuse, vor fi scoase de sub efectul inundaţiilor circa 89 ha de teren agricol în extravilan şi circa 46 ha în intravilanul localităţii, zona cuprinzând 220 gospodării, gara din localitate, calea ferată, cimitirul și drumul județean 112 J (zona 1 din fig. 7.14).

Fig. 7.13 – Localitatea Feldioara - limitele de inundabilitate pentru debitul cu probabilitatea de depăşire de 1%:

zona 1+2: în regim actual de curgere; zona 2: în regim modificat de lucrările propuse

Fig. 7.14 – Localitatea Dumbrăviţa – limitele de inundabilitate pentru debitul cu probabilitatea de depăşire de 1%: Zona 1+2: în regim actual de curgere; zona 2: în regim modificat de lucrările propuse

7.3. Efectul modificării rugozităţii albiei Valoarea coeficientului de rugozitate al unei albii poate fi redus prin lucrări de întreţinere (înlăturarea vegetaţiei și a depunerilor aluvionare, demolarea construcţiilor din albie sau a resturilor de construcţii care nu mai sunt funcţionale) sau prin lucrări de pereere a malurilor (aplicarea unor îmbrăcăminţi, de regulă, din beton, zidărie de piatră, gabioane sau materiale geosintetice).

Feldioara

1

2

Dumbrăviţa

1

2

2

1

12

Pentru a se evidenţia influenţa vegetaţiei asupra nivelurilor de apă, s-a luat ca exemplu albia râului Homorod Ciucaş din zona localităţilor Vlădeni şi Dumbrăviţa, unde, pentru a se realiza modelul hidraulic care să corespundă cu situaţia actuală din teren, s-a folosit un coeficient de rugozitate cu valoarea de 0,040 pentru albia minoră și 0,080 pentru albia majoră. Valoarea mare a coeficientului de rugozitate din albia minoră se justifică prin aspectul general al albiei în zona celor două localităţi (albie neîntreţinută, cu vegetaţie în exces, fig. 7.16 şi fig. 7.17).

Fig. 7.16 – Aspectul albiei râului Homorod Ciucaş în localitatea Vlădeni

Fig. 7.17 – Aspectul albiei râului Homorod Ciucaş în localitatea Dumbrăviţa

Pentru evidenţierea influenţei valorilor coeficientului de rugozitate asupra nivelului apei unui curs natural, s-au luat în considerare două variante de lucrări pentru râul Homorod Ciucaș, pe sectoarele din zona localităţilor Vlădeni și Dumbrăviţa.

Varianta I - Lucrări de curăţare a albiei minore și de amenajare a terenurilor din albia majoră prin lucrări agricole Corespunzător acestor lucrări care micșorează rugozitatea albiei, în modelul hidraulic s-a redus valoarea coeficientului de rugozitate pentru albia minoră de la 0,040 la 0,035, iar pentru albia majoră, de la 0,080 la 0,075. În urma simulării numerice a curgerii apei în regim actual și în cel modificat prin lucrările propuse, s-a constatat faptul că nivelul apei, după finalizarea lucrărilor de întreţinere, va scădea cu aproximativ 0,10 m, la debitul cu probabilitatea de depășire de 1%. În continuare, au fost generate limitele de inundabilitate pentru cele două situaţii, care au fost suprapuse pentru a se vedea mai bine efectul lucrărilor aplicate în albie asupra nivelului apei înregistrat în timpul viiturii. Astfel, vor fi scoase de sub ape 57 ha de teren extravilan (zona 1 din fig. 7.20).

Fig. 7.20 - Zona localităţilor Vlădeni și Dumbrăviţa - limitele de inundabilitate pentru debitul cu probabilitatea

de depăşire de 1%: zona 1+2: în regim actual de curgere; zona 2: în regim modificat de lucrările propuse (varianta I)

Vlădeni

Dumbrăviţa

1 2

13

Varianta II – Lucrări de pereere a malurilor albiei minore și de amenajare a terenurilor din albia majoră prin lucrări agricole Corespunzător acestor lucrări care micșorează rugozitatea albiei, la simularea numerică a fost redusă valoarea coeficientului de rugozitate pentru albia minoră de la 0,040 la 0,020, iar pentru albia majoră, de la 0,080 la 0,070 - 0,075. Din calcule a rezultat o scădere a nivelului apei la debitul cu probabilitatea de depăşire de 1% valori între 0,30 și 0,50 m. Și în această variantă, s-au generat limitele de inundabilitate pentru cele două situații: regimul actual de curgere și cel modificat prin lucrări de pereere. Aceste limite au fost suprapuse pentru a se evidenţia efectul acestor lucrări. Astfel, vor fi scoase de sub ape 110 ha de teren extravilan (zona 1 din fig. 7.27).

Fig. 7.27 - Zona localităţilor Vlădeni și Dumbrăviţa - limitele de inundabilitate pentru debitul cu probabilitatea

de depăşire de 1%: zona 1+2: în regim actual de curgere; zona 2: în regim modificat de lucrările propuse (varianta II)

7.4. Dezafectarea unor lucrări din albie În acest subcapitol s-a analizat propunerea de dezafectare a unui pod secundar care blochează curgerea apelor mari de pe râul Homorod Ciucaş, la intrarea în localitatea Satu Nou, comuna Hălchiu, județul Brașov (fig. 7.36 și fig. 7.38).

Fig. 7.36 – Podul din localitatea Satu Nou (comuna Hălchiu, județul Brașov) propus pentru dezafectare

Acest pod analizat facilitează accesul la o fermă din vecinătatea satului, dar drumul care trece peste pod nu este însă singurul traseu de la drumul comunal 112 C către fermă, existând şi alte variante de acces.

Fig. 7. 38 – Localizarea în plan și în secțiune a podului propus pentru dezafectare

Pentru a identifica impactul dezafectării podului asupra curgerii apei în râul Homorod Ciucaş, s-au generat limitele de inundabilitate pentru debitul cu probabilitatea de depășire de 1%. În acest scop, s-au realizat simulări numerice cu ajutorul programului HEC-RAS, în două situaţii:

(1) - Situaţia actuală, în care există podul; (2) - Situaţia în care podul este dezafectat.

Dumbrăviţa

Vlădeni 1 2

2

14

În figura 7.42 sunt reprezentate limitele de inundabilitate la debitul cu probabilitatea de depășire de 1% pentru aceste două situații. Prin suprapunerea limitelor de inundabilitate cu un ortofotoplan se poate observa cu ușurință că eliminarea acestui pod secundar ar avea o influenţă importantă asupra undei de viitură, reducându-se semnificativ extinderea zonelor inundabile, cea mai importantă influenţă manifestându-se în amonte de pod. În urma dezafectării podului, pot fi scoase de sub efectul inundaţiilor o lungime de aproximativ 300 m din drumul comunal 112 C, aproximativ 11 ha de teren extravilan şi 4 ha de teren intravilan pe care sunt amplasate locuinţe şi anexe gospodăreşti (zona 1 din fig. 7.42).

Fig. 7.42 - Limitele de inundabilitate în zona podului secundar din localitatea Satu Nou: zona 1+2: în situația (1) cu podul în funcție; zona 2: în situația (2) cu podul dezafectat

În general, toate intervenţiile antropice de tip poduri și podețe modifică regimul natural de curgere a râurilor, afectând capacitatea acestora de a tranzita debitele lichide şi solide.

8. CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PERSPECTIVE DE CERCETARE

8.1. Concluzii generale În ţara noastră, prin execuţia lucrărilor hidrotehnice pe majoritatea albiilor cursurilor de apă cu diferite scopuri, uneori necontrolat și/sau fără studii de teren corespunzătoare, fără a se analiza impactul negativ care ar putea fi generat în viitor, arealul râurilor a fost semnificativ alterat, atât din punct de vedere geomorfologic (geometrie, substrat etc.), cât și din punct de vedere hidrodinamic. Fiecare tip de impact antropic, chiar dacă a fost realizat pentru satisfacerea unor folosinţe benefice pentru om, poate produce în timp o serie de alterări și disfuncţionalităţi de natură morfologică şi ecologică, în funcţie de caracterul distinctiv fundamental al cursului de apă afectat, lungimea sectorului pe care s-au realizat respectivele lucrări, vechimea și dimensiunea acestora. [82] România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a respecta și reglementările europene cu privire la gospodărirea apelor (Directiva Cadru 2000/60/EC pentru Apă), precum și la evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (Directiva 2007/60/CE). Drept urmare, în România s-a elaborat „Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor” la nivelul fiecărui bazin hidrografic, acesta având la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii. Obiectivul principal al acestui plan este reducerea riscului de producere a inundaţiilor cu efect asupra populaţiei. Lucrarea de faţă se doreşte a fi o cercetare ştiinţifică a impactului antropic asupra curgerii apei şi a propagării undelor de viitură pe cursuri de apă. Această analiză se finalizează prin prezentarea unor strategii de minimizare a presiunii antropice asupra albiei unui curs de apă şi asupra zonelor limitrofe, strategii aplicate după realizarea unor lucrări hidrotehnice. S-a apelat la metodele moderne de calcul automat și, în final, s-au realizat hărţi de hazard diferenţiate în funcţie de tipurile de soluţii propuse în vederea limitării zonelor potenţial inundabile. 8.2. Contribuţii personale Principalele contribuţii personale rezultate din activitatea de cercetare ştiinţifică din perioada studiilor universitare de doctorat și care sunt expuse în prezenta lucrare au constat în: 1. Analiza bibliografică extinsă asupra modului în care au fost rezolvate eficient probleme de impact antropic asupra albiilor cursurilor de apă în diferite locaţii europene și din alte părţi ale lumii. 2. Ampla documentare asupra legislaţiei Uniunii Europene și a României în domeniul protecţiei mediului la presiunile antropice asupra corpurilor de apă.

Satu Nou 1

2 1

2

Poziţionarea podului

15

3. Delimitarea zonele inundabile de-a lungul unui râu (Homorod Ciucaş, afluent al râului Olt) obţinută pe baza simulărilor numerice, datele disponibile fiind pregătite şi prelucrate cu ajutorul unor soft-uri precum: ArcGIS, Global Mapper, HEC-RAS și RAS Mapper. 4. Realizarea unor modele de evaluare a impactului lucrărilor antropice asupra cursurilor de apă, asupra populaţiei şi a mediului înconjurător în general reprezentate de diagrame flux. Aceste diagrame, în funcţie de efectele negative produse de lucrările antropice în albia unui râu, prin răspunsul la întrebări şi urmărirea drumului datelor în cadrul sistemului, corespunzătoare răspunsului de tip DA/NU, conduc la alegerea uneia dintre intervenţiile/ activităţile / lucrările de reducere a impactului, care este în concordanţă cu condiţiile locale. 5. Realizarea unui model hidraulic al râului Homorod Ciucaş, cu ajutorul softului HEC-RAS. 6. Analiza, interpretarea şi utilizarea măsurătorilor din teren în vederea calibrării și validării modelului matematic. 7. Realizarea hărţilor de hazard prin prelucrarea limitelor de inundabilitate, generate de extensia RAS Mapper a programului HEC-RAS, cu ajutorul programul Global Mapper, şi exportarea acestora în fişiere cu extensia *.shp. Ulterior, limitele de inundabilitate au fost suprapuse peste ortofotograme, astfel încât a rezultat un document care poate fi pus la dispoziţia administraţiilor locale și a altor factori interesaţi în vederea localizării zonelor potenţial inundabile. 8. Propunerea de măsuri şi lucrări hidrotehnice pe cursul râului Homorod Ciucaş care ar putea diminua sau îndepărta efectele unei unde de viitură la un debit cu probabilitatea de depăşire de 1%. 9. Analiza influenţei structurilor hidrotehnice – în cazul de faţă a unui pod secundar – asupra curgerii apei. În urma calculelor, a rezultat că prin dezafectarea unor astfel de lucrări amplasate în albia minoră se poate micşora suprafaţa posibil inundabilă în timpul viituri şi se pot reduce pagubele potenţiale. 10. Demonstrarea influenţei vegetaţiei şi a obstacolelor existente în albia unui râu asupra nivelului şi vitezei apei, prin obţinerea valorilor acestor parametri în diferite secţiuni din lungul unui râu, în funcţie de condiţiile locale existente în zonă, prin efectuarea simulărilor numerice în mai multe variante de intervenţii antropice favorabile. 11. Identificarea arealului cu grad ridicat de risc la inundaţii, în zona analizată, în cazul apariţiei viiturii la un debit cu probabilitatea de depăşire de 1%. Prin modelarea curgerii, s-au identificat zonele cu potenţial inundabil, dar și numărul de gospodării potenţial afectate, precum și alte obiective sociale sau economice. 8.3. Direcţii de cercetare în viitor Evaluarea impactului antropic asupra cursurilor de apă trebuie avut în vedere la planificarea, proiectarea, autorizarea şi implementarea tuturor tipurilor de intervenţii asupra albiilor râurilor. Evaluarea acestui tip de impact este un instrument important al politicilor de mediu şi al procesului de luare a deciziei la nivel naţional, regional sau local. Cele trei aplicaţii realizate drept consecinţă a cercetării în vederea minimizării impactului antropic, precum şi rezultatele obţinute în prezenta lucrare de doctorat pot conduce la o nouă direcţie de analiză a impactului negativ asupra mediului, în general, și asupra cursurilor de apă, în special. Având ca bază rezultatele obţinute în cadrul acestei teze, se pot menţiona câteva perspective de cercetare în viitor:

a) Continuarea identificării și analizării strategiilor de reducere a impactului antropic asupra cursurilor de apă prin realizarea unor simulări numerice pe modele hidraulice precum cele din teza de faţă şi pentru alte râuri unde probabilitatea de apariţie a inundaţiilor este ridicată;

b) Simularea efectelor eliminării digurilor realizate pe distanţe mari şi construirea sau păstrarea lor strict pentru protecţia localităţilor sau a obiectivelor economico-social importante. Astfel, se poate atenua atât debitul, cât şi viteza undei de viitura, prin redarea spaţiului râului, în conformitate cu recomandarea europeană „Mai mult spaţiu pentru râuri”.

c) Îmbunătăţirea managementului integrat şi planificarea dezvoltării terenurilor agricole din zonele afectate de inundaţii;

d) Realizarea unui program de monitorizare automată a nivelurilor de apă din râuri cu ajutorul unor sisteme de prognoze şi alarmare la inundaţii;

e) Aplicarea de restricţii în cazul realizării lucrărilor de infrastructura (drumuri, căi de comunicaţii, lucrări de artă etc.) în zonele cu risc major la inundaţii;

f) Analizarea unei soluţii de inundare controlată a unor zone cu potenţial economic redus, astfel încât să nu fie afectată siguranţa populaţiei, iar mediul înconjurător să fie protejat.

În rezumat, se consideră că ar trebui studiat în detaliu impactul antropic asupra cursurilor de apă, efectele pozitive și negative ale prezenţei lucrărilor hidrotehnice asupra curgerii apei în timpul unei viituri, dar şi riscul la inundaţiile produse pe cursurile de apă de pe teritoriul României.

16

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[2] Băloiu, V. – Amenajarea bazinelor hidrografice și a cursurilor de apă, Editura Ceres, Bucureşti, 1980 [3] Băloiu, V., Ionescu, V. – Apărarea terenurilor agricole împotriva eroziunii, alunecărilor şi

inundaţiilor, Editura Ceres, Bucureşti, 1986 [8] Bica, I. – Elemente de impact asupra mediului, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2000 [22] Hîrţan, R.I., Sârbu, D. – Consolidarea malului râului Someş în vederea protecţiei conductei

magistrale de transportat gaze natural, A Şaptea Conferinţă a Hidroenergeticienilor din România „Dorin Pavel”, Universitatea „POLITEHNICA”, Bucureşti, pp. 250-258, 2012

[23] Hîrţan, R.I., Sârbu, D. – Floods transit through hydrotechnical works in riverbeds, Scientific Papers. Series E. Land Reclamation, Earth Observation & Surveying, Environmental Engineering. Vol. II, ISSN 2285-6064, pp. 109-112, 2013

[24] Iamandi, C., Petrescu, V., Sandu, L., Damian, R., Anton, A. – Hidraulica instalaţiilor. Calculul sistemelor hidraulice – Vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002

[35] Marinovici, D. – Teorie regularizări de râuri şi îndiguiri, Note de curs, USAMV, Bucureşti, 2001 [48] Robescu, D., Robescu, D. – Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice, Editura „Pământul”, Bucureşti,

2004 [50] Sârbu, D. – A Mathematical Model Used to Simulate Floods on The Racu Brook, Analele

Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Anul XIV – Nr. 15, ISSN-1584-5990, pp. 257 – 264, Constanța, 2013

[51] Sârbu, D. – Impactul balastierelor asupra cursurilor de apă din România, A Şaptea Conferinţă a Hidroenergeticienilor din România „Dorin Pavel”, Universitatea „POLITEHNICA”, București, 2012

[52] Sârbu, D., Ghiţă, E. – Improvement of Homorod - Ciucaş River with hydrotechnic works in the area of localities susceptible to floods, CIEM, Bucureşti, 2013

[53] Sârbu, D., Hîrţan R. I. – Impactul inundaţiilor produse pe cursul pârâului Racu - Buletinul Ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Nr. 4, p. 86 – 91, 2013

[54] Sârbu, D., Hîrţan, R. I. – Îmbunătăţirea regimului de funcţionare a unui sistem de acumulări laterale nepermanente, A Şaptea Conferinţă a Hidroenergeticienilor din România „Dorin Pavel”, Universitatea „POLITEHNICA”, pp. 164-175, Bucureşti, 2012

[58] Şerban, P., Galie, A. – Managementul Apelor. Principii şi reglementări europene, Editura Tipored, Bucureşti, 2006

[64] Zăvoianu, I. – Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucureşti, 1978

[65]***Atlasul Cadastrului Apelor din România, Bucureşti, 1992 [66]***Blue Marble Geographics – Global Mapper [68]***Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii [69]***Directiva Cadru 2000/60/CE pentru Apă [70]***H.G. nr. 565/2013 privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de hazard la inundaţii şi al

hărţilor de risc la inundaţii [71]***H.G. nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe

termen mediu și lung [81]***Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul

Hidrografic Olt [82]***Studiu privind restaurarea/reconstrucţia cursurilor de apă alterate din punct de vedere

hidromorfologic, în conformitate cu obiectivele de mediu stabilite de Directiva Cadru a Apei – Vol. I, INHGA, București, 2011

[84]***US Army Corps of Engineers, HEC-RAS - River Analysis System. Hydraulic Reference Manual, 2010. Institute for Water Resources, Hydrologic Engineering Center, Davis, CA 95616-4687, 2008

[107]http://www.rowater.ro/daolt/Planuri%20judetene%20aferente%20bazinului%20hidrografic%20Ol/Plan%20Ap%C4%83rare%20Jude%C5%A3ul%20Bra%C5%9Fov/4_MEMORIU%20PREZENTARE.pdf

[111] http://transildania.wordpress.com/2010/10/11/cand-se-rup-barajele/