Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului umanProiectul Sntatea este totulSCOALA CU CLASELE I-VIII, ALBETII DE MUSCELELEV: SOLOMON ALEXANDRU

Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului umanDrogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau sintetice, avnd aciune psihotrop (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese (apar halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe altele (durerea fizic, moralitatea).De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat s trateze rul, s fug de preocupaii, de tristee, s se rup de cotidian, s aib o percepie mistic i s aib experiena sacrului, experien creata de el nsui cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care s aib fie o aciune plcut, euforizant, fie s nlture durerea, fie s-l sustrag pe individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, n sfrit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este c toate drogurile au la nceput un efect pozitiv benefic (necesar n situaia dat) pentru individ, plcut, de stimulare a plcerii, curiozitii, voluptii, de ndeprtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizrii.Prevalenta abuzului diferitor droguri variaz ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume.

Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului umanMarijuana si haiul: Estimrile indica faptul cel mai abuzat drog n toate partile lumii este canabisul, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populaia globului). n mod particular, un numr mare de tineri experimenteaz cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de coala si adulii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de canabis sporete n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.n comparaie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai puin prevalent. Estimrile Naiunilor Unite indica faptul ca aproximativ 8 milioane de oameni abuzeaz opiatele, n mare parte n Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendina arata o oarecare cretere n abuzul acesteia n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

Exemple de droguri

Cocaina Este un alcaloid obinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosit ca i drog, cocaina este prizat pe nas, datorita proprietii ei de a trece uor de bariera mucoaselor i datorit bogatei vascularizaii la acest nivel ; datorit acestei vascularizaii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pn la necroz i perforaie. n prezent, din cocain s-a produs un derivat, kack, cruia i se atribuie un efect i mai puternic. Prizarea de cocain determin o stare de euforie, de bine, cu dispariia senzaiei de foame i oboseal (cultura de coca a fost stimulat de conquistadorii spanioli pentru c permitea indigenilor s munceasc pn la epuizare fr hran) ; se adaug o senzaie de vioiciune, de vigoare, ndrzneal, cu senzaia de uurin n gndire. n acest timp individul prezint o stare de hiperactivitate i hiperexcitabilitate genital. n faza de toxicomanie apare delirul, halucinaiile, tulburrile motorii. n final se ajunge la decdere fizic i moral, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.

Exemple de droguri

LSDLSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de ctre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substane halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac apariia in decurs de o ora si dureaz in general intre 8 si 12 ore, slbind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacienilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaz percepia, dispoziia si procesele psihologice si poate mpiedica coordonarea si abilitile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialiti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aprea reacii psihologice neplcute (dramatice in unele cazuri), incluznd panica, confuzie puternica si anxietate. In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".

Exemple de droguri

Canabisul sau hasisul Halucinogenul cel mai rspndit i cel mai vechi cel mai ieftin de altfel este cnepa indian (Canabis indica). Exist azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Dac opiul aparine Orientului ndeprtat, n special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulman a venit de mult timp n contact cu aceast plant, pe care a integrat-o n civilizaia sa. Produsul care se fumeaz se numete marijuana, dac este mncat se numete hai (numele de hasasin vine de la lupttorii din Liban, sec. XIII, care sub influiena drogului svreau acte de o mare cruzime). Acest drog d o stare de beie, cu euforie, drogatul rde sau zmbete, cu supraactivitate motric, n care judecata nu este afectat, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Haiul folosit timp ndelungat duce la degradare fizic i psihic.

Exemple de droguri

Amfetamina Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate n special de amfetamine, cu efect intens, senzaie de minte proaspt, bun dispoziie, concentrare mrit, nlturarea senzaiei de oboseal, nevoia de somn e ndeprtat, mbuntete activitatea sportivilor (este o substan dopant). La acestea se adaug nc unul, foarte marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mncare). La noi n ar s-au scos din uz.

Exemple de droguri

MorfinaDenumit n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizat n medicin cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea. Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, rcirea tegumentelor, hipotonie muscular, contractia pupilelor si vedere ncetosat.O doz mare duce la scderea tensiunii, scderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, com, deces.Utilizarea repetat duce la dependent fizic si psihic; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, vom, diaree, febr, hipertensiune arteriala. Exist riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.Drogul reprezint o problem social, genernd srcie, hoie, prostituie, antaj, corupie, crim, terorism.Decizia de a consuma sau nu droguri i aparine fiecruia, ns nainte de a lua prima doz, individul trebuie s fie contient de riscurile la care se supune pe termen lung.

Concluziin clasa drogurilor se nscriu foarte multe substane. Unele se gsesc in magazine(lacuri , vopsele, alcool, tutun, cafea), altele se cumpra din farmacii(somnifere, antidepresive).Unele dintre droguri sunt legale iar altele ilegale. Produsele folosite cu scopul de a amei sunt foarte accesibile pentru tineri , ele gsindu-se in toate gospodriile, iar legea nu le include in categoria drogurilor ilegale. aceste substane sunt: Solvenii(neofalina, acetona, benzen, petrol, benzina, gaz Pt brichete, fixativul de par ). In urma inspirrii acestor substane, vaporii ajung in plmni, apoi in snge iar efectul este rapid si este asemntor cu beia alcoolica. Solvenii actioneaza asupra sistemului nervos, asupra inimii si a plmnilor, ncetinindu-le activitatea putnd astfel provoca moartea chiar.Pe termen lung, aceste substane se acumuleaz in organism afectnd grav plmnii si ficatul.