R,\DU, ROXANA CRISTINA

S-a nascut la 10 ianuarie 1976, la Craiova.

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova (1994-1998); Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, Universitatea din Craiova, specializarea ,,$tiinle politice" (2000-2004); doctor In drept (2002).

Activitate: cadru did actic la Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept ~i $tiinte Administrative: preparator universitar (1998-2001); asistent universitar (2001-2004); lector universitar (2004-prezent); a participat la cateva importante contracte de cercetare finan!ate de Academia Romana, CNCSIS sau de prestigioase asociatii profesionale; membru In Colegiul de redactie al revistei Anuarul Institutului de Cercetari Socio-Umane "C.S. Nicolaescu-PloNor" al Academiei Romane; membru In Comitetul de redactie al Revistei "Arhive1e Olteniei"; referent al MUlti-Disciplinary Scientific Journal of International Black Sea University, Tbilisi, Georgia; colaborator al Institutului pentru Politici SociaJe, Bucure~ti.

Publicatii: a publicat peste 50 de articole, studii, comentarii In reviste de specialitate; 14 lucrari de specialitate (cursuri, manuale, monografii), ca unic autor ori in colaborare.

Roxana Cristina Radu

Dreptul muncii

1t

Editura C.H. Beck

Bucure~ti 2008

Editura C.H. Beck este acreditata CNCSIS - Consiliul National a1 Cercetarii ~tiintifice din Invatamantul Superior

Dreptul muncii Roxana Cristina Radu

Copyright 2008 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck Nicio parte din aceasta Jucrare nu poate fi copiata tara acorduJ scris aJ Editurii C.H . Beck.

Drepturile de distribulie in strain1Hate apaJ1in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

RADU, ROXANA CRISTINA

Dreptul muncii / Roxana Cristina Radu. - Bucure~ti :

Editura C.R. Beck, 2008

Bibliogr.

Index

ISBN 978-973-115-357-5

349.2

Str. Sergo Nu\u Ion nr. 2, sector 5, Bucure~tiEditura C.H. Beck Tel.: (021) 410.08.47; (021) 410.08.09;

(021) 410.08.73; (021) 410.08.46 Fax: (021) 410.08.48 E-mail: comenzi@beck.ro

Redactor: Lumini\a Chi\oran

Printed in Abagar, Bulgaria; e-mail: abagar@dir.bg

Cuprins

Abrevieri............................................................................................ XVII

Capitolul I. Dreptul muncii - ramura distincta de drept..................... 1

Seqiunea 1. Privire de ansamblu asupra dreptului muncii .. ..... ....... ... 1

l. Definitie ~i obiect de reglementare ........................................... 1

2. DreptuJ individual ~i dreptul colectiv al muncii ....................... 3

3. Delimitarea dreptului muncii fara de alte rarnuri de drept .... ... ..... .. 4

Seqiunea a 2-a. Izvoarele dreptului muncii ..... ... ..... ... ........................ 7

1. Definitie.................................. .. ....... ...................... .. ....... .. .... .... 7

2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii ................................ 8

3. Izvoare comune .............................. .... ............ ............. ....... .. .... 8

4. Izvoare specifice dreptului muncii .................. ................... .... 10

Seqiunea a 3-a. Principiile dreptului muncii .................................... 13

1. Notiune ... ................................................................................ 13

2. Principiile fundamentale ale dreptului muncii roman .. ... ....... 13

3. Principiile fundamentale proprii dreptului muncii ................. 14

3.l. Nelngri'idirea dreptului la mundi ~i libertatea muncii ... .... 14

3.2. Egalitatea de tratament ~i interzicerea discriminarii ...... ... 15

3.3. Negocierea conditiilor de muncL..... ......... ........ .............. 18

3.4. Dreptulla libera asociere ... .. ............................... ... .... ..... .. 18

3.5. Dreptulla greva .... .... ..... .... ..... ............................ .............. 19

3.6. Principiul bunei-credinte .................................................. 21

3.7. Principiul consensualitatii ............... ....... ........................ ... 22

3.8. Protectia salariatilor. .......... .... ..... .... ...... ... ..................... .. .. 23

3.9. Disciplina muncii ..... ... .... .. .. .. ... ... ..... .. .. .... .. ... .................... 24

3.10. Libera Incadrare In munca In alt stat... .............. .............. 25

Seqiunea a 4-a. Raportul juridic de mund ..... ..... ...... .. .................... 26

l. Definitie ~i sfera de cuprindere ... ..... .. ............. .. ....... ........ .. .... 26

2. Trasaturi caracteristice .. ..... .... .. ................. .. ........................... 32

Capitolu} II. Dialogul social .................................................................. 34

Sectiunea l. Consideratii generale .................................................... 34

l. Nopunea ~i obiectivele dialogului social... ...... .. ..................... 34

2. Organisme tripartite de dialog sociaL............................. .. .... 35

VI Dreprul muncii

2.1. Consiliul Economic ~i Social ............................................ 35

2.2. Comisiile consultative de dialog social ............................ 36

2.3. Agentia NationaHi pentru Ocuparea Fortei de Mundi .. .... 36

2.4. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor .. 38

2.5. Casa Nationalii de Asigurari de Sanatate .......................... 38

2.6. Departamentul pentru dialog social .................................. 39

2.7. Casa Naponala de Pensii ~i Alte Drepturi de Asiguran

Sociale ....... ... .... .. .. ..... .... .. .... .. ..... ..... .... .... ............................. 39

Sectiunea a 2-a. Sindicatele ........... ... .. .............................................. 40

1. Definitie...... ............ ... .. .... .. ........... ..... ... ....... ....... ..... ............... 40

2. Trasaturi caracteristice ........................................................... 40

3. Libertatea sindicala .... .. .......... .. ........................ ... .. .. ............... 41

3.1. Notiune .................. .... .. .... .. .......................................... ..... 41

3.2. Clasificare ............ .. ..... ..... ......... ........................................ 41

3.3. Protectia libertatii sindicale .. .............. .. ............................ 44

4. Dobandirea personalitatii juridice .... .. .... .. .. .. .... .. .................... 46

4.1. Conditii preliminare ............ .... .......................................... 46

4.2. Procedura la judecatorie ........................................... .. ...... 47

4.3 . Drepturi ce decurg din calitatea de persoana juridica ....... 48

5 . Patrimoniul organiza!iei sindicale .... .. ............ .. ...... .. .............. 48

6. Activitatile sindicatelor .......................... .. .. ...... ............ .. .. ...... 49

7. Forme de asociere a sindicatelor ............................................ 51

8. Democralia ~i disciplina sindicala.. ................................ .. ...... 52

9. Dizolvarea sindicatelor.............. ... ..... .. .. ............. .... .. ...... ..... ... 52

Sectiunea a 3-a. Reprezentantii salariatilor .... .......... -......................... 53

Sectiunea a 4-a. Patronatul ............................................................... 54

I . Consideratii generale .............. ............. .... .. ...... ............ ........... 54

2. Trasiituri caracteristice ............ .... ............ .. ............ .. ...... .... .... . 55

3 . Mod de constituire .. ...... .... .......... .... .... ...... .. .. ........ .. ............ .... 55

4. Dobandirea personalitatii juridice .... .. .... .. ............. ..... ............ 56

5. Patrimoniul ... ............ .. ............................................................ 57

6. Atribu\iile patronatelor .... .... ...... .............. .. ........ .. ... ................ 57

Capitolul III. Contractul colectiv de mundi........................................ 60

Sectiunea 1. Preliminarii ................................................................... 60

1. Definitie.. .... .. ..... .... ..... .. .... .... ..... ............................ ... ...... .. ...... 60

2. Natura juridica a contractu lui colectiv de munca ...... .. .... ...... . 61

3 . Trasaturile caracteristice ale contractului colectiv de

munca ..... .. ...... ..... ....... . 62

Cuprins VII

4. Partile contractante ...... .. ..... ... ............. ..... ......... ... ... .... ..... ....... 63

4.1. Reprezentarea partilor.. ...... .. .............. .... .. .. ............ .. ........ . 63

4.2. Conditii de reprezentativitate .... .... ............ ...... ............ .. .... 64

4.3. Durata reprezentativitatii .................... .. ...... .. .... .... ............ 66

Sectiunea a 2-a. Negocierea colectiva .. .. .. .............. ..... .. .. ................ . 66

1. Obligatia de a negocia .... .... .. ............ .. ... .. ........ .. ..................... 66

2. Procedura negocierii colective .. .. .... .. ...... ........ ...... ...... .... .. .... . 67

3. Obiectul negocierilor.. ...... .. .. .... .......... .. ...................... .... ........ 68

4. Niveluri la care se realizeaza negocierea ................................ 69

Sectiunea a 3-a. Incheierea contractului colectiv de munca ............. 70

1. Facultatea incheierii contractului colectiv .............................. 70

2. Durata contractu lui colectiv ...... .. ........................................... 70

3. Inregistrarea contractului colectiv ................... .... .... ............ ... 71

4. Continutul contractului colectiv de muncL........................... 72

4.1. Clauzele contractelor colective de munca ........................ 72

4.2. ContinutuI contractu lui colectiv de munca la nive!

national ..................................... .. ........................... .. ....... .. .... 73

4.3. Continutul contractu lui colectiv de munca de la

celelalte niveluri .... ... ... ..... ............ .. ........ .... .... .... ............. ..... 74

5. Efectele contractului colectiv ..... .. .................................... .. .... 75

5.1. Sfera de aplicare .... .... .... .. ............ .... .......................... .. ..... 75

5.2. Efectele contractului colectiv de mundi asupra

contractului individual de munca ............ .. ................... ........ 76

Seqiunea a 4-a. Executarea, modificarea, suspendarea ~i

incetarea contractului colectiv de munca ... .. .... ..... ..... .... .. .... .. ........ . 76

1. Executarea contractu lui colectiv de munca ............ ..... ........... 76

2. Modificarea contractului colectiv de mund! .......................... 77

2.1. Modificare prin acordul partilor .... .. .......... .. ............ ...... ... 78

2.2. Modificare din oficiu .... .. ..... .... .................................. .. ..... 78

3. Suspendarea contractului colectiv de muncL .. .......... .... ........ 78

4. Incetarea contractului colectiv de munca ............................... 79

Seqiunea a 5-a. Acordurile colective ........ ...... .......... .... ..... .. ............ 80

l. Notiune ............ .... .. ... .. ..... .... ... ..... ... .... ........ ....... .... .... ...... ....... 80

2. Negocierea ~i incheierea acordurilor colective .................. .. ... 80

3. Modificarea acordurilor co!ective .. .. ...... ............................ .. .. 82

4. Suspendarea acordurilor colective ...... .............. .. .. .... .. ...... .. .... 82

5.1ncetarea acordurilor colective ........... 83

VIII Dreptul muncii

Capito)u) IV. Conflictele de interese .................................................... 84

Seqiunea 1. Consideratii generale privind conflictele de mundi .... 84

1. Notiune ........... .. ............ ..... ........................ ... .. .. ... .. ................. 84

2. Clasificarea conflictelor de mundi. ......................................... 84

Seqiunea a 2-a. Conflictele de interese .. ....... .... ... ............................ 85

1. Trasaturi caractelislice ........................................................... 85

2. Sfera de manifestare ............................................................... 86

3. Partile confliclului de interes~ ................................................ 86

4. Declan~area conflictului de interese ....................................... 86

5. Concilierea ............................................................................. 87

6. Medierea .... .......... .. ..... ... .. ........... .. .......................................... 89

7. Arbitrajul ....................... .... .............. ........ .. ........... ... ............... 90

Seqiunea a 3-a. Greva ............................................ ..................... ..... 91

1. Definitia ~i c1asificarea grevelor. ................... ......................... 91

2. Declararea grevei ................................................................... 94

3. Desta~urarea grevei ........................................ ........................ 96

4. Suspendarea grevei ................................................................. 97

5. Ineetarea grevei ... .................. .. ............................................... 98

6. Greva i1egala .......................................................................... 98

7. Raspunderea juridica ............................................................ 103

Seqiunea a 4-a. Lock-out-ul ........................................................... 104

1. Notiune ... .......... ... .......... ..... ....... .. .......... ............................... 104

2. Temei juridic ................ .. .......... .... ...................... ..... ........ ... .. 105

3. Clasificare ..... ...................................................... ... .... .. ....... . 108

4. Problema lock-out-ului in legislatia romaneasea .... .............. 109

Capitolul V. Contractul individual de munca ................................... 1l2

Seqiunea 1. Notiunea ~i trasaturile earaeteristice ale

eontraetului individual de mune3.. ...... ....... ...... ........ ........ ............. 112

1. Notiune ~i regiementare ........................... .. .......................... 112

2. Trasaturi caracteristice ................. : ....................................... 115

Seqiunea a 2-a.lneheierea contraetului individual de mund....... 118

I. Conditii de validitate ............................................................ 118

2. Conditii generale de validitate .............................................. 118

2.1. Capaeitatea juridid a persoanei ce solicitii angajarea .... 118

2.2. Capacitatea juridiea a angajatorului ..... ........................... 125

2.3. Examenul medical privind eapacitatea de muncL.... ..... 126

2.4. Consimtamantul ....... ... ........ .. ... .......... ........... .. ..... ..... .... .. 128

2.5. Obiectul contractului ...................................................... 130

Cuprins IX

2.6. Cauza contractului ...... ... .......... .... .......... ............ .. .......... . 130

3. Conditii speciale de validitate .............................................. 131

3.1. Existenta unui act de alegere sau numire in functie ........ 131

3.2. Obtinerea de avize, acorduri sau aprob3ri prealabile ...... 131

3.3. Dispozitia de repartizare in munea ..... ........... .. ............... 132

3.4. Conditii de studii ............................................................ 132

3.5. Conditii de vechime ................. .... .......... .. ....................... 133

4. Angajarea in funetie de competenta ................ .. ........ ...... ... .. 134

4.1. Verificarea prealabilii a aptitudinilor profesionale ~i

personale ale candidatului .................................... ...... ........ 134

4.2. Perioada de probii ...... ...... ......... .. .................... ......... ....... 135

5. Cumulul de funqii... ............................................................. l38

6. Actele neeesare la incheierea contractului de muneL ......... 140

7. Forma ~i inregistrarea contractului individual de munca.. ........ 141

8. Evidenta salaria!ilor.. ...................... ...................................... 142

9. Durata eontractului individual de munea ............ .. .. .......... ... 143

9.1. ContractuI individual de muncii pe durata

nedeterminata ................... ................................................... 143

9.2. ContractuI individual de munca pe durata determinata .. 143

Seetiunea a 3-a. Tipologia contraetelor individuale de munca ...... 147

1. Munca prin agent de mundi temporara ......... .... ........... ...... .. 147

1.1. Consideratii generale privind munea temporarL .... .. ..... 147

1.2. Agentul de mund temporara.. ........................................ 149

1.3. Raporturile dintre agentul de munea temporara ~i

sa1ariatul temporar .................................. .. ......................... . 150

1.4. Raporturile dintre agentul de munca temporara ~i

utilizator ............. ................................................................ 154

1.5. Raporturile dintre utilizator ~i salariatul temporar .......... 156

2. Contractu I individual de munca cu limp Partial ................... 160

3. Contractul de munca la domiciliu ........................................ 162

Seqiunea a 4-a. Continutul contractului individual de munca ...... 163

1. Consideratii generale .................................. .. ....................... . 163

2. Clauze generale ......................................... .. ......................... 164

3. Clauze specifice ............... ................................................... . 166

3.1. Clauza de neconcurenta.. .................... ..... ..................... .. 167

3.2. Clauza de mobilitate ...................................................... . 168

3.3. Clauza de confidentialitate .... .. ....... .. ........................... ... 168

4. Alte clauze facultative ................. ........ ..................... .. ........ .. 169

5. Acte aditionale la contractu I de munca ................................ 170

x Dreprul muncii

Seqiunea a 5-a. Executarea contractului individual de munciL .... 172

1. Consideratii generale ... .. ............ .... ... .... .. .. ... ... .... ... ... .. .. ... .. ... 172

2. Drepturile ~i obligatiile parti1or.. ... .... .. .. .. ...... .... ....... ...... .. .... 173

2.1. Drepturile salariatului .............. ...... ..... .... ......... ... ... ... ... ... 173

2.2. Obligatii1e salariatului ........................................ .... ........ 174

2.3 . Drepturile angajatorului ............. ......... ...... .. ............ .. .. .... 174

2.4. Obligatiile angajatorului ...... ...... .. ................................... 175

3. Interpretarea clauzelor contractu lui individual de munca .... 176

4. Atestarea pe post .................................................................. 177

5. Formarea profesionala a salariatilor ..................................... 178

5.1. Notiune ........ ............ ................ ........ ............................... 178

5.2. Obiectivele ~i modalitatile formarii profesionale .... .. .... . 179

5.3. Tipuri de actiuni de formare profesionala.. ..................... 180

5.4. Efectele formarii profesionale a salariatilor asupra

contractului individual de mund .. .. ...... .............. ........ ....... 181

5.5 . Cheltuieli ~i drepturi salariale ......................................... 182

5.6 . Contracte speciale de formare profesionala.. .... .. .... .... .... 184

5.7. Contractu I de ucenicie .......... .. .... ........................ .. .. .. ...... 185

Seqiunea a 6-a. Suspendarea contractu lui individual de munca ... 188

1. Notiune .............. ..... ....... ................. .. ... ......................... .. ...... 188

2. Trasaturi caracteristice .... .. ........ ... .. .. ....................... ..... ........ 189

3. Cazurile de suspendare .............. .............. .................. ...... ..... 190

4. Suspendarea de drept a contractului individual de mund ... 190

4.1. Concediul de maternitate ................................................ 191

4.2. Concediul pentru incapacitate temporara de munca.. ..... 192

4.3. Carantina................................... ...... .............. ...... .......... .. 194

4.4. Efectuarea serviciului militar obligatoriu ...... ...... ........... 194

4.5. Exercitarea unei funqii in cadrul unei autoritati

executive, legislative ori judecatore~ti, pe toata durata

mandatului , daca legea nu prevede altfel... .......... ........ ...... . 195

4.6. Indeplinirea unei funqii de conducere salarizate In

sindicat ............ ........ .................. ......... ................ .. .............. 196

4.7. Forta majora .... .. .................... ........ .................................. 197

4.8. In cazul in care salariatul este ares tat preventiv, in

conditiile Codului de procedura penalii.. .............. .. .. .......... 197

4.9. In alte cazuri expres prevazute de lege ........................... 198

5. Suspendarea din initiativa salariatului .... ................. .... .. .... ... 198

Cuprins XI

5.1. Concediul pentru cre~terea copilului in varsta de

pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana

la implinirea varstei de 3 ani 199

5.2. Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varstii

de pana la 7 ani sau, In cazul copilului cu handicap,

pentru afeqiuni intercurente, pana la implinirea varstei

de 18 ani 200

5.3. Concediul paternal 201

5.4. Concediul pentru formare profesionala 201

5.5. Exercitarea unor funqii elective In cadrul

organismelor profesionale constituite la nivel central

sau local , pe toata durata mandatului ...... .... ...................... . 202

5.6. Parriciparea la greva .. ...... ................ ........ ..................... .. 203

5.7. Concediul de rise maternal ............................................. 203

6. Suspendarea din initiativa angajatorului .. .......................... .. 204

7. Suspendarea prin acordul partilor ........ .................... ........ ..... 206

8. Efectele suspendarii contractu lui individual de munca ........ 208

Seqiunea a 7 -a. Modificarea contractului individual de muncii.. .. 210

1. Notiune .. .. .... .............. ... .... .. ................ ... .... ........ ............ ..... .. 210

2. Cazuri de modificare .. ........ ... .. .......... .... .. .. .... ....................... 211

3. Modifidrile cu caracter temporar .... .. ..... .. ... ..... ............ ....... 211

3.1. Delegarea .............. .......... ...................... ....... ................... 211

3.2. Deta~area ............... ... .... .. .................. .... ...... .................... 213

3.3. Trecerea temporara in alta munca.. ...... .......................... . 215

3.4. Reducerea timpului de mund .... ...... .. .............. .... .. .... .... 216

4. Modificarile cu caracter definitiv ................ ....................... .. 217

4.1. Modificarea definitiva a contractului de munca prin

acordul partilor 217

4.2. Modificarea definitiva a contractului de mund prin

actul unilateral al angajatorului .... ........... .. .... .. .. .. ........ .. ..... 218

Seqiunea a 8-a. Incetarea contractului individual de munca.. ....... 219

1. Notiune ~i terminologie ........................................................ 219

2. Modurile de Incetare .. .. ...... .. ................... .... .......................... 219

3. Cazurile de incetare de drept a contractului individual de

munca 219

4. lncetarea contractului individual de muncii prin acordul

partilor.... .. ....... ...... ... .... ..................... ....... ... ...... .... ... ......... ...... . 225

5. Desfacerea contractului de mund din initiativa

salariatului ........................ .... ................... .... ..... ............... ..... .. .. 226

XII Dreptlll muncii

6. Desfacerea contractului de mundi din initiativa

angajatorului 228

7. Concedierea pentru motive care rin de persoana

salariatu lui 229

8 . Concedierea pentru motive care nu lin de persoana

salariatului .. .... .. ... ...... .. ...... ... ......... ... .. .. ... .. ..... ................. ......... 234

8.1. Concedierea colectiva .......... .. ..... .. .. .... ... .. .......... .. .. .. .. .. ... 235

8.2. Concedierea individuala pentru motive care nu lin de

persoana salariatului .. .......... .... ... .... .. ....... ... ..... ..... .. ........ .. .. 239

9 . Procedura de concediere ............ .. ................ .. ...................... . 240

9.1. Dreptul de preaviz .... .. .... .. .... .. ...... ..... .............. .. ......... .. .. 240

9.2. Decizia de concediere ........ .. .......... .. .......... .. .......... .. ...... 241

9.3. Controlul ~i sanctionarea concedierilor nelegale .. .. .... .. .. 241

9.4. Nulitatea desfacerii ilegale a contractului de mundi .. .. .. 242

Seqiunea a 9-a. Nulitatea contractu lui individual de mundi .. .. ... .. 243

1. Notiune ......... ... .. .. .. ... .. ... .. .. ... ............. ... ...... ............... ....... ... . 243

2. Trasaturi caracteristice .... .... .. ........ .............. .... .......... .......... . 243

3 . Nulitatea ~i desfacerea contractului individual de mundL .... .. .. 245

4. Nulitatea absoluta ~i nulitatea relativa.. .......... .. ................. ... 245

5. Efectele nulita!ii .. .... .......... .. .. .. ........ .................. .... ...... .. .. 247

Capitolul VI. Salarizarea .................................................................... 249

Seqiunea 1. Salariul ...... .. .. .. ...... .. ...... ...... .............. .. .......... .. .. .. .... ... 249

1. No!iunea de salariu ............ .. .......................... .. .................. .. . 249

2. Structura salariului .. .. .. .............. .. .. ... .......... .. ....... .. ...... ........ . 249

3 . Modul de stabilire a salariilor. ............ .. .. ...... ............. .... .. .... . 252

4. Categorii de salarii .. .. .... .. .... ........ .. .. .. ... .. .. ............... .... .... ..... 252

5. Forme de salarizare .................. .. ................ .. .............. .. .. .... .. 254

Seqiunea a 2-a. Plata salariilor .... ... .. .... .. ................ .. ............ .. .... .. .. 255

1. Reglementare ....... .. .......... ...... .. .... ........ .. ....................... .. ...... 255

2. Re!inerile din salariu .... .. .................... . .. .. .......................... .. 256

3. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale ........... 257

4. Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului

intreprinderii, al unitatii sau al unor pat1i ale acesteia ............. 260

Capitolul VII. Timpul de mund ~i timpul de odihna ...................... 262

Sectiunea 1. Timpul de munca.. ... .... .............. .... ..... .... ....... .... .... ..... 262

1. Definitie... .... .......... .. .... ..... ..... .. ............ ...... .... .... .. ... .. .. .... ...... 262

2. Organizarea timpului de munca ...... .. .... ...... .. .......... .. .. .. .. .. ... 263

2.1. Durata timpului de munca . :..................... ........................ 263

Cuprins XUI

2.2. Exceptii .... .. ... .... ....... .. .. ............... ....... .......... .. .... ....... .. .. .. 263

2.3. Programele individualizate de munca ........ .. .. .. .......... .. ... 266

2.4. Forme specifice de organizare a timpului de munca .... .. 267

3 . Munca in timpul noptii .... .. ............. .. .. ..... .......... .... .. .. ........... 268

4. Munca suplimentara .. .. ...................................... .. ...... .. ......... 269

Seqiunea a 2-a. Timpul de odihna.. ..... .. ....... .. ........ .. ........ .. ... ..... .. .. 270

1. N otiune ~i clasificare .. .. ... .. ..... ......... ... .. .......... .. .... .... .. ... ....... 270

2. Forme ale timpului de odihna, altele dedit concediul

de odihna .. .. ... .............. ...................... ... .................................... 270

2.1. Pauza pentru masa .. .. .................... .. .. ... .... .. .. .. ... .. ...... ... .. . 270

2.2. Timpul de odihna intre doua zile de mundi. .... ............... 271

2.3. Repausul saptamanal .. ..... ...... .. .. .. .. .. ............................... 271

2.4. Zilele de si:irbiitori legale ~i alte zile in care nu se

lucreaza... ... ...... .. '" .... ... .... .............. .... .... ...... .... ................... 272

3. Concediul de odihna anual .................................. ... .............. 272

3.1. Notiune ...................... .... .......... .. .. ..... .......... .. .... ..... .. ....... 272

3.2. Durata concediului de odihna de baza.. ....... .... ............. .. 273

3.3. Concediul suplimentar de odihna .. .. ............ .. .... ..... .... ... . 274

3.4. Efectuarea concediului de odihna ... ........... ... .. ... .. ........... 275

3.5. Indemnizatia pentru concediul de odihna.. ..................... 276

3.6. Compensarea concediului de odihna .. .......... .. ....... ......... 276

3.7. Intreruperea concediului de odihna ............. ....... ............ 276

4. Alte concedii ale salariatilor... .. .... ... .... ...... .. .. ........ .. .. .. ... ...... 277

4.1. Zilele libere cu plata .................................... .. ................. 277

4.2. Concediile rara plata.. ............ ... ...... .. ....... ... .... ................ 278

4.3. Concediul pentru fonnare profesionala .. ....... .. ... .... ........ 280

Capitolul VIII. Raspunderea disciplinarii.. ....................................... 281

Seqiunea 1. Preliminarii ......... .. ............ .. ....... .... ......... .. ....... .. ......... 281

1. Definitie ~i trasaturi ... ........ ........... ... ... ............ ...................... 281

2. Conditiile de aplicare a raspunderii disciplinare .......... .. ...... 282

3. Abaterea disciplinara ..................... ... .... .. ..... .... .......... .. ....... .. 282

3.1. Definitie .................. .. .. .. ...... ...... ........ .............................. 282

3.2. Elementele constitutive ale abaterii disciplinare ............ 283

3.3. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei ...... .... ...... 284

Seqiunea a 2-a. Sanqiunile disciplinare ...... .. ........... ..................... 286

1. Clasificare ............... .. ... ............ .. ............................. .. ........... 286

2. Sanctiunile disciplinare generale ..... .......................... .. ......... 286

3. Procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare generale ... .... ... 287

XIV Dreptul muncii

4. Caile de atae .................... .. .......... .. ...... .. .... .. .. .. .... ................. 289

4.1. Contestatia ...................................................................... 290

4.2. Revizuirea ........ ... ................... ... ... ......... .... ......... ... .......... 290

5. Reabilitarea ......... ............................. ... ........ .. .... ................... 291

6. Sanctiunile diseiplinare speeifiee ......................................... 292

7. Reguli proeedurale speeifiee ........................ ........ .... ...... ...... 293

Seetiunea a 3-a. Cumulul de raspunderi .................................. ....... 295

Capitolul IX. Rlispunderea patrimonialli .......................................... 297

Seqiunea I. Raspunderea patrimoniala a salariatilor ..................... 297

1. Notiuni generale privind raspunderea salariatilor .... .. .......... 297

2. Conditiile raspunderii patrimoniale a salariatului ................ 298

3. ReeuperaTea prejudieiului ...... .... .... ........................ .. ... .... ..... 300

4. Raspunderea eonjuneta.. .............. .... .................... ...... ........... 302

5. Raspunderea patrimonial a ~i obligatia de restituire .. ............ 302

Seqiunea a 2-a. Raspunderea patrimoniala a angajatorului .......... 303

1. Notiune ..... .... .. .... ......................... .. .. ....... .............. .... ... ......... 303

2. Condi(iile raspllnderii patrimoniale a angajatorului ........ ..... 303

3. Reellperarea prejudieiullli ............................ .... ... .. ............... 304

Capitolul X. Rlispunderea eontravenponalli ~i raspunderea

penala in eodul muncii ........................................................................ 306

Seetiunea 1. Raspunderea eontraventionala.. ................ ...... ........ .... 306

Sectiunea a 2-a. Raspunderea penal a ............ ............... .... .. .. .. ........ . 307

Capitolul XI. Slinlitatea ~i seeuritatea in muneL............................. 308

seqlunea 1. Consideratii generale .. ... .... .. .. ......... .. ........................ .. 308

1. Noutati introduse de Legea nr. 319/2006 privind

seeuritatea ~i sanatatea In muneL ..... ........................... ............ 308

2. Domeniul de aplieare ............ ....... .................. ...... ................ 311

3. Masurile de seeuritate ~i sanatate a muneii ........ .......... ... ..... 312

4. Grupuri supuse unor riseuri speeifiee ................................... 313

Sectiunea a 2-a. Servieiile de proteetie ~i prevenire ~i servieiile

medieale 1n unitati ...................................................... ........... ....... 314

1. Servieiile de protectie ~i prevenire In unitati ........ .... ............ 314

2. Servieiile medieale in unitati ....................... .............. ...... ..... 316

3. Comitetul de seeuritate ~i sanatate in muneii.. .. .. ..... ........ ..... 317

Sectiunea a 3-a. Comuniearea, eereetarea, inregistrarea $i

raportarea evenimentelor .............................................. ........ ... ..... 318

Cuprins XV

1. Notiunea de eveniment ~i proeedura de eonstatare a

aeestuia ................................. ........ ..... ....................................... 318

2. Aeeidentele de munea ... .. .. .. .............. ....... ........ ........ .. .......... 320

2.1. Notiune ......... .................................. .. ..................... 320

2.2. Clasifiearea aeeidentelor de mund 322

2.3. Conditii .. 323

3. Bolile profesionale .. ................................ .... .......... ...... ......... 324

4. Ineidentele perieuloase ............ ..... ................. ............ ........... 324

5. Asigurarea pentru aecidente de munea ~i boli profesionale ...... .. .. 325

Sectiunea a 4-a. Raspunderea juridica pentru Indlcarea normelor legale privind sanatatea ~i seeuritatea In munca............ 329

l. Raspunderea penalii.. ...... ............. ..... .... ...... ...... .................... 329

2. Raspunderea eontraventionalii.. ....... ....... .. ........ .................... 330

3. Raspunderea patrimonial a a unitatii ........................... .......... 332

3.1. Raspunderea eontraetuala .... ...... ..................................... 332

3.2. Raspunderea delietuala.. .. .. .... .. .. .... ................................. 333

4. Raspunderea salariatilor ........... .... ..... .............................. ..... 334

4.1. Raspunderea diseiplinara ..... .... .... .. ........... ...................... 334

4.2. Raspunderea patrimoniala ........ .... .......... ....... ............... 334

Capitolul XII. Jurisdictia muncii ....................................................... 335

Seqiunea 1. Consideratii introductive .. .. ....... ...... .... ........... .......... .. 335

1. Notiunea de jurisdictie a muncii .............. .. ............ ........ ....... 335

2. Confliete de munea ~i litigii de mund ............... .. ...... .. .. .. .. .. 335

3. Clasifiearea eonflietelor de munea ................. .. .......... .. ........ 336

Sectiunea a 2-a. Partile tn litigiile de munea.. ...... .. .................. ....... 337

1. Subiecti, participanti, parti .. ...... .......... ..... .............. ...... .. ...... 337

2. Partile eonflietului de mund!. .......... ... ...... ........ ... ................. 338

3. Instanta de judeeata ................. .... .. .... .. ......... .. .. .................... 341

Sectiunea a 3-a. Organele eompetente sa judeee litigiile de

munea .......................................... .... .... ..... .................................... 342

1. Competenta .................................... .... ...... ............. ............... 342

2. Competenta materialii.. ............ ...... .. ......... ........ ............. ....... 342

2.1. Competenta material a a judeeatoriilor.. .. ........................ 342

2.2. Competenta materiala a tribunalelor ...... ......................... 343

2.3. Competenta materiala a curtilor de apel ......................... 344

2.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie $i Justitie . 344

3. Competenta teritoriala ................... ............... ........................ 345

4. Compunerea instantei . ............ ... ......... .... ...... .. .............. .. .... . 346

XVI DrepluL muncii

Sectiunea a 4-a. Procedura de judecata la instanta de fond ............ 348

1. Reguli specifice ................. .. ............. .... .................. .............. 348

2. Tennenele in litigiile de munca ...... ..... ..... ... ....... ......... ....... .. 348

3. Judecarea cauzei la instanta de fond ..... ... .. ...... ... ... .. ............. 349

4. Executarea hotararii judecatore$ti ........................................ 35 1

5. Raspunderea juridica pentru neexecutarea hotararii

judeditore~ti ........ .. .............. .. ..... ........ ....... .. .. ... ...... .. .. .. ........... . 352

Seqiunea a 5-a. Caile de atac .................... .. .... .. .......... .. .... .. ........... 353

1. Definitia $i clasificarea cailor de atac ......... ........... .. ............. 353

2. Recursul. ....................... .... ............ .. ........ .......... .. .................. 353

Capitolul XIII. Dreptul comunitar al muncii.. .................................. 356

Seqiunea 1. Consideratii introductive privind dreptul

comunitar ........... .. ... ................ ................... ................................... 356

1. Definitie $i clasificare...... .. .... ........ ...... .. ... .. .. ...... ... .... ..... .. .... 356

2. Izvoarele dreptului comunitar ........ .. .. ... ............ ...... ..... ........ 357

3. Procedura elaborarii $i adoptarii nonnelor comunitare .......... 358

Seqiunea a 2-a. Dreptul comunitar al muncii ................ .. ............... 359

1. Dreptul social comunitar ... .. ............ .. ... ... ............................. 359

2. Dreptul comunitar al muncii .. ........... .. ................ .... .. .. ......... 360

3. Libera circulatie a persoanelor in spa!iul comunitar ............ 362

Seqiunea a 3-a. Dreptul muncii in Romania sub impactul

integrarii europene .. ... ... .... ...... .... ... .. .. ... ..... ........... .. .. .. ... ... ........ .. .. 367

Bibliografie seiectiyii ........................................................................... 371

lndex ..................................................................................................... 379

alin. art.

coord. D.C.C. dec. ed. Ed. ibidem lit. op. cit. p. parag. pct. s. civ. s.n.

unn.

vol.

C.D. + anul c.A.

T.M.B.

trib.

Trib. Suprem

C.civ.

C.com.

C.fam.

C. muncii c.pen. C.proc.civ.

2.

Abrevieri

- alineat - articol - coordonator - Decizia Cuqii Constitutionale - decizia - editia - Editura - in acela~i loc - litera - opera citata - pagina - paragraf

- punct

- sectia ci vila - sublinierea noastra - unnatoarele - volum - Culegere de decizii pe anul .. . - curte de ape! - Tribunalul Municipiului Bucurqti

- tribunal - Tribunalul Suprem - Codul civil - Codul comercial

- Codul familiei

- Codul muncii

- Codul penal

- Codul de procedura civila

XVIII

c.proc.pen. H.G. O.G. O.U.G. Dreptul

Stiinte luridice M. Of. R.R.D. RA SRL OIM MMFES ANOFM CNAS UNBR CES C.E.S. UNICE

CEEP

CE CEE UE COREPER

ECTS

Abrevieri

- Codul de procedura penala - Hotararea Guvemului - ordonanta Guvemului - ordonanra de urgen!a a Guvemului - revista Dreptul - revista Stiinte luridice - Monitorul Oficial - Revista Romana de Drept - regie autonoma - societate cu raspundere limitata - Organizatia Intemationala a Muncii - Ministerul Muncii, Familiei ~i Egalitatii de Sanse - Agentia Nationala pentru Ocuparea Forrei de Munca - Cas a Nationala de Asigurari de Sani'itate - Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - Consiliul Economic ~i Social - Confederatia Europeana a Sindicatelor - Uniunea Confederatiilor din Industrie ~i a Angajatorilor din Europa

- Centrul European al Intreprinderilor cu Participare Publica

- Comunitatea Europeana - Comunitatea Economica Europeana - Uniunea Europeana

- Comitetul Reprezentantilor Permanenti ai Statelor Membre

- Sistemul European de Transfer de Credite

Capitolul I

Dreptul muncii - ramudi distincta de drept

Sectiunea 1. Privire de ansamblu asupra dreptului muncii

1. Definitie ~i obiect de reglementare Expresia dreptul muncii are doua accePtiuni. Intr-o prima acceptiune,

aceasta expresie desernneaza acea ramura de drept aIcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile individuale ~i colective de munca dintre patroni ~i salariati I. Intr-o a doua acceptiune, dreptul muncii este disciplina care studiaza totalitatea aspectelor teoretice

~i practice ale raporturilor de munca nascute intre angajatori ~i angajatii subordonati acestora, in baza contractelor individuale ~i colective de munca, precum ~i rolul statului in desIa~urarea acestor raporturi2.

Conform unui punct de vedere exprimat unanim in literatura noastra juridica, criteriul fundamental de constituire al unei ramuri de drept il reprezinta obiectul de reglementare, respectiv acel grup de relatii sociale ce au anumite particularitati, anumite caractere specifice.

Obiectul de reglementare al dreptului muncii cuprinde: a) relatiile sociale de munca ce se nasc ca urmare a incheierii contrac

telor de munca; b) unele raporturi juridice conexe ce deriva din incheierea contractu lui

de munca ori sunt grefate pe acesta: - raporturile dintre organizatiile sindicale ~i subiectele raporturilor

juridice de munca; - raporturile dintre organizat.iile patronale ~i subiectele raporturilor

juridice de munca; - raporturile privind pregatirea ~i perfeqionarea profesionala, dar

numai In sens de conditii de studii pentru na~terea raporturilor juri dice de munca;

I S. Ghimpu, A. Ticiea, Dreptul muncii, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2000, p. 5-6. 2 V. Domeanu, Introducere in dreptul mllncii. Dreptul colectiv al muncii, Ed.

Fundaliei "Romania de maine", Bucure~ti, 2000, p. 22.

2 Dreptul muncii

- raporturile privind stimularea ocuparii fOI1ei de mundi;

- raporturile privind protectia muncii;

- raporturile privind jurisdictia muncii.

Un contract de mundi se incheie lntre angajatori ~i angaja~i, adicii

intre angajatorii care asigura 0 remuneratie ~i salariatii care, in schimbul acesteia, presteaza 0 anumita muncii ~i executa ordinele primite.

Angajatorul este persoana fizicii sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze foI1a de mundi pe baza de contract individual de munca 1.

Dreptul muncii opereaza ~i cu no!iunea de unitate, prin care se intelege cadrul organizatoric prin care patronul, singur ori l'mpreuna cu colaboratorii sai, urmare~te anumite scopuri tchnice de munca. Termenul de unitate desemneaza regiile autonome, companiile nationale, societatile comerciale, alte organizatii cu scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel ~i organele de stat.

Prin salariafi se inteleg persoanele care se obliga, :In virtutea calificiirii, profesiei, func!iei, sa presteze un anumit fel de activitate pentru angajatori, in temeiul unui contract individual de mundi incheiat pentru 0 perioada de timp determinata sau nedeterminata.

Un alt termen cu care opereaza frecvent normele europene, spre deosebire de legisla~ia romaneasca, este acela de lucrator. Astfel, Legea ill. 319/2006 privind securitatea ~i sanatatea In muncii introduce ~i define~te termenul de lucrator, avand in vedere ca, pana la aparitia acestei legi, legisla~ia romaneasca utiliza termenul de "salariat". Potrivit art. 5 lit. a) din Legea or. 319/2006, lucratorul este "persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen~ii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum ~i ucenicii ~i alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice". Din aceasta defini!ie se poate observa cii termenul de "lucrator" este mult mai cuprinzator decat cel de "salariat" sau "angajat", incluzand ~i studen!ii, elevii , ucenicii ~i a1ti participan!i la procesul de munca, respectiv persoane aflate In intreprindere ~ilsau unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale In vederea angajarii, persoane care presteaza activita!i in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum $i ~omeri pe durata participarii la 0 forma de pregiltire profesionala $i persoane care nu au contract individual de munca incheiat In forma scrisa $i pentru care se poate face

I Articolul 14 alin. (I) c. muncii .

Dreptul muncii - ramura distincta de drepl 3

dovada prevederilor contractu ale ~i a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba

'.

2. Dreptul individual ~i dreptul colectiv al muncii Principiul negocierii face ca dreptul muncii sa fie un drept negociat,

de natura conventionala, pierzandu-$i caracterul de drept statal2. Pe de 0 parte, stabilirea unui raport juridic de munca se face prin incheierea unui contract individual de munca intre 0 persoana fizica, in cali tate de salariat, $i 0 persoana fizica sau juridica, in calitate de angajator, pe baza negocierii individuale. Pe de alta parte, raporturile dintre cei doi parteneri sociali - patroni $i salariati -, condi!iile de mundl $i de salari.zare sunt stabilite prin intermediul contractelor colective de munca incheiate in urma negocierii colective. Prin urmare, se po ate vorbi de un drept individual al muncii $i de un drept colectiv al muncii.

Dreptul individual al muncii se refera la incheierea, executarea, suspendarea, incetarea $i nulitatea contractului individual de munca, inclusiv la drepturile ~i obligatii1e celor doua paI1i in procesul muncii, la solutionarea litigiilor dintre ele, la raspunderea pe care 0 are una fata de cealalta $i chiar la formarea profesionaIa.

La randul sau, dreptul colectiv al muncii prive~te incheierea, executarea, modificarea, suspendarea, incetarea contractului colectiv de munca; statutul juridic al organizatiilor sindicale ~i patronale; dialogul social, inclusiv tripartitismul; conflictul colectiv de munca $i greva, precum ~i unele aspecte ale concedierii colective.

Cele doua notiuni - dreptul individual $i dreptul colectiv al muncii sunt mai mult creatii doctrinare3; ele nu pot fi separate, nu pot exista una in absenta celeilalte, deoarece se aila intr-o vasta retea de interdependen!e

~i corelatii reciproce.

I Articolul 5 lit. c) din Legea nr. 319/2006 privind securitatea ~i sanfltatea in munca.

2 V. Popa, O. Pana, Dreptul muncii comparat, Ed . Lumina Lex, Bucure$ti, 2006, p. 24.

3 S. Ghimpu, A. Ticlea, op. cit., p. 6.

4 Dreptul muncii

3. Delimitarea dreptului muncii rap! de aIte ramuri de drept Dreptul muncii reprezinta 0 ramura distincta in sistemul de drept din

Romania, aflandu-se intr-o multitudine de rela!ii cu celelalte ramuri de drept care formeaza acest sistem:

a) Dreptul constitutional. Dreptul constitutional ocupa 0 pozitie de prim rang in cadrul sistemului de drept, deoarece statueaza principii generale care se regasesc in toate celelalte ramuri ale dreptului, deci ~i in dreptul muncii. Spre exemplu, unele principii fundamentale ale dreptului muncii sunt reglementate concomitent de norme de drept constitutional: dreptul la munca $i libertatea muncii rart. 41 alin. (l) din Constitutie]; dreptul la proteqia muncii [art.41 alin . (2)]; dreptul la asociere in sindicate [art. 40 alin. 0)]; dreptulla greva (art. 43).

b) Dreptul civil 5i dreptul procesua/ civil. Articolul 295 C. muncii prevede: "Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozi!ii cuprinse in legisla!ia muncii ~i, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de mundl. prevazute de prezentul cod, cu dispozi!iile legislatiei civile". Dreptul civil are a~adar calitatea de "drept comun", adica "atunci cand 0 alta ramura de drept nu contine norme proprii care sa reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza la norma corespunzatoare din dreptul civil,,1. In aceasta core1atie, se cere respectat totdeauna principiul prioritatii legii speciale, deci a legislatiei muncii. Dispozi!iile legislatiei civile se aplica subsidiar ~i numai daca nu contravin specificului raporturilor de munci.

Asemanarile $i deosebirile dintre dreptul muncii ~i dreptul civil sunt urmatoarele:

- obiectul ambelor ramuri este format atat din raporturi patrimoniale (majoritatea), cat $i personale nepatrimoniale;

- daca in dreptul civil pozitia de egalitate juridica a parti10r se mentine tot timpul, in dreptul muncii aceasta pozitie este caracteristica doar incheierii contractului de muncii; pe parcursul raportului de munca exista o disciplina a muncii, care implica subordonarea salariatului;

- sfera subiectelor de drept al muncii este mai restransa decat in dreptul civil (de exemplu, minorii sub IS ani);

I Cit. Beleiu, Drept civil roman. Introducere In dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1998, p. 34.

2 S. Chimpu, AI. Tic/ea, op. cit., p. 31.

Dreptul muneii - ramura distineta de drept 5

- pe langa raspunderea patrimoniala, In dreptul muncii exista ~i raspunderea disciplinara;

- in dreptul muncii predomina normele imperative, pe cand in dreptul civil sunt majoritare normele dispozitive;

- pe langa principii comune, cele doua ramuri au $i principii specifice, proprii.

Corelatia dreptului muncii cu dreptul procesual civil se eviden!iaza pregnant in sferajurisdictiei muncii:

- principiile fundamentale ale procesului civil (publicitatea, oralitatea ~i contradictorialitatea dezbaterilor, rolul activ al instan!ei, continuitatea) se cer respectate $i In solutionarea litigiilor de munca;

- in rezolvarea exceptiei de necompeten!a se aplica art. 158 c.proc.civ.;

- actiunea intentata de angajator impotriva mO$tenitorilor angajatului se face cu respectarea prevederilor art. 158 C.proc.civ.

c) Dreptul administrativ. Corela!ia dintre dreptul muncii $i dreptul administrativ consta in:

- intre izvoarele dreptului muncii, se afla $i acte normative emise de Guvern sau de catre Ministerul Muncii, Familiei $i Egalitatii de Sanse (MMFES);

- unele organe ale puterii executive au calitatea de subiect (angajator) intr-un raport juridic de munca;

- raporturile de munca ale functionarilor publici au anumite particularita!i impuse prin normele de drept administrativ;

- raporturile de munca ale militarilor profesioni$ti sunt reglementate prin dispozi!ii de drept administrativ, dreptul muncii avand calitatea de drept comun (deci, aplicare subsidiara);

- avizul sau autorizatia date de un organ administrativ poate constitui o conditie de validitate pentru incheierea anumitor contracte individuale de munca;

- respectarea legalitatii in raporturile juridice de munca se asigura printr-un control administrativ efectuat de catre MMFES prin departamentele $i organele sale teritoriale.

d) Dreptul penal 5i dreptul procesual penal. Dreptul penal $i dreptul procesual penal se afla Intr-o stransa legatura cu dreptul muncii, datorita raspunderilor juridice specifice dreptului muncii - raspunderea disciplinara $i raspunderea patrimoniala, ce au ca subiect 0 persoana angajata in munca.

6 Dreptul muncii

Este admis principiul di "ori de cate ori 0 fapta a unui salariat intrune~te elementele unei infraqiuni, dispozitiile specifice ale dreptului muncii - care sunt mai favorabile - inceteaza sa actioneze in favoarea dreptului penal, alat din punct de vedere al normelor substantiale, cat ~i sub aspect procedural"] . In aceasta situatie, se aplica regula "penalul tine in loc disciplinarul".

Hotararea penala are, in unele cazuri, caracter decisiv pentru desfacerea contractului individual de m:mca sau pentru incetarea de drept a acestuia.

Dreptul muncii contribuie, in anumite cazuri, la aplicarea corecta a normelor pen ale (stabilirea in cadrul felului muncii a atributiilor de serviciu, premisa a definirii unor fapte pen ale ca infraqiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul).

De asemenea, 0 serie de acte normative care reglementeaza raporturi de mundi previid ~i sanctioneaza fapte cu caracter infraqional.

e) Dreptul comercial. Corelatia dreptului muncii cu dreptul comercial rezulta din urmatoarele aspecte:

- societatile comerciale pot deveni parte la incheierea unui contract colectiv sau individual de munca2;

- de regula, orice comerciant poate fi ~i salariat prin cumul Intre calitatea de comerciant ~i cea de salariat la un alt angajator, dar nll orice salariat poate dobandi ~i calitatea de comerciant;

- salariatul poate fi concomitent asociat sau aqionar in societatea comerciala in care presteaza munca, in acest caz coexistand doua raporturi juridice: unul de drept al muncii ~i aJtul de drept comercial;

- infiintarea, reorganizarea comerciantilor persoane juridice prin divizare, fuziune sau absorbpe ori Incetarea existentei acestora prin dizolyare sau lichidare, ca acte de drept comercial, guvernate de normele dreptului comercial, produc efecte ~i asupra raporturilor juridice de munca stabilite lntre comercianti ~i salariati pe baza incheierii unor contracte individuale de munca3.

I S. Ghimpu, AI. Ticlea, op. cit., p. 34-35. 2 Conform art. 284 din Legea nr. 31/1990 privind societatile cornerciale,

republicata, "Incadrarea salariatilor la societatile cornerciale se face pe baza de contract individual de rnunca, cu respectarea legis1atiei rnuncii $i a asigurarilor sociale".

3 V. Gaina, Drept comercial roman. Introducere In dreptul comercial roman. Faptele de corneTt, Ed. Universitaria, Craiova, 2003, vol. I, p. 134-135.

7Dreptul muncii - ramura distincta de drept

f) Dreptul securita{ii socia Ie. Dreptul securitatii sociale este format din ansamblul normelor de drept care reglementeaza raporturile juridice de asigurare sociala ~i pe cele de asistenta sociala.

Dreptul securitatii sociaJe face parte din dreptul public, in timp ce dreptul muncii se integreaza atat dreptului privat, cat ~i dreptului public.

Intre dreptul muncii ~i dreptul securitatii sociale exista numeroase interferente:

_ 0 parte a raporturilor juri dice de asigurari sociale sunt grefate pe calitatea de salariat;

_ ambele ramuri de drept opereaza cu acelea~i notiuni, concepte ~i institupi juridice;

_ contractele colective de mundi, de~i izvoare specifice dreptului muncii, pot sa cuprinda ~i clauze prin care se acorda salariatilor drepturi suplimentare sau la un nivel superior comparativ cu prevederile legale din domeniul asigurarilor sociale;

_ izvoarele internaponale ale dreptului muncii sunt deseori comune cu cele ale dreptului securitapi sociale;

_ anumite acte normative interne sunt, in acela~i timp, izvor de drept pentru ambele ramuri de drept (de exemplu, Legea Of. 19/2000 privind sistemul public de pensii ~i alte drepturi de asigurari sociale).

Sectiunea a 2-a. Izvoarele dreptului muncii

1. Definitie, In sens formal, prin izvor al dreptului muncii se inteleg formele de

exprimare a normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de mundi, stabilite in temeiul unui contract de munca, precllm ~i alte rela!ii sociale indisolubillegate de acestea1 (cele ce privesc pregatirea profesionala, organizarea ~i proteqia muncii, jurisdictia muncii, sindicatele).

Pentru ca un act sa poata constitui izvor de drept, trebuie sa indephneasca doua condi!ii: sa cuprinda reguli obligatorii de conduita, exprimate ca vointa de stat, iar aceste reguli sa aibii caracter de generalitate. Avand in vedere cele doua conditii (obligativitatea ~i generalitatea), rezulta di nu pot constitui izvor de drept al muncii :

I Gh. Filip, D. Craciun, M. Mantale, S. Panainte, R. Butnariu, Dreptul muncii ~i securita~ii sociale, Ed. Junirnea, Ia$i, 2001, p. 26.

8 Dreptul munch

- practica judiciara (jurisprudenta); - doctrina (literatura juridica); - cutuma (obiceiul) .

2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii Din punctul de vedere al naturii dreptului din care fac parte, izvoarele

dreptului muncii se pot clasifica in: a) izvoare interne - totalitatea actelor normative emise de organele

competente ale statu lui nostru, prin care se reglementeaza diferitele aspecte ale relatiilor sociale de mundi, stabilite in temeiul unui contract de munca;

b) izvoare interna!ionale - constau in reglementarile internationale (conventii, pacte, acorduri) la care tara noastrii a devenit parte prin aderare ori ratificare, dadi au ca obiect relatiile sociale de munca; conven!iile

~i recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.). Izvoarele interne ale dreptului muncii se Impart In doua categorii: - izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept: Constitutia, legile,

Hotararile Guvernului etc.; - izvoare specifice dreptului muncii: contractele colective de munca,

statutele unor categorii de salariati, regulamentele de ordine intern a etc.

3. Izvoare comune a) Legea. Legea este actul normativ adoptat de Parlamentul Romaniei,

format din Camera Deputatilor ~i Senatl. Fiind actul normativ cu cea mai mare forta juridica, legea reprezinta cel mai important izvor al dreptului muncii:

- Constitufia (precum ~i legile de revizuire a Constitutiei) - reprezinta principalul izvor al dreptului muncii, deoarece, prin articolele ce reglementeaza principiile fundamentale ale dreptului muncii, orienteaza intreaga reglementare in acest domeniu.

- Legile organice - pe langa alte domenii de mare importanta, in materia relatiilor de munca, reglementeaza regimul general privind raporturile de munca (Codul muncii), statutul functionarilor publici etc. Codul muncii (Legea nr. 53/2003) constituie inca un important izvor al

I Articolul 64 din Constitutie.

Dreptul muncii - ramura distillCla de drept 9

dreptului munCH III care se regasesc actualele principii ale dreptului muncii ~i normele de baza privind relatiile de munca ce se stabilesc Intre patroni ~i salariati .

- LegiLe ordinare - In materia relatiilor de munca, prezinta importantii acele legi care dezvoltii principiile dreptului muncii, consfintite de Constitutie, prin realizarea unei reglementari amanuntite a diverselor aspecte ale relatiilor de munca: Legea ill . 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca; Legea ill . 54/2003 cu privire la sindicate; Legea ill. 130/1996 privind contractu I colectiv de munca; Legea ill. 203/1999 privind permisele de munca; Legea ill. 19/2000 privind sistemul public de pensii ~i alte drepturi de asigurari sociale; Legea ill. 35612001 privind patronatele; Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru ~omaj

~i stimularea ocuparii fo*i de mundi; Legea nr. 20212002 privind egalitatea de ~anse intre femei ~i barbati etc.

b) Actele normative emise pe baza $i fn vederea executiirii legilor. Astfel de acte normative sunt:

- Hotiirarile $i Ordonanfele Guvernului - sunt actele normative pe care Ie emite Guvernul in conformitate cu prevederile art. 108 din Constitutie. Hotiirarile sunt emise de Guvern pentru organizarea executarii legilor, iar ordonanJele se emit in temeiul unor legi speciale de abilitare, in limitele ~i in conditiile prevazute de acestea.

Hotiirarile ~i ordonantele care constituie importante izvoare ale dreptului muncii sunt: H.G. nr. 289/1991 privind calificarea ~i recalificarea

~omerilor; H.G. ill. 28111993 privind salarizarea personalului din unitiitile bugetare; O.V.G. nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desIacute ca urmare a concedierilor colective; O.V.G. ill. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor; O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea ~i sanctionarea tuturor formelor de discriminare etc.;

- Ordinele, instructiunile $i alte acte normative emise de mini$tri $i conduditorii celorlalte organe centrale - sunt acte normative emise in baza ~i in vederea executarii celorlalte izvoare de drept cu forta juridica superioara: legi, decrete, hotarari de Guvern: Ordinul Ministerului Muncii

~i Proteqiei Sociale nr. 270/1992 ~i Ministerului Sanatatii Publice nr. 954/1992 privind comunicarea, cercetarea, Inregistrarea, raportarea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale; Regulamentul privind concediile de odihna ~i alte concedii ale persoanelor din instantele judeca

tore~ti, notariatele de stat, laboratoarele pentru expertize criminaIistice ~i

10 Dreptul munci!

din Ministerul Justitiei, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 289/C/1993 etc.

4. Izvoare specifice dreptului muncii 1. Contractele colective de mundi. Articolul 1 alin. (1) din Legea

nr. 13011996 privind contractu 1 colectiv de munca prevede: "contractul colectiv de mundi este conven!ia incheiata intre patron sau organiza!ia patronala, pe de 0 parte, ~i salaria!i, reprezentati prin sindicate ori 10 alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc c1auze privind conditiile de munca, salarizarea, precum ~i alte drepturi ~i obligatii ce decurg din raporturile de munca".

In contractele colective de munca sunt inserate c1auze care prevad obligatii ~i drepturi ce revin patronilor, pe de 0 parte, ~i angajatilor, pe de alta parte. 0 parte dintre aceste drepturi ~i obligatii i~i au izvorul In diverse acte nonnative, iar alta parte in vointa comuna a partilor. Numai in masura in care contractele colective con tin cIauze care I~i au izvorul in vointa excIusiva a partilor, adica nu-~i gasesc reglementarea in alte acte normative, contractele colective de munca devin izvoare specifice de drept al muncii.

2. Statutele profesionale ~i disciplinare. Specificul raporturilor de munca in anumite sectoare de activitate impune reglementan speciale, unele sub forma statutelor de personal, in general, ~i a ceIor disciplinare. In doctrina se vorbqte tot mai mult, pe masura evolutiei procesului legislativ in materie, de conturarea unui "drept special al muncii", in cadrul caruia modul de exercitare a drepturilor ~i de indeplinire a obligatiilor se realizeaza in forme variate'. Statutele inglobeaza norme derivate de concretizare a celor generale, dar ~i reglementari noi cu caracter special, armonizate insa cu principiile generale.

Statutele disciplinare se prezinta in doua forme: statutele disciplinare integrate in statute de personal sau profesionale ~i statutele disciplinare autonome.

Statutele profesionale reglementeaza in ansamblu problemele personaIului dintr-un anumit sector de activitate, conditiiIe specifice referitoare la incadrarea ~i promovarea in munca, perfeqionarea pregatirii profesionale,

I M.-L. Belu Magdo, Conflictele colective ~i individuale de mundi , Ed. All Beck, Bucure~ti , 200t , p. 181.

Dreptul muncii - ramura dislincla de drepl 11

timpul de muoca ~i de odihna, ordinea ~i disciplina in munca ~i, in anumite cazuri, comportarea in societate.

DneIe acte normative se intituleaza explicit statute', iar altele regulamente2. In realitate, prin aceste acte normative - regulamente - se aproba tot statutele de personal, chiar daca nu au un caracter cuprinzator ~i se refera la alte categorii restranse de personal.

Statutele disciplinare autonome, de sine sti'itatoare, se refera la reguli specifice privind ordinea ~i disciplina personalului care i~i desIa~oara activitatea in anumite domenii, sanqionarea abaterilor disciplinare

savar~ite, aplicarea unor sanqiuni specifice, organele competente sa aplice sanqiunile ~i caile de atac. Pe baza dispozitiiIor legale, nimic nu se opune ca orice angajator sa-~i elaboreze propriul sau statut disciplinar pentru salariatii sai, respectand conditiile legale.

Normele deontologice, juridice sau morale transpuse In coduri deontologice, definesc un anumit comportament profesional sau privat. Incalcarea lor se regase~te pe planul raporturilor de munca sub forma abaterilor disciplinare. Codurile deontologice fiind aprobate in temeiul unor Imputerniciri legale, pentru anumite profesii, au 0 fortii juridica obligatorie. Ele yin ~i complinesc statutele disciplinare prin acele reguli de comportament profesional sau privat indispensabile exercitarii intr-un anumit domeniu sau sector de activitate a atribu!iilor corespunzatoare. AltfeI spus, regulile deontologice nu vizeazii strict numai comportamentul la locul de muncii, ci ~i comportamentul privat, iar categoriile de salariati la care se refera normele deontologice raspund disciplinar pentru incalcarea lor, deoarece aceasta echivaleaza cu exercitarea necorespunzatoare a obligatiilor profesionale in domeniile respecti ve3.

3. Regulamentele interne. Regulamentul intern se intocme~te de catre angajator, eu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

I Statutul personalului didactic, Statutul magistrafilor, al corpului diplomatic ~i consular al Romaniei, Statutul medici lor, al farmaci~tilor, al personalului vamal, Statutul garzii financiare, Statutul functionarului public, al personalului silvic, al personalului Casei Nationale de Asiguran de Sanatate, Statutul asistentului maternal etc.

2 Regulamentul de organizare ~i funqionare a Consiliului Legislativ, Regulamenlul de organizare ~i function are a institutiei "Avocatul Poporului" etc.

3 A se vedea M.-L. Belu Magdo, op. cit. , p. 182.

12 Dreptul muncii

Regulamentul intern va trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele categorii de dispozitii l:

a) reguli privind proteqia, 19lena $i securitatea in munca in cadrul unitatii ;

b) reguli privind respectarea principiului nediscrirninarii $i a inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;

c) drepturile $i obligatiile angajatorului $i salariatilor; d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale

ale salariatilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate; f) abaterile disciplinare $i sanqiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinara; h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractu ale

specifice. Regulamentul intern se aduce la cuno$tintii salariatilor prin grija anga

jatorului $i i$i produce efectele fata de salariati din momentul incuno$tintarii acestora. Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator. Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabile$te prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin continutul regulamentului intern.

Regulamentul intern se afi$eaza la sediul angajatorului. Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern trebuie sa fie adusa la cuno$tintii salariatilor $i l$i produce efectele fata de ace$tia din momentul incuno$tintarii lor. Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.

Controlul legalitiitii dispozitiilor cup rinse In regulamentul intern este de competenta instantelor judeciitore$ti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre angajator a modului de solutionare a sesizarii formulate de ciitre salariat.

intocmirea regulamentului intern la nivelul fiedirui angajator se realizeaza in termen de 60 de zile de la data dobiindirii personalitatii juridice. Regulamentul intern se depune $i se inregistreaza la Inspectoratul teritorial de munca din raza teritoriala a locurilor de munca la care acesta urmeaza sa se aplice, in term en de 5 zile de la momentul adoptarii acestuia. Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regula-

I Articolul 258 C. muocii.

Dreptul muncii - ramura distincta de drept 13

mentului intern trebuie indeplinita de angajator in termen de 15 zile de la momentulinregistrarii regulamentului la Inspeqia teritoriala de munca.

4. Alte izvoare specifice ale dreptului muncii. In dreptul muncii mai pot fi intiilnite urmatoarele izvoare specifice:

- normele de siiniitate $i securitate a muncii (inclusiv de igiena a muncii) stabilite conform Legii nr. 319/2006 privind securitatea $i sanatatea in munca;

- normele privind controlul medical al persoanelor care urmeaza a fi incadrate in munca $i controlul medical periodic l (ca norme ce privesc medicina muncii).

Sectiunea a 3-a. Principiile dreptului muncii

1. Notiune Principiile fundamentale ale dreptului muncii sunt acele idei funda

mentale de baza sau idei ciilauzitoare ale reglementarii relatiilor de munca, ale interpretiirii $i aplicarii acestor reglementari $i care, prin consacrarea lor legala, capata forma unor reguli obligatorii de conduita2

PrincipiiIe dreptului muncii sunt idei generale $i comune pentru intreaga legislatie a muncii, privesc toate institutiile dreptului muncii, chiar daca unele nU-$i manifesta prezenta cu aceea$i intensitate in fiecare dintre institutiile respective3.

In dreptul muncii, se intalnesc doua categorii de principii: - principii fundamentale ale dreptului roman; - principii fundamentale proprii dreptului muncii.

2. Principiile fundamentale ale dreptului muncii roman Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt consacrate de legea

fundamental a a tiirii - Constitutia -, precum $i de coduri $i sunt acceptate ca idei generale, calauzitoare, de baza, intalnite in intreaga legislatie a Romaniei.

I Aceste oonne au fost aprobate prio Ordioul mioistrului sanata(ii or. 195711995.

2 Gh. Filip, D. Criiciun, M. Mantale, S. Panainte, R. Butllariu, op. cit., p. 60. 3 S. Ghimpu, At. Ticlea, op. cit., p. 43.

14 Dreptul muncii

Intra In aceasta categorie: principiul democratiei, principiul egalitatii in fata legii, principiul legalitatii, principiul separa!iei puterilor in stat '.

Fiind principii ale sistemului de drept roman, aqioneaza in fiecare ramura de drept, deci ~i In ramura dreptului muncii.

3. Principiile fundamentale proprii dreptului muncii

3.1. Neingdidirea dreptului la mund ~i libertatea muncii Conform prevederilor art. 41 alin. (1) din Constitutie, dreptul la

munca nu po ate fi ingradit, iar alegerea profesiei ~i a locului de mundi sunt libere. Dreptul la munca exprima "intr-o corela!ie juridid necesara, exigentele liberta!ii ceta!eanului cu econornia de piata ~i cu caracterul social al statului,,2.

Spre deosebire de Constitutie, Codul muncii face referire la libertatea muncii, nu la dreptul la mund. Ideea de drept presupune existenp unei obligatii corelative, In timp ce notiunea de libertate nu presupune cu necesitate existenta unei alare obligatii.

Corela!ia dintre dreptul la mund ~i libertatea muncii consta in aceea ca dreptu! la mund reprezinta posibilitatea exercit~hii in concret a libertatii muncii, prin obtinerea unui loc de munca. Exercitiul libertatii muncii presupune exprimarea optiunii juridice de a munce.

Libertatea muncii are doua laturi: - libertatea de a munci care presupune dreptul oricarei persoane de

alegere libera a locului de munca, a profesiei, meseriei sau activitatii; - libertatea de a nu munci care presupune interzicerea muncii fortate. Libertatea persoanei de a munci are drept corespondent libertatea

angajatorului de a-~i selecta in mod liber personalul. Aceasta este 0 consecinta a caracterului consensual al raportului juridic de mund. Libertatii persoanei de a se incadra la un anurnit angajator ii corespunde libertatea angajatorului de a incadra un anurnit salariat: "Nimeni nu poate

1 A se vcdea I. Doganl, Elementele dreptului civil, vol. I, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1993, p. 18.

2 M. Constalltinescu, I. Deleanu, A. !orgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei - comentata ~i adnotata, RA "Monitorul Oficial", Bucure~ti , 1992, p. 95.

3 R. Dimitriu, Noul Cod al Muncii. Privire asupra principiilor fundamentale, Raporturi de munca nr. 3/2003, p. 50.

Dreptul mUllcii - ramura distincta de drept 15 fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anurnit loc de munca ori intr -0 anurnita profesie, oricare ar fi aces tea" , .

De asemenea, libertatea muncii este exprimata in reglementarea incetarii contractu lui de mund din initiativa salariatului (art. 79 C. muneii).

Articolul 4 C. muncii interzice munca for/ata, inteleasa ca fiind "orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu ~i-a exprimat consimtamantulin mod Iiber" .

De~i Codul reglementeaza distinct principiul neingradirii dreptului la munca ~i principiul interzicerii muncii fortate, in fapt este yorba dcspre un singur principiu constitutional ~i, concornitent, al dreptului muncii. Principiul este, in fond, nelngradirea dreptului la munca, care are drept componente: libertatea muncii (inclusiv sub aspectul interzicerii muncii fortate) ~i stabilitatea in munca2.

Nu constituie mund fortata munca sau activitatea impuse de autoritatile publice:

a) in temeiullegii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege; c) in baza unei hotarari judeci'itore~ti de condamnare, ramasa definiti

va, in conditiile legii; d) in caz de fortli majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau

peri col de catastrofe, precum: incendii, inundatii, cutremur, epidernii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte ~i , 1n general, in toate circumstante\e care pun in pericol viata sau condiriile normale de existentii ale ansamblului populapei ori ale unei Piirti a acesteia;

3.2. Egalitatea de tratament ~i interzicerea discriminarii Acest principiu reia art. 16 din Constitulie referitor la egalitatea In

drepturi; consta in interzicerea Oficarei discrirninari directe sau indirecte fatli de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexualii, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politicii, origine

I Articolul 3 alin. (3) c. muncii. 2 I.T. $te!anescu, $. Beligradeanu, Prezentare de ansamblu ~i observafii critice

asupra noului Cod al muncii, Dreptu! nr. 4/2003, p. 17. 3.

16 Dreptul muncii

sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiaHi, apartenenta sau activitate sindicala I .

Constituie discriminare directa "actele ~i faptele de excIudere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2) (sex, orientare sexuaIa, varsta, apartenenta national a, rasa, culoare, etnie, religie, op!iune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenen!a sau activitate sindicala), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrftngerea ori inlaturarea recunoa~terii, folosin!ei sau exercitarii drepturilor prevazute in legisla!ia muncii,,2.

Constituie discriminare indirecta "actele ~i faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe,,3 .

I Codul muncii preia, la nivel de principiu, reglementarile O.G. nr. 13712000 privind prevenirea ~i sanqionarea tuturor formelor de discriminare care incrimina In mod expres:

a) discriminarea unei persoane Intr-un raport de munca ~i proteclie socialll, manifestata tn urmlltoarele domenii : Incheierea, suspendarea, modificarea sau Incetarea raportului de muncll; stabilirea ~i modificarea atributiilor de serviciu, locului de mundi sau al salariului; acordarea drepturilor sociale, altele dedit cele ce reprezinta salariul; form area, perfectionarea, reconversia ~i promovarea profesionala; aplicarea masurilor disciplinare; dreptul de aderare la sindicat ~i accesul la facilitatile acordate de acesta; orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei In vigoare;

b) refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja tn munca 0 persoanll pe motiv ca acesta apartine unei rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia;

c) condilionarea ocupllrii unui post, prin anun! sau concurs lansat de angajator sau de reprezentantul acestuia, de apartenen!a la 0 rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, de varsta, de sexul sau de orientarea sexual1i, respectiv de convingerile candidatilor, cu exceptia ipotezelor de "discriminare pozitiva";

d) discriminarea angajalilor de catre angajatori , tn raport cu prestatiile sociale pe care Ie acorda acestora, din cauza apartenentei la 0 rasa, nalionalitate, comunitati lingvistice, origine etnica, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata ori datorata varstei, sexului, orientarii sexuale sau a convingerilor acestora.

2 Articolul 5 alin. (3) c. muncii. 3 Articolul5 alin. (4) C. muncii.

Dreptul muncii - ramurii distinctii de drept 17

Principiul nediscriminiirii nu poate fi interpretat insa in sensul restrangerii dreptului angajatomlui de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerintelor ~i standardelor uzuale in domeniul respectiv, atata timp cat refuzul nu constituie act de discriminare. Nu are caracter discriminatoriu impunerea unor condi!ii a caror indeplinire este obligatorie pentru prestarea activitii!ii respective.

Criteriul fundamental pentm incadrare sau promovare in munca riimane capacitatea profesionalii; angajatoml nu poate introduce insii tn mod nejustificat propriile criterii, esen!ial deosebite de cele uzuale tn acel domeniu.

Angajatoml ar putea incheia un contract de muncii cu luarea tn considerare a religiei, sexului, rasei sau originii sociale a angajatului in acele circumstante in care considera, cu bunii-credintii, cii aceste particularitiiti ar fi necesare pentm desIa~urarea normalii a opera!iunilor cemte tn cursul executiirii contractu lui de muncii.

Notiunea de "discriminare" a tnregistrat 0 evolutie sernnificativii in jurispmdenta Curtii Constitutionale, trecandu-se de la discriminiirile interzise in mod expres la discriminiirile considerate permise. Aceasta evolutie se tnregistreazii ~i in materie legislativii. Un exemplu concret de discriminare interzisii ~i de discriminare permisa este continut de Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ~anse intre femei ~i barba!i care interzice discriminarea prin utilizarea de ciitre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex la anun!area, organizarea concursurilor sau examenelor ~i seleqia candida!ilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectoml public sau privat (discriminare interzisii), exceptand locurile de muncii in care, datoritii naturii sau condi!iilorparticulare de prestare a muncii, previizute de lege, particularitiitile de sex sunt determinante (discriminare permisii). Dupa cum se poate observa, cadmllegal interzice discriminarile de gen, insa introduce ~i anumite excep!ii de la ~ceastii regula in locurile de munca tn care, datorita naturii sau condi!iilor particulare de prestare a muncii, prevazute de lege, particularitatile de sex sunt determinante.

Din principiul egalitiitii de tratament ~i al nediscriminarii rezulti'i 0 serie de drepturi ale salaria!ilor carora Ii se confera valoare de principiu I:

- dreptulla conditii de muncii adecvate activitatii desIa~urate; - dreptulla protec!ie sociala; - dreptulla securitate ~i sanatate in munca;

I Articolul 6 C. muncii.

18 Dreptul munch

- dreptulla respectarea derrUlitarii ~i a eon~tiintei salariatului; - dreptulla plata egaJa pentru munca egala; - dreptulla negocieri colective; - dreptul la protectia datelor cu caracter personal; - dreptulla protectie impotriva concedierilor nelegale.

3.3. Negocierea conditiilor de munca Unul dintre plincipiile fundamentale care guverneaza dreptul muncii

este principiul negocierii, negociere care poate fi individuala sau coleetiva. Negocierea individuala intervine la incheierea contractului individual de munca, iar negocierea colectiva, la Incheierea contractu lui colectiv de mundL In cazul negocierii contractului individual de munca, exista situatii In care nu se poate negocia partea legala a contractului, deoarece salariile, durata concediului de odihna ~i alte elemente sunt stabilite prin hotarare a Guvernului. Este cazul personalului bugetar din unitatile bugetare ~i regiile autonome cu specific deosebit pentru care opereaza 0 restrangere a autonomiei de vointa In materia Incheierii contractului individual de munca I.

3.4. Dreptulla libera asociere Dreptul la libera asociere este de asemenea un drept de natura consti

tutionala, intrucat art. 40 alin. (1) din Constitutie prevede ca "cetatenii se pot asocia liber In partide politice, In sindicate ~i in alte forme de asociere".

Potrivit Codului muncii, salariatii ~i angajatorii se pot asocia liber pentru apararea drepturilor ~i promovarea intereselor lor profesionale, econornice ~i sociale.

Principala forma asociativa a salariatilor 0 constituie sindicatele. Sindicatele se constituie In scopul apararii drepturilor prevazute In legislatia nationala, In pacte1e, tratatele ~i conventiile intemationale la care Romania este parte, precum ~i In contractele colective de munca ~i pentru promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ~i sportive ale membrilor acestori. Organizatii1e sindicale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice ~i de patronate.

I G. Olreanu, Autonomia de vointa in dreptul privat, Ed. Universitaria, Craiova, 200 I, p. 156.

2 Legea nr. 54/2003 privind sindicatele.

Dreptul muncii - ramura distincta de drept 19

Conform art. 220 C. muncii , "Exercitiul dreptului sindical al sal ariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, eu respect area drepturilor ~i libertatilor garantate prin Constitutie ~i in conforrnitate cu dispozitiile prezentului cod ~i allegilor speciale".

Asociindu-se In sindicate, salariarii dobandesc 0 unitate de actiune ~i pot fi reprezentati Intr-un mod eficient, organizat, legal, la negocierile prilejuite de Incheierea contractelor colective de munca.

Angajatorii i~i pot exercita dreptul de libera asociere constituindu-se In patronate: "organizatii ale patronilor, autonome, lara caracter politic, Infiintate ca persoane juridice de drept privat, rara scop patrimonial"l.

3.5. Dreptulla greva De-a lungul timpului, In functie de tara ~i de eircumstante, greva a

imbracat diferite forme: libertate (in sensu I ca Incetarea prestarii muncii, In conditiile legii, nu atrage nici 0 sanctiune disciplinara sau penala), drept (~i, in consecinta, absenta oricarei culpe pe care angajatorul ar putea-o invoca pentru a pune capat contractu lui de mund sau pentru a aplica alta sanctiune), mijloc de actiune sindicala recunoscut ~i lucratorilor individuaJii . Uneori, dreptul la greva nu este un drept fundamental distinct. El intra In compunerea libertatii sindicale care Inglobeaza libertatea de a forma sindicate, libertatea In interiorul sindicatului ~i libertatea actiunii sindica1e3.

Dreptul la greva constituie insa un rnijloc de aparare a intereselor profesionale care apartine indivizilor, nu sindicatelor. Aceasta este 0 consecinta a principiului egalitatii care impune un echilibru, 0 "necesara conciliere intre dreptulla munca ~i dreptulla greva',4.

Dar "recunoa~terea dreptului la greva nu poate avea drept consecinta excluderea lirnitarilor care trebuiesc aduse acestui drept ca ~i tuturor ce10rlalte drepturi in scopul evitarii unui exercitiu abuziv sau contrar

1 A se vedea Legea patronate!or nr. 356/200 I. 2 1.M. Servais, Droits en synergie sur Ie travail. Elements de droits

international et compare du travail, Bruylant, Bruxelles, 1997, p. 53. 3 M. Duverger, Elements de droit public, PUF, Paris, 1983, p. 200, citat in

I. Dogaru, D.C. Dani:jor, Drepturile omului ~i libertlitile publice, Ed. Zamolxe, Chi~inliu, 1998, p. 220.

4 S.. Tiiniisescu, Principiul egalitatii in dreptul romanesc, Ed. All Beck. 1999, p. 305-306.

20 Dreptul muncii

necesitatilor de ordine publica"l. Organizatia Internationala a Muncii a admis restriqiile dreptului la greva care difera de la stat la stat, de la legislalie la legislalie: pentru ratiuni de securitate la nivel de unitate, In timpul operaliunilor de conciliere ~i arbitraj sau pe durata validitatii contractelor colective (obligalia de pace sociala). De asemenea, O.I.M. a acceptat interzicerea greveior strict politice ~i suspend area dreptului la greva in situalii de criza nationala, in special economica. In anumite cazuri, Comitetul libertatii sindicale a sugerat sa se asigure, a~a cum 0 fac $i unele 1egislatii nationale, un serviciu minim in loc sa se interzica dreptul la greva. In sfar~it, O.I.M. a acceptat interzicerea grevelor 'in serviciile considerate esentiale (ca ~i In exercitarea functiei publice), cu conditia ca aceasta interdiqie sa fie acompaniata de anumite garantii cu rol compensatoriu, sub forma unor proceduri de conciliere ~i arbitraj impartiale, rapide $i eficiente, cu participarea partilor interesate2.

Dreptul la greva este