Cum sa cresti copii fericiti - Rudolf Dreikurs, Vicki Soltz sa cresti...care-l aud. Tafi hlrluifi...

8
Biblioteca Institutului de Psihologie gi Psihoterapie Adleriand Copii fericifi Rudolf Dreikurs, M.D. Vicki Soltz, R.N. Cum s[ cregti Editr,ira IPPA BUCURE$TI,2011 1i-

Transcript of Cum sa cresti copii fericiti - Rudolf Dreikurs, Vicki Soltz sa cresti...care-l aud. Tafi hlrluifi...

Biblioteca Institutului de Psihologie gi Psihoterapie Adleriand

Copii fericifi

Rudolf Dreikurs, M.D.

Vicki Soltz, R.N.

Cum s[ cregti

Editr,ira IPPABUCURE$TI,2011 1i-

Cuprins

CuvAnt inainteDilema noastri actuallinlelegerea copiluluiincurajareaScopurile gregite ale copiluluiEroarea pedepsei ;i a rdspliliiFolosirea consecinlelor logice Ei naturaleFii ferm fdrd a dominaArat[-i respect copiluluiIntrodu respectul pentru ordineTrezeste-le respectul pentru drepturile altoraElimini critica qi minimal izeaz6. gregelileMenline rutinaFn-!i timp pentru educareCAqtign cooperareaEvitl acordarea atenliei nemeritateEvitl lupta de putereRetrage-te din conflictAc{iune! Nu vorbeNu prinde mugteF[ pe plac cu grijl: ai curajul de a spune ,,nu"Evitb primul impuls: F[ neagteptatulAbline-te si suprapro tej eziStimuleazl independenf a

Nu te certa!Nu te llsa impresionat de friciYezi-fi de treaba taSi nu-!i fie miliFi cereri rezonabile qi rareFi ce spui - fii consecventPune totul in aceeaqi barcl

VIIII

10

33

)J

6472

8287

92

99t02lt2117

122r33r39t4815s

r64L67

173179184

192206215227238242247

AscultiAi grij[ la tonul vocii taleIa-o uqorRedu obiceiurile proasteDistra{i-vd impreun[F[ fa!6 provocirii televizoruluiFolosegte religia cu in{elepciuneVorbeqte cu ei, nu lorConsiliul de familieNoile principii de creEtere a copiluluiApp endix: Aplicl noile abilit[fiAlte lucrlri recomandate

2s225625826s271

275279283289294296323

Dilema noastrlactualI

Doamna Price a turnat cafea pentru vecina ei, dna Albany, qi s-au

agezat si vorbeasci. Mark, blie]elul in vArstd de 7 ani, a {dgnit inbucitlrie, urmat de fratele lui, Tom, de 5 ani. Marks-a c[![rat pe bufet

cu o uqurin![ mult exersati gi a deschis uqa dulapului de deasupra.

Cu aceeaqi abilitate, Tom l-a urmat, urcindu-se qi el pe bufet.

Mama lor a lipat: ,,Dati-vi jos de acolo. Vorbesc seriosl"

,,Dar vrem fondante!'l i-a strigat Mark

,,Nu pofi primi fondante acum. E inainte de prdnz. D[-te jos inclipa asta!"

Mark a apucat punga cu dulciuri Ei a slrit jos de pe bufet, urmat

de Tom. Acesta i-a inEfbcat punga lui Mark gi amAndoi au gters-o din

bucitdrie, in timp ce dna Price a strigat: ,,intoarceli-vi aici, am spus

c[ nu pute]i primi acum!"

Cuvintele i-au fost acoperite de izbitura ugii.

Dna Price a oftat gi i-a spus vecinei: ,Of, copiii lqtia, ptr 9i

simplu nu gtiu ce s[ mi fac cu ei. Tot timpul sunt ca nigte indieni

sdlbatici. Niciodati nu e iinigte".

Adesea nu qtim ce s[ facem cu copiii noqtri. in orice loc gi

la orice intilnire, copiii sunt obraznici qi insuportabili. inparcurile de distraclie in care familiile merg pentru a se relaxa,

Copii fericili

pu{ini par s[ petreacS. un timp plicut. Copii hiperexcitali sauhiperobosifi !ip[, cerAnd incl o turl qi incd, o tur[.

Pirin{ii neaten{i spun ,,Nu'l apoi [ip6 peste urletul pecare-l aud. Tafi hlrluifi scotocesc in portofel gi ajung s[cheltuie mai mult decAt au intenfionat. Copiii sunt plesnifiin public. in final, mamele neribd[toare lqi smuncesc micutiicare opun rezistenti qi ajung cu tofii acasl, intrebindu-se ceau clutat in parc.

Deseori, in restaurante, copiii dau dovadi de proasticregtere. Irascibili, pot deranja masa altora, strigi, cerindatenlie, aleargh neobosifi, Mulli refind s[ mlnAnce pAn[ nusunt convingi.

La supermarket, copiii abuzeazd adesea de turnichete gi

de sclrile rulante. Mulli aleargh in sus Ei in jos pe culoareledintre rafturi, cerind bun[t[{i gi plAng sau fac crize de nervicAnd sunt refuzali.

in astfel de locuri publice auzimfurie, cereri furtunoase,copii {ipdnd, rispunsuri obosite, resentimente, plrin{idisperali.

Acasi, copiii nogtri arati lipsl de cooperare. Mullirefaz6, asumarea responsabili a oriclrei sarcini in cas[. Suntzgomotogi, nu asculth qi sunt lipsili de maniere. Uneori arat[ olipsi de respect colosall fafl de pirin{i sau alli adulli. Adeseane insultl qi noi acceptlm.

Copiii nogtri sunt obraznici qi noi asistim neajutorati.ii ruglm, pledlm, ii convingem, ii pedepsim qi ii mituimpentru a-i face si se conformeze unei oarecare ordini. Obunic[ disperati a spus: ,,Copiiior nu le mai pas6!". Acestcomportament lipsit de norme, provocator, a devenit atAt decomun incit este acceptat ca fiind normal. ,,Aqa sunt copiii'i

La Ecoall, mulli copii refuzi s[ accepte responsabilitateade a invila. Profesorii le cer pSrinfilor si vadl daci elevii lgifac temele, dar sunt incapabili s[ spuni cum se poate faceaceasta fdrh ceafid, sau lupti.

D ilerna no astrd actuald

Mult prea frecvent citim titluri despre copii problematici.Potenlialul comportamentului delincvent apare la vArste dince in ce mai mici. |udecitorii le cer plrinlilor si-gi ia copiiide pe strlzi noaptea, dar equeazl in tentativa de a le spunecum s[ facl acest lucru. Cercetlri la nivel nafional legate de

delincvenla juvenill produc volume intregi, dar foarte pu(inesolulii posibile,

Mulli pdrinli devin din ce in ce mai furioqi qi tulburali.Au sperat ci vor putea creqte copii fericili qi slnitosi, care

s[ fie siguri de locul lor. in schimb, vid cum fiii lor devinnesatis{bculi, plictisifi, nefericili, disprefuitori gi obrazici.Peste tot pediatri gi psihiatri rapofieazh tot mai multe cazuride copii cu tulburiri severe.

in incercarea de a face ceva fa{i de aceastl situalie,pbrinlii iqi trimit copiii la cursuri, intr[ in grupuri de discu{ii,iau parte la prelegeri gi citesc nenumirate cirfi, pamfleteqi articole de ziar. Adevirata semnifica{ie a programuluide educa{ie a plrin]ilor este recunoscutl de foarte pufini.Abilitatea de a creEte copii pare s[ se fi pierdut. Genera{iiletrecute de plrinfi par s[ nu fi avut nevoie de educalie pentrua-qi cregte copiii. Ce s-a intAmplat? in vremurile trecute,erau tradilii legate de creqterea copiilor ce erau susfinute deintreaga societate. Fiecare familie urma o scheml comuni.Numai in timpurile noastre a ap[rut necesitatea de a dezvoltaun vast program de parenting. De ce?

Ni se spune adesea c[ problemele din prezent suntrezultatul insecuritllii adultului, al instabilitelii emolionalesau al imaturitllii, al exemplelor slrace, al lipsei de valorisociale potrivite sau al lipsei de credin!6 religioasl. Suntemmartorii schimbirii valorilor morale, dar poate standardelenoastre sunt chiar mai ridicate decAt in trecut, a$a cum atestlcreqterea preocuplrii noastre fa16 de ,,riul social". in clutareasiguranlei, fiecare genera{ie a gisit cauzele insecuritlliiacuzdnd stresul din acele timpuri, dAnd vina pe primul rbzboi

Copii ferici{i

mondial, pe depresie, pe al doilea rbzboimondial, pe bombeleatomice sau cu hidrogen.

Auzim despre lipsa de maturitate atAt a copiilor, cAt

qi a pirinlilor. ,,Maturitatea" este un termen evaziv, fiindutilizat adesea pentru a defini dep[girea stadiului de copil,in numele ,,bunelor maniere" gi al ,,adaptlrii sociale" se pareci preferlm moduri sofisticate de a ne ascunde adev[ratelesentimente. in prezent, maturitatea inseamni creqtereacompleti gi dezvoltarea,rcalizarea totall a potenlialului. Aceststadiu fericit este atins de foarte pufini indivizi. Cregterea gi

dezvoltarea dureazi de fapt toati viafa. De ce s[ fie pretinse intimpul adolescenfei sau al tinerelii?

Adullii nu au dat niciodati copiilor un exemplu bun.in trecut, copilului pur gi simplu nu i se permitea s[ fac[tot ceea ce flcea adultul. ,,Fi cum spun, nu cum fac!'l Dinperspectiva religiei, preo{ii gi plrinlii profund religiogi auaceleaqi dificult[1i cu copiii lor, aqa cum au gi vecinii lor maipulin devota{i religiei. $colile de duminicb sunt adesea case

de nebuni pline de copiii de necontrolat. Cind vine vorbade elevi, fiecare supraveghetor de gcoall de duminici poatevorbi despre problemele de comportament in general, dar qi

in particular. insi gregeala e mai profundi. Sub toate acestea

se ascunde faptul ch nu ;tim ce sd facem cu copiii no;tripentru ci metodele tradilionale de cregtere a copilului numai funcJioneaz|Ei nu am invilat metode noi care le-ar puteainlocui.

Fiecare culturi gi civilizalie dezvoltl propriul model de

educare a copiilor. Studii comparate ale societililor primitiveau oferit o excelenti oportunitate de a infelege semnificaliatradifiei. Fiecare trib avea propriul obicei gi cregtea copiiidiferit. in consecinfl, fiecare trib a dezvoltat modele diferitede comportament, caracter gi personalitate. Fiecare culturiare propria procedurl de a intAmpina situa]iile qi problemelevielii. Dar fiecare femeie, b[rbat ;i copil gtia exact ce trebuia

Dilema noastrd actuald

s[ fac[. Toate comportamentele erau stabilite prin tradilie.Cultura vesticl este mult mai complexl decAt ce^ a

societllilor primitive, dar in acelagi timp a avut modeletradilionale proprii de creqtere a copiilor. Erau principiiprecum ,,Copiii sunt s[ fie v[zu!i, nu auzi{i'] care eraurespectate in fiecare cas[, Standardele de comportamentpentru copii au existat tot timpul. Totugi, percepfia noastrllegati de semnificalia democra{iei gi a efectelor ei asuprarelafiilor interpersonale a schimbat profund cultura vestic6.De pe timpul regilor gi servitorilor pAn[ semnarea MagnaCarta, de la revoluliile francezl qi american[;i Rlzboiul Civilpdnl in prezent omenirea a inleles treptat c[ omul este creategal, nu doar din punct de vedere legal, ci egal ca om printreoameni. Implicafiile acestei infelegeri sunt c5 democra{ianu mai este doar un ideal politic, ci un mod de a trii. Auloc schimbiri rapide, dar pufini sunt conqtien{i de naturaacestora. in general, impactul democraliei a transformatatmosfera noastri social[ gi a schimbat metodele tradilionalede cregtere a copilului. Nu mai avem conduc[tori, aga cumaveam in societi{ile autocrate din care provenim. intr-osocietate a egalilor nu il poli conduce pe altul. Egalitateinseamnl cL fiecare decide pentru el. intr-o societateautocrati, conducitorul era superior gi avea putere asuprasupusului. Indiferent de statutul lui in lume, tatll din fiecarefamilie conducea peste membrii familiei, inclusiv peste soliasa. Acest lucru nu mai este valabil azi. Femeile gi-au proclamatcgalitatea cu blrbafii gi, aga cum solul gi-a pierdut autoritateaavuti peste solia sa, ambii pirin{i gi-au pierdut autoritateaasupra copiilor. Acesta a fost inceputul unei revolte socialegeneralizate, care a fost larg rispAnditi, dar pufin inleleas[.

$i alte laturi ale intreprinderii noastre sociale au fost afectate.Munca qi managementul se miqci acum spre o relalie decolaborare intre egali. Astfel de schimbiri majore in structurasociall sunt mult mai bine percepute dec6t faptul ci femeia gi

Copii fericili

copilul cer si impartl egalitatea.Adullil sunt adesea deranjafi de no{iunea conform

cireia copilul este egalul lor social. Ei resping cu indignareo astfel de posibilitate. ,,Nu fii ridicol! $tiu mai multe decAtqtie copilul meu. Nu poate fi egalul meu". Nu, sigur cf, nu.Nu la nivelul cunoqtin{elor, experientei sau al abilit[1ilor. Daraceste lucruri nu indicl egalitatea nici micar intre adulli.Egalitate nu inseamni uniformitate! Egalitate inseamnl cloamenii, indiferent de ce ii separi qi de abilitlfi, soliciti inmod egal demnitatea gi respectul. Convingerea noastrl c[suntem superiori copiilor noqtri provine din moqtenirea pecare o avem: aceea c[ oamenii sunt inferiori sau superioriin funclie de ordinea in care s-au nlscut, bani, sex, culoare,vArsti sau infelepciune. Nicio trisituri sau abilitate nu poategaranta superioritatea sau dreptul de a domina.

Mai este Ei un alt aspect care poate face parte dinsentimentul nostru ci trebuie s[ fim superiori copiilor noEtri.Putem avea un dubiu ascuns asupra propriei valori, un sim!profund ci nu putem s[ ne ridiclm la idealurile noastre. $iatunci cel mic, cu neajutorarea lui, devine un obiect bun decomparalie prin care putem s[ ne sim]im mari! Dar aceasta

este o iluzie. De fapt, copiii noqtri sunt adesea mult maicapabili decAt suntem noi qi au tendinla de a fi mai isteli inmulte situalii. Acest concept al egalitl1ii a crescut in culturanoastr6, deqi nu am fost con;tienli de asta gi nu suntempregitifi sI in{elegem.

Copiii sunt in mod special sensibili fa[i de climatul social.Pe ei ideea de a impirfi egalitatea i-a prins repede. Ei simtegalitatea dintre ei gi adulf gi nu tolereazd o relalie autoritar-submisiv[. Pirinlii arrealizal vag faptul ci micufii le devinegaii gi renunli treptat la ideea ,,Faci cum spun eu". in acelagitimp, le lipsesc metode noi, bazate pe principii democratice,prin care si-gi ghideze si educe copiii in direcfia unei vie{iisociale. Astfel facem fati dilemei noastre prezente.

Dilema noastrd actuald 7

Educatorii nogtri au recunoscut aceast[ schimbare inatmosfera sociall prin trecerea de la o relalie de autoritate,de superior-inferior, de dominanfi, de submisivitate, c[tre orelalie democraticl, intre egali. Ei sincer vor s[ fie democrali.'lotuEi, este o confuzie general rlspAnditi cu privire laaplicarea principiilor democratice. $i asta ne duce la ideeagreqiti ci libertatea si anarhia inseamnl democratie. Pentrucei mai mu\i, democralia este libertatea de a face ce-!i place.Copiii nogtri au ajuns la punctul la care incalcl restricliilepentru c[ is,i asumi dreptul de a face ceea ce vor. Aceasta estepermisiune, nu libertate. Dac[ fiecare membru al familieiinsisti si facl a$a cum doregte, avem o casl plinl de tirani, iarrezultatul este anarhia, CAnd fiecare face ce vrea, rezultatulcste un conflict permanent.

Conflictele perturbi relaliile interpersonale, care ajungsd intensifice apoi contradicfia. lntr-o atmosferl conflictuald,stresul qi incordarea produc tensiune, furie, nervi gi

iritabilitate; toate aspectele negative ale vielii sociale infloresc,Libertatea este component[ a democra]iei; dar partea subtilla acestei afirma{ii este c[ nu putem avea libertate decAt dacirecunoagtem qi respectul fallde libertatea altora. Nimeni nusc poate bucura de libertate dacS nu se bucurl qi cel de allturi.l)cntru ca toli s[ beneficieze de ea, trebuie s[ avem ordine. Iarordinea vine cu anumite obliga{ii ;i restriclii.

De asemenea, libertatea implici ;i responsabilitate. Suntliber si conduc o maqin[. Dar dacl m[ simt liber s[ conduc

[)c sens interzis, libertatea mea se va opri curAnd. Libertatearlc a-mi conduce maEina implicd qi acceptarea restrictiilor inlcord cu regulile de siguranll pentru toati lumea. Putem filiberi doar daci ordinea este respectatl. Aceastl ordine nucste impusi de o fort[ autoritari pentru beneficiul ei, ci esterncntinut[ de fiecare pentru beneficiul tuturor.

Obiceiul comun de a-i llsa pe copii s[ aibl libertateliird restric{ii i-a transformat in tirani pe copii gi in sclavi

Copii fericili

pe pirinli. Cei mici se bucurl de toati libertatea, in timpce plrin{ii igi asumi toate responsabilitifile! Acest lucrueste greu de conceput ca fiind democrafie. Plrin{ii fac fa\itconsecin[elor dezastruoase ale excesului de libertate pe careqi-l asum[ copiii; ii acoper[, primesc pedepsele, insultele,indurl nenumirate pretenlii gi iqi pierd influenfa asuPra

celor mici. Copiii, f[r[ s[-qi dea seama ce-i supirl, pierdsimlul ordinii pentru c[ nu existi restriclii care si-i poatighida. Devin mult mai preocupali si facl lucrurile in felullor decAt s[ invefe gi si respecte restric{iile gi principiilenecesare traiului in grup. Ca renthat, capacitatea de interessocial sau de interes fali de un seamln rlmAne nedezvoltatd.Aceasta a dus la un sentiment de confuzie s,i a crescutproasta adaptare a copiilor. Restric{iile bine definite dauun sentiment de siguran{i qi funclii anume in structuraunei societlli. Flr[ acestea, un copil se simte total pierdut,Fiecare efort al lui de a se ,,gisi pe sine lnsugi" ia o turnur[distructivi, care se manifest[ la mulli dintre copiii rezistenlisau nefericili. Libertatea implici ordine. Fird. ordine, nupoate slfie libertate.

Pentru a-i ajuta pe copiii, trebuie s[ eiimin[m metodaautocratl de a cere supunere si s[ ne indreptlm cltre o noudordine, care presupune libertate gi responsabilitate. Micufiinoqtri nu mai pot fi forlafi s[' se conformeze, ei trebuie si fiestimulali ;i incurajali in a lua parte voluntar la men{inereaordinii. Avem nevoie de principii noi de cregtere a copilului,care s[ le inlocuiascl pe cele tradi[ionale.

in urmi,toarele capitole, vi vom prezenta principiilepe care le-am dezvoltat in anii de lucru cu plrinfii qi copiii.Centrele noastre de Ghidare a Copilului sunt laboratoarede relalii umane unde putem testa eficienla abord[riinoastre. Va fi necesar pentru inceput s[ clarificlm cerinlelefundamentale ale traiului ca egali in familie. Va fi nevoiede timp gi de efort sus{inut ca principiile de bazh sh fie bine

Dilema noastrd actuald

inr6dicinate in tradilie*. Dar, fbri ele, confuzia din prezent qi

ineficienla adullilor in relaliile cu copiii lor nu vor avea $ansas[ se schimbe.

I l,lste interesant de observat ci' imediat ce dezvoltarea democraliei influen{eazi o

[lrii situatd oriunde in lume, undc oamenii au triit in conditii culturale autonomc qi

rurrrle copiii s-au purtat in conformitate cu modelul cultural al mediului lor, cei mici

irrccp acum si se poarte urAt Ia fel ca oriunde in alti parte, cauzAnd aceleaqi nepliceri

profesorilor qi pirinlilor ca in !6ri1e cu o democralie stabili.

infelegereacopilului

Bobby, in vArsti de 6 ani, stltea la mas6 si se juca cu creioanele, intimp ce mama lui planifica meniul slptimAnii. El a inceput si baticu piciorul in podea. ,,inceteaz5,, Bobby'i i-a spus mama, supirati.Bobbyqi-a oprit pulin piciorul in aer, dar imediat a reinceput. ,,Bobbyti-am zis sd incetezi cu zgomotul!'l Bobby s-a oprit din nou, dar dup6

un timp a reinceput si bati cu piciorul. Mama lui gi-a llsat pixul, s-a

repezltla el qi l-a plesnit flpand: ,,Ji-am zis inceteazi! De ce continuisi faci ceva ce md enerveazi3 De ce nu poli sta linigtit?"

Bobby nu gtie de ce continui si bati din picior. Nu poate si-irispundi mamei. Dar existl un motiv. $i existl un mod deaface fali situafieifdrb ca mama gi copilul si perpetueze unconflict care e supirltor pentru amAndoi.

Totugi, pentru a-i stimula pe copii s[ functionezeintr-un mod util qi cooperant, trebuie s[ gtim ceva despremecanismele psihoiogice implicate.

Aqa cum vedem noi lucrurile, toate comportamenteleomului au un scop qi reprezintl. o miqcare c[tre acest scop.Uneori gtim care este scopui acfiunii, alteori nu. Toti ne-am intrebat la un moment dat: ,,Oare ce m-a ficut si fac

in[elegerea copilului

asta?". intrebarea noastrl este justificatl. Am ac{ionatpentru un motiv de care nu eram conqtien{i. Acela;i lucrueste valabil qi pentru copiii nogtri. Dac6 vrem s[ ajutlm uncopil si-gi schimbe direcfia, trebuie si in{elegem ce il face

si se miqte. Daci nu suntem con;tienfi de ce este in spatele

comportamentului, nu vom fi capabili s[-l schimbim.Putem s[-l facem s[ se poarte diferit doar dacl ii schimblmmotivalia. Uneori putem descoperi scopul comportamentuluiunui copil examinAnd rezultatul pe care il obgine prin el. inexemplul de mai sus, mama s-a enervat. Bobby, neconqtientdesigur, a vrut s[ o enerveze. $i a avut un motiv ascuns pentrua-.1i dori asta. JipAnd la el gi plesnindu-I, a fost o victorie pe

care Bobby a oblinut-o pentru ci a reugit sf,-i capteze completatenlia mamei. De ce ar trebui s[ se opreascl? Uite ce rezultatmagnific a oblinut. El poate menline atenlia mamei asupra

lui. Aceasta este cheia cltre scopul ascuns al lui Bobby. Nu are

nicio idee ci simte asta, dar se poarti conform acestui scop

cle sute de ori pe zi. CAnd mama rispunde in modul in care a

r[spuns, ii intlreqte lui Bobby scopul ascuns. Daci el ar gti cd

nu ar mai avea rezultate cu comportamentul lui, dacl bltutuldin picior n-ar mai enerva-o, ce sens ar mai avea s[-l facl?Ar renunla rapid. $i dacl momentele lui t[cute, cAnd se joaciintr-un mod constructiv, i-ar aduce un zAmbet cald din partearnamei, un cuvAnt de apreciere sau o imbrifigare, el ar fi multrnai pulin inclinat s[-i oblinl atenlia printr-un comportamentnedorit. Dac[ mama ii ofer[ lui Bobby satisfac]ia faptului cla enervat-o sau incearcl s[ il facl s[ se opreascl qi igi aratlinfrAngerea plesnindu-l, ea doar il stimuleazi s[ o enerveze

sau s[ o infringl. Piciorul lui expriml ceea ce vrea el: ,,Uite-te la mine! Spune-mi ceva,ln loc si-fi afunzi nasul in hArtiiletale'l Dac[ marna poate s[ vadl asta, atunci gtie care este

rnotivul copilului. El igi cautl un loc prin incercarea de aobline atenlia ei. $tiind asta, ntama are $anse sl faci fa![ maibine situaliei. E o mare gregeall si reac]ioneze dupl cum

11