Doctor Marie-Alice Trochet'Desmaziers

MIC TRATAT DE

cRE$TEREA PISICILOR

M.A.S.T.,2017

CUPRINS

lntroducere ..............7

PARTTA I

cuNoA$TrTr-vA BINE PISICA ......... 9

Etapele de dezvoltare ..........'...'.'. 11

Gestatia .................11

Dezvoltarea comportamentalS ..... L1

Comunicarea '........23Auzul gi comunicarea vocalS ...'.'...23

Vdzul 9i comunicarea vizualS .....'..24

Mirosul gi comunicarea olfactivd '.31Pipiltul ..................36

Gustul ........... ..'...'..36

Tnlelege[i particularitilile pisicii .. 41

Un teritoriu organizat 9i marcat ..'.41,

V6 nStor in nSscut ................... ........ 45

Gurmand rafinat dar bdutor

modest ..................' 49

Un as al curSleniei ..................."...52

PARTEA a-ll-a

o ATEGERE BUNA 5l O PRIMIRE

LA FEt .................

Adoptarea unei pisici'......'.......'... 61

De unde puteli adopta? ...........'....61

Cum alegeli pisica? .......................64

Cum adoptim o pisici? ........'......'81

Ce nume ii puneli pisicii? .......'......82

Reugita sosirii pisicii acasi '.'..'.'...85Organizarea spa!iului vita1 ............ 85

Ziua I ............. .........89

F&*Y{"A *-illt{*$iv!*?{J6E5Tr S314*

tli fit$t{,q T& ........103

Hr6*e1t* bia:* pi*irc .'.'........'...'.. 105

Pisoiul despdrlit inaintea

inlSrcirii ..............109

inaintea sterilizdrii ...................... 111

intre sterilizare gi un an ..............116

Ai griji de pisica ta ....................'.121

?::{*l*g* cum s&"gi i*grii*stipi:*1u5........... ......721'

Misuri de igiend ............ .............L21.

ingrijiri medicale preventive ....... 131

0bligaliile legale gi responsabilitilile

proprietarului ......141

Cdteva semne de imbolndvire ....143

Edx**"ti L:ine pisi*a ....'........ "..... 155

Tehnici de formare ...................... 155

Prevenirea unor comPortamente

indezirabile ..........160

{* pisi**, i"* e$l*t*ri* ...'...'......'.' 169

U n transport confortabil

pentru un voiaj agreabil .............169

Plecarea fird ea .......................... 176

Mutatul ................179

59

181Concluzii

Cupri*s i 5

''j :adii

;i!*lirl

ETAPELE DE DEZVOLTARE

DouS luniin burta mamei sale 9i la fel de mult timppentru ca un pisoi sfi fie autonom. Dezvoltarea

fizic$ gi comportamentalil a pisoiului este foarte

rapid5 piialonati in etape cheie. Cuno;tinlele v[vor permite o bunf, inlelegere a micii d-vs feline'

GESTA,NA

La pisic6, gestalia dureazi in jur de 65 de zile' in aceastd perioadS'

organele senzoriale ale viitorilor pisoi se dezvoltS: mirosul, gustul (papilele

guit"tir" sunt prezente in cea de-a doua lun5 de gestalie) 9i piplitul

fcompetenla tactilS apare intre 21 gi 25 de zile). Alte simluri, vSzul gi auzul

se dob6ndesc duPd nagtere.

copilagii sunt sensibili la emoliile maternale 9i percep stimulii tactili

(apdsirl) pe burta mamei. Astfel, o pisicd mami nestresati cu o gesta{ie

irtra u, na;te pisoi destingi.

D EZVO LTAR EA CO M PORTAM E NTALA

Perioada neonotold: de lo zero lo 70 zile'perioada neonatalS este perioada care se intinde de la nagtere p6ni

la deschiderea ochilor (intre 7 ;i 10 zile)' Pisoiul se nagte orb 9i surd dar

sim-tul tactil, gustul gi mirosul sunt deja bine dezvoltate. Pisoiul petrece

g5%o din timp dormind. sistemul nervos este imatur. Total dependent, el

interaclioneazi cu mama doar prin comportamentul reflex:

. Reflexul de afundare: pisoiul cautS preferenlial suprafele moi 9i calde

9i se afundd in ele (cum fac cu mamelele pisicii)'

. Reflexul suptului: introduc6nd o mamelS (o tetind, un deget) in gura

pisoiului, aceasta provoacS suptul'

Pozi pagina din stinga:in prima-zi de viatr5, pisoiul cauti si se infofoleasci 9i sE

se pund la c5ldu16, acesta fiind reflexul ascunzigului'

Etapele d* dezvoltare [ 11

La nasterc, pisoiul este surd iar ochii sil rBmln lnchigi p&nr la varsta de 7-10 rile.

" Reflexul perineal: lingSnd zona din jurulanusuluigi a organelorgenitale,mama stimuleazS micliunea (emisie de urind) 9i defecalia (emisia de fecale).

Pisoiul este totuti sensibil la mediul sdu inconjuritor: manipulirirepetate gi o lumind slabd permit o deschidere a ochilor mai precoce.

Perioodo de tronzifie: lO pdnd lo 2O de zite.Perioada de tranzifie incepe cu deschiderea ochilor ;i se termind

cu dob6ndirea auzului (in jur de 20 de zile). Aceastd etapd corespunde

12 I cuNoAgrrlt-vA BtNE ptstcA

maturiz5rii organelor senzoriale ti dezvolterii motorii a pisoiului: adicd

atunci c6nd se deplaseazd singur dupS douS sau trei siptSm6ni 9i reflexele

arhaice ale perioadei neonatale dispar incetul cu incetul.Aceastd fazd este o placi turnantd in viala pisicii, pisoiul devine

autonom dar mama sa r5m6ne totugi o bazd de securitate care sd iipermitd sE exploreze fSrd teami imprejurimile. FIr5 pisica-mam6 care

il revigoreazd 9i il incurajeazd in a se emancipa, pisoiul rdm6ne in urm5.Astfel, pisoii separali foarte devreme de mama lor (de exemplu la douS

sdpt6m6ni) vor prezenta mai multe reaclii de panici 9i reaclii agresive fa!5

de om dec6t fa!6 de alte pisici. Va fi, de asemenea, mai greu sd invefe, iarpornirea lor va fi serios afectatS.

Periooda de socializore:2 pAnd b 8 sdptdmdni.Perioada de socializare mai este numit6 9i ,,perioada sensibild". Ea se

intinde de la 2 la 7 sau 8 sdptSm6ni. Este perioada de finisare a creieruluipisoiului, in cursul cdreia celulele nervoase se multiplici 9i i9i dezvolticonexiunile lor. Totugi, doar celulele stimulate de mediu vor deveni maturegi vor fi funclionale. Dupi a gaptea sdpt5m6n5, celulele nestimulate vor fidistruse gi eliminate (,,use it or loose it").

Pisica marni este indispensabilS pentru incurajarea gi educarea pisoilor.

ftapele de dczvolture | 13

Acest fenomen demonstreazS, mai mult, importanla stimulilor dinmediul de via[5 al pisoilor in timpul acestei perioade, in care se gdsesc gi

in faza de socializare, de atingere a pragului de homeostazie senzorialS(stabilitate a st5rii emotionale a unui individ fa15 de varialiile proprii),9i deautocontrol (inv5farea de a te opri gi a te controla).

r .t& Soclalizarea intraspeclfici gi interspecificit Sacializarea intraspecifi cdSocializarea intraspecificS este identificarea unui animal din propria sa

specie (,,eu sunt o pisici gi eu gtiu cd sunt o pisici"). Prin interacliunile cumama sa gi cu fralii gi surorile sale, pisoiul pricepe ci el aparline speciei

oEu sunt o pisici". Fali in fali cu alti pisic6 (mama sau fratele siu, de exemplu),de la care pisoiul descoperi propria apartenenta la specia felini.

14 I CUNOA$TETT-VA BtNE PtStCA

mai scezut, cu atet pisoiul va fi reactiv, chiar fricos fali de fiecare stimul(zgomot, obiect, persoanS, etc.).

O pisicd ,,pe picioarele sale" 9i adaptabi16 la situalii noi, posedd un pragde homeostazie senzorialS ridicat.

Numai conexiunile nervoase stimulate pe timpul perioadei sensibilesunt salvgardate, celelalte fiind definitiv distruse. Fiecare canal senzorialva trebui deci, stimulat (zgomot, miros, gust, etc.) pentru ca pisoiul si_gipoatd crea propria sa bazd de date ;i sd-pi determine un prag de stimulare(prag de homeostazie senzoriald) sub care el nu va reacliona.

Cu c6t pragul este mai ridicat, cu atat pisoiul va fi mai pulin tem;tor.A;adaq este de dorit ca pisoiul sd fie crescut intr-un mediu bogatin zgomote, mirosuri, int6lniri, iar crescdtorul sau proprietarul sd-lobignuiascd la constr6ngere gi manipulare (periere, deschiderea gurii,examenul urechilor) pentru a deveni c5t mai adaptabil posibilin viitor.

Mama joaci un rol primordial in instalarea acestui prag. Ea este bazasecuritard 9i lini;titoare care ii permite pisoiului sd descopere fdrd teamimediul inconjurdtor.

Din momentul adopfiei, este important de verificat dacd exist6 o bun5compatibilitate intre stimulii locului in care a stat pisoiul gi viitorul siu

mediu de viaf6. Un pisoi crescutintr-un mediu cu pulini stimuli(in fundul unei magazii fdri iegire.?n afar5, de exemplu), nu se vaadapta dec6t cu greu unei vieliintr-un mediu hiperstimulant(viala de familie, zgomotoasSgi cu multe persoane in casi);i poate prezenta reaclii deteamd gi de agresivitate. La fel,un pisoi crescut ?ntr-un mediuhiperstimulant se va intristaintr-un mediu prea calm (unapartament mic cu proprietariiabsenli toatd ziua) 9i poatedeveni anxios, ba chiar potenlialagresiv.

lnvilagi pisoiul d-vs s6 se lasecontrolat cet mai mult posibil{deschiderea gurii, de examplu}"

16 ] CUNOA$TETI.VA EINE PISICA

Pagina din dreapta:Coiltrar ideiler co$sacrate, pot si se

aprecieze reciprac Ai si se joace inrpreuni.